UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICA
DOMENIU INGINERIE SI MANAGEMENT
SPECIALIZAREA:INGINERIA SI MANAGEMENTUL CALITATII

EVALUAREA CONFORMITATII
PRODUSELOR

Tema:Evaluarea calitatii produsului unt

Student:Tirim Florentina
 Evalu
area calitatii produsului unt

1. Caracterizarea merceologica a produsului

1.1 Prezentarea produsului
Untul reprezinta unul dintre cele mai importante produse lactate pentru
alimentatie, fiind grasimea de origine animala cu cea mai mare
digestibilitate.  Se consuma intins pe alte feluri de mancare, pe post
de condiment, ajuta la coacere, la realizarea de sosuri, sau pentru prajire. Ca
rezultat, untul este consumat zilnic in multe parti ale lumii.

Cea mai des intalnita forma de unt este cea obtinuta din lapte de vaca, dar se
poate obtine si din laptele altor mamifere, inclusiv oaie, capra, bivolita sau iac.

BRANZETURI:

  Selgros va pune la dispozitie un sortiment bogat de branzeturi dupa cum

urmeaza:

• branza de vaci
• branza tare : svaiter, parmezan, cedar
• branza semi- tare : edam, gouda, tilsit
• branza cu mucegai
• branza moale : camembert, brie
• branza topita
• cascavaluri romanesti
• branza de oaie, capra, telemea, feta, mozzarella
• specialitati de branza afumata
• branze crème smantanoase

  Comercializam branzeturi de cea mai buna calitate, in acest scop realizam o

selectie riguroasa a celor mai puternici producatori si importatori, lideri
incontestabili in calitatea si siguranta alimentelor, care sa va ofere cele mai
bune produse de pe piata.

Stiati ca: branza a aparut initial dintr-o greseala: laptele lasat prea mult timp
la pastrare s-a acrit. Scurs de zer, s-a dovedit, in timp, o descoperire foarte
importanta: surplusul putea fi nu numai pastrat, dar si transformat intr-un
aliment cu un continut bogat in proteine.
  Branzeturile se numara printre cele mai vechi alimente manufacturate.
Primele urme ale acestor produse ne conduc pana la 3000 de ani inainte de
Cristos, odata cu domesticirea oilor si caprelor, moment in care pastorii
descopera avantajele separarii laptelui fermentat de zer. Mai tarziu, romanii se
rasfatau consumand branzeturi proaspete sau prelucrate, degustate cu vinuri
albe, dulcisi ulei de masline, taiate in forme mici numite Glycinas.

Branza de vaci:

  Este o branza proaspata si reprezinta cea mai simpla valorificare a laptelui de

vaca, prin acidifierea sa naturala .
  Sortimentul de branza de vaci din magazinele noastre contine: branza de vaca
dietetica, grasa, branza Fagaras, mascarpone, ricotta, etc.
  Aceste produse sunt apreciate pentru calitatile lor nutritive si dietetice, dar si
pentru diversitatea preparatelor in a caror compozitie intra. Branza de vaca
poarte fi un aperitiv excelent sau o pasta tip desert atunci cand se adauga zahar
si stafide.

Stiati ca: Branza Fagaras este construita in mai multe straturi: stratul inferior,
care de fapt este o branza dietetica si stratul superior care seamana cu
smantana. Acest produs contine multa apa (cca. 77%) si minimum  6-9%
grasime.

Branza topita

  Se prepara din diferite sortimente de branzeturi sau din amestecul lor, in

conditii  si instalatii speciale, topirea facandu-se in prezenta unor saruri
emulgatoare si sub influenta vaporilor de apa. Aceste produse au o consistenta
moale, omogena, gustul si aroma foarte placute.
  In magazinele noastre o puteti gasi sub forma de felii, triunghiuri, batoane cu
greutate fixa sau variabila, cutii, etc.Se prepara din diferite sortimente de
branzeturi sau din amestecul lor, in conditii  si instalatii speciale, topirea
facandu-se in prezenta unor saruri emulgatoare si sub influenta vaporilor de
apa. Aceste produse au o consistenta moale, omogena, gustul si aroma foarte
placute.
  In magazinele noastre o puteti gasi sub forma de felii, triunghiuri, batoane cu
greutate fixa sau variabila, cutii, etc.

