Proiect la bazele

teoretice ale evaluării

psihologice

Nae Alexandru
Necula Corina
Onea Camelia
Panait Antonia
Peța Oana
Relația dintre anxietate și fericire

Anxietatea, așa cum a fost menționat de către Freud, poate fi descrisă drept ,,ceva pe care îl

simțim”, o stare care include multiple sentimente : tensiune , nervozitate, griji . În concordanță

cu viziunea evoluționistă a lui Darwin , Freud a observat că anxietatea era adaptivă în

comportamentul motivant care ajută persoanele să facă față situațiilor amenințătoare și că

anxietatea psihică era predominantă în majoritatea tulburărilor psihice. În măsurarea anxietății,

Catell a subliniat importanța de a distinge între anxietate ca stare emoțională și diferențele

individuale de anxietate ca trăsătură de personalitate.

Fericirea a fost subiectul discuțiilor încă din cele mai vechi timpuri . Fericirea este o stare

electrizantă și, totodată, evazivă . Filozofi, teologi, psihologi și chiar și economiști au încercat

de-a lungul timpului să găsească o definiție potrivită a acestui concept . Începând cu anii 90, o

întreagă ramură a psihologiei și anume psihologia pozitivă , a fost dedicată să o redea. Mai mult

decât o simplă dispoziție pozitivă, fericirea reprezintă o stare de bunăstare care curpinde trăirea

unei vieți bune, cu sens și o mulțumire profundă.

Pentru a trăi o viață cât mai sănătoasă și fericită, ne este recomandat să avem o viață socială

activă, să comunicăm cât se poate de mult cu persoanele din jurul nostru. Cu toate acestea, nu

toate persoanele consideră acest sfat foarte de ajutor . Această dificultate poate fi legată de o

mulțime de factori, precum : nivelul de anxietate al fiecărei persoane , stilul de atașament, nivelul

de bunăstare subiectivă , dar și nivelul de fericire.

Studiul nostru își propune să cerceteze relație dintre nivelul de fericire al fiecărei persoane și

gradul de anxietate. Acest studiu a fost realizat pe 30 de studenți ai Universității din București .

Datele au fost analizate utilizând SPSS 22.0 .

Validitate convergentă:

Putem afirma ca testul nostru are o validitate convergenta mare. Se intampla acest lucru deoarece
am masurat anxietatea si cu un alt test iar valorile care au reiesit in urma ambelor teste au corelat
foarte bine. De asemenea p-ul a fost semnificativ statistic (0.031). Cu alte cuvinte, intelegem
faptul ca la testul nostru s-au obtinut rezultate relativ asemanatoare cu un alt chestionar despre
anxietate. Deci, validitatea convergenta este indeplinita intrucat, rezultatele de la cele 2
chestionare care masoara acelasi construct coreleaza.
Validitate discrimintatorie:

In ceea ce priveste validitatea discriminatorie, r-ul a fost mic, ceea ce inseamna ca testele noastre
nu coreleaza, asa cum ar fi trebuit sa o faca de fapt. P-ul(0.352) este mai mare de 0.05. Acest
aspect vine cumva si sustine faptul ca r este mai mic de 0.03, care inseamna ca nu exista o
corelatie intre rezultatele de la teste. Astfel este indeplinita validitatea divergenta deoarece
chestionarul nostru despre anxietate prezinta o corelatie slaba cu chestionarul despre fericire pe
care l-am gasit, acestea reprezentand doua teste ce masoara constructe diferite.
Fidelitate Cronbach Alpha:

Indicele de fidelitate Cronbach Alpha ne-a iesit 0.75, asta inseamna ca itemii nostrii masoara
foarte probabil un singur lucru. Cu alte cuvinte, pentru ca indicele este mai mare de 0.70, putem
declara ca are o consistenta interna crescuta. Datorita faptului ca avem un indice Cronbach Alpha
de 0.75, putem trage conlcluzia ca acest chestionar ce masoara anxietatea si pe care l-am creeat
masoara cel mai probabil un singur construct.
Indicele de dificultate:

1- 0,1 (<0.3)=>itemul nu este acceptabil, deoarece nu este cuprins intre 0.3 si 0.7

2- 0.234 (<0.3)=>itemul nu este acceptabil, deoarece nu este cuprins intre 0.3 si 0.7

3- 0.133(<0.3)=>itemul nu este acceptabil, deoarece nu este cuprins intre 0.3 si 0.7

4- 0.2 (<0.3)=> itemul nu este acceptabil, deoarece nu este cuprins intre 0.3 si 0.7

5- 0.433(>0.3)=>itemul este acceptabil,deoarece este cuprins intre 0.3 si 0.7

6- 0.4(>0.3)=> itemul este acceptabil, deoarece este cuprins intre 0.3 si 0.7

7- 0.3(=0,3)=> itemul este acceptabil, deoarece este cuprins intre 0.3 si 0.7

8- 0.366(>0.3)=>itemul este acceptabil, deoarece este cuprins intre 0.3 si 0.7

9- 0.633(>0.3)=> itemul este acceptabil, deoarece este cuprins intre 0.3 si 0.7

10- 0.467(>0.3)=> itemul este acceptabil, deoarece este cuprins intre 0.3 si 0.7

Indicele de discriminare:

1 -0.3=> itemul este acceptabil, deoarece este cuprins intre 0,3 si 0,39

2 -0.5=> itemul este bun, deoarece este mai mare decat 0,40

3 - 0.075=>itemul este foarte slab, deoarece este mai mic decat 0,20

4 -0.3=> itemul este acceptabil, deoarece este cuprins intre 0,3 si 0,39

5 - -0.65=> itemul este foarte slab, deoarece este mai mic de 0,20

6-0.5=> itemul este bun, deoarece este mai mare decat 0,40

7- -0.075=>itemul este foarte slab, deoarece este mai mic decat 0,20

8-0.6=> itemul este bun, deoarece este mai mare decat 0,40

9- -0.125=> itemul este slab, deoarece este mai mic decat 0,20

10- -0.2=>itemul este slab, deoarece este mai mic de 0,20

Bibliografie

1. Schwartz, G. E., & Weinberger, D. A. (1980). Patterns of emotional responses to

affective situations: Relations among happiness, sadness, anger, fear, depression, and

anxiety. Motivation and Emotion, 4(2), 175–191. https://doi.org/10.1007/BF00995197

2. Gilbert, P. (2014). Fears of Negative Emotions in Relation to Fears of Happiness,

Compassion,Alexithymia and Psychopathology in a Depressed Population: A Preliminary

Study. Journal of Depression and Anxiety, S2(01). https://doi.org/10.4172/2167-1044.S2-

004

3. van Dalen, M., Dierckx, B., Pasmans, S. G. M. A., Aendekerk, E. W. C., Mathijssen, I.

M. J., Koudstaal, M. J., Timman, R., Williamson, H., Hillegers, M. H. J., Utens, E. M. W.

J., & Okkerse, J. M. E. (2020). Anxiety and depression in adolescents with a visible

difference: A systematic review and meta-analysis. Body Image, 33, 38–46.

https://doi.org/10.1016/j.bodyim.2020.02.006

4. Malikin, H., Marchica, L., & Montreuil, T. (2020). Trait anxiety moderated by emotion

regulation to predict mindful awareness. Personality and Individual Differences, 163,

110072. https://doi.org/10.1016/j.paid.2020.110072

5. Chen, J., Shi, Cai, Shen, Wang, Wu, & Wang. (2013). Differential attentional bias in

generalized anxiety disorder and panic disorder. Neuropsychiatric Disease and

Treatment, 73. https://doi.org/10.2147/NDT.S36822

6. Kendler, K. S. (1992). Major Depression and Generalized Anxiety Disorder: Same

Genes, (Partly) Different Environments? Archives of General Psychiatry, 49(9), 716.

https://doi.org/10.1001/archpsyc.1992.01820090044008
7. Rodebaugh, T. L., Holaway, R. M., & Heimberg, R. G. (2004). The treatment of social

anxiety disorder. Clinical Psychology Review, 24(7), 883–908.

https://doi.org/10.1016/j.cpr.2004.07.007

8. Öztürk, A., & Mutlu, T. (2010). The relationship between attachment style, subjective

well-being, happiness and social anxiety among university students’. Procedia - Social

and Behavioral Sciences, 9, 1772–1776. https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2010.12.398

9. Quoidbach, J., Wood, A. M., & Hansenne, M. (2009). Back to the future: The effect of

daily practice of mental time travel into the future on happiness and anxiety. The Journal

of Positive Psychology, 4(5), 349–355. https://doi.org/10.1080/17439760902992365

10. Mor, S., Day, H. I., Flett, G. L., & Hewitt, P. L. (1995). Perfectionism, control, and

components of performance anxiety in professional artists. Cognitive Therapy and

Research, 19(2), 207–225. https://doi.org/10.1007/BF02229695

11. Rasmussen, M. K., & Pidgeon, A. M. (2011). The direct and indirect benefits of

dispositional mindfulness on self-esteem and social anxiety. Anxiety, Stress & Coping,

24(2), 227–233. https://doi.org/10.1080/10615806.2010.515681

12. Ghazavi, Z., Mardany, Z., & Pahlavanzadeh, S. (2016). Effect of happiness educational

program on the level of stress, anxiety and depression of the cancer patients′ nurses.

Iranian Journal of Nursing and Midwifery Research, 21(5), 534.

https://doi.org/10.4103/1735-9066.193419

13. Veenhoven, R. (2008). Healthy happiness: Effects of happiness on physical health and

the consequences for preventive health care. Journal of Happiness Studies, 9(3), 449–

469. https://doi.org/10.1007/s10902-006-9042-1
14. Warr, P. (1978). A study of psychological well-being. British Journal of Psychology,

69(1), 111–121. https://doi.org/10.1111/j.2044-8295.1978.tb01638.x

15. Rosmarin, D. H., Pargament, K. I., & Mahoney, A. (2009). The role of religiousness in

anxiety, depression, and happiness in a Jewish community sample: A preliminary

investigation. Mental Health, Religion & Culture, 12(2), 97–113.

https://doi.org/10.1080/13674670802321933