ANDREI MARIUS-GEORGE

GRUPA: 101B IF
ANUL I

Poluarea prin deșeuri periculoase a subsolului. Cauze, efecte și

soluții

Avem, de cele mai multe ori, tendinţa de a privi spre cer atunci când vorbim despre
poluare, însă problema poluării nu se limitează la atmosfera! Solul în care cresc fructele şi
legumele pe care le consumăm în mod obişnuit suferă şi el consecinţe, iar efectele se simt în mod
direct asupra produselor alimentare. A venit vremea, aşadar, să fim mai atenţi şi la ceea ce avem
sub picioare!
Solul este “pielea pământului”, o mantă plină de cicatrici, riduri de mii de ani şi leziuni
mai recente, cauzate atât de către om cât şi de către natură în sine. Unele dintre aceste răni sunt
incurabile – dispariţia speciilor, de pildă – în timp ce altele pun în pericol sănătatea şi siguranţă
alimentară, iar toate acestea ameninţa bunăstarea celor 3.3 miliarde de locuitori ai planetei, aşa
cum reiese în mod clar din ultimul raport privind degradarea solului, realizat de Platforma
Interguvernamentală Ştiinţe – Politici pe teme de Biodiversitate şi Servicii de Ecosisteme
(IPBES).
CAUZE ŞI TIPURI DE POLUARE A SUBSOLULUI

Fenomene precum eroziunea, pierderea carbonului organic, conţinutul tot mai mare de
sare, compactarea, acidifierea şi poluarea chimică sunt cauzele principale ale degradării actuale a
solului. Mai mult, FAO face distincţia între două tipuri de poluare a solului:

Poluarea specifică: un tip de poluare provocat de cauze specifice şi care are loc în zone
reduse ca dimensiuni, motiv pentru care poate fi uşor identificată. Acest tip de poluare a solului
poate fi întâlnită în mod normal în oraşe, în locaţii ale unori vechi fabrici, în preajma şoselelor, în
gropile ilegale şi în jurul staţiilor de epurare.
Poluarea la scară largă: tipul de poluare ce acoperă zone extinse şi este determinată de
mai multe cauze, motivele exacte care o provoacă fiind dificil de identificat. Cazurile de poluare
ANDREI MARIUS-GEORGE
GRUPA: 101B IF
ANUL I

din această categorie implica răspândirea substanţelor poluante în sistemele aer-pamant-apa şi

afectează serios sănătatea umană şi mediul înconjurător.
Printre cele mai comune cauze ale contaminării solului cauzate de activităţile umane,
FAO identifica industria, mineritul, activităţile militare, deşeurile – inclusiv cele tehnologice – şi
managementul apelor reziduale, agricultură, creşterea animalelor, construirea de infrastructuri
urbane şi de transporturi.

CONSECINŢELE POLUĂRII SUBSOLULUI

Substanţele toxice care sunt depozitate pe suprafaţa pământului afectează atât sănătatea
şi starea de bine, cât şi calitatea alimentaţiei, apei şi aerului. Iată în cele ce urmează care sunt
cele mai importante efecte ale poluării solului, potrivit informaţiilor IPBES şi FAO.

Prejudiciile aduse sănătăţii. Substanţele care poluează solul ajung în organismul nostru
prin lanţul trofic, determinând apariţia bolilor. Mai mult, răspândirea antibioticelor în mediu
creşte rezistenta agenţilor patogeni la aceste medicamente.
Recolte mai slabe. Agenţii de poluare a solului pun în pericol siguranţa alimentaţiei
mondiale, reducând cantitatea şi calitatea recoltelor.
Schimbarea climatică. În primul deceniu al secolului XXI, degradarea solului a eliberat
în atmosfera între 3.6 şi 4.4 miliarde de tone de CO2.
Poluarea apei şi aerului. Degradarea solului afectează calitatea aerului şi apei, mai ales
în ţările în curs de dezvoltare.
Dislocări de populaţie. Degradarea solului şi schimbarea climatică vor conduce la
emigrarea unui număr de 50 – 700 de milioane de persoane până în 2050.
ANDREI MARIUS-GEORGE
GRUPA: 101B IF
ANUL I

Dispariţia speciilor. Contaminarea solului este una dintre principalele cauze ce ar putea
declanşa cea de-a şasea extincţie în masă din istorie. Populaţia de vertebrate de uscat a scăzut cu
38% în perioada 1970-2012.
Deşertificarea. Numărul de locuitori din cele mai aride regiuni ale pământului ar putea
reprezenta 45% din populaţia mondială până în 2050, în timp ce zonele umede din lume s-au
redus ca dimensiune cu 87% în ultimele trei secole.
Impactul economic. Conform prognozelor, pierderile economice cauzate la nivel global
de degradarea solului vor depăşi 10% din produsul intern brut mondial anual.

