Universitatea București

Facultatea de Psihologie și Stiințele Educației

Departamentul de Formare a Profesorilor
Programul de master Educație Presecundară. Politici și strategii de dezvoltare, an I
Curs masteral: Perspective comparative ale educației la vârstele mici, Conf. Univ. Dr. Diana Csorba

CERCETAREA COMPARATIVĂ
A MODULUI DE IMPLEMENTARE A PROGRAMELOR DE COMBATERE A
VIOLENȚEI DE TIP BULLYING
LA VÂRSTELE MICI ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
ÎN PEDAGOGIA TRADIȚIONALĂ VS PEDAGOGIA MONTESSORI

MASTERANZI:
MIOARA IONELA IVAN (GHEORGHE)
S. DIACONESCU (DOBRESCU)

-Ianuarie 2019-
PLANUL LUCRĂRII

INTRODUCERE
- Argumente pentru o abordare comparativă în domeniul educaţional
- Fazele cercetării
I. PROBLEMA DE CERCETARE
I.1. Motivul alegerii temei
II. PRE – IPOTEZE
III. DELIMITAREA CERCETĂRII
III.1. Delimitarea obiectului
III.2. Delimitarea metodei
IV. FAZA DESCRIPTIVĂ (analitica)
IV.1. Strângerea datelor
IV.1.1. Materiale
IV.1.2. Legislaţie
IV.1.3. Explicarea termenilor şi definiţii de bază
IV.2. Analiza formală, materială şi explicativă a datelor
IV.2.1. pedagogia traditionala
IV.2.2. pedagogia Montessori
IV.3. Concluzii analitice
V. FORMAREA IPOTEZELOR COMPARATIVE
VI. FAZA SINTETICĂ (STUDIUL COMPARATIV)
VI.1. Selectarea şi juxtapunerea datelolr şi a concluziilor
VI.2. Descrierea şi raportarea la modelul ideal (al treilea termen al comparaţiei)
VI.3. Comparaţia valorizantă
VII. CONCLUZII COMPARATIVE

2
INTRODUCERE

Argumente pentru o abordare comparativă în domeniul educaţional

Trecerea comparativismului educaţional de la faza descriptiv-educativă la cea interpretativă, de
prognoză şi intervenţie efectivă a sporit încrederea „oamenilor şcolii” în valoarea studiilor
comparative în domeniul educaţiei, în rolul şi utilitatea acestora în procesul de reformare
şcolară şi educaţională.
Fazele cercetării
Etapele parcurse în lucrare au fost stabilite luând ca puncte de reper modelele pedagogilor:
 Jose Luis Garcia Garado – „părintele pedagogiei comparate”
Pentru perspectiva descriptivă:
 Maurice Debesse – „Geografia educaţiei”
Pentru perspectiva explicativă:
 Sadler – Caracterul naţional identificat ca factor explicativ
 Edmund King – „cercetarea contextuală”
Pentru perspectiva aplicativă:
 Pedro Rosselo –„Problem Slovingul ca reformă a metodelor
educaţionale”
Pentru fazele cercetării comparative:
 Franz Hilker – „Teoria comparaţiei pure”

Fazele/ paşii parcurşi în elaborarea cercetării

I. Identificarea problemei şi formularea de pre-ipotezei
II. Delimitarea cercetării:
- delimitarea obiectivului
- delimitarea metodei
III. Studiul descriptiv (faza analitică – descriere şi interpretare)
- strângerea datelor;
- analiza formală şi materială a datelor;
- analiza explicativă a datelor;
- concluzii analitice.
IV. Formularea ipotezei/ipotezelor comparative;
V. Studiul comparativ (faza sintetică):
- selectarea datelor şi a concluziilor analitice;
- juxtapunerea concluziilor şi datelor selectate;
- comparaţia valorizantă/prospective
- concluzii comparative – al treilea termen de comparaţie
VI. Redactarea raportului de cercetare comparatiivă.

3
 I. PROBLEMA DE CERCETARE

Problema investigata este Cercetarea comparativă a modului de implementare a prrogramelor

de combatere a violenței la vârstele mici în școlile din Romania în pedagogia tradițională vs
pedagogia Montesori.

