ANEXA 17

ANEXA 17
METODOLOGIE DE ATRIBUIRE INITIALA A RISCULUI DE PROIECT SI DE

ESANTIONARE PENTRU
VERIFICAREA OPERATIUNILOR PE BAZA ANALIZEI DE RISC
Procedura operationala Editia: 1

MMFES Nr. de ex. :
AM POS DRU MANAGEMENTUL CALITATII Revizia: 6
Directia Managementul COD: P.O. XV.MC Nr. de ex. : 32
Calitatii
Pagina 1 din 62
Exemplar nr.
CUPRINS
1. DETALII GENERALE......................................................................................................6
1.1. CADRU LEGAL.......................................................................................................................6
1.1.1. CADRU LEGISLATIV EUROPEAN...............................................................................6
1.1.2 CADRU LEGISLATIV NATIONAL.................................................................................7
1.2. DEFINITII.................................................................................................................................8
1.3. ABREVIERI............................................................................................................................10
1.4. Evaluarea riscului – abordare..................................................................................................11
1.5. Aplicatii informatice la nivel AMPOSDRU – ce pot fi utilizate in procesul de esantionare. .14
2. EVALUAREA INITIALA A RISCURILOR APLICATIILOR......................................15

2.1. Analiza riscului aferent aplicantului........................................................................................15
2.1.1 Tipul aplicantului..........................................................................................................16
2.1.2 Vechime activitate.............................................................................................................16
2.1.3 Gradul de indatorare..........................................................................................................17
2.1.4 Analiza cifrei de afaceri.....................................................................................................18
2.1.5 Analiza Viabilitate Parteneriat..........................................................................................20
2.1.6 Calcul grad de risc total al Aplicantului............................................................................23
2.2. ANALIZA INITIALA A APLICATIEI..................................................................................24
2.2.1 Criteriu - viabilitatea aplicatiei.....................................................................................24
2.2.3 Calcul grad de risc TOTAL al aplicatiei......................................................................24
2.3. STABILIREA RISCULUI GENERAL INITIAL (A PRIORI)..........................................25
2.3.1 Stabilirea punctajului de risc TOTAL de baza.............................................................25
2.3.2 Prezentare clase de risc in functie de punctajul de risc TOTAL..................................25
2.3.3 Coeficient de corectie a punctajului de risc de baza.....................................................26
2.3.3.1 Criteriu aplicare factor corectie - proiecte multiple..............................................26
2.3.3.2 Criteriu aplicare factor de corectie- grad de risc anterior Aplicant.......................28
3. AJUSTAREA ULTERIOARA A RISCULUI PROIECTULUI......................................29

3.1. Ajustarea riscului proiectelor urmare a verificarilor administrative....................................29
3.1.1 Criteriu – capacitate operationala.................................................................................29
3.1.2 Criteriu – erori in implementare...................................................................................30
3.1.3 Monitorizarea continua a Beneficiarului......................................................................31
3.1.3.1 Analiza indicatori de risc - Indicatorul gradului de indatorare - ANUAL - Se va analiza
posibilitatea implementarii in Faza a 2-a, cu ajutorul sistemelor informatice.......................31
3.1.3.2 Analiza cifrei de afaceri - ANUAL Se va analiza posibilitatea implementarii in Faza a
2-a, cu ajutorul sistemelor informatice...................................................................................32
3.1.3.3 Obligatiile de plata restante la bugetul statului/ local catre BENEFICIAR - ANUAL Se
va analiza posibilitatea implementarii in Faza a 2-a, cu ajutorul sistemelor informatice......34
3.1.4 Respectarea valorica de catre BENEFICIAR a planului de achizitie............................35
3.1.5 Numarul de notificari si acte aditionale pe care BENEFICIARUL le depune de la
contractarea proiectului..........................................................................................................36
3.1.6 Determinarea clasei generale de risc............................................................................37
MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 2 din 62
Exemplar nr.
3.1.7 Factori de corectie si stabilirea clasei finale de risc dupa verificarile administrative.......39
3.2. AJUSTAREA RISCULUI PROIECTELOR URMARE A VERIFICARILOR LA FATA
LOCULUI.......................................................................................................................................41
3.2.1 Criteriu - Functionalitatea sistemelor de control intern................................................41
3.2.2 Determinarea categoriei generale de risc dupa verificarea la fata locului....................44
3.2.3 Proiecte inchise – Analiza sustenabilitatii proiectului.......................................................47
4. GRADUL DE VERIFICARE A OPERATIUNILOR IN FUNCTIE DE RISC...............48

4.1. Nivelul esantionului pentru verificarile administrative.......................................................48
4.1.1 Esantionare pentru populatii mici......................................................................................48
4.1.2 Esantionare pentru populatii mari.....................................................................................50
4.2. Nivelul eşantionului aferent misiunilor de verificare la faţa locului...................................54
4.2.1. Misiunile de verificare on going.......................................................................................54
4.3. Nivelul esantionului pentru proiectele de ajutor de stat/ de minimis..................................59
ANEXA 1 - EVALUAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN...................................60
ANEXA 2 - DOCUMENTAREA VERIFICARILOR PE BAZA DE ESANTION......................64

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 3 din 62
Exemplar nr.
1. DETALII GENERALE
1.1. CADRU LEGAL
Prezenta metodologie a fost dezvoltata in baza urmatoarelor cerinte, regulamente si acte europene ori
nationale, dupa cum urmeaza:
 REGULAMENTUL (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European si al consiliului, art

16,
“In scopul de a asigura validarea cheltuielilor, fiecare stat membru pune la punct un sistem de control
prin care sa se poata verifica furnizarea bunurilor si serviciilor care fac obiectul cofinantarii,
validitatea cheltuielilor declarate pentru operatiunile sau partile de operatiuni puse in aplicare pe
teritoriul sau si conformitatea acestor cheltuieli si a operatiunilor sau partilor de operatiuni care se
refera la aceasta cu normele comunitare si normele nationale.”
 REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene de stabilire a

prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social
European si Fondul de Coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, art
60.
“ Autoritatea de Management va fi responsabila pentru managementul si implementarea programului

operational in conformitate cu principiul managementului financiar eficace, in special:
(a) sa se asigure ca operatiunile sunt selectionate in vederea finantarii in conformitate cu criterii
aplicabile programului operational si ca sunt conforme, pe toata perioada implementarii, cu regulile
comunitare si interne aplicabile;
(b) sa verifice furnizarea de produse si de servicii cofinantate si sa controleze daca toate cheltuielile
declarate de beneficiari pentru operatiuni au fost suportate efectiv si ca sunt in conformitate cu
regulile comunitare si interne; verificarile efectuate la fata locului cu privire la operatiuni pot avea loc
pe baza unui esantion, in conformitate cu regulile adoptate de Comisie (…);”
Principalele reglementari legale care guverneaza activitatea desfasurata de POSDRU sunt:
1.1.1. CADRU LEGISLATIV EUROPEAN
Regulamentul (CE) nr.1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind
Fondul European de Dezvoltare Regionala si de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1783/1999
Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale
privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de
Coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1260/1999
Document de lucru: „Solicitarea de notificare a neregulilor: Solutii practice:19/2002 COCOLAF

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 4 din 62
Exemplar nr.
DIRECTIVA 1999/93/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI
din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnaturile electronice.
1.1.2 CADRU LEGISLATIV NATIONAL

Ordonanta de urgenta nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute
in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora.
 Completat de
 Ordonanta de urgenta nr. 26/2012
 Lege nr. 142/2012
 Ordonanta nr. 22/2012
 Modificat de
 Ordonanta de urgenta nr. 26/2012
 Lege nr. 142/2012
 Ordonanta nr. 22/2012
 Aprobat de
 Lege nr. 142/2012
 Pus in aplicare
 Norma metodologica 2012
 Norma metodologica 2011
H.G. nr. 457/2008 privind cadrul institutional de coordonare si de gestionare a instrumentelor

structurale (M.O. nr. 364/13.05.2008).
H.G. nr. 1115 din 15/07/2004 privind elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare.
Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania ( MO nr. 577 / 29.06.2004) , cu
modificarile si completarile ulterioare.
Fondul Social European in Romania - http://www.fseromania.ro

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 5 din 62
Exemplar nr.
1.2. DEFINITII
Neregula (Reg.Consiliului(CE) nr.1083/2006, Ordonanta de urgenta nr.66/2011) Orice incalcare a unei

dispozitii a dreptului comunitar care rezulta dintr-un act sau dintr-o omisiune aunui operator economic,
care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene, prin
angajarea unei cheltuieli nejustificate a bugetului general..Conform contractului, prin ”neregula” se
intelege orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a
prevederilor Contractului de finantare si a legislatiei comunitare si nationale in domeniu, rezultata
dintr-o actiune sau omisiune a Beneficiarului care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului
general al Comunitatii Europene, bugetelor administrate de aceasta ori in numele acesteia sau a
bugetelor din care provine finantarea publica nationala.
Fonduri europene (Ordonanta de urgenta nr. 66/2011) - sumele provenite din asistenta financiara
nerambursabila acordata Romaniei din bugetul general al Uniunii Europene si/sau din bugetele
administrate de aceasta ori in numele ei;
Beneficiar (Ordonanta de urgenta nr. 66/2011) - orice persoana fizica sau juridica de drept public ori
privat, asa cum este aceasta definita pentru fiecare program in reglementarile europene incidente si
documentele programului respectiv si care este fie direct sau indirect parte in
contractul/acordul/decizia/ordinul de finantare finantat integral sau partial din fonduri europene si/sau
fonduri publice nationale aferente acestora ori, dupa caz, din fonduri provenite de la alti donatori
publici internationali, fie persoana fizica sau juridica indreptatita sa primeasca, numai pe baza unei
cereri de plata, subventii ori ajutoare care sunt finantate din instrumentele de finantare a politicii
agricole comune, in conformitate cu prevederile legale nationale si/sau comunitare in vigoare;
Activitatea de constatare a neregulilor (Ordonanta de urgenta nr. 66/2011) - activitatea de

control/investigare desfasurata de autoritatile competente in conformitate cu prevederile prezentei
ordonante de urgenta, in vederea stabilirii existentei unei nereguli;
Operatiune (Reg.Consiliului (CE) nr.1083/2006). - Un proiect sau un grup de proiecte selectionat de

catre autoritatea de gestionare a programului operational in cauza sau sub responsabilitatea acesteia din
urma in conformitate cu criteriile stabilite de comitetul de monitorizare si aplicata de unul sau mai
multi beneficiari in vederea realizarii obiectivelor axei prioritare de care apartine.
Procedura de atribuire (OUG nr. 34/2006 (actualizata) ) - Etapele ce trebuie parcurse de autoritatea
contractanta si de catre candidati/ofertanti pentru ca acordul partilor privind angajarea in contractul de
achizitie publica sa fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitatia deschisa, licitatia
restransa, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de solutii.
Audit public intern (L 672/2002) - Activitatea functional independenta si obiectiva, care da asigurari
si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand
activitatile entitatii publice; ajuta entitatea publica sa isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare
sistematica si metodica, care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de
conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare.
MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 6 din 62
Exemplar nr.
Standardele generale si specifice de calitate (L nr. 47/2006) - Reprezinta ansamblul de norme pe
baza carora sunt evaluate si monitorizate activitatea furnizorilor si calitatea serviciilor sociale acordate.
Documentul Cadru de Implementare sau Programul Complement (HG nr. 497/2004) - Document
elaborat de autoritatea de management pentru detalierea implementarii masurilor programului
operational sectorial sau regional.
Suspiciunea de frauda - inseamna o neregula care genereaza inceperea procedurilor administrative sau
juridice la nivel national in vederea stabilirii prezentei unei vinovatii intentionate. (Reg. (CE) nr.
1828/2006)
Frauda (OG nr. 12/2007) - Orice actiune sau omisiune intentionata in legatura cu obtinerea, utilizarea
sau gestionarea fondurilor comunitare provenind din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din
bugetele administrate de acestea ori in numele lor, precum si/sau din bugetele de cofinantare aferente,
incriminata prin
Codul penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie,
cu modificarile si completarile ulterioare, sau prin alte legi speciale.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 7 din 62
Exemplar nr.
1.3. ABREVIERI
AM Autoritate de Management - Structura din cadrul unei autoritati publice centrale, responsabila
pentru gestionarea unui program operational. (OG nr. 29/2007)
AMPOSDRU Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane - actioneaza pentru crearea de oportunitati pentru indivizi si comunitate si
promoveaza o dezvoltare durabila.
AP Axa Prioritara - Una dintre prioritatile strategiei unui program operational, continand un grup de
operatiuni corelate si care au obiective specifice masurabile. (Reg.(CE) Consiliului nr.1083/2006)
CE Comisia Europeana
CMP Compartimentul Monitorizare proiecte din cadrul AM
CVPF Compartimentul Verificare Proiecte Finanţate din cadrul OI
DCA Dezvoltarea Capacitatii Administrative
FSE Fondul Social European - Fondul Structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care
sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si de dezvoltare a resurselor umane. (HG nr. 497/2004)
HG Hotarare de Guvern
OI Organism Intermediar - Orice organism sau serviciu public sau privat care actioneaza sub
supravegherea unei autoritati de gestionare sau de certificare si care indeplineste atributii pentru acestea
fata de beneficiarii care aplica operatiunile (Reg.Consiliului (CE) nr.1083/2006)
ONG Organizatie Non–Guvernamentala
OG Ordonanta a Guvernului
OUG Ordonanta de Urgenta a Guvernului
PO Program Operational - un document prezentat de un stat membru si adoptat de Comisie care
defineste o strategie de dezvoltare in conformitate cu un ansamblu coerent de prioritati, pentru a carui
realizare se face apel la un fond sau in cadrul obiectivului de convergenta, la Fondul de coeziune si la
FEDER (Reg.Consiliului (CE) nr.1083/2006)
POSDRU Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
SE Serviciul Economic din cadrul OI
SCSN Serviciul de Control şi Stabilire Nereguli
UE Uniunea Europeana