Mozzarella 

  La Selgros mozzarella poate fi gasita la bucati de cca. 300g pana la calupuri de

maxim 2,7 kg, De asemenea, sortimentatia cuprinde atat produse autohtone
precum cea produsa de Prodlacta, Therezia, Oke, Lactex cat si de import cum ar
fi mozzarella Granarolo, Zott, Galbani, etc.

Stiati ca: Legendele spun ca in secolul al III- lea, calugarii de la San Lorenzo di
Capua dadeau paine si branza “mozza” celor flamanzi. Aceasta branza a ajuns
cunoscuta ca “mozzarella“ cuvant care deriva din verbul Italian “mozzare” adica
a rupe in bucati.

Branzeturile oparite

  Din aceasta categorie fac parte branzeturile de tip cascaval. Acestea se

prepara din lapte de vaca sau oaie. Exista un numar mare de sortimente,
diferenta dintre acestea constand in felul materiei prime folosite, in gustul si
consistenta pastei precum si in forma lor care poate fi cilindrica,
paralelipipedica, sferica sau sub forma de para.

Branzeturile cu mucegai si branzeturile moi

  Sunt branzeturi cu pasta moale care isi datoreaza consistenta modului de

preparare care favorizeaza retinerea unei cantitati mai mari de apa in pasta
branzei. Principala caracteristica a acestor branzeturi consta in procesul de
maturare care se produce sub actiunea culturilor selectionate de bacterii lactice
si mucegai care se dezvolta in sortimentele de branza. Aceastea se fabrica din
lapte de oaie, vaca sau capra. Unele sortimente se matureaza si sub actiunea
unor mucegaiuri de tipul Penicillium Camemberti sau Penicillium Roqueforti
precum si a unei bacterii proteolitice Bacterium lives.

  Oferta raionului Lactate& Delicatese este bogata in branzeturi cu mucegai cum

ar fi Camembert, Brie, Blue, Gorgonzola, Bucegi,etc. Aceste produse le puteti
cumpara la gramaje fixe:
• Brie: 120g, 200g
• Camembert: 120g, 250g
• Gorgonzola: 150g, 200g
• Gran bavareze, paladin: 100g 
  sau la gramaje variabile de cca. 300g sau roti de 1.7kg, 2,5kg cum ar fi
Regina Blue sau Gorgonzola Galbani.

Branzeturi albe

  Aceste branzeturi se fabrica din lapte de vaca, oaie, capra sau bivolita. Au o
consistenta moale spre semitare si se caracterizeaza printr-o maturare de foarte
scurta durata in zer sau saramura. Au gust dulce-acrisor sau sarat–acrisor.
  Din magazinele noaste puteti achizitiona telemea de vaca, oi, bivolita sau
capra, la gramaje cuprinse intre 300g – 15kg. Gama de branzeturi albe din
Selgros este foarte variata astfel incat, puteti alege produse cum ar fi:
telemeaua Huedin de la Napolact, telemea oi La Dorna, de vaca de la Lintuca,
etc.
OUA

Ouale fac parte din produsele pe care la puteti gasi la raionul de Lactate. Oferta
contine: oua de gaina sau de prepelita, ambulate in cofraje sau caserole din
carton sau plastic, categoria  L, M sau S. De asemenea in sortiment mai puteti
gasi produsul oua ecologice in caserole de carton de 10 bucati.

  Stiati ca:  Ouale de prepelita sunt recunoscute pentru efectele benefice din
punct de vedere medical, fapt pentru care sunt solicitate pe piata mondiala.
Efectul tamaduitor al oualor de prepelita este dovedit dupa zeci de ani de
cercetari de catre medici din diverse tari, printre care si din tara noastra. In
urma cercetarilor si a experimentarilor in clinici si sanatorii, s-a constatat ca,
fata de oul de gaina, cel de prepelita contine de cinci ori mai mult fosfor, de
sapte ori si jumatate mai mult fier, de sase ori mai multa vitamina B1 si de
cincisprezece ori mai multa vitamina B2.

