UNIVERSITATEA DE VEST « 

VASILE GOLDIS » ARAD

FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIEI, PSIIHOLOGIE SI EDUCATIE FIZICA
SPECIALIZAREA – PSIHOLOGIE CLINICA – ANUL II MASTER

CUM L-AM DESCOPERIT PE ANDRE MOREAU?

COORDONATOR
BALACI GABRIEL

MASTERAND
DUMITRESCU(CHITA) DANA STEFANIA

DECEMBRIE 20I2
 CUM L-AM DESCOPERIT PE ANDRE MOREAU?

Deseori mi-am pus intrebarea daca Freud avea sau nu dreptate, privind “transferul”? Asta pana l-am
experimentat...si in acel monent, am decis ca trebuie sa stiu mai mult despre autocunoastere si autodezvoltare . Ce
este si de ce am nevoie de ea?
Am gasit cateva informatii care-mi spuneau ca am nevoie de:
- stabilirea scopurilor personale,
- identificarea valorilor personale,
- modificări comportamentale,
- dezvoltarea abilităţilor interpersonale,
- gestionarea emoţiilor şi
- îmbunătăţirea propriilor capacităţi.
…iar optimizarea si dezvoltarea personala o pot obtine prin:
Autocunoaştere şi intercunoaştere – identificarea punctelor forte şi punctelor slabe;
Acceptarea şi respectarea asemănărilor şi deosebirilor dintre oameni;
Comunicarea asertivă şi eficientă;
Punerea în valoare a potenţialului şi resurselor interioare;
Dezvoltarea încrederii în sine;
Monologul interior şi credinţele iraţionale;
Managementul emoţiilor negative;
Practicarea respiraţiei controlate şi a relaxării musculare;
Managementul timpului;
Eustresul, distresul şi mecanismele de apărare;
Antrenamentul mental pentru creşterea performanţelor personale
Să facem faţă oamenilor dificili;
Tratarea problemelor emoţionale înaintea celor practice;
Dezvoltarea şi optimizarea carierei – echilibru între viaţa personală şi cea profesională;
Minte sănătoasă în corp sănătos
Acesta a fost inceputul, si poate ar fi fost bine ca toate aceste intrebari sa-si gasesca raspuns la curs, dar nu a
fost sa fie…si atunci am inceput aventura cunoasterii prin descoperire. Doaream sa stiu cum se desfasoara un
program de dezvoltare personala, si am gasit unul pe site-ul Psihodiagnostic.ro, autor Virginia Corduneanu, care a
“risipit oarecum ceata”.
Obiectivele programului erau:
- dezvoltarea personală prin exprimare emoţională,
- abordarea problemelor dintr-o altă perspectivă,
- experimentarea unor tehnici asertive,
 - formarea de noi abilităţi,
- conştientizarea resurselor personale
Exercitiile isi propuneau provocarea analizei introspective, descoperirea resurselor interioare şi formarea
unor abilităţi de relaţionare bazate pe valorificarea resurselor personale, iar abordarea a fost eclectică care
presupuneau combinarea tehnicilor experenţiale cu tehnici cognitiv-comportamentale.
Fiind o terapie de grup, asa cum afirma autoarea citand-o I. Mitrofan,1997, grupul de dezvoltare, este o
terapie de grup centrată pe dezvoltarea personală a fiecărui participant. Interesante au fost si etapele parcurse pentru
organizarea grupului, selectia membrilor, caracteristicile terapeutului de grup si dinamica grupului.
Daca A. P. Beck (1976) identifică nouă faze de dezvoltare în evoluţia unui grup de psihoterapie, se pare ca
exista trei “faze principale”:
-de stabilire a normelor de grup şi de participare ezitantă a membrilor care depind de terapeut;
-de conflict, dominanţă şi de formare a unei ierarhii între pacienţi;
-de realizare a coeziunii reale a grupului, cu un sentiment de afecţiune reciprocăşi întrajutorare
Iar pentru o functionare optima mecanismele din cadrul grupului trebuie sa functioneze (după A. Brawn &
B. Caddick, 1993).Mecanismele prezentate sunt: Acceptarea – Ventilarea - Testarea realităţii – Transferul –
Universalizarea – Altruismul - Terapia spectacolului - Stilul liderului.
Ii multumesc autoarei ca a prezentat desfasurarea programului de dezvoltare personală. A prezentat scopul
si obiectivele, cum au fost selectionati membrii, ce instrumente de evaluarea a foslosit, tehnicile (tehnici cognitive –
comportamentale (I.Holdevici, 2000), (O.Fontaine, P. Fontaine 2008), tehnici experienţiale (I. Mitrofan 1997, A.
Moreau, 2007), tehnici preluate din NLP si temele abordate (exerciţii de autocunoaştere şi intercunoaştere, exerciţii
de identificarea nevoilor, de identificare a resurselor, de afirmare de sine şi creştere a stimei de sine), inclusiv
fragmente relevante din sedinte, privind evolutia unui caz.
Ca orice program si acesta s-a incheiat cu evaluarea finala in care s-au folosit fise de autoevaluare, urmata
de observatii si concluzii. Remarcabila este afirmatia “Psihologul sau psihoterapeutul în devenire nu este „omul
perfect”… unii au, şi conştientizează aceste dificultăţi, alţii le au dar şi le ascund poate de ei înşişi, poate de alţii.”
Concluziile au fost ca “programul şi-a atins obiectivele şi poate fi utilizat pentru dezvoltarea personală a
psihologilor care doresc să devină specialişti în domeniul relaţiilor umane consiliere, psihoterapie”.
Am ales sa prezint acest program pentru ca mi-a placut mult profesionalismul cu care a fost prezentat si
cateva cuvinte din final “poate fi utilizat”, fara a adauga nimic despre interdictii: licenta, drept de autor, alte
limitari, si este descris destul de detailat incat sa poata fi utilizat.
Mai am un “obicei prost”, citesc totdeauna cu atentie bibliografia si acolo am gasit trei carti ale aceluias
autor, si cu curiozitatea inascuta, m-am intrebat de ce este cel mai citat autor? Am inceput sa caut informatii despre
Andre Moreau si am sfarsit… cumparandu-i si citindu-i cartile! Sper ca in lipsa imposibilitatii momentane, de a
accesa un astfel de program de dezvoltare, aceste carti sa ma ajute si sa compenseze oarecum, pana in momentul in
care imi voi putea complecta pregatirea si cu un program de dezvoltare personala facut cu profesionalism.
BIBLIOGRAFIE
Beck, A.T., Cognitive Terapy and the Emotional Disordes, International University Press, New York, 1976;
Brawn, A., Caddick, B., Groupwork with offenders, Whiting &Birch Ltd. Londra, 1993
Fontaine, O, Fontaine, P, Ghid clinic de terapie comportamentalăşi cognitivă, Edit. Polirom, 2008
Holdevici, I., Gândirea Pozitivă, Edit. Dual Tech, 2000;
Mitrofan, I., Psihoterapia Experienţială, Edit. Infomedica 1997
Moreau, A., Metode şi tehnici, Edit Trei, 2007