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 8 din 62
Exemplar nr.
1.4. Evaluarea riscului – abordare
AM isi propune prin prezentul document sa ofere o imagine cat mai clara a metodologiei de esantionare
propusa a fi utilizata pentru testarea operatiunilor finantate in cadrul POS DSRU.
Prezenta metodologie de esantionare a fost dezvoltata pentru a veni in ajutorul personalului AM, in
vederea efectuarii unei verificari de calitate a proiectelor finantate prin fonduri sociale europene,
asigurand astfel o implementare cat mai profunda si coerenta a cerintelor Comisiei Europene.
In concordanta cu articolul 47, alineatul 2 al Regulamentului Consiliului (CE) 1083/2006 principalele

aspecte urmarite sunt urmatoarele:
·Relevanta: in ce masura obiectivele programului sunt relevante in relatie cu nevoile in schimbare si

prioritatile de la nivel national si de la nivelul UE?
· Eficacitate: cat de realist este programul in atingerea obiectivelor sale specifice si generale pana in
2013 sau mai devreme?
· Eficienta: cat de bine sunt alocate resursele (input) pentru obtinerea realizarilor imediate (output) sau
a rezultatelor (result)?
· Consistenta si coerenta: sunt obiectivele si masurile propuse corelate in mod logic cu analiza socio
economica,sunt ele reciproc consistente (consistenta) si sunt bine ancorate in obiectivele si interventiile
politicii regionale, nationale si comunitare (coerenta)?
· Utilitate: sunt reale si in general satisfacatoare efectele asteptate si neasteptate in contextual nevoilor
considerabile de mediu, sociale si economice?
· Sustenabilitate: efectele obtinute in programele propuse vor fi mentinute, chiar si dupa sfarsitul
programului, fara finantari publice viitoare?
· Mecanisme de management si monitorizare: cum pot acestea sa afecteze atingerea obiectivelor
programului si cum pot contribui actiunile alese la obtinerea rezultatelor pozitive?
Prezenta metodologie a fost dezvoltata sa tina cont de o analiza combinata a gradului de risc care ia in
calcul:
- Gradul de risc al Aplicantului (Beneficiarului) proiectului finantat din FSE acordat in urma unei
analize extinse (grad de risc acordat in faza de contractare si corectat pe parcursul proiectului in functie
de observatiile procedurilor de audit ale AM) in functie de:
 Tipul aplicantului
 Vechimea activitatii aplicantului
 Gradul de indatorare a aplicantului
 Cifra de afaceri a aplicantului
 Gradul de viabilitate a parteneriatului incheiat
- Gradul de risc al proiectului finantat din FSE
 Viabilitatea proiectului
- Ajustarea gradului de risc
 Stabilirea unui grad de risc a priori rezultat in urma analizei cererii de finantare, a
modului de implementare a proiectului

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 9 din 62
Exemplar nr.
 Corectarea gradului de risc determinat a priori in urma rezultatelor verificarilor
administrative si verificarilor la fata locului
Metoda de evaluare a riscurilor si incadrarea proiectelor pe clase de riscuri in diferite faze poate fi
schematizata dupa cum urmeaza:
Evaluare Risc Aplicant Evaluare Risc Aplicatie
Evaluarea a priori a riscului de

catre AM
Tip APLICANT Incadrarea A PRIORI in

categorie de risc:
Vechime activitate Aplicant
Grad Indatorare Aplicant Viabilitata aplicatiei
A/B1/B2/C
Cifra de afaceri Aplicant
Analiza viabilitate Parteneriat
Verificari Administrative
Capacitatea Operationala
Erori in Implementare
Plan de achizitii – valoric
Ajustarea încadrarii Numar notificari si acte
initiale în categoriile de aditionale
risc
Verificari la fata locului
Ajustarea încadrarii Capacitatea Operationala

initiale in categoriile de Erori in Implementare
risc Functionalitatea sist control
intern
Riscul Proiectului
Baza de date activa

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 10 din 62
Exemplar nr.
Proiectele, vor fi incadrate in 4 categorii de risc A, B1, B2, C, dupa cum urmeaza:
- Clasa de risc A: aferenta proiectelor care prezinta riscul cel mai redus din perspectiva administrarii
finantarii europene si implementarii proiectelor;
- Clasa de risc B1 si B2: aferenta proiectelor cu un risc mediu legat de administrarea finantarii
europene si implementarea proiectelor;
- Clasa de risc C: aferenta proiectelor cu riscul cel mai inalt din perspectiva administrarii finantarii
europene si implementarii proiectelor.
Initial, nivelul de risc al proiectelor va fi stabilit pe baza unor criterii de risc a priori definite, ulterior, in
functie de modul de implementare a proiectului, acesta urmand a fi ajustate, daca e cazul.
In functie de incadrarea in clase de risc, AM va solicita un numar diferit de documente justificative

pentru verificarile administrative, respectiv va stabili un esantion diferit pentru verificarile la fata
locului. Pentru detalii referitoare la metoda de esantionare, va rugam parcurgeti capitolul 4 al prezentei
metodologii.
Includerea unui proiect intr-o anumita clasa de risc se face in baza unei analize mixte a riscului:
aplicant (beneficiar) – aplicatie (proiect).
In cazul in care in urma verificarilor administrative a operatiunilor sau verificarilor la fata locului se
identifica elemente noi de risc, proiectele pot fi retrogradate intr-o alta clasa de risc, in functie de
criteriile stabilite.
La acordarea gradului de risc unui proiect se vor lua in considerare urmatoarele restrictii:
- nu este posibila clasificarea in grad de risc A a unui proiect care apartine unui aplicant care nu a mai
avut alte proiecte finantate din FSE
- nu este posibila clasificarea in grad de risc A a unui proiect care apartine unui beneficiar care a fost
clasificat anterior ca avand grad de risc C, sau a avut proiecte clasificate anterior cu grad de risc C.
- trecerea dintr-o clasa de risc superioara (B2, C) intr-o clasa de risc inferioara (A, B1) va fi facuta pe
rand (in cazul unor rezultate pozitive in urma misiunilor de verificari – va fi imbunatatita clasa de risc
cu cate o treapta in urma fiecarei verificari). Nu va fi permisa trecerea directa din clasa de risc C in
clasa de risc A.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 11 din 62
Exemplar nr.
1.5. Aplicatii informatice la nivel AMPOSDRU – ce pot fi utilizate in procesul de esantionare
ACTIONWEB
Sistem informatic de completare si de transmitere a cererii de finantare. In cadrul sistemului
Actionweb, exista o sectiune speciala, prin care AMPOSDRU administreaza intregul proces de
transmitere, selectie, comunicare a rezultatelor si monitorizare ulterioara.
Prin intermediul Actionweb beneficiarii pot afla informatii in timp real cu privire la stadiul in care se
afla cererea lor de finantare (daca e completa, transmisa, inregistrata).
Pe baza informatiilor introduse de catre solicitant in Actionweb, aplicatia va calcula un risc "a priori”
care va putea fi modificat de catre ofiterul de verificare a solicitarii.
SIM-POSDRU
Obiectivul general al aceste aplicatii informatice este de a sustine AMPOSDRU pentru activitatile de
gestionare, analiza si control ale POSDRU si de a monitoriza din punct de vedere financiar, fizic si
procedural starea implementarii operatiunilor finantate de catre program. Sistem informatic integrat de
management (SIM-POSDRU) este complementar SMIS-CSNR si sustinerea activitatii AMPOSDRU, a
Organismelor Intermediare si a Beneficiarilor POSDRU, in scopul automatizarii (informatizarii) si
optimizarii activitatilor de management, monitorizare si control ale POSDRU, precum si a intregului
ciclu de operatiuni ale proiectelor si la nivelul beneficiarilor, care va sustine in mod eficient fazele
principale ale procesului macro de implementare a POSDRU.
SMIS
Prin functionalitatile sale, aplicatia informatica SMIS permite inregistrarea tuturor proiectelor depuse la
Autoritatile de Management/ Organismele Intermediare cu un cod unic (Codul SMIS), evidentiind
stadiul acestora in cadrul fiecarei etape din procesul de evaluare. Totodata, sistemul permite
inregistrarea si identificarea tuturor contractelor de finantare / deciziilor de finantare incheiate pentru
acordarea asistentei unui beneficiar, precum si modificari ale acestor acte, permitand urmarirea
progresului tehnic si financiar al proiectului. De asemenea, sunt inregistrate date referitoare la
incheierea si modificarea de contracte de achizitii din cadrul unui proiect, asigurandu-se monitorizarea
acestora.
In SMIS sunt inregistrate rezultatele tuturor verificarilor si controalelor efectuate la toate nivelurile de
catre institutiile cu atributii in acest domeniu, astfel incat acestea sa poata fi luate in calcul de catre
Autoritatea de Certificare si Plata in indeplinirea competentelor sale, conform regulamentelor
comunitare.
Utilizatorii din structurile aflate la diferitele niveluri de management ale Programului Operational
(Autoritatea de Management, Organismele Intermediare – daca e cazul, Autoritatea de Certificare si
Plata, Autoritatea de Audit) inregistreaza in SMIS, conform competentelor, date specifice tuturor
etapelor din ciclul de viata al programului, respectiv proiectului (programare, evaluare proiecte, selectie
proiecte, monitorizare tehnica si financiara, contractare, plati, verificari si control, audit, evaluare
program).

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 12 din 62
Exemplar nr.
2. Evaluarea initiala a riscurilor aplicatiilor depuse de participanti
In cadrul evaluarii initiale a aplicatiilor / solicitarilor depuse de catre aplicanti / participanti si a

stabilirii "a priori” a riscului proiectelor finanatate prin FSE sunt luate in calcul urmatoarele elemente:
1. Stabilirea gradului de risc al aplicantului proiectului finantat prin FSE. Se va efectua o analiza a
aplicantului proiectului avand in vedere o serie de elemente calitative si cantitative:
a. Tipul aplicantului
b. Vechimea activitatii
c. Gradul de indatorare
d. Cifra de afaceri
e. Viabilitate parteneriat
2. Analiza aplicatiei in acordarea unui grad de risc pe baza unor criterii majore de masurare a
viabilitatii proiectului:
 Ponderea valorii contributiei beneficiarului în cifra de afaceri/ buget anual;
 Ponderea valorii totale eligibile a proiectului în cifra de afaceri/ buget anual
Fiecare aplicatie / solicitare va fi încadrata într-o categorie de risc pe baza criteriilor mentionate pentru
care se vor acorda punctaje pe o scara de la 1 la 4 unde:
 1 = grad de risc extrem de ridicat;
 2 = grad de risc ridicat;
 3 = grad de risc mediu;
 4 = grad de risc redus.
Cuantificarea criteriilor mai sus enuntate este descrisa în detaliu în capitolele urmatoare.
2.1. Analiza riscului aferent aplicantului
Forma de organizare, natura juridica, vechimea, situatia financiara a entitatii beneficiare pot influenta
buna administrare a proiectelor cofinantate FSE si pot oferi o imagine asupra capacitatii
APLICANTULUI de a finaliza in bune conditii proiectul finantat din FSE.
AM POSDRU poate realiza o analiza combinata aplicant – aplicatie, putand asigura o monitorizare
mixta atat a riscului APLICANTULUI din aplicatia curenta cat si din proiectele anterioare cat si a -
riscului proiectului pentru care se depune cererea de finantare.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 13 din 62
Exemplar nr.
2.1.1 Tipul aplicantului
Referitor la forma de organizare, atat din punct de vedere al naturii juridice cat si al modului de
desfasurare a proceselor operationale la nivelul entitatilor beneficiare, AMPOSDRU, in functie de tipul
aplicantului, va atribui urmatoarele punctaje in evaluarea initiala a riscului proiectelor:
CRITERIU PUNCTAJ
TIPUL APLICANTULUI RISC*
Persoane juridice de drept public 1

(institutii publice, etc)
Persoane de drept privat fara scop 3

patrimonial (ong, fundatii, asociatii, etc)
Persoane de drept privat cu scop 3

patrimonial (societati comerciale, etc)
Punctajele de risc aferente indicatorului Tipul Aplicantului trebuie revazute periodic, cel putin anual, in
baza unei analize a structurii porrtofoliului de proiecte finantate din fonduri FSE si a distributiei
neregulilor constatate cu ocazia verificarilor efectuate.
* Nota: 1 = grad de risc foartede ridicat; 2 = grad de risc ridicat; 3 = grad de risc mediu; 4 = grad de
risc redus.
2.1.2 Vechime activitate
Referitor la vechimea activitatii aplicantului ca si entitate, AMPOSDRU va atribui urmatoarele

punctaje in evaluarea initiala a riscului proiectelor:
CRITERII DETALII CRITERII PUNCTAJ

RISC
Indicatori Punctaj risc

Vechimea in activitate vechime<1 an 1
1 an<= vechime < 3 ani 2
3 ani <= vechime <5 ani 3
vechime >=5 ani 4

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 14 din 62
Exemplar nr.
2.1.3 Gradul de indatorare
Gradul de indatorare total este un indicator financiar de solvabilitate, care evalueaza in mod direct
riscul financiar al companiei.
Gradul de indatorare total este exprimat in procente si rezulta din impartirea datoriilor totale ale
companiei la total active.
Cu cat gradul de indatorare al companiei este mai ridicat, cu atat se considera ca firma este mai
riscanta, iar pentru finantarea activelor managementul companiei a utilizat surse atrase (credite, plata
mai lenta a furnizorilor, etc).
Riscul asociat companiei se manifesta in cazul scaderii activitatii acesteia; cu cat firma este mai
indatorata, cu atat ii va fi mai dificil sa isi achite datoriile si exista riscul utilizarii fondurilor FSE
pentru finantarea activitatii companiei si nu pentru scopul contractarii initiale. De asemenea analiza
riscului asociat APLICANTULUI trebuie sa reflecte capacitatea acestuia de a continua dupa finalizarea
proiectului activitatile incepute.
Informatiile privind gradul de indatorare sunt utile pentru a evalua capacitatea aplicantului/
beneficiarului atat in faza de contractare cat si pe parcursul monitorizarii proiectelor FSE.
In vederea analizei gradului de indatorare AM POSDRU, va solicita de la APLICANT datele de baza si
valorile indicatorului “Grad de indatorare” calculat astfel:
Datorii X 100
Total active
AMPOSDRU va interpreta gradul de indatorare totala a APLICANTULUI astfel:
GRADUL DE INDATORARE Interpretare grad de