Deserturi, prajituri, creme

  Selgros va ofera o varietate de produse pentru desert cum ar fi: prajituri de

casa, tiramisu, profiterole, torturi, prajituri de cofetarie, pizza, produse de
patiserie, etc.

Stiati ca: Spre sfarsitul anului 1600, cu ocazia vizitei Marelui Duce de Toscana,
Cosimo III de Medici, patiserii au dorit sa surprinda caracteristicile nobiliare de
fast, unitate si simplicitate intr-o reteta originala. In acea perioada,
specialitatea a fost botezata „supa ducelui“, insa ulterior, curtenii i-au atribuit
proprietati excitante atat de mari, incat i-au dat denumirea actuala. In italiana,
„tiramisu“ inseamna „ridica-ma!“.

Potrivit normei FAO/OMS, untul este definit ca “un produs gras derivat exclusiv
din lapte” care trebuie sa contina minim 80% in greutate materie grasa si cel
mult 2% in greutate substanta uscata negrasa provenind din lapte.

1.2 Importanta in alimentatie

Untul este un produs de o importanta foarte mare in alimentatia noastra . Acest
produs se fabrica in instalatii speciale din smantana pasteurizata, fermentata in
prezenta culturilor de bacterii lactice selectionate, fara adaos de coloranti sau
conservanti, fiind un produs absolut natural.
Compozitia untului este in principal reprezentata de grasimi 80-82%, apa
15,6-17,6%, proteine, calciu si fosfor (cam 1,2%).
Pe langa faptul ca untul este un aliment natural, acesta reprezinta o sursa
bogata si usor asimilabila de vitamina A, necesara imbunatatirii vederii si
sanatatii sistemului endrocin, dar si de vitaminele E, K si D. De asemenea, acest
aliment este bogat in minerale, in special seleniu, care este un puternic
antioxidant – arma redutabila impotriva radicalilor liberi responsabili ai
fenomenului de imbatranire. Procentual, untul contine mai mult seleniu decat
cerealele sau usturoiul.
Untul mai furnizeaza organismului si iod, element atat de necesar la buna
functionare a glandei tiroide. Alaturi de o cantitate apreciabila de acid butiric –
necesar colonului, un alt acid gras din unt este acidul lauric – o substanta
puternic antimicrobiana si antifungica; contine si alti acizi grasi, care ofera
protectie impotriva cancerului.
Apa din compozitia lui este fin dispersata astfel incat aspectul este
uniform si uscat.
Untul de vaca, in special cel obtinut primavara si vara de la animalele hranite cu
furaje verzi, are un continut mai ridicat de acizi grasi nesaturati, apropiindu-se
de compozitia grasimilor vegetale, fapt cel face recomandat in alimentatia
copiilor si covalescentilor. Untul se caracterizeaza si printr-o valoare energetica
mare ceea ce il indica in alimentatia celor care presteaza munci intense si a
sportivilor. Valoarea energetica a untului este de circa 7600 Kcal/Kg.
O consecinta negativa a untului este aceea ca contine atat acizii grasi
saturati cat si acizii grasi nesaturati de tip trans care cresc nivelul de colesterol
si LDL colesterol.
Pentru sanatatea inimii dieteticienii, nutritionistii si cardiologii recomanda
margarina light in loc de unt deoarece aceasta este saraca in acizi grasi saturati,
putini acizi grasi nesaturati de tip trans si nu contine colesterol.

1.3 Materia prima utilizata pentru obtinerea produsului si procesul

tehnologic

Materia prima pentru obtinerea untului este smantana pasteurizata provenita

din laptele de vaca cu continut de grasime de 30-40%. Reglementarile din tara
noastra permit otinerea untului si din smantana provenita din amestec de lapte
de vaca cu lapte de bivolita.
Fabricarea untului cuprinde doua etape principale si anume obtinerea
smantanii si prelucrarea smantanii in unt. In prelucrarea smantanii in unt
maturarea fizica si biochimica sunt de mare importanta pentru obtinerea untului
de calitate superioara