https://aeon.

co/essays/how-attachment-theory-works-in-the- 19 December 2019

therapeutic-relationship
De ce funcționează psihoterapia?
 Inspirația

Margrethe Halvorsen

Halvorsen, M. S., Benum, K., Haavind, H., & McLeod, J. (2016).

A Life-Saving Therapy: The Theory-Building Case of" Cora".
Rønnestad, M. H. (2006). An intensive process-outcome study Pragmatic Case Studies in Psychotherapy, 12(3), 158-193. Cora
of the interpersonal aspects of psychotherapy. Oslo,
Norway: Department of psychology, Universitory of Oslo.

De ce a fost eficientă terapia?

1. alianța terapeutică
2. alianța -> evaluarea retrospectivă a terapiei din partea clientului
 „Cora”
40+ ani
fără relație, plăcută
studii academice

probleme:
➢ tulburare depresivă severă
➢ abuzuri severe în copilărie (emoțional, fizic, sexual) din partea mamei și
prietenelor mamei
➢ tentative repetate de suicid -> spitalizări repetate
➢ neîncrezătoare față de ceilalți -> dificultate în formarea de relații autentice
➢ psihoterapii anterioare fără ameliorare concretă

➢ insistă asupra dreptului de a se sinucide

Dilema:
intervențiile de prevenție a suicidului ar putea sabota relația
terapeutică ce au scopul de a dezvolta o securitate de atașament!
 „I had the feeling that she could kill herself in the
middle of the therapy, and I just had to take that risk!”
 Inspirația

„It [terapia] saved my life.”

Cora
ce/cum anume?
 aspecte teoretice care să
îmi susțină punctul de vedere
peste 400 de abordări psihoteraputice
Zarbo, C., Tasca, G. A., Cattafi, F., & Compare, A. (2016).
Integrative Psychotherapy Works. Frontiers in psychology, 6,
2021. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2015.02021

„be integrative, not eclectic!”

să nu combinăm tehnici la întâmplare, doar pentru că am văzut că
funcționează; să analizăm teoria acelei tehnici și de ce funcționează
a healer
a confidante
a clinical expert
a mental-fitness coach
„It is remarkable that after decades of psychotherapy research we
cannot provide an evidence-based explanation for how or why even
our most well-studied interventions produce change.”

Alan E. Kazdin (2009) Understanding how and why

psychotherapy leads to change, Psychotherapy Research,
19:4-5, 418-428, DOI: 10.1080/10503300802448899
 relație terapeutică bună
Bohart, A.C. The Client Is the Most Important Common Factor: Clients' Self-Healing Capacities and
Psychotherapy. Journal of Psychotherapy Integration 10, 127–149 (2000).
https://doi.org/10.1023/A:1009444132104
 Nici unul. Doar
clientul o poate
face. Terapeutul
doar îl asistă.

‘‘Therapy is not so much in the techniques as it is in getting clients to use the techniques.’’
Saul Raw
Bohart, A.C. The Client Is the Most Important Common Factor: Clients' Self-Healing Capacities and
Psychotherapy. Journal of Psychotherapy Integration 10, 127–149 (2000).
https://doi.org/10.1023/A:1009444132104
->
❑beliefs about yourself
❑your expectations of others
❑the way you process information
❑how you cope with stress and regulate your emotions as an adult

Mikulincer, M., & Shaver, P. R. (2009). An attachment and

behavioral systems perspective on social support. Journal of
Social and Personal Relationships, 26(1), 7–19.
https://doi.org/10.1177/0265407509105518
children with abusive caregivers become disorganised;
they switch between avoidant and anxious coping, engage
in odd behaviours and, like Cora, they often self-harm
 strive for distance and control. They detach from strong emotions (both positive and negative),
withdraw from conflicts and avoid intimacy. Their self-reliance means that they see themselves
as strong and independent, but this positive image comes at the expense of maintaining a
negative view of others. As a result, their close relationships remain superficial, cool and
unsatisfying. And while being emotionally numb can help avoidant people weather ordinary
challenges, research shows that, in the midst of a crisis, their defences can crumble and leave
them extremely vulnerable.

abusive caregivers -> making the best of a bad situation = avoidant and anxious coping

low self-esteem and are easily overwhelmed by negative emotions. They also tend to
exaggerate threats and doubt their ability to deal with them. Driven by a desperate need for
safety, such people seek to ‘merge’ with their partners and they can become suspicious,
jealous or angry towards them, often without objective cause.
redă:
încrederea
securitatea
(capacitatea de) reglare a emoțiilor
(capacitatea de) intimitate sănătoasă
 Cora - terapeut copil - „mamă bună”

Când Cora spunea ceva negativ despre ea, terapeutul arăta că a înțeles de ce are
acele emoții negative, dar le reinterpreta imediat:
tendințe distructive de așteptat după așa o traumă-> mecanisme de supraviețuire.

empatie -> re-framing + de-shaming

prin auto-compasiune și auto-acceptare
 empatie -> re-framing + de-shaming
prin auto-compasiune și auto-acceptare

cum ne reflectă mama (sau terapeutul) ->

înțelegerea reacțiilor noastre, a controlul și
a imaginii coerente de sine

Peter Fonagy (2016) - Mentalisation

https://www.youtube.com/watch?v=-ix5LJ30_88
 mama bună reflectă dar și alină
(„digeră” ce vede la copil și îi arată o formă mai puțin intensă a emoției lui)
cum reflectă și alină terapeutul ?
dă sens și explică suferința Corei
„After a while, clients internalise the warmth and understanding of their
therapist, turning it into an internal resource to draw on for strength and
support. A new, compassionate voice flickers into life, silencing that of the
inner critic – itself an echo of insensitive earlier attachment figures.”
metode de coping metode de coping
ale terapeutului ale clientului
Csibra, G., & Gergely, G. (2011). Natural pedagogy as
evolutionary adaptation. Philosophical transactions of the Royal
Society of London. Series B, Biological sciences, 366(1567), 1149–
1157. https://doi.org/10.1098/rstb.2010.0319
 • distorsionează semnele sociale • au stereotipii negative ale
• exagerează pericolele celorlalți, în ciuda realității

așa că se deschid greu la schimbările sugerate de terapeut

= disponibilitatea de a ne încrede în
veridicitatea și relevanța a ceva,
pentru a integra acele cunoștințe în
gândirea noastră.

depinde și de atașamentul securizant

Peter Fonagy
1. a găsit empatie la terapeut

2. a dezvoltat un atașament securizant de terapeut

3. a început să aibă încredere în ideile lui

4. a devenit flexibilă în auto-aprecierea ei

5. și-a internalizat unele idei terapeutice

„if one stumbles, the link with the other will
keep him from falling into the precipice”