TOTALA indatorare
30% < grad de indatorare Risc financiar scazut
30%<= grad de indatorare < 50% Risc financiar mediu scazut
50% <= grad de indatorare < 70% Risc financiar mediu ridicat
grad de indatorare >=70% Risc financiar ridicat
si va atribui urmatoarele punctaje in evaluarea initiala a riscului proiectelor:

RISC

Gradul de indatorare Indicator grad de indatorare <30% 4
(datorii 31.12.N/Total active 31.12.N) 30%<= Indicator grad de indatorare <50% 3
50% <= Indicator grad de indatorare <70% 2
Indicator grad de indatorare >= 70% 1

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 15 din 62
Exemplar nr.
2.1.4 Analiza cifrei de afaceri
AMPOSDRU va impune fiecarui APLICANT prezentarea cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani astfel:
- marime absoluta in RON si EUR (folosind cursul de schimb valabil la 31.12.N publicat de BNR– si
utilizat pentru incheierea situatiilor financiare)
- abaterile in marimi absolute (ca diferenta intre valorile efective si cele ale bazei de comparatie) in
RON si EUR (folosind cursul de schimb valabil la 31.12.N publicat de BNR– si utilizat pentru
incheierea situatiilor financiare)
- abaterile prezentate sub format de indice cu baza in lant.
Aplicantul va completa in Action Web cifra de afaceri in RON pe perioada mentionata de POSDRU si
sistemul (ActionWeb) va calcula echivalentul in EUR si variatia.
Prin Cifra de afaceri (in conformitate cu legislatia in vigoare), se va considera valoarea totala a
livrarilor de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare,
exclusiv rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor, sau in cazul in care tipul entitatii nu
permite o calculare a cifrei de afaceri se va lua in considerare Total Venituri.
Indicator Valoare la Valoare la 31.12.N-1 Valoare la 31.12.N

Calculat 31.12.N-2
A B C
CA in marime CA 31.12.N-2 CA 31.12.N-1 CA 31.12.N
absoluta - RON
absoluta - EUR (RON / curs de (RON/ curs de schimb (RON / curs de schimb
schimb 31.12.N- 31.12.N-1) 31.12.N)
2)
Indicator crestere - I= CA 31.12.N-1– CA 31.12.N-2 I= CA 31.12.N – CA 31.12.N-1
CA (I) – absolut
RON
Indicator crestere - I = CA 31.12.N-1– CA 31.12.N-2 I= CA 31.12.N - CA 31.12.N-1
CA (I) – absolut
EUR
Indicator crestere - ∆ = CA 31.12.N-2/ CA 31.12.N-2 ∆ = CA 31.12.N / CA 31.12.N-1-
CA (∆) – indice -1 1
variatie
AMPOSDRU va analiza variatia cifrei de afaceri a APLICANTULUI:
VARIATIE CIFRA DE Interpretare variatia Cifrei De afaceri (CA)

AFACERI (Indicatorul de
crestere)
Negativa Scaderea CA a companiei

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 16 din 62
Exemplar nr.
Stagnare Stagnarea companiei din punctul de vedere al CA in EURO
Pozitiva Cresterea CA a companiei in EURO
AM POSDRU va atribui urmatoarele punctaje in evaluarea initiala a riscului proiectelor:
CRITERII DETALII CRITERII PUNCTAJ RISC intermediar

Analiza Cifrei de Afaceri a APLICANTULUI
Indicatori
Valoare Indicator Cifra Indicator CA <-0.05 1
de Afaceri 1 -0.05 <=Indicator CA <=0.05 3
[(CA 31.12.N/ CA31.12.N-1) – Indicator CA > 0.05 4
1]

de Afaceri 2 - 0.05 <=Indicator CA < 0.05 3
[(CA31.12.N-1/ CA31.12.N-2) – Indicator CA >0.05 4
1]
Nr. Criteriu Punctaj Pondere Punctaj general

(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 Valoare Indicator Cifra de Afaceri 1 Min 1- Max 60% Min 0.6 – Max 2.4
[(CA 31.12.N/ CA31.12.N-1) – 1] 4
2 Valoare Indicator Cifra de Afaceri 2 Min 1- Max 40% Min 0.4 – Max 1.6
[(CA31.12.N-1/ CA31.12.N-2) – 1] 4
100%
TOTAL PUNCTAJ Cifra de Afaceri Min 1- Max 4

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 17 din 62
Exemplar nr.
2.1.5 Analiza Viabilitate Parteneriat
In cazul in care proiectul este realizat de catre Beneficiar cu ajutorul unor Parteneri se va executa o
masurare a gradului de risc aferent contractului de parteneriat. In acest sens se vor cuantifica
urmatoarele informatii:
- gradul de implicare a partenerilor in derularea proiectelor
- cifra de afaceri a partenerilor
Gradul de implicare a partenerilor in derularea proiectelor:

RISC
Indicatori Punctaj
risc
Gradul de implicare a grad de implicare <0.30 1
partenerului 0.30 <=grad de implicare <=0.50 2
[Participatie partener /Total 0.50 <=grad de implicare <=0.70 3
participatie proiect] grad de implicare > 0.70 4
Gradul de implicare este calculat pe fiecare Partener din punctul de vedere al participatiei partenerului
in total proiect (total cheltuieli angajate).
Cifra de afaceri a partenerilor

exclusiv rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor, sau in cazul in care tipul entitatii nu
permite o calculare a cifrei de afaceri se va lua in considerare Total Venituri.
AMPOSDRU va impune introducerea de catre aplicant in sistemul ActionWeb a informatiilor necesare

legate de partener, conform situatiilor financiare anuale intocmite de catre partener.
Indicator Calculat Valoare la Valoare la 31.12.N-1 Valoare la 31.12.N

31.12.N-2
A B c
absoluta - RON
absoluta - EUR (RON / curs de (RON/ curs de schimb (RON / curs de schimb
schimb 31.12.N- 31.12.N-1) 31.12.N)
2)
Indicator crestere - I= CA 31.12.N-1– CA 31.12.N-2 I= CA 31.12.N – CA 31.12.N-1
CA (I) – absolut

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 18 din 62
Exemplar nr.
RON
Indicator crestere - I = CA 31.12.N-1– CA 31.12.N-2 I= CA 31.12.N - CA 31.12.N-1
CA (I) – absolut
EUR
Indicator crestere - ∆ = CA 31.12.N-2/ CA 31.12.N-2 ∆ = CA 31.12.N / CA 31.12.N-1-1
CA (∆) – indice -1
variatie
AMPOSDRU va analiza variatia cifrei de afaceri a Partenerului:
VARIATIE CIFRA DE AFACERI Interpretare variatie Cifrei De

(Indicatorul de crestere) afaceri (CA)
Negativa Scaderea CA a companiei
Stagnare Stagnarea companiei din punctul
de vedere al CA in EURO
Pozitiva Cresterea CA a companiei in
EURO
AM POSDRU va atribui urmatoarele punctaje in evaluarea initiala a riscului partenerilor
Indicatori
de Afaceri 1 -0.05 <=Indicator CA 3
[(CA 31.12.N/ CA31.12.N-1) – <=0.05 4
1] Indicator CA > 0.05
de Afaceri 2 - 0.05 <=Indicator CA < 3
[(CA31.12.N-1/ CA31.12.N-2) – 0.05 4
1] Indicator CA >0.05

(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 Variatie Cifra de Afaceri 1 Min 1- Max 4 60% Min 0.6 – Max 2.4
[(CA 31.12.N/ CA31.12.N-1) – 1]
2 Variatie Cifra de Afaceri 2 Min 1- Max 4 40% Min 0.4 – Max 1.6
[(CA31.12.N-1/ CA31.12.N-2) – 1]
100%
TOTAL PUNCTAJ Cifra de Afaceri Min 1- Max4

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 19 din 62
Exemplar nr.
Calcul punctaj final grad de risc pentru partener:

(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 TOTAL PUNCTAJ Cifra de Afaceri Min 1- Max 4 40% Min 0.4 – Max 1.6
2 Gradul de implicare a Min 1- Max 4 60% Min 0.6 – Max 2.4
PARTENERULUI in derularea
proiectelor
100%
TOTAL PUNCTAJ PARTENER Min 1- Max4
(Viabilitate parteneriat)
Pentru determinarea valorii indicatorului Viabilitatea Parteneriatului se calculeaza media aritmetica a

punctajelor finale ale gradului de risc pentru fiecare partener.
In cazul în care pentru partener nu pot fi calculati toti indicatorii (ex partenerul nu are vechime mai
mare de 1 an) atunci PUNCTAJUL CIFREI DE AFACERI va fi clasificat „1” – grad de risc extrem de
riscant.

(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 TOTAL PUNCTAJ Cifra de Afaceri 1 40% 0.4
2 Gradul de implicare a Min 1- Max 4 60% Min 0.6 – Max 2.4
PARTENERULUI în derularea
proiectelor
100%
TOTAL PUNCTAJ PARTENER Min 1- Max 2.8
(Viabilitate parteneriat)

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 20 din 62
Exemplar nr.
2.1.6 Calcul grad de risc total al Aplicantului
Riscul general al APLICANTULUI (BENEFICIARULUI) pentru primul an de implementare respectiv

pozitionarea intr-o clasa de risc se va obtine prin ponderarea scorurilor obtinute pe criteriile mai sus
stabilite, dupa cum urmeaza:
(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 Tipul Aplicantului Min 1- Max 4 10% Min 0.1 – Max 0.4
2 Vechimea activitatii entitatii Min 1- Max 4 20% Min 0.2 – Max 0.8
3 Gradul de indatorare a Aplicantului Min 1- Max 4 20% Min 0.2 – Max 0.8
4 Variatia Cifrei de Afaceri Min 1- Max 4 10% Min 0.1 – Max 0.4
5 Viabilitate parteneriat Min 1- Max 4 40% Min 0.4 – Max 1.6
100%
TOTAL PUNCTAJ RISC BAZA Min 1- Max4
In cazul in care in care nu exista nici un partener implicat în proiect, atunci criteriul „Viabilitate
parteneriat” va avea punctaj aferent riscului minim: 4.

(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 Tipul Aplicantului Min 1- Max 4 10% Min 0.1 – Max 0.4
2 Vechimea activitatii entitatii Min 1- Max 4 20% Min 0.2 – Max 0.8
3 Gradul de indatorare a Aplicantului Min 1- Max 4 20% Min 0.2 – Max 0.8
4 Variatia Cifrei de Afaceri Min 1- Max 4 10% Min 0.15 – Max 0.4
5 Viabilitate parteneriat 4 40% 1.6
100%
TOTAL PUNCTAJ RISC BAZA Min 2.25 - Max4

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 21 din 62
Exemplar nr.
2.2. ANALIZA INITIALA A APLICATIEI
2.2.1 Criteriu - viabilitatea aplicatiei
Riscul viabilitatii aplicatiei este atat de natura economica cat si financiara. Indicatorii se calculeaza
dupa cum urmeaza:

RISC
VIABILITATEA APLICATIEI
Ponderea valorii contributiei 15% < valoare 4
beneficiarului in cifra de 15%< = valoare <30% 3
afaceri/Buget anual 30% < = valoare <50% 2
Valoare >= 50% 1
Ponderea valorii totale eligibile a 30% < valoare 4

proiectului in cifra de 30%< = valoare <50% 3
afaceri/Buget anual 50%< = valoare< 100% 2
Valoare > = 100% 1
2.2.3 Calcul grad de risc TOTAL al aplicatiei
Riscul general al proiectului pentru primul an de implementare respectiv pozitionarea într-o clasa de
risc se va obtine prin ponderarea scorurilor obtinute pe criteriile mai sus stabilite, dupa cum urmeaza:

(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 Ponderea contributiei beneficiarului Min 1- Max 4 50% Min 0.5- Max 2.0
cifra de afaceri/bugetul anual
2 Ponderea valorii totale eligibile a Min 1- Max 4 50% Min 0.5- Max 2.0
proiectului în cifra de afaceri/ Buget
anual
100%
TOTAL PUNCTAJ RISC BAZA Min 1- Max 4

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 22 din 62
Exemplar nr.
2.3. STABILIREA RISCULUI GENERAL INITIAL (A PRIORI)
2.3.1 Stabilirea punctajului de risc TOTAL de baza
Punctajul de risc total va fi calculat prin cumularea gradelor de risc obtinute de Solicitant si de Proiect.
Nr. Criteriu Punctaj Pondere in Punctaj general
general PUNCTAJ TOTAL
RISC
(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 TOTAL PUNCTAJ RISC BAZA Min 1- Max 4 50% Min 0.5- Max 2
APLICANT (vezi cap 2.1.6)
2 TOTAL PUNCTAJ RISC BAZA Min 1- Max 4 50% Min 0.5- Max 2
APLICATIE (vezi cap 2.2.4)
3 TOTAL PUNCTAJ RISC BAZA 100% Min 1 – Max 4
APLICANT SI APLICATIE
2.3.2 Prezentare clase de risc in functie de punctajul de risc TOTAL
In cazul in care nu exista factori de corectie care sa fie aplicati asupra punctajului de risc baza aplicant
si aplicatie stabilirea clasei de risc A PRIORI se face astfel:
Punctaj general dupa verificarea Categorie de Risc

administrativa
3<= punctaj general total<= 4 A
2<= punctaj general total< 3 B1
1< punctaj general total< 2 B2
punctaj general total =1 C
Unde:
2.3.3 Coeficient de corectie a punctajului de risc de baza