I.1. Motivul alegerii temei

 Tema violenței în școală constiuie unul dintre subiectele de interes deosebit la nivel
național;
 Violența în școala este o problema a școlii contemporane românești. Ne-am dorit să
investigam dacă comportamentul neadecvat al elevilor (copiii agresivi, care nu se
controleaza) este influențat de tipul de pedagogie practicat (tradițional/alternativa
Montessori).
 Am ales tratarea subiectului în pedagogia Montessori ca termen de comparaţie pentru
pedagogia clasică deoarece este o alternativa educațională de succes, cu o metodă
specifică si verificată la nivel internațional, care poate constitui un model pentru
sistemul public din România.

II. PRE – IPOTEZE

Ipoteze preliminare propuse fac referire la următoarele supoziții:

1. Programe de combatere a violenței în școală există la nivel declarativ și legislativ,

dar nu se aplica în practică.
2. Există diferențe între metodele de combatere a violenței în școli în pedagogia
tradițională vs pedagogia Montessori.
3. Rezultatele programelor de combatere a violenței sunt mai bune în pedagogia
Montessori decât în pedagogia tradițională din lipsa intrumentelor de intervenție în
cazul celei din urmă.

III. DELIMITAREA CERCETĂRII

III.1. Delimitarea obiectului

Palierele pe care le vom lua în discuţie pentru această temă sunt:
-Programele naționale de combatere a violenței în sistemul educațional din Romania (ciclul
primar);
-Implementare programelor naționale în pedagogia tradițională;
-Implementarea programelor naționale în pedagogia alternativa (alternativa Montessori).

III.2. Delimitarea metodei

În vederea întocmirii acestei lucrări am folosit următoarea metodologie:
1. Strângerea şi selectarea materialelor ce conţin informaţii utile;

4
 2. Traduceri
3. Analiza de conţinut: Am analizat materialele, actele legislative în ce priveşte
programele de combatere a violenței în sistemul tradițional vs sistemul Montessori din
România;
4. Analiza comparativă ( am comparat implementarea programelor de combatere a
violenței în pedagogia tradiționala vs pedagogia Montessori: metode, obiective,rezultate etc.);
5. Concluzii pe baza analizei comparative efectuate.

IV. FAZA DESCRIPTIVĂ

Prezentarea măsurilor anti-bullying din cadrul programelor oficiale MEN

Printre măsuri se numără scăderea notei la purtare, consiliere pshiologică, extramatriculare
Documentul prevede pașii de soluționare a unei probleme de violența verbală/emoțională.

IV.1. Strângerea datelor

IV.1.1. Materiale
Datele utilizate au fost extrase din următoarele materiale:

 -Extras din protocolul de colaorare ISMB (41198/13.12.2018) si Directia Generala de

Politie a Municipiului Bucuresti (345539/26.11.2018)
 Ghidul parintilor MSB (2018-2019), anexa la contractul cadru intre scoala si familie
 ROF – Scoala cu pedagogie traditionala

IV.1.2. Legislaţie

 Legea învăţământului nr. 1/2011

 Statutul Elevului (OMEN 4742/2016)

IV.1.3. Explicarea termenilor şi definiţii de bază

Ce este “bullying”-ul? .Termenul de “bullying”, vine de la “bully”(eng.), care înseamnă

bătăuş, huligan. Cuvântul “bullying”nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi
asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul este un act
comportamental repetat, îndreptat spre rănirea fizică sau mentală a unei persoane. De
asemenea, el se caracterizează prin comportamentul unei persoane care încearcă să obțină
supremația asupra altora. Cel mai ușor se poate observa această formă de violență în grupurile
de copii. Școala este mediul în care se manifestă cel mai des luptele pentru putere. (Cine este
cel mai de temut din clasă? Care este„gașca periculoasă”?). Cei care au astfel de
comportamente de obicei îi lovesc pe cei din jur, îi fac de rușine, îi jignesc și le pun diverse
porecle.A-i obliga pe alții să facă ceea ce nu doresc este un alt comportament adoptat de aceste

5
persoane. Bullying-ul reprezintă o parte a unor forme de abuz, de la forma simplă de neglijare,
la abuzul emoțional, fizic și sexual.