SOLUŢII PENTRU COMBATEREA POLUĂRII SUBSOLULUI

Poluarea solului poate avea multe surse, pornind de la agricultură şi ajungând până la
industrie şi activitatea umană. Solurile poluate afectează viaţa şi, prin urmare, şi fauna sălbatică.
Pentru că de foarte multe ori factorii de poluare pot rezista în mediu, soluţiile pe care le
putem aplica pentru a combate poluarea implica nu doar înlăturarea sursei, ci şi curăţarea şi
refacerea zonei poluate.
În plus, problema poluării solului este amplificată de poluarea din surse nespecificate,
care ajunge în mediu prin intermediul deşeurilor. Tocmai de aceea, este important ca fiecare
dintre noi să întreprindă orice acţiune la îndemână pentru a reduce poluarea solului, pentru că nu
de fiecare dată vom putea identifica o sursă definită clar!

REDUCEREA PLOII ACIDE

Emisiile de dioxid de sulf pot cauza ploaia acidă şi distrugerea pădurilor. Din fericire,
introducerea filtrelor de epurare şi a coşurilor de fum ale centralelor enegetice cu cărbuni a
produs un oarecare progres în această zonă. Agenţia Americană pentru Protecţia Mediului (EPA)
raportează o scădere cu 71% a concentraţiilor de dioxid de sulf din 1980 până în 2008.
Fiecare dintre noi poate contribui la rezolvarea acestei probleme prin solicitări adresate
autorităţilor în sensul dezvoltării de surse alternative de combustibili. De asemenea, în plan
domestic, putem decide să conservăm energia utilizată. Cu cât folosim mai puţină energie, cu
ANDREI MARIUS-GEORGE
GRUPA: 101B IF
ANUL I

atât suntem mai puţin responsabili de poluarea aerului şi a solului.

REDUCEREA DEŞEURILOR

Potrivit Consiliului American pentru Aer Curat, aproape o treime din deşeurile din SUA
provin din ambalaje, iar alte 5 milioane de tone sunt generate în perioada sărbătorilor. Pentru că
substanţele chimice folosite pentru producţia de hârtie pot ajunge în sol, sta în puterea noastră să
alegem inteligent atunci când facem cumpărături şi să evităm să cumpărăm produse ambalate
excesiv. În plus, putem refolosi hârtia de la cadouri, sau putem reduce cantitatea pe care o
folosim.

ÎNCURAJAREA BUNELOR PRACTICI ÎN AGRICULTURĂ

EPA a identificat deşeurile agricole drept principala sursă de poluare a apei. Deşeurile
conţin pesticide, îngrăşăminte şi deşeuri agricole care pot avea efecte dăunătoare asupra solului.
Cantităţile în exces de fosfaţi, fosfor şi azot care se găsesc în îngrăşăminte pot cauza uciderea
peştilor şi plantelor, ceea ce duce la contaminarea solului.
ANDREI MARIUS-GEORGE
GRUPA: 101B IF
ANUL I

Pentru a evita astfel de efecte, putem decide să renunţăm la ierbicide sau să folosim
ierbicide organice atunci când lucrăm în grădină. În plus, putem opta pentru plante native, cărora
le merge bine în condiţiile locale, şi care fac inutilă folosirea pesticidelor.

REFACEREA ZONEI UMEDE

Un singur hectar de zona umedă poate conţine peste 15 millioane de litri de apă, pe care
reziduurile le pot afecta, ducând astfel la poluarea solului. Fiecare dintre noi poate contribui la
refacerea zonelor umede poluate, făcând eforturi în sensul refacerii acestor zone, precum şi
sprijinind eforturile locale de conservare, donând sau participând la acţiuni de voluntariat pentru
organizaţii care au astfel de obiective.

CONCLUZIA
In ciuda eforturilor educaţionale, multe persoane generează zilnic extrem de mult
gunoi, cea mai mare parte a acestor gunoaie ajungând la gropile de gunoi, de unde toxinele se
scurg în sol. Putem reduce impactul negativ personal asupra mediului, reciclând ori de câte ori
este posibil, pentru a contribui astfel la ameliorarea poluării solului. Putem folosi, de asemenea,
sacose de cârpa în loc de pungi de hârtie sau de plastic atunci când mergem la cumpărături şi
putem înlocui sticlele din policarbonat cu sticle de apă din plastic.

BIBLIOGRAFIE
https://uleiuri-lubrifianti.com.ro/poluarea-solului-cauze-efecte-si-solutii-pentru-viitor/
ANDREI MARIUS-GEORGE
GRUPA: 101B IF
ANUL I

https://www.google.com/search?
q=ploi+acide&source=lnms&tbm=isch&sa=X&sqi=2&ved=2ahUKEwi6k5rOhKP0AhVVM94KHURUAq8Q_
AUoAXoECAEQAw&biw=1366&bih=657&dpr=1#imgrc=0IDNIcNEPC_jyM

https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-2014/articole/deseurile-o-problema-sau-o-
resursa