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 23 din 62
Exemplar nr.
La punctajul de risc de baza TOTAL obtinut, se vor aplica coeficienti de corectie necesari, folosind
metodologia prezentata mai jos.
Coeficientul de corectie se aplica asupra cumulului indicatorilor evaluati anterior (prezentati la

subcapitolul 2.1 si 2.2) si, in functie de punctajul general obtinut, proiectele se vor incadra in una dintre
categoriile de risc prezentate anterior.
Formula de calcul pentru aplicarea coeficientilor de corectie este:
Total punctaj de risc de baza x

Coeficient de corectie -x%
Punctaj final de risc x
(etapa de evaluare initiala a riscului)
2.3.3.1 Criteriu aplicare factor corectie - proiecte multiple
Folosind baza de date pusa la dispozitie de ActionWeb si SIMPOSDRU se va tine o evidenta a fiecarui
beneficiar de proiecte finantate din FSE.
Se va calcula gradul de risc cumulat valabil pentru un Aplicant la data depunerii noii solicitari de
finantare.
Exista posibilitatea ca o entitate sa aplice pentru mai multe proiecte in vederea obtinerii finantarii din
FSE, fie in calitate de Beneficiar, fie in calitate de partener intr-un consortiu. Partenerul poate avea un
impact semnificativ asupra eficientei implementarii unui proiect, avand in vedere faptul ca un partener
este raspunzator de implementarea anumitor activitati ale proiectului, fie ca unic responsabil de
activitatea respectiva, fie impreuna cu alti parteneri sau cu beneficiarul.
Astfel, numarul de proiecte multiple aferente unui Aplicant se va determina ca fiind numarul total de
proiecte finantate din fonduri FSE, in curs in care Aplicantul are calitatea fie de Beneficiar, fie de
Partener. In functie de acest numar si de incadrarea lui in unul din intervalele definite mai jos, se va
determina procentul de corectie care se va aplica punctajului de risc total de baza calculat anterior, la
punctul 2.3.1.
Numar minim de Numar maxim Coeficient de

proiecte de proiecte corectie 1
0 0 0%
1 5 -25%
6 10 -35%
11 15 -50%
16 - 75%

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 24 din 62
Exemplar nr.
Valorile coeficientilor de corectie au fost stabilite, astfel incat, corelat cu suma ponderata a scorurilor
atribuite pentru celelalte criterii, sa se realizeze o variatie a clasei de risc atunci cand o entitate
implementeaza mai multe proiecte.
Ca urmare a calcularii Punctajului general ajustat dupa primul factor de corectie fiecare proiect poate fi
incadrat intr-o anumita clasa de risc conform clasificarii prezentate la cap 2.3.2 al prezentei
metodologii.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 25 din 62
Exemplar nr.
2.3.3.2 Criteriu aplicare factor de corectie- grad de risc anterior Aplicant
Folosind baza de date pusa la dispozitie de ActionWeb si SIMPOSDRU se va tine o evidenta a fiecarui
beneficiar de proiecte finantate din FSE.
Se va calcula gradul de risc cumulat valabil pentru un Aplicant la data depunerii noii solicitari de
finantare.
Acest factor de corectie va fi calculat tinand cont de gradul de risc general avut de respectivul
Beneficiar si Proiectele anterioare aferente.
Ex: In cazul in care in anii anteriori au fost identificate nereguli in implementarea anumitor proiecte,
automat noul proiect ce urmeaza a fi implementat de beneficiarul respectiv va fi ajustat cu un factor de
corectie superior si va determina incadrarea intr-o categorie mai riscanta.
In cazul in care este necesara aplicarea unui factor de corectie 2 (gradul de risc general anterior
prezentului proiect) se va folosi urmatoarea analiza pentru incadrarea finala intr-o clasa de risc a noului
proiect:
Clasa de risc prezenta* Clasa de risc Categorie de Risc
**
anterioara finala A PRIORI
A A A
A B1 A
A B2 B1
A C B2
B1 A B1
B1 B1 B1
B1 B2 B2
B1 C B2
B2 A B1
B2 B1 B2
B2 B2 B2
B2 C C
C A B2
C B1 C
C B2 C
C C C
* Nota 1: Clasa de risc prezenta: clasa de risc calculata ca urmare a metodologiei dupa aplicarea
factorului de corectie nr. 1.
**
Nota 2: Clasa de risc anterioara: clasa de risc calculata in baza istoricului punctajelor de risc si
respectiv a clasei de risc obtinute de proiectele demarate de aplicant in trecut. Regula de calcul este
urmatoarea: se determina media aritmetica a ultimelor punctaje de risc aferente tuturor proiectelor
contractate anterior si in functie de acesta valoare se face incadrarea in clasa de risc calculata ca urmare
a metodologiei prezentata la cap.2.3.2.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 26 din 62
Exemplar nr.
3. AJUSTAREA ULTERIOARA A RISCULUI PROIECTULUI
Ulterior, in functie de calitatea implementarii proiectelor, riscul acestora va putea fi modificat.

Modificarea riscului se va face ca urmare a constatarilor din:
- verificarile administrative ale cererilor de rambursare
- verificarile la fata locului.
3.1. Ajustarea riscului proiectelor urmare a verificarilor administrative

Pentru verificarile administrative, criteriile de evaluare a riscurilor adoptate de AM POS DRU sunt:
a) Capacitate operationala
b) Erori in implementare
c) Rezultatul monitorizarii continue a Beneficiarului: performanta financiara, grad de indatorare-
Se va analiza posibilitatea implementarii in Faza a 2-a, cu ajutorul sistemelor informatice
d) Gradul de realizare a planului de achizitii
e) Modificarea contractelor de finantare
3.1.1 Criteriu – capacitate operationala
Capacitatea operationala se refera la abilitatea beneficiarului de a finaliza proiectul conform planului de

implementare stabilit.
In aceasta etapa vor fi evaluate intarzierile fata de angajamentele inregistrate in faza de contractare,
respectiv graficul activitatilor.
Intarzierile in implementare genereaza riscul utilizarii neadecvate a finantarii acordate pentru

implementarea proiectului..

RISC
GRADUL DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI
Concluzie Punctaj risc
Proiectul nu prezinta nicio zi intarziere 4
Proiectul prezinta mici intarzieri (mai putin 3
de 30 zile calendaristice)
Proiectul este implementat Proiectul este in urma planului, existand 2
conform planului posibilitatea ajungerii din urma a planului
intr-un orizont de timp scurt (intarzieri intre
30-90 zile calendaristice)
Proiectul este mult in urma planului (mai 1
mari de 90 zile calendaristice)

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 27 din 62
Exemplar nr.
3.1.2 Criteriu – erori in implementare
Erorile in implementare sunt cuantificate in functie de cheltuielile neeligibile identificate cu ocazia

verificarii cererii de rambursare, raportate la nivelul total al cheltuielilor solicitate spre rambursare de
catre beneficiar.
In functie de nivelul cheltuielilor neeligibile stabilite urmare a verificarii cererii de rambursare (CR),
riscul va fi evaluat dupa cum urmeaza:
CRITERII DETALII CRITERII PUNCTAJ RISC
ERORI Punctaj risc
Nivelul erorilor 0.2% < nivelul erorilor 4
financiare 0.2%<= nivelul erorilor < 0.5% 3
descoperite in CR. 0.5% <= nivelul erorilor < 2% 2
nivelul erorilor >=2% sau 1
echivalentul în lei a sumei de
10.000 EUR
Criteriul se aplica pentru fiecare Cerere de Rambursare dupa urmatoarea formula:
Total cheltuieli neeligibile identificate in CR x 100%

Valoarea solicitata prin CR
AM defineste nivelul maxim al diferentelor acceptate pentru verificarile administrative, minimul dintre
2% din total cheltuieli verificate si echivalentul în lei a sumei de 10.000 EUR) (conform art.36 din Reg.
(CE) 1828/2006).

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 28 din 62
Exemplar nr.
3.1.3 Monitorizarea continua a Beneficiarului
In vederea monitorizarii continue a Beneficiarului, dupa depunerea situatiilor financiare anuale ale
Beneficarului (pana la 31 mai N), POSDRU va solicita anual, completarea de catre Beneficiar in
ActionWeb a valorilor aferente indicatorilor: grad de indatorare, cifra de afaceri. Informatiile introduse
de Beneficiar in ActionWeb vor fi corelate de ofiterii POSDRU cu o copie a documentelor depuse de
catre beneficiar la sediul POSDRU.
3.1.3.1 Analiza indicatori de risc - Indicatorul gradului de indatorare - ANUAL - Se va analiza

posibilitatea implementarii in Faza a 2-a, cu ajutorul sistemelor informatice
Este importanta o monitorizare continua a gradului de indatorare a Beneficiarului, deoarece poate oferi
indicii asupra capacitatii acestuia de a continua masurile asumate in momentul contractarii fondurilor
sociale europene. Similar analizei facute pentru calularea riscului a priori, POSDRU va calcula anual
gradul de indatorare a beneficiarului si va analiza evolutia acestui indicator in comparatie cu perioadele
precedente.
In acest sens , AMPOSDRU va solicita anual de la BENEFICIAR, dupa depunerea situatiilor

financiare, datele de baza si valorile indicatorului “Grad de indatorare” calculat astfel:
Datorii X 100
Total active
AMPOSDRU va analiza gradul de indatorare al BENEFICIARULUI:
GRADUL DE INDATORARE Interpretare grad de

TOTALA indatorare
30% < grad de indatorare Risc financiar scazut
30%<= grad de indatorare < 50% Risc financiar mediu scazut
50% <= grad de indatorare < 70% Risc financiar mediu ridicat
grad de indatorare >=70% Risc financiar ridicat
Avand in vedere ca informatiile referioare la Gradul de indatorare din perioda precedenta au fost
anterior introduse in ActionWeb de beneficiari, sistemul va putea calcula automat evolutia gradului de
indatorare fata de perioada anterioara - Indice grad de indatorare:
Grad de indatorare an N+1 -1

Grad de indatorare an N

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 29 din 62
Exemplar nr.
EVOLUTIA GRADULUI DE Interpretare grad de indatorare
INDATORARE TOTALA
0.05 < Indice grad de indatorare Cresterea Riscului financiar, din cauza
cresterii gradului de indatorare
Indice grad de indatorare = 0.05 Risc financiar constant
Indice grad de indatorare < 0.05 Micsorarea Riscului financiar, datorita
micsorarii gradului de indatorare
si va atribui urmatoarele punctaje in evaluarea initiala a riscului proiectelor:

RISC
Analiza indicatorilor gradului de indatorare al BENEFICIARULUI
Gradul de indatorare Grad de indatorare <30% 4
(datorii 31.12.N+1/Total active 30%<= Grad de indatorare <50% 3
31.12.N+1) 50% <= Grad de indatorare <70% 2
Grad de indatorare >= 70% 1
Evolutia gradului de indatorare Indice grad de indatorare <0.05 4
(Indicele gradului de indatorare) Indice grad de indatorare =0.05 3
Grad de indatorare an N+1 - 1 Indice grad de indatorare >0.05 2
Grad de indatorare an N

3.1.3.2 Analiza cifrei de afaceri - ANUAL Se va analiza posibilitatea implementarii in Faza a 2-a,
cu ajutorul sistemelor informatice
AMPOSDRU va solicita anual de la BENEFICIAR, dupa depunerea situatiilor financiare, sa

completeze in ActionWeb valorile cifrei de afaceri si datoriile. Informatiile introduse de Beneficiar in
ActionWeb vor fi corelate de ofiterii POSDRU cu o copie a documentelor depuse de catre beneficiar.
exclusiv rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor.
AMPOSDRU va solicita fiecarui BENEFICIAR prezentarea Cifrei de Afaceri pe ultimul an astfel:

- marime absoluta in RON si EUR (folosind cursul de schimb valabil la 31.12.N+1 publicat de BNR si
utilizat pentru incheierea situatiilor financiare)
- abaterilor in marimi absolute (ca diferenta intre valorile efective si cele ale bazei de comparatie) in
RON si EUR (folosind cursul de schimb valabil la 31.12.N+1 publicat de BNR– si utilizat pentru
incheierea situatiilor financiare)
- abaterilor prezentate sub forma de indici cu baza in lant.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 30 din 62
Exemplar nr.
Indicator Calculat Valoare la 31.12.N+1
C
CA in marime absoluta - CA 31.12.N+1
RON
CA in marime absoluta - CA 31.12.N+1 (zRON / curs de schimb 31.12.N+1)
EUR
Indicator crestere CA (I) – I= CA 31.12.N+1– CA 31.12.N
absolut RON
Indicator crestere CA (I) – I= CA 31.12.N+1– CA 31.12.N
absolut EUR
Indicator crestere CA (∆) – ∆ = CA 31.12.N+1 RON/ CA 31.12.N RON – 1
indice variatie
AMPOSDRU va analiza variatia cifrei de afaceri a BENEFICIARULUI:
VARIATIE CIFRA DE AFACERI Interpretare variatie Cifrei De

(Indicatorul de crestere) afaceri
Negative Scaderea CA a companiei
Stagnare Stagnarea companiei din punctul
de vedere al CA in EURO
Pozitiva Cresterea CA a companiei in
EURO

Analiza cifrei de afaceri a Beneficiarului
Indicatori
de Afaceri 1 -0.05 <=Indicator CA <=0.05 3
[(CA 31.12.N+1/ CA31.12.N) – Indicator CA > 0.05 4
1]

de Afaceri 2 - 0.05 <=Indicator CA < 0.05 3
[(CA31.12.N/ CA31.12.N-1) – 1] Indicator CA >0.05 4

