Difosfați

Difosfatii se impart in:

 E450 (i) difosfatul disodic
 E450 (ii) difosfatul trisodic
 E450 (iii) difosfatul tetrasodic
 E450 (v) difosfatul tetrappotasic
 E450 (vi) difosfatul calcic dihidrogenat

Aceștia pot fi folosiți pe post de: regulatori aciditate,

emulsifianți, umectanți, agenți de creștere, stabilizatori,
agenți de îngroșare.
În cazul Salamului Rustic, difosfații sunt pe post de
stabilizatori, făcând posibilă menținerea stării fizico-
chimice a produsului

Consumul de difosfati poate cauza:

 demineralizarea oaselor
 osteoporoza
 dezechilibru la nivelul proceselor metabolice
 probleme la nivel digestiv
Pe lângă Salamul Rustic, difosfații se gasesc si in
 

Bucegi - Pate de porc 

Zimbo - Sunca italiana cu rosii si busuioc 

 Cris-Tim - Parizer taranesc de porc 

Matache Macelarul - Muschi tiganesc

Hochland - Branza topita cu sunca

 
Reinert - Martinel Mortadella

 Zimbo Family - Parizer taranesc cu ardei 

Reinert Delikatesen - Sunca Westaflia

 
Pan di Spagna - Blat de tort
 

Dulano - Sunca afumata

 
 Glucono-delta-lactonă

Glucono-delta-lactona reprezinta o mixtura de lactona si

acid gluconic, putand fi obtinut si din amidon de porumb.

Glucono-delta-lactona, cunoscută și sub denumirea de

gluconolactonă, este un aditiv alimentar cu numărul E E575

Are rol de sechestrant, ca acidifiant sau ca agent de întărire,

decapare sau dospire. In Salamul Rustic, glucono-delta-
lactona e pe post de corector de aciditate.

Consumul de glucono-delta-lactonă poate cauza reacții

alergice.
Consumul de glucono-delta-lactonă nu este in acest
moment restricționat, neexistând astfel o limita zilnica care
trebuie respectata. Se recomanda însă consumul cu
moderație.
Alte produse care conțin glucono-delta-lactonă:

Cris-Tim Salam Săsesc

 

Delaco - Del Delis

 

 
 Arla - Branza Danish White

Ascorbat de sodiu

Ascorbatul de sodiu are sinonimul de E301, făcând parte

din categoria E-urilor inofensive.

Sarea de sodiu a acidului ascorbic (vitamina C, un acid

natural), care se gaseste in mod natural in majoritatea
fructelor si legumelor.
Este sintetizata de către bacterii prin fermentarea
glucozei, urmata de oxidare chimica.
Când este adăugat in alimente el funcționează ca
antioxidant si ameliorator pentru pâine.
Previne îmbrunarea fructelor cat si formarea
nitrozaminelor in carne.
Atât în Salamul Rustic, cât și în alte alimente, acesta are
rolul de antioxidant, care ajută la păstrarea gustului,
mirosului, și valorii nutriționale a produsului
Acesta nu face rău organismului, ca atare nu vor fi reacții
adverse după consumarea sa.

Ascorbatul de sodiu este întâlnit și în

următoarele alimente:

Hame - Natura Pate Vegetal cu masline

  
 Zimbo - Sunca italiana cu rosii si
busuioc
Matache Macelarul - Muschi
tiganesc
 

Cris-Tim - Sunca de Praga

 

Zimbo -
Salam 4
anotimpuri
Carrefour - Salam banatean
Nestle - Junior 3+ Lapte Praf

Medalis - Sunca Praga

Zimbo Family - Parizer taranesc cu ardei

Carmin

Carmin (pronunţat [kɑrmɪn]), numit şi cârmâz, roşu natural

sau E120, este un pigment al unui colorant roşu-deschis
obţinut din sarea de aluminiu a acidului carminic, care este
produs de unele insecte la scară largă, cum ar fi coşenila roşie
şi coşenila poloneză, şi este folosit ca un termen general
pentru un colorant roşu-închis cu acelaşi nume.
Carminul sau E120 este obţinut din acidul carminic
produs prin zdrobirea femelei insectei din superfamilia
Coccoidea, cum ar fi cochinealul şi cochinealul polonez.
Carminul este folosit în produsele alimentare, cum ar fi
iaurtul şi anumite mărci de sucuri, în special cele colorate
rubin-roşii. Se mai utilizează la fabricarea florilor
artificiale, vopselelor, cerneală şi alte produse cosmetice.
Cuvântul carmin este derivat din limba italiană: carmin,
limba latină: carminium, limba arabă: qîrmîz (cârmâz),
înseamnă „cărămiziu (popular ~ o petală) ”, limba
sanscrită: krimiga, înseamnă „produs-insectic ” şi limba
latină: cinnabar, şi se presupune că este de origine
iberică
În Salamul Rustic, carminul are rol de colorant.