IV.2. Analiza formală, materială şi explicativă a datelor

IV.2.1. Programe naționale de combatere a violenței

IV.2.1. pedagogia traditionala

Normele generale la nivelul Ministerului Educației Nationale: Se specifica pașii

următori (învățător/diriginte- consilier școlar-director – Poliție). Aplicarea în școlile din
pedagogia tradițională. Lipsa consilierilor școlari și teama de birocrație si necooperarea
părinților duc la neaplicarea legislației). Se pune accentul pe rolul formator al famailiei.
Se cere implicararea familiei in situatii de bullying.

IV.2.2. pedagogia Montessori

Aplicarea în școlile care fucționează în pedagogia Montessori. Pașii oferiți de normele

generale se aplică și în pedagogia Montessori. Aici accentul cade pe latura de prevenție,
prin modelarea comportamentului (metode pedagogice, materiale specifice cu controlul
greșelii încorporat pentru creșterea rezistenței la frustare, cultivarea autonomiei,
respectului pentru grup (grupuri pe mai multe niveluri de vârstă, care permit un sistem
de “mentorat” al celor mari pentru cei mici, personal didactic și auxiliar suficient,
program de socializare (“activități de grup”, ora de mindfullness, etc). Familia este foart
importanta in comunicare.

IV.3. Concluzii analitice

1. Există reglementări anti-bullying la nivel local și național, aplicate pentru toate

școlilele din Romania, indiferent de tipul de pedagogie (traditionala sau alternativa).
2. Atât în pedagogia tradițională, cât și în cea Montessori exista metode de preveninre si
rezolvare a conflictelor de tip bullying.
3. Condițiile concrete la nivelul școlii îngreunează punerea în aplicare a regulilor în
pedagogia tradițională.

V. FORMAREA IPOTEZELOR COMPARATIVE

1.violența scolară este influențată de mediul familial

2. modul de gestionare a violenței în pedagogia tradițională vs Montessori influențează
rezultatul demersului.

VI. FAZA SINTETICĂ (STUDIUL COMPARATIV)

6
 VI.1. SELECTAREA ŞI JUXTAPUNEREA DATELOLR ŞI CONCLUZIILOR

Pedagogia tradițională | Pedagogia alternativă (Montessori)

Asemănări
-existența unui cadru legislativ suport oferit de MEN pentru ambele pedagogii
-existența resurselor umane la nivel structural (psihologi școlari)
-existența unor metode pentru prevenirea și combaterea bullyingului

Deosebiri
-numarul de mic de resurse umane specializate în pedagogia tradițională vs Montesssori
-lipsa specializarilor continue în acest domeniu
-adoptarea lentă a noilor teorii /modele/metode în domeniu (etc mindfulness, etc)
-existența în pedagogia Montessori (fața de pedagogia tradițională) a unor metode activități
care dezvoltă comportamente ce preîntâmpina violența (automie, empatie, etc)

VI.2. DESCRIEREA ŞI RAPORTAREA LA MODELUL IDEAL (AL

TREILEA TERMEN AL COMPARAŢIEI)

Ghidul privind regulile de combatere a violenței în școlile din România este oferit în legislația
elaborata la cel mai inalt nivel al sistemului educational – Legea educațeie nationala 1/2011 cu
modifcarile aferente.

VI.3. COMPARAŢIA VALORIZANTĂ

(La ce distanţă sunt modelele comparate de modelul ideal)

Pedagogia tradițională are în teorie instrumentele necesare punerii în practică a modelului ideal
(legislația oferită de MEN), dar există condiții concrete care impiedica punerea în practică.

Pedagogie Montessori are instrumentele necesare punerii în practică a modelului MEN și

depășește în anumite situații acest cadru, utilizând instrumente, materiale si metode testate prin
experiența împărtășită de bune practici la nivel internațional a unui sistem pedagogic axat
prevenirea situatiilor de bullying prin cultivarea unor abilitati de auto-valorizare, autonimie și
empatie, ca abilități importante în formarea elevilor, alături de cele academice.

VII. CONCLUZII COMPARATIVE

Istoric, suntem o societate tânară. Majoritatea existenței acestui popor a fost centrată pe
apărarea teritoriului, că placa turanantă și spațiul de tranzit către lumea civilizată, vestică.
Numeroși sociologi punctează acest aspect cultural ca un motiv pentru lipsa de “așezare” și de
creare a unei clase de mijloc solide, cu valori legate de buna creștere în familie. Studiile
reputate confirmă faptul că un copil internalizează modelul părinților, iar societatea românescă
a avut multă vreme printre modelele tradiționale pedagogice pe cel prin violența (de ex: bătaia
e ruptă din rai, eu îl fac, eu îl omor, unde dă mama, crește, etc).

Viziunea comunistă s-a translatat în pedagogie în spații mentale de tip “totul mi se cuvine,
educația e gratuită, nu lăsăm corijenți, avem olimpici”, spații mentale care au devenit mesaje

7
populiste în post-comunism. Anii de opresiune au generat frustrări care refulează în pedagogia
generațiilor adulte prezente.

Ca societate, am trecut dintr o situație hipercontrolată (comunism) într-una total necontrolată,

neavând capaciatea de a ne exersa autocontrolul în frică și fără reguli. Sistemul comunist a
acționat asupra generației actuale de părinți ca un părinte super autoritar, care aplică violența
fizică si psihică, teroare, înfometare, învrăjbire. Metafora poate continua astfel: Când ai devenit
tânăr adult, părintele (sistemul comunist) moare și rămâi efectiv singur acasă, fără reguli și cu
multe resurse. Ești violent, nerăbdator, nu ai toleranța la stres, vrei totul pe loc și cât mai mult.

Consilierea continuă, empatia, coahcing-ul pentru părinți în școală, politici coercitive publice
pentru formarea continuă a adulților (“licența” de a fi părinte), ințelegerea responsabilității față
de societate ca părinte – sunt intrumente utilizate în pedagogia Monessori și posibil de impact
pentru diminuarea violenței în școli prin implementarea în pedagogia tradițională.

De asemenea, alte motode din pedagogia Monessori cu potențial de transfer în pedagogia

tradițională pentru diminiuarea violenței în școli vizează activități care încurajează creșterea
toleranței la frustrare (care, la rândul său, poate provoca violența), prin așteptarea rândului, mai
mult timp pentru încercare individuală prin mareriale cu controlul erorii încorporat, autonomie,
mindfulness, metode de descrierea emoțiilor, modul în care descriem, verbalizăm o situație. 

Posibile rezolvări ar fi obligația pentru adulții cu copii de a urma un curs de parenting pentru a
beneficia de alocație pt copil oferită de stat. Conștientizarea dreptului /obligației de a merge la
școala, în pedagogia tradiționlă vs  alegerea de a merge la școală prezentată în pedagogia
Montessori.

Evaluarea familiei, nu a copilului, adaptarea la cerințele societății și taxarea sa în caz de eșec

(amenzi, exmatriculare, tăierea tuturor beneficiilor de la stat similar cu plata impozitelor ca o
condiție de a primi orice de la stat). Notarea/ evaluarea comportamentelor și nu a inteligenței și
cunoștiințelor, empatie, toleranța la frustrare, non violența, morale (nu copiază, nu fură) , e
respectuos, mindfulness, problemsoving  -care asigură un individ funcțional în societate. 

Posibile solutii? Înlocuirea notelor cu descrieri și recomandări bazate pe evaluarea

caracteristicilor socio-emoționale (empatie, rezolvare de probleme, team lidership,
neagresivitate).

Bibliografie
 Protocolul de colaorare ISMB (41198/13.12.2018) si Directia Generala de
Politie a Municipiului Bucuresti (345539/26.11.2018)
 Ghidul parintilor MSB (2018-2019), anexa la contractul cadru intre scoala si
familie
 ROF – Scoala cu pedagogie traditionala
 Legea învăţământului nr. 1/2011
 Statutul Elevului (OMEN 4742/2016)
 Relațiile de calitate în mediul școlar și influența acestora asupra învățării pentru
elevii de ciclul primar din mediul urban și rural, Ivan, Mioara,
Dobrescu,Simona, Rotaru,Denisa – Lucrarea de cercetare la cursul masteral:
Metodologia cercetării în educație, prof. dr. Lucian Ciolan

8
9