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 31 din 62
Exemplar nr.
(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 Valoare Indicator Cifra de Afaceri 1 Min 1- Max 4 60% Min 0.6 – Max 2.4
[(CA 31.12.N+1/ CA31.12.N) – 1]
2 Valoare Indicator Cifra de Afaceri 2 Min 1- Max 4 40% Min 0.4 – Max 1.6
[(CA31.12.N/ CA31.12.N-1) – 1]
100%
TOTAL PUNCTAJ Cifra de Afaceri Min 1- Max 4
3.1.3.3 Obligatiile de plata restante la bugetul statului/ local catre BENEFICIAR - ANUAL Se va
analiza posibilitatea implementarii in Faza a 2-a, cu ajutorul sistemelor informatice
AMPOSDRU solicita Beneficiarilor o innoire anuala, la 1 an dupa obtinerea finantarii, a documentatiei

care sa ateste ca nu se incadreaza, din punct de vedere al obligatiilor de plata restante la bugetele
publice, intr-una din situatiile de mai jos:
• obligatiile de plata nete depasesc 1/12 din totalul obligatiilor datorate in ultimele 12 luni, in
cazul certificatului de atestare fiscala emis de Agentia Nationala de Administrare Fiscala;
• obligatiile de plata depasesc 1/6 din totalul obligatiilor datorate in ultimul semestru, in cazul
certificatului de atestare fiscala emis de autoritatile publice locale.
Astfel BENEFICIARUL trebuie sa furnizeze urmatoarele date, alaturi de certificatele fiscale eliberate
de autoritatile competente:
Indicator Calculat Total Valoarea Valoarea Valoarea Indicator (%)
obligatiei la platilor obligatiilor Obligatie restanta/
nivelul anului N aferente anului restante Total Valoare
N aferente Obligatie
anului N
A B c=a-b d = c/ a
Obligatie de plata
la bugetul statului
Obligatii de plata
la Bugetul Local
In cazul in care documentatia obtinuta de la autoritatile locale atesta ca aceste conditii nu sunt
intrunite, atunci BENEFICIARUL va fi direct clasificat in clasa C de risc.
In situatia in care documentatia obtinuta de la autoritatile locale atesta ca aceste conditii sunt intrunite,
atunci AMPOSDRU realizeaza o analiza a Beneficiarului si o incadare in clasa de risc astfel:

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 32 din 62
Exemplar nr.
CRITERII DETALII CRITERII PUNCTAJ RISC

Obligatii restante catre bugetul Indicator obligatie bugetul de stat <1/50 4
de stat (valoarea obligatii 1/50 <= obligatii restante bugetul de stat 3
restante catre bugetul de stat/ < 1/25 2
total obligatii) 1/25 <= Indicator obligatie bugetul de 1
stat < 1/12
Indicator obligatie bugetul de stat>1/12
Obligatii restante catre bugetul Indicator obligatie bugetul local<1/50 4
local (valoarea obligatii restante 1/50 <= Indicator obligatie bugetul 3
catre bugetul local/ total local< 1/25 2
obligatii) 1/25 <= Indicator obligatie bugetul local 1
< 1/6
Indicator obligatie bugetul local>1/6

(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 Valoare Obligatii restante la bugetul Min 1- Max 4 50% Min 0.5 – Max 2
de stat
2 Valoare Obligatii restante la bugetul Min 1- Max 4 50% Min 0.5 – Max 2
local
100%
TOTAL PUNCTAJ grad Min 1- Max4
indatorare Buget
3.1.4 Respectarea valorica de catre BENEFICIAR a planului de achizitie

La fiecare cerere de rambursare ofiterii AMPOSDRU vor efectua o analiza a abaterilor valorice fata de
planul de achizitii. Aceasta informatie se extrage din rapoartele tehnico financiare (RTF – urile) depuse
de catre Beneficiar.
Acest criteriu se va lua in calul numai în cazul in care la analiza Criteriului – Capacitate Operationala
se identifica o abatere de la executarea planului de activitati.
Valoarea abaterilor de la planul de achizitie va fi introdusa in ActionWeb, in baza acesteia

cuantificandu-se gradul de risc aferent unui proiect din punctul de vedere al planului de achizitii.
Astfel:

RISC
Gradul de realizare a planului de achizitie BENEFICIAR

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 33 din 62
Exemplar nr.
Indicatori Punctaj
risc
Grad de realizare a planului Gradul de realizare a planului de achizitie =1 4
de achizitie 0.7 <= Gradul de realizare a planului de achizitie 3
(Valoarea realizare plan de <1 2
achizitie pe activitate/ 0.5 <= Gradul de realizare a planului de achizitie 1
Planificare achizitii pe < 0.7
activitate) Gradul de realizare a planuui de achizitie < 0.5
3.1.5 Numarul de notificari si acte aditionale pe care BENEFICIARUL le depune de la
contractarea proiectului
La fiecare cerere de rambursare depusa, ofiterii POSDRU vor efectua o analiza a numarului de
notificari si acte aditionale depuse de un Beneficiar pe parcursul unui perioade de raportare a unei
cereri de rambursare, conform RTFului:
- numarul de notificari depuse si obiectul general al notificarilor (experti, plan de achizitie, etc)
- numarul de notificari respinse de POSDRU pe total si pe fiecare obiect general al notificarilor
- numarul de acte aditionale incheiate cu Beneficiarul Proiectelor.
Nota: Nu trebuie luate in calcul notificarile administrative.
Aceste informatii vor fi introduse in ActionWeb, care va cuantifica informatiile intr-un grad de
risc aferent Beneficiarului din punctul de vedere al managementului proiectului [Se va analiza
posibilitatea implementarii in Faza a 2-a, cu ajutorul sistemelor informatice]. Astfel, conform
informatiilor din RTF se va determina o medie lunara a numarului de notificari /acte aditionale emise
de Beneficiar, prin raportarea numarului de notificari anterioare CR-ului in analiza, asa cum sunt
declarate in RTF si nr de luni aferent perioadei de raportare a CR-ului. In cazul in care perioada de
raportare este un numar fractionat de luni, se va rotunji in plus, la un nr intreg de luni (de ex. 2 luni si
10 zile vor fi asimilate la 3 luni).

RISC
Sustenabilitatea contractului
Numar de notificari depuse in Numar de notificari depuse =0 4
medie la nivel lunar 0 <= Numar de notificari depuse <5 3
5 <= Numar de notificari depuse <=10 2
Numar de notificari depuse >10 1
Procent de notificări respinse in Procent de notificari respinse =0 4
medie la nivel lunar (din total 10 <= Procent de notificari respinse <=25 3
notificări depuse) 25 <= Procent de notificari respinse <=50 2
Procent de notificari respinse >50 1
Numarul de acte aditionale care Numar de acte aditionale =0 4
modifica contractul de finantare 0 <= Numar de acte aditionale <=3 3
in medie la nivel lunar 3 <= Numar de acte aditionale <=5 2
Numar de acte aditionale >5 1

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 34 din 62
Exemplar nr.
(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 Numar de notificari depuse in Min 1- Max 4 30% Min 0.2 – Max 0.8
medie la nivel lunar
2 Numar de notificari respinse in Min 1- Max 4 30% Min 0.4 – Max 1.6
3 Numarul de acte aditionale care Min 1- Max 4 40% Min 0.4 – Max 1.6
modifica contractul de finantare in
100%
TOTAL PUNCTAJ Cifra de Min 1- Max4
Afaceri
3.1.6 Determinarea clasei generale de risc
Incadrarea proiectului in clase de risc se va face conform punctajului acordat pentru cele 2 criterii (2
indicatori), astfel:
(1) (2) (3)=(1)x(2)
1 Capacitatea operationala – Gradul Min 1 – Max 4 30% Min 0.3 – Max 1.2
de implementare a proiectului
2 Erori de implementare Min 1 – Max 4 40% Min 0.4 – Max 1.6
3 Gradul de realizare a planului de Min 1 – Max 4 15% Min 0.15 – Max 0.6
achizitie
4 Modificari sau notificari la Min 1 – Max 4 15% Min 0.15 – Max 0.6
documentele de contractare facute
de Beneficiar
TOTAL PUNCTAJ RISC DUPA 100% Min 1– Max 4
VERIFICARE
ADMINISTRATIVA
In cazul in care nu exista factori de corectie care sa fie aplicati asupra punctajului de risc dupa
verificarile administrative stabilirea clasei de risc se face astfel:
administrativa

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 35 din 62
Exemplar nr.
punctaj general total =1 C
Unde:

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 36 din 62
Exemplar nr.
3.1.7 Factori de corectie si stabilirea clasei finale de risc dupa verificarile administrative
Factor corectie proiecte multiple AMPOSDRU
La punctajul de risc de baza TOTAL obtinut in urma verificarilor administrative, se vor aplica
coeficienti de corectie necesari, folosind metodologia prezentata mai jos.
Coeficientul de corectie se aplica cumulului indicatorilor evaluati anterior (prezentati la subcapitolule

3.1.3.1 – 3.1.3.4) si in functie de punctajul general obtinut, proiectele se vor incadra in una dintre
categoriile de risc prezentate anterior.
Formula de calcul pentru aplicarea coeficientilor de corectie este:
Total punctaj de risc de baza x

Coeficient de corectie -x%
Punctaj final de risc x
(etapa de evaluare initiala a riscului)
Exista posibilitatea ca o entitate sa aplice pentru mai multe proiecte in vederea obtinerii fondurilor
europene, fie in calitate de Beneficiar, fie in calitate de partener intr-un consortiu intre momentul
stabilirii riscului a priori si momentul ajustarii acestuia.
Cu cat numarul de proiecte pe care le implementeaza o entitate, fie in calitate de beneficiar, fie in
calitate de partener creste, cu atat complexitatea sistemelor de management creste iar riscul erorilor sau
al deficientelor de sistem este mai mare.
Modul in care implementarea unui proiect afecteaza sistemul de management al aplicantilor, difera in
functie de calitatea aplicantului: beneficiar sau partener. In functie de numarul de proiecte in care este
implicat un aplicant, se vor considera urmatorii coeficienti de corectie:
Numar minim de Numar maxim Coeficient de

proiecte de proiecte corectie 1
0 0 0%
1 5 -25%
5 10 -35%
10 15 -50%
16 - 75%

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 37 din 62
Exemplar nr.
Valorile coeficientilor de corectie au fost stabilite, astfel incat, corelat cu suma ponderata a scorurilor
atribuite pentru celelalte criterii, sa se realizeze o variatie a clasei de risc atunci cand o entitate
implementeaza mai multe proiecte.
Nr. Criteriu Punctaj Coeficient Punctaj

general dupa Corectie 1 general dupa
verificarea verificarea
administrativa administrativa
(1) corectat
(1) (2) = (1) x % (3)=(1)-(2)

TOTAL PUNCTAJ RISC Min 1- Max 4
DUPA VERIFICARE
ADMINISTRATIVA
Ca urmare a calculului Punctajului general ajustat dupa factor de corectie: proiecte multiple, fiecare
proiect poate fi incadrat intr-o anumita clasa de risc:

administrativa
punctaj general total <=1 C
Unde:

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 38 din 62
Exemplar nr.
3.2. AJUSTAREA RISCULUI PROIECTELOR URMARE A VERIFICARILOR LA FATA
LOCULUI
In cazul verificarilor de management la fata locului, stabilirea esantionului se bazeaza pe categoria de

risc a proiectelor. Inainte de selectarea esantioanelor de tranzactii ce urmeaza a se verifica la fata
locului, AM va lua in considerare pe langa clasa de risc in care proiectele au fost incadrate ca urmare a
evaluarii initiale si a verificarilor administative si functionalitatea sistemului de control intern al
beneficiarilor proiectelor pentru a incadra proiectele in categorii de risc corespunzatoare, pe baza carora
se vor selectiona esantioane reprezentative de tranzactii.
Astfel, pentru verificarile la fata locului, criteriile de evaluare a riscurilor utilizate de AM POS DRU
sunt:
a) Capacitate operationala
b) Erori in implementare
c) Functionalitatea sistemelor de control intern
Primele doua criterii sunt similare celor aferente verificarilor administrative si au aceasi metodologie
de cuantificare.
Modalitatea de evaluare a celui de-al treilea criteriu este descrisa in capitolul de mai jos.
3.2.1 Criteriu - Functionalitatea sistemelor de control intern
In vederea eficientizarii procesului de verificare la fata locului, Autoritatea de

Management/Organismul Intermediar va verifica sistemele de control intern implementate si gestionate
de catre beneficiari.
Reprezentantii AM/OI vor face vizite la fata locului si vor avea intrevederi cu reprezentantii si factorii
de decizie ai beneficiarilor selectati, in care se va analiza existenta unui sistem de verificari si controale
interne apt de a identifica, masura si corecta eventualele erori ale proceselor operationale la nivelul
beneficiarilor. Printre controalele interne relevante din punct de vedere al verificarilor AM/OI se
regasesc:
 Metodele de organizare a licitatiilor publice in vederea selectarii furnizorilor;