Carminul ne afectează organismul?

Singura ingrijorare privind siguranta, mentionata de EFSA
(Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor), ar
fi alergia la acest compus, o situatie foarte rara. Nu exista
alte rapoarte sau dovezi stiintifice privind efecte
secundare sau negative ale acestui compus natural, spre
deosebire de colorantii artificiali. In multe zone ale lumii
insectele sunt parte a alimentatiei (foarte bogate in
proteine) si o serie de medicamente sunt extrase, de
asemenea, din insecte. Insectele au fost parte a
alimentatiei umane de milioane de ani, chiar si in dieta
moderna fiind prezente in fructe, leguminoase, cereale si
alte produse agricole consumate ca atare sau folosite ca
ingrediente in diverse retete. Nu exista nici un fel de
dovezi stiintifice sau chiar suspiciuni rezonabile ca acest
pigment ar cauza cancer sau alta boala grava. In nici o
clasificare a aditivilor alimentari nu este considerat nici
macar ca un potential risc pentru sanatate, in afara
cazurilor foarte rare cu alergie la acest compus
Carminul se mai găseste si in:

 Bucegi - Pate de porc

Hame - Natura Pate Vegetal cu ardei rosu

 Aldis - Salam vienez

Cris-Tim - Aperitiv vegetal

 

 
Cris-Tim - Parizer taranesc de porc
   

 
Lidl - Mallow Cocktail Bomboane
gumate
 

 
 

 
Danone - Casa Buna Iaurt cu Gust de Caise
  

 
Caroli - Carnati de bere vid
 

 
Sadu - Pate porc
 

 
Cornellis - Marshmallows
 

Muller - Orez cu lapte

   
   

 Caroli - Salam Victoria

  
 
   Mandy - Pate vegetal cu ciuperci
 

 Milka - Ciocolata cu crema de

zmeura

 Pure Plus - Bautura cu aloe vera

Mandy - Pate de Somon

 
 
 Naty Premium Wafer Rolls - Napolitane vieneze cu
crema de cacao

Nitrit de sodiu

Nitritul de sodiu este numit și E250

Acesta este un conservant artificial ce se folosește în
industria alimentară pentru inhibarea bacteriilor și
pentru intensificarea culorii produselor din carne. Se
folosește nitrit de sodiu în special pentru inhibarea
bacteriei Clostridium botulinum ce produce boala letală
numită botulism. Nitritul de sodiu este un conservant
eficace datorită puternicului caracter oxidativ ce poate
duce la distrugerea materialului genetic al celulei
bacteriene. Se folosește nitrit de sodiu și pentru a inhiba
oxidarea lipidelor, proces ce duce la râncezirea acestora.
Nitritul de sodiu este o substanță ce poate produce
cancer din cauza interacțiunii acestuia cu proteinele din
alimente. Această reacție duce la formarea de
nitrozamine. Nitrozaminele sunt considerate ca fiind
compuși cancerigeni. Pentru a diminua cantitatea de
nitrozamine ce se formează în alimentele ce conțin nitrit
de sodiu, producătorii din industria alimentară adaugă în
acestea vitamina C (acid ascorbic) și vitamina E
(tocoferol).

Nitriţii nu se găsesc doar în alimentele procesate (cârnați,

parizer, salam, carne afumată, etc.) şi se găsesc în
cantități însemnate și în diferite legume.
Legumele ce conțin cantitatea cea mai mare de nitrit de
sodiu sunt: salata verde, spanacul, morcovii, conopida şi
cartofii. Cantitatea de nitriţi din legume poate fi scăzută
prin fierberea acestora, dar astfel se pierd şi multe alte
substanțe benefice (vitamine termosensibile) şi astfel
este de preferat consumul de legume proaspete,
neprelucrate termic.
În mod surprinzător, carnea proaspătă şi neprocesată are
un conţinut de nitriţi mai mic decât legumele menţionate
mai sus, dar un conţinut la fel de mare de nitraţi.