 Autorizarea corespunzatoare a contractelor cu furnizorii;
 Verificarea si autorizarea stadiilor de executie a lucrarilor/prestarii serviciilor;
 Semnarea si autorizarea corespunzatoare a facturilor primite de la furnizori;
 Autorizarea platilor catre furnizori, etc.
Reprezentantii Autoritatii de Management vor completa Formularul 3.2.1 pentru a documenta modul
de functionare a sistemului de control intern al beneficiarului.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 39 din 62
Exemplar nr.
Pentru a verifica realitatea celor declarate de conducerea beneficiarilor, se vor selecta tranzactii pentru
verificarea implementarii si eficacitatii operationale acestor controale.
Esantionul recomandat pentru testele de control este urmatorul:
Populatia (numarul de iteratii ale Marimea Procent mediu

controlului in perioada supusa verificarii) esantionului eşantion din total
Mai mare decat 365 25 3-5 %
53-364 15 7%
13-52 5 15 %
5-12 2 24 %
2-4 1 33 %
1 1 100 %
Pentru eficientizare, unde este aplicabil, tranzactiile selectate pentru testarea controalelor pot fi aceleasi
cu tranzactiile selectate pentru verificarile financiare care se realizeaza asupra cererilor de finantare.
(Ex: o factura care a fost verificata din punct de vedere al acuratetii valorice poate fi utilizata pentru a
testa controlul privind aprobarea facturilor pentru plata si mai departe a autorizarii platii catre
furnizori).
Pentru testele de control exista patru metodologii posibile de selectare a esantionului: Intamplator,
Rational, Sistematic si Aleatoriu
 Intamplator – selectarea esantionului intamplator si fara partinire constienta;
 Rational – selectarea esantionului pe baza unor criterii predeterminate;
 Sistematic – selectarea esantionului pe baza unui interval predeterminat;
 Aleatoriu – selectarea esantionului prin folosirea unui generator de numere aleatorii
In procesul de selectare a esantionului trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
 Gradul de acoperire a procesului – esantionul trebuie sa acopere toate circumstantele in care

controlul ar putea fi aplicat diferit, datorita variatiilor procesului, grupurilor diferite care
efectueaza controlul, etc.
 Perioada de timp acoperita – trebuie selectat un esantion raspandit pe o perioada rezonabila de
timp pe parcursul perioadei supuse verificarii, pentru a asigura faptul ca controlul opereaza in
mod consistent de-a lungul timpului.
 Varietatea rezultatelor – esantionul trebuie sa acopere rezultatul critic, inclusiv situatiile
“normale” si “neobisnuite”.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 40 din 62
Exemplar nr.
In urma verificarii sistemului de control intern, se vor incadra sistemele in una din categoriile
urmatoare, obtinandu-se astfel si niveluri diferite de asigurare la nivelul acestor verificari:
Rezultatul verificarilor Concluzia

Controalele sunt partial formalizate dar nu au Functioneaza, sunt necesare imbunatatiri minore
fost identificate erori la nivelul tranzactiilor
Controalele sunt partial formalizate si au fost Functioneaza dar sunt necesare cateva
identificate erori minore la nivel de tranzactii imbunatatiri
pentru mai putin de 25% din criteriile evaluate
Controalele sunt partial documentate in Functioneaza partial, sunt necesare imbunatatiri
proceduri, instructiuni dar au fost identificate substantiale
erori la nivelul tranzactiilor pentru 25-50% din
criteriile evaluate
Controalele nu sunt definite (la nivel de Nu functioneaza
proceduri) si au fost identificate erori la nivelul
tranzactiilor pentru peste 50% din criteriile
evaluate
Modul de verificare a sistemelor de control intern al beneficiarilor se va documenta in foile de lucru ale
reprezentantilor AM.
In cazul in care concluziile asupra sistemului de control intern al beneficiarilor indica trecerea
respectivului proiect in alta categorie de risc decat cea in care fusese clasificat initial, aceasta corectie
se va realiza in cel mai scurt timp.
AM va organiza traininguri si seminarii pe tema sistemenlor de control intern pentru a aduce la

cunostinta beneficiarilor criteriile unor sisteme de control interne eficiente. Pentru a sprijini beneficiarii
in procesul crearii si implementarii sistemelor de control intern, AM va pune bazele unui sistem de
Help Desk pentru furnizarea informatiilor necesara beneficiarilor in implementarea unor sisteme de
control intern adecvate si functionale care sa asigure utilizarea corecta a contributiilor europene
acordate.
Concluzie Punctaj risc
Functioneaza, dar sunt necesare imbunatatiri minore 4
Functioneaza, dar sunt necesare cateva imbunatatiri/ Functioneaza partial, sunt 3
necesare imbunatatiri substantiale
Functioneaza partial, sunt necesare imbunatatiri substantiale 2
Nu functioneaza 1
3.2.2 Determinarea categoriei generale de risc dupa verificarea la faţa locului

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 41 din 62
Exemplar nr.
Pentru stabilirea unei clase de risc final, dupa parcurgerea etapelor verificarilor de management, se vor
lua in considerare si rezultatele si concluziile ultimei etape de verificari (la fata locului).
Clasa finala de risc in care se incadreaza proiectele se determina in functie de nivelul erorilor
identificate in cadrul verificarilor financiare a cheltuielilor si a achizitiilor publice pe baza de
esantionare astfel:

RISC
ERORI IN Punctaj risc
IMPLEMENTARE
Nivelul erorilor financiare erori financiare <0.2% 4
identificate 0.2%<=erori financiare< 0.5% 3
0.5%<=erori financiare <2% 2
2%<=erori financiare 1
CAPACITATE Punctaj risc
OPERATIONALA
Proiectul este In totalitate 4
implementat conform Proiectul prezinta mici intarzieri (mai putin de 30 zile 3
planului calendaristice)
Proiectul este in urma planului, existand posibilitatea 2
ajungerii din urma a planului intr-un orizont de timp
scurt (intarzieri intre 30-90 zile calendaristice)
Proiectul este mult in urma planului (mai mari de 90 1
zile calendaristice)
FUNCTIONARE A Punctaj risc
SISTEMULUI DE
CONTROL INTERN
Functioneaza, dar sunt necesare imbunatatiri minore 4
Functioneaza, dar sunt necesare cateva imbunatatiri 3
Functioneaza partial, sunt necesare imbunatatiri 2
substantiale
Nu functioneaza sau nu este definit 1
Clasificarea finala a proiectelor in categorii de risc, dupa evaluarea rezultatelor verificarilor la fata
locului se va realiza in functie de puntacjul final acordat de AM, dupa cum urmeaza:

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 42 din 62
Exemplar nr.
TOTAL
(1) (2) (3)=(1)x(2)

1 Erori in implementare Min 1- Max 4 40% Min 0.4- Max 1.6
2 Capacitate Operationala Min 1- Max 4 30% Min 0.3- Max 1.2
3 Functionare a sistemului de control intern Min 1- Max 4 30% Min 0.3- Max 1.2
4 TOTAL PUNCTAJ GRAD RISC BAZA 100% Min 1 – Max 4
esantion VFL
Punctaj general dupa VFL Categorie de Risc

3 <= punctaj general total<= 4 A
2 <= punctaj general total< 3 B1
punctaj general total <=1 C
Unde:
Clasa de risc in care sunt incadrate proiectele la fiecare etapa a procesului de evaluare a riscului
trebuie inregistrata de catre persoanele responsabile in ActionWeb, pentru a spori transparenta si buna
informare a beneficiarilor.
Pentru incadrarea finala intr-o clasa de risc a proiectului dupa verificarea la fata locului se va
lua in consideratie clasa de risc anterioara verificarii la fata locului astfel:
Clasa de risc dupa VFL Clasa de risc Clasa de Risc finala
anterioara * dupa VFL
A A A
A B1 A
A B2 B1
A C B2
B1 A B1
B1 B1 B1
B1 B2 B2
B1 C B2
B2 A B1
B2 B1 B2

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 43 din 62
Exemplar nr.
Clasa de risc dupa VFL Clasa de risc Clasa de Risc finala
anterioara * dupa VFL
B2 B2 B2
B2 C C
C A B2
C B1 C
C B2 C
C C C
**
Nota 1: Clasa de risc anterioara: clasa de risc calculata in baza punctajului de risc rezultat in urma
verificarilor administrative determinat conform metodei prezentata in cap 3.5.1

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 44 din 62
Exemplar nr.
3.2.3 Proiecte inchise – Analiza sustenabilitatii proiectului
In cazul proiectelor finalizate, se va proceda la realizarea analizei de sustenabilitate a proiectului.

RISC
CAPACITATEA DE CONTINUARE A PROIECTULUI
Concluzie Punctaj
risc
In totalitate 4
Beneficiarul prezinta mici 3
deficiente in continuarea
Proiectul este sustenabil si proiectului
continua in conformitate cu Beneficiarul prezinta un risc 2
asumarile facute in etapa de mediu in capacitatea de
contractare continuare a proiectului
Beneficiarul nu are capacitatea 1
de a continua proiectul

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 45 din 62
Exemplar nr.
4. GRADUL DE VERIFICARE A OPERATIUNILOR IN FUNCTIE DE RISC
Nivelul de risc al proiectelor, stabilit conform metodologiei de mai sus, va determina volumul de
documente justificative care va trebui sa fie transmis impreuna cu cererea de rambursare, precum si
nivelul esantionului stabilit pentru verificari la fata locului.
4.1. Nivelul esantionului pentru verificarile administrative

Verificarile administrative se vor realiza asupra tuturor cererilor de rambursare iar volumul de
documente care face obiectul verificarilor difera in functie de clasa de risc in care se incadreaza
proiectul la care se refera cererea de rambursare.
Pentru prima cerere de rambursare verificarea administrativa se realizeaza asupra tuturor documentelor
aferente cheltuielilor solicitate spre decontare.
4.1.1 Esantionare
Pentru cererile de rambursare se va utiliza o metoda de esantionare determinata pe baza judecatii
profesionale prezentata mai jos.
Numar de înregistrari de verificat pentru fiecare line de cheltuieli inclusa in cererea de rambursare:
Numar total tranzactii linie de cheltuieli Procent mediu de inregistrari de verificat

50-150 20 %
151-360 12 %
peste 350 10 %
Clasa de risc proiect Valoarea minima de verificat ca procent din

valoarea liniei de cheltuieli
A 10%
B1 20%
B2 30%
C 50%
Tranzactiile se vor selecta aleatoriu astfel:

 50% esantion din înregistrarile care au valoare peste pragul de materialitate* de 2% din
valoarea liniei de cheltuieli;
 50% esantion din înregistrarile care au valoare sub pragul de materialitate de 2% din valoarea
liniei de cheltuieli.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 46 din 62
Exemplar nr.
*Pragul de materialitate este minimul dintre 2% din valoarea liniei de cheltuieli verificate si
echivalentul în RON a 10.000 EUR (conform art.36 din Reg. (CE) 1828/2006).
In cazul în care sunt identificate erori identificate in esantionul selectat se mareste esantionul cu
50%, daca sunt identificate erori si in esantionul suplimentar selectat se testeaza integral linia de
cheltuieli respectiva.
Daca valoarea maxima a erorii este mai mica decat eroarea maxima acceptata se poate concluziona ca
exista suficiente dovezi pentru a afirma ca linia de cheltuieli din cererea de rambursare nu este in mod
semnificativ eronata.
Daca valoarea maxima a erorii este mai mare decat eroarea maxima acceptata, linia de cheltuieli
respectiva din cererea de rambursare va fi verificata in intregime pentru a determina valoarea
cheltuielilor neeligibile.
Daca exista suspiciuni de neregula, reprezentantii AM/OI implicati in procesul de verificare

administrativa a cheltuielilor vor notifica imediat ofiterii de control antifrauda.
Tipurile de cheltuieli declarate sunt cele mentionate in bugetul proiectului, dupa cum urmeaza:
a) cheltuieli cu personalul
b) cheltuieli cu participantii
c) alte cheltuieli

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 47 din 62
Exemplar nr.
4.2. Nivelul eşantionului aferent misiunilor de verificare on going.
In implementarea POSDRU se vor efectua periodic misiuni de verificare tehnico-financiare la

beneficiar (misiuni de verificare la faţa locului), care pot fi anunţate sau neanunţate/ad-hoc (când se
verifică o suspiciune de neregulă/fraudă sau beneficiarul nu a răspuns la o scrisoare de clarificări
rezultată în urma unei verificări administrative asupra unei cereri de rambursare). Aceste misiuni de
verificare sunt de două tipuri:
- misiuni de verificare on going (în perioada de implementare a proiectului);
- misiuni de verificare ex-post (efectuate în baza planului de misiuni în perioada de asigurare a
sustenabilităţii proiectului). Acestea nu fac obiectul prezentei metodologii.
4.2.1. Misiunile de verificare on going
La fiecare proiect, CMP/CVPF va asigura cel puţin o misiune de verificare la fiecare a treia
cerere de rambursare depusă. Pentru a îndeplini această obligaţie, CMP/CVPF va întocmi anual un
plan de misiuni (cu posibilitatea revizuirii sale periodice).
Planul conţine programarea misiunilor de verificare care urmează a se efectua, locaţia de
desfăşurare, persoanele propuse sa participe si resursele financiare necesare pentru efectuarea
misiunilor.
Planul misiunilor de verificare este revizuit in permanenta (astfel încât fiecare misiune să
cuprindă obligatoriu şi verificarea unei cereri de rambursare depuse la AM/OI şi neintrate în verificare
administrativă), pentru includerea proiectelor contractate ulterior. Situatia privind proiectele contractate
este transmisa CMP/CVPF de Serviciul Contractare din cadrul AM/OI.
Misiunile de verificare la faţa locului au două componente, tehnică şi financiară.
Verificările tehnice vor viza in mod special următoarele elemente, fără a se limita doar la acestea:
- Autenticitatea informatiilor cu privire la executarea fizica a proiectului;
- Respectarea termenului prevazut pentru executarea activităţilor;
- Furnizarea bunurilor/serviciilor;
- Gradul de executare (realizare) al proiectului;
- Respectarea regulilor comunitare cu privire la publicitate (pentru verificarea respectarii
regulilor cu privire la informarea si publicitatea proiectului se urmareste existenta
documentelor justificative privind publicitatea proiectului (comunicate de presa pentru
lansare, pliante, brosuri, postere, fluturasi etc) si modul in care s-a realizat difuzarea lor
(de exemplu lista de distribuire, publicitate audio-video, etc). De asemenea se urmăreşte
respectarea elementelor de identitate vizuala stabilite conform contractului de finantare
(panouri informative, materiale publicitare, logo-uri));
- Respectarea temelor orizontale asumate in cadrul proiectului, active aging, TIC.;
- Eligibilitatea grupului ţintă.
In cadrul verificarilor de monitorizare se vor face verificari 100% asupra documentatiei tehnice
prezentate de Beneficiar (exceptie: pentru verificarea eligibilitatii componentilor grupului tinta se va
folosi metoda eşantionării prin selecţia a unui număr de persoane reprezentând minim 2% din fiecare
categorie de grup ţintă).

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 48 din 62
Exemplar nr.
Stabilirea persoanelor din grupul tinta care fac parte din esantion, se va face prin aplicarea unei
metode de selectie aleatorie, prin aplicarea unui pas de selectie fix asupra listei persoanelor asa cum
sunt enumerate in Registrul Grupului Tinta.
Verificările financiare au rolul de a contabiliza resursele utilizate (umane, financiare, materiale) si

rezultatele atinse in cadrul implementarii proiectelor aflate in gestiunea AM/OI, in vederea verificarii
respectarii de catre beneficiari a clauzelor contractuale si a prevederilor cuprinse in cererea de finantare
referitoare la asigurarea conformitatii cu politicile nationale si ale Uniunii Europene, in special cele
privind achizitiile publice.
De asemenea, scopul verificarilor financiare este de a permite personalului CMP/CVPF sa identifice
problemele si riscurile ce pot aparea in implementarea proiectelor si de a face recomandari
beneficiarilor cu privire la luarea unor masuri corective, care sa conduca la depasirea problemelor
intampinate, precum si la reducerea sau eliminarea probabilitatii de materializare a riscurilor.
Verificarile financiare vizeaza in mod special:
 Planul de finanţare;
 Furnizarea bunurilor/serviciilor;
 Autenticitatea informatiilor cu privire la executarea financiara a proiectului.
Marimea populatiei, a bazei de esantionare supusa verificarilor financiare este reprezentata de
totalitatea proiectelor pentru care s-au depus cereri de rambursare a cheltuielilor in perioada de la
ultima misiune de verificare. In cazul in care este prima misiune de verificare din momentul
contractarii fondurilor, se va face o verificare a tuturor cererilor de rambursare depuse de Beneficiar din
momentul contractarii si pana in momentul executarii vizitei la fata locului.
In selectia esantionului,AM va pune accentul pe operatiuni de valoare mare, operatiuni unde au
fost identificate anterior probleme sau nereguli sau unde tranzactii specifice au fost identificate pe
parcursul verificarilor adminstrative care apar neobisnuite si solicita o examinare mai amanuntita.
Procesul de verificare a tranzactiilor din cadrul proiectelor selectate pentru verificarile
financiare se desfasoara conform urmatorilor pasi:
Pasul 1: definirea obiectivului fiecarei verificari: obiectivul este obtinerea asigurarii rezonabile
asupra legalitatii, realitatii si conformitatii cu normele opene a cheltuielilor realizate de catre beneficiar
si inregistrate in Cererea de rambursare/Declaratia de cheltuieli. Obiectivul este de a verifica si
respectarea urmatoarelor reguli/obiective orizontale in cadrul proiectelor:
 eligibilitatea cheltuielilor;
 achizitii publice;
 precum si alte reguli aplicabile.
Pasul 2: Se defineste populatia: totalitatea cheltuielilor realizate de beneficiari in cadrul
proiectelor finantate in decursul perioadei verificate si selectate pentru verificare la fata locului. Se
verifica completitudinea tranzactiilor din populatie inainte de esantionare: totalul tranzactiilor aferente
fiecarui tip de cheltuiala trebuie sa se reconcilieze cu totalul respectivei linii din buget/declaratia de
cheltuieli/cererea de rambursare. In acest sens se vor compara informatiile obtinute din:
 cererile de rambursare depuse de beneficiar
 sistemele si evidentele contabile ale beneficiarului
 dosarele cu evidentele cheltuielilor beneficiarului pentru respectivul proiect

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 49 din 62
Exemplar nr.
In functie de caracteristicile definitorii ale populatiilor, se alege unitatea de esantionare (spre exemplu
din populatia reprezentata de totalitatea cheltueililor salariale ale beneficiarilor, unitatea de esantionare
poate fi fiecare tranzactie in parte, sau statul salarial lunar, etc).
Pasul 3: Se defineste nivelul diferentei acceptate: nivelul maxim al diferentelor care pot fi
acceptate de AM in ceea ce priveste verificarea cheltuielilor decontate beneficiarilor este minimul
dintre 2% din total cheltuieli verificate si echivalentul în RON a 10,000 EUR (conform art.36 din Reg.
(CE) 1828/2006). Diferenta acceptata reprezinta valoarea maxima a diferentei pe care AM o poate
accepta si concluziona ca totalul cheltuielilor nu este afectat de erori in proportie semnificativa.
Pasul 4: Se alege metoda de esantionare, pe baza nivelului de risc al proiectului in momentul
misiunii de verificare. Metodologia de baza pe care o urmeaza AMPOSDRU pentru stabilirea
nivelelor de esantioane a tranzactiilor la nivelul fiecarui proiect selectat conform paragrafului
anterior, este cea folosita pentru esantionarea in cadrul verificarilor administrative (cap 4.1).
Pasul 5: Se selecteaza esantionul.
Metoda de selectie a esantionului de intregistrari din cadrul proiectelor selectate va fi aceeasi cu cea
utilizata in cadrul verificarilor administrative.
In cadrul esantionului selectat pentru misiunile de verificare, se vor verifica si tranzactii
relevante pentru achizitiile publice, asigurandu-se astfel verificarea legalitatii si regularitatii acestora
conform cerintelor nationale si comunitare in vigoare.
AM POS DRU comunica aceasta metoda fiecarui OI pentru a asigura o implementare unitara a
acestor metode de verificare la fata locului realizate de OI, la nivelul carora au delegare de la AM de a
verifica legalitatea si corectitudinea operatiunilor beneficiarilor.
Pasul 6: Se verifica documentele justificative pentru tranzactiile selectate si rezulttul este
concluzionat conform obiectivelor verificarii. In momentul verificarii, se va completa Formularul 4.2
Pasul 7: Verificare extinsa
AM/OI va efectua verificari extise in urmatoarele cazuri:
- misiunile de verificare initiale au identificat erori financiare/suspiciuni mai mari de 2%
- sistemul de control intern al beneficiarului nu este functional
In cazul in care in urma misiunilor de verificare se identifica erori financiare/suspiciuni de
nereguli, esantionul va fi suplimentat cu 50% fata de esantionul selectat initial pentru a determina daca
exista probleme similare in tranzactiile neverificate. Daca sunt identificate erori suplimentare
tranzactiile vor fi verificate in proportie de 100%.
Daca exista suspiciuni de neregula, reprezentantii AM/OI implicati in procesul de verificare
administrativa a cheltuielilor vor notifica imediat SCSN.
Pentru asigurarea unei piste de audit corespunzatoare, AMPOSDRU va asigura o evidenta
corespunzatoare privind aplicarea metodologiei de esantionare, a rezultatelor obtinute si a masurilor
corective ulterioare acolo unde este cazul.
Pasul 8: Se proiecteaza rezultatele verificarii pentru intreaga populatie de verificat
Pentru fiecare verificare prin esantionare pe fiecare cerere de rambursare si tip de cheltuiala, se vor
completa in foile de lucru, urmatoarele date:
Totalul populatiei RON: RON
Valoare esantionata RON: RON
Nivelul diferentei acceptate (2%)
Diferenta neta (intre verificari si valoarea declarata de beneficiar) RON

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 50 din 62
Exemplar nr.
Proiectarea diferentelor la nivelul populatiei RON; %
Pasul 9: Se evalueaza rezultatele verificarii: In functie de criteriile stabilite de aceasta

procedura si de rationamentul profesional, se interpreteaza rezultatele verificarilor. Acestea se
documenteaza in foile de lucru ale AM/OI.
4.3. Nivelul esantionului pentru proiectele de ajutor de stat/ de minimis
Schema de ajutor de minimis este elaborata in conformitate cu Regulamentul Comisiei Europene

nr.1998/2006 pentru aplicarea art. 87 si 88 din tratat ajutoarelor de minimis.
Monitorizarea si raportarea ajutorului de minimis si a ajutoarelor de stat acordate se fac in conformitate

cu legislatia comunitara si cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a
ajutoarelor de stat, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr.175/2007 (MO
nr.436/28.06.2007). In acest sens, se verifica pentru fiecare beneficiar, inclusiv prin misiuni de
verificare la fata locului, respectarea conditiilor de acordare, cuantumul acordat, platile efective,
precum si respectarea conditiilor contractuale.
In cazul proiectelor de ajutor de stat/de minimis se va face o verificare 100% a documentelor

prezentate de catre Beneficiar fara a se folosi metoda esantionarii.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 51 din 62
Exemplar nr.
ANEXA 1 - EVALUAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN
3.2.1 FORMULAR DE VERIFICARE LA FATA LOCULUI

EVALUAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN
Nume proiect:.............................................................................
Cod proiect: .............................................................................
Beneficiar:..................................................................................
Data verificarii:..........................................................................
Nume verificator:.......................................................................
I. Documentarea sistemului de control intern al beneficiarului:

(Criterii:pe langa criteriile de baza, se vor completa criterii specifice/suplimentare inaintea
verificarilor la fata locului
DA: in cazul in care respectivul criteriu se aplica
NU: in cazul in care respectivul criteriu nu se aplica
Explicatii/Observatii: a se completa de catre verificator in functie de specificul fiecarui sistem)
Criteriu DA NU Explicatii/Observatii
1. Conducerea/managementul a creat si implementat
un sistem de proceduri de lucru interne.
Sunt solicitate toate procedurile interne, norme si instructiuni
dezvoltate de Beneficiar
2 Procedurile create includ controale interne prin care

managementul proiectului monitorizeaza modul de
lucru in cadrul proiectului (ex: rapoarte de activitate,
fise de pontaj)
Se verifica documentele primite anterior pt a putea confirma existenta
controalelor interne.
3 Conducerea poate dovedi ca a adus la cunostinta
angajatilor procedurile de lucru/controalele interne
Este solicitata documentatia prin care se dovedeste comunicarea
instructiunilor de lucru/ procedurilor interne catre persoanele
implicate in proiect
4.Exista implementat un proces de monitorizare a
intocmirii planului de achizitii.
Se verifica planul de achizitii pe anul in curs (se

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 52 din 62
Exemplar nr.
verifica daca s a achizitonat tot ce este necesar pentru
indeplinirea proiectului si se compara cu planul de
achizitii prezent in cererea de finantare) si se discuta
cu persoanele care se ocupa de verificarea si
aprobarea planului de achizitii.
5.Exista instructiuni/ proceduri specifice privind
selectarea metodei adecvate de achizitie (cerere de
oferta, achizitie directa, licitatie publica)
Se selecteaza din raportul de achizitii un furnizor si se solicita
documentatia selectarii procedurii de achizitie.
6. Exista proceduri specifice/ controale interne privind
organizarea achizitiilor in vederea selectarii
furnizorilor
Se selecteaza din raportul de achizitii, un furnizor si se solicita
documentatia selectarii furnizorului.
7. Exista proceduri specifice/controale interne privind
autorizarea corespunzatoare a incheierii contractelor
cu furnizorii
verificarea si autorizarea stadiilor de executie al
lucrarilor/prestarii serviciilor din proiect
semnarea si autorizarea corespunzatoare a facturilor
primite de la furnizori
10. Exista proceduri specifice/controale interne
privind autorizarea platilor catre furnizori
12. Exista proceduri specifice / controale interne
privind verificarea implementarii proiectului la timp
(conform cererii de finantare)
Se solicita documente prin care sa se dovedeasca existenta unor
controale pe parcursul derularii proiectului si prin care sa se arate ca
proiectul va fi finalizat la timp. Se discuta cu persoana responsabila
cu verificarile realizate pt asigurarea finalizarii la timp a proiectului
16. Beneficiarul are capacitatea de a continua
proiectul dupa ce acesta a fost finalizata finantarea
prin FSE?
Se solicita documente prin care sa se dovedeasca ca nu exista niciun

risc prin care activitatea beneficiarului sa se incheie odata cu
finalizarea proiectului (situatia litigiilor, instabilitatea grupului tinta,
stabilitatea echipei de management.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 53 din 62
Exemplar nr.
II. Verificarea functionalitatii sistemului de control intern al beneficiarului:
(Descriere:controlul/procedura interna pe care verificatorul l-a ales pentru verificare, conform
rationamentului profesional
Detalii esantion: pentru tranzactiile alese se vor scrie date de identificare: nr, data, etc
Observatii:verificatorul va inregistra observatii legate de esantionul testat si de aplicarea controlului
la care se refera acel esantion
Concluzii: in urma verificarii, se va incadra respectivul control testat astfel:
 Functioneaza, sunt necesare imbunatatiri minore
 Functioneaza, dar sunt necesare cateva imbunatatiri
 Functioneaza partial, sunt necesare imbunatatiri substantiale
 Nu functioneaza)
Descriere Detalii esantion Observatii Concluzie
procedura/control testat nr,data
intern al beneficiarului
testat
1. Tranzactia 1:
Tranzactia 2:
Tranzactia 3:
2.
3.
4.
5.
III. Concluzie referitoare la functionalitatea sistemului de control intern al beneficiarilor

Tip de sistem de control intern Concluzie (se bifeaza tipul
de sistem de control
adecvat)
Functioneaza, sunt necesare imbunatatiri minore
Functioneaza, dar sunt necesare cateva imbunatatiri
Functioneaza partial, sunt necesare imbunatatiri

substantiale
Nu functioneaza
Semnatura verificator,
...................................

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 54 din 62
Exemplar nr.
ANEXA 2 - DOCUMENTAREA VERIFICARILOR PE BAZA DE ESANTION
4.2 FORMULAR DE VERIFICARE LA FATA LOCULUI

DOCUMENTAREA VERIFICARILOR PE BAZA DE ESANTION
Nume proiect:.............................................................................
Cod proiect: .............................................................................
Beneficiar:..................................................................................
Data verificarii:..........................................................................
Nume verificator:.......................................................................
I. Documentarea verificarii prin esantionare:

(Pasi:conform procedurii de verificare la fata loculuii
DA: detalierea obiectivelor, erorii acceptate, etc
Date tranzactii:documentarea unor date de identificare a tranzactiilor din esantionul selectat
Concluzia verificarii: verificatorul va concluziona pentru fiecare unitate din esantion daca se
conformeaza obiectivelor stabilite sau nu)
Pasi Detalii Date tranzactii Concluzia

verificate (nr, verificarii
data)
1.Obiectivele verificarii:
2.Populatia:
3.Diferenta maxima
acceptata
4.Metoda de
esantionare
5.Selectarea
esantionului
6. Verificarea
esantionului

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 55 din 62
Exemplar nr.
II. Proiectarea rezultatelor verificarii la fata locului pentru aceasta populatie:
Descriere metoda de proiectare Unitate de masura

Totalul populatiei RON:
RON
Nivelul diferentei acceptate
%
Nivelul esantionului selectat
Total valoare a esantionului selectat RON
RON
Diferenta neta (intre verificari si valoarea decalarata de
beneficiar) RON
Proiectarea diferentelor la nivelul populatiei RON; %
III. Concluzie privind populatia testata
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
....................................................................................................
................................................................................................................................................ .....................
........................................................................................................................... ..........................................
...................................................................................................... ...............................................................
................................................................................. ....................................................................................
............................................................ .........................................................................................................
....................................... ..............................................................................................................................
.................. ................................................................................................................................................ ..
.............................................................................................................................................. .......................
......................................................................................................................... ............................................
.................................................................................................... .................................................................
............................................................................... ......................................................................................
.......................................................... ...........................................................................................................
..................................... ................................................................................................................................
................
Semnatura verificator,

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 56 din 62
Exemplar nr.
ANEXA 3
Exemplu de calcul esantion utilizand metoda MUS
Formula de calcul pentru determinarea marimii esantionului este:
In cazul in care se estimeaza ca nu vor exista erori (poate fi cazul proiectelor din clasa de risc A).
n=VCR*FI/EM
Unde:
 n = marimea esantionului
 VCR = valoarea cheltuielilor incluse in cererea de rambursare
 FI = factor de incredere
 EM = eroare maxima tolerabila
In cazul in care se estimeaza ca se vor identifica erori (pentru proiectele din clasele de risc B1, B2, C)
n=VCRxFI/(EM- (EA*FE))
Unde:
 n= marimea esantionului in unitati monetare
 VCR = valoarea cheltuielilor incluse in cererea de rambursare
 FI = Factor de incredere
 EM = eroare maxima acceptabila
 EA = eroare anticipata
 FE = factor de expansiune
Nota I: Factorul de incredere (FI) este bazat pe distributia Poisson:
Numar de deviatii Factorul F pentru un

Factorul F pentru un
în cadrul coeficient de încredere de
coeficient de încredere de 95%
esantionului 90%
0 2.31 3
1 3.89 4.75
2 5.33 6.3
3 6.69 7.76
4 8 9.16
5 9.28 10.52
Nota II: EM - eroarea maxima acceptabila: 2% din valoarea cererii de rambursare, conform
art.36 din Reg. (CE) 1828/2006

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 57 din 62
Exemplar nr.
Nota III: EA - Eroarea anticipata a se identifica - procentaj din valoarea cererii de finantare (mai mica
decat eroarea maxima acceptabila)
Eroare anticipata (procent din

Clasa de risc valoare cerere de rambursare)
A 0-0.1%
B1 0.3%
B2 0.5%
C 0.7%
Conform judecatii profesionale ofiterul POSDRU va selecta pentru fiecare cerere de rambursare, in
functie de gradul de risc un nivel al Erorii anticipate.
Nota IV: FE- factor de expansiune – reprezinta o corectie facuta asupra marimii esantionului care este
determinata de procentul de risc al unui rezultat incorect obtinut in urma esantionarii.
Risc de acceptare incorecta a Valoare factor de expansiune

rezultatului in urma
esantionarii
1% 1.9
5% 1.6
10% 1.5
15% 1.4
20% 1.3
Conform judecatii profesionale ofiterul POSDRU va selecta pentru fiecare cerere de rambursare, un
nivel al riscului de acceptare incorecta a rezultatului in urma esantionarii.
Clasa de risc
Indicator A B1 B2 C
a 60, 60,000.0 6
VCR (RON) 000.00 0 0,000.00 60,000.00
b FI pentru o eroare
(Nota I) 4.75 4.75 4.75 4.75
c EM (Nota II) 1,2 1,200.0
c= a x 2% 00.00 0 1,200.00 1,200.00
d EA (Nota III) 1 300.0
d= Nota III % x a 20.00 0 600.00 720.00
e FE (Nota IV)
1.50 1.50 1.50 1.50

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 58 din 62
Exemplar nr.
f n (marimea
esantionului) – unitati
monetare 2 380.0
f = a x b / (c-dxe) 79.41 0 950.00 2,375.00
g Intervalul de
esantionare 2 157.8
g=a/g 14.74 9 63.16 25.26
h Numar aleatoriu de
pornire <=intervalul 21
de esantionare 152 44 44
i Prag de calcul 1 3
i= h+g 66.74 158.33 107.16 46.26
j Prag de calcul 2
j=i+g 581.48 316.22 170.32 71.52
Esantionul este selectat dintr-o lista a tuturor tranzactiilor cererii de rambursare selectand fiecare
inregistrare care contine a X-a unitate monetara, x fiind “pasul” obtinut prin impartirea valorii cererii
de rambursare la marimea esantionului.
Document din Valoare Valoare Nr Tranzactie inclusa

cererea de document cumulata aleatoriu+interval in esantion
rambursare EUR documente de esantionare
EUR MUS EUR –
proiect grad de
risc A
Document 1 150.00 150.00 152.00 Nu(150<152)
400.00 366.74
Document 2 250.00 (150+250) (152+214.74) Da (400>366.74)
650.00 581.48
Document 3 250.00 (400+250) (366.74+214.74) Da (650>581.48)
1,600.00 796.22
Document 4 950.00 (650+950) (581.48+214.74) Da (1600>1010.95)
10,600.00 1010.96
Document 5 9,000.00 (1600+9000) (796.22+214.74) Da
13,100.00 1224.70
Document 6 2,500.00 (10600+2500) (1010.96+214.74) Da
15,346.00 1,439.7
Document 7 2,246.00 (13100+2246) (1224.70+214.74) Da
28,346.00 1654.44
Document 8 13,000.00 (15346+13000) (1,439.7 * 214.74) Da
• • • . .

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 59 din 62
Exemplar nr.
Document x 100 29,945.00 30,000.00 Nu (26945<30000)
Document y 4,709.00 34,654 30,214.74 Da
Valoare totala
cerere de finantare 60,000
Ca exemplu sa consideram ca intr-o cerere de rambursare aferenta unui proiect incadrat in clasa de risc
A s-au identificat 4 erori conform tabelului de mai jos:
Furnizor Suma Suma confirmata Diferenta Factor de

solicitata corectie
Furnizor 1 50 10.00 40.00 80%
Furnizor 2 200 150.00 50.00 25%
Furnizor 3 5,000 4,700.00 300.00 NA
Furnizor 4 10,000 9,500.00 500.00 NA
15,250.00 890.00 5.8%
Furnizor Factor Intervalul de Eroarea Rata de crestere Eroarea

de esantionare proiectata aferenta eroroii maxima
corectie de esantionare
a b c=a*b d c*d

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 60 din 62
Exemplar nr.
Precizia de baza 214.74 NA 644.2
1.00 3.0
Eroarea Furnizor 1 214.74 171.79 0.75= (4.75-3-1) 128.8
proiectata 0.80
pentru Furnizor 2 214.74 53.68 0.55=(6.3-4.75-1) 29.5
tranzactiile 0.25
cu valoare
mai mica
decat
intervalul
de
esantionare
Erori mai Furnizor 3 NA 214.74 NA 300.0
mari decat Furnizor 4 NA 214.74 NA 500.0
intervalul
de
eantionare
Limita superioara a erorii 1,602.6
Concluzii in urma verificarilor

Cand in esantionul selectat nu se identifica nicio eroare se poate concluziona ca eroarea maxima in
cadrul cererii de rambursare este valoarea erorii maxime tolerate (2%).
Daca in esantion sunt identificate erori acestea trebuie sa se proiecteze la nivelul intregii populatii
(cererea de rambursare).
Limita maxima a erorii care poate fi identificata in cererea de rambursare ar trebui calculate ca suma
a tuturor erorilor proiectate, precizia de baza (intervalul MUS * factorul de incredere) si o rata de
crestere care sa creasca precizia esantionarii.
Precizia de baza este egala cu factorul de incredere aferent situatiei in care nu sunt identificate erori
inmultit cu intervalul de esantionare.
Eroarea proiectata rezulta din inmultirea ratei erorii pentru fiecare abatere identificata cu intervalul de
esantionare. Acceasta se calculeaza pentru acele elemente ale esantionului la care s-au identificat erori
si care au valoarea mai mica decat intervalul MUS.
In cazul in care elementul esantionului are valoarea mai mare decat intervalul de esantionare diferenta
dintre valoarea solicitata spre rambursare si valoarea confirmata ca eligibila in urma verificarilor este
eroarea proiectata (nu se calculeaza niciun procentaj).
rata de crestere aferenta erorii de esantionare

(FI(n+1 )-FI(n)-1 ) *eroarea proiectata

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 61 din 62
Exemplar nr.
FI(n) este factorul de incredere pentru cazul in care nu sunt erori iar FI (n+1) este factorul de incredere
pentru o eroare .
Eroarea maxima=
precizia de baza +
+cea mai probabila valoare a erorii (erorile proiectate ale tranzactiilor cu valori mai mici decat
intervalul de esantionare + erorile identificate la tranzactiile cu valoari mai mari decat intervalul de
esantionare
+ rata de crestere aferenta erorii de esantionare
Daca valoarea maxima a erorii este mai mica decat eroarea maxima acceptata se poate concluziona ca
exista suficiente dovezi pentru a afirma ca cererea de rambursare nu este in mod semnificativ eronata.
Daca valoarea maxima a erorii este mai mare decat eroarea maxima acceptata va fi verificata in
intregime pentru a determina valoarea cheltuielilor neeligibile.

MMFES Nr. de ex. :
Calitatii
Pagina 62 din 62
Exemplar nr.

ANEXA 17 - Metodol - Esantionare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA 17 - Metodol - Esantionare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODOLOGIE DE ATRIBUIRE INITIALA A RISCULUI DE PROIECT SI DE

Procedura operationala Editia: 1

2. EVALUAREA INITIALA A RISCURILOR APLICATIILOR......................................15

3. AJUSTAREA ULTERIOARA A RISCULUI PROIECTULUI......................................29

4. GRADUL DE VERIFICARE A OPERATIUNILOR IN FUNCTIE DE RISC...............48

ANEXA 1 - EVALUAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN...................................60

ANEXA 2 - DOCUMENTAREA VERIFICARILOR PE BAZA DE ESANTION......................64

Procedura operationala Editia: 1

1.1. CADRU LEGAL

 REGULAMENTUL (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European si al consiliului, art

 REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene de stabilire a

“ Autoritatea de Management va fi responsabila pentru managementul si implementarea programului

Principalele reglementari legale care guverneaza activitatea desfasurata de POSDRU sunt:

1.1.1. CADRU LEGISLATIV EUROPEAN

Document de lucru: „Solicitarea de notificare a neregulilor: Solutii practice:19/2002 COCOLAF

1.1.2 CADRU LEGISLATIV NATIONAL

H.G. nr. 457/2008 privind cadrul institutional de coordonare si de gestionare a instrumentelor

Fondul Social European in Romania - http://www.fseromania.ro

Procedura operationala Editia: 1

Neregula (Reg.Consiliului(CE) nr.1083/2006, Ordonanta de urgenta nr.66/2011) Orice incalcare a unei

Activitatea de constatare a neregulilor (Ordonanta de urgenta nr. 66/2011) - activitatea de

Operatiune (Reg.Consiliului (CE) nr.1083/2006). - Un proiect sau un grup de proiecte selectionat de

Procedura operationala Editia: 1

Procedura operationala Editia: 1

In concordanta cu articolul 47, alineatul 2 al Regulamentului Consiliului (CE) 1083/2006 principalele

·Relevanta: in ce masura obiectivele programului sunt relevante in relatie cu nevoile in schimbare si

Procedura operationala Editia: 1

Evaluarea a priori a riscului de

Tip APLICANT Incadrarea A PRIORI in

Verificari la fata locului

Ajustarea încadrarii Capacitatea Operationala

Procedura operationala Editia: 1

In functie de incadrarea in clase de risc, AM va solicita un numar diferit de documente justificative

Procedura operationala Editia: 1

Procedura operationala Editia: 1

In cadrul evaluarii initiale a aplicatiilor / solicitarilor depuse de catre aplicanti / participanti si a

2.1. Analiza riscului aferent aplicantului

Procedura operationala Editia: 1

Persoane juridice de drept public 1

Persoane de drept privat fara scop 3

Persoane de drept privat cu scop 3

2.1.2 Vechime activitate

Referitor la vechimea activitatii aplicantului ca si entitate, AMPOSDRU va atribui urmatoarele

CRITERII DETALII CRITERII PUNCTAJ

Indicatori Punctaj risc

Procedura operationala Editia: 1

GRADUL DE INDATORARE Interpretare grad de

si va atribui urmatoarele punctaje in evaluarea initiala a riscului proiectelor:

CRITERII DETALII CRITERII PUNCTAJ

Indicatori Punctaj risc

Procedura operationala Editia: 1

Indicator Valoare la Valoare la 31.12.N-1 Valoare la 31.12.N

AMPOSDRU va analiza variatia cifrei de afaceri a APLICANTULUI:

VARIATIE CIFRA DE Interpretare variatia Cifrei De afaceri (CA)

Procedura operationala Editia: 1

CRITERII DETALII CRITERII PUNCTAJ RISC intermediar

Valoare Indicator Cifra Indicator CA <-0.05 1

Nr. Criteriu Punctaj Pondere Punctaj general

Procedura operationala Editia: 1

Gradul de implicare a partenerilor in derularea proiectelor:

CRITERII DETALII CRITERII PUNCTAJ

Cifra de afaceri a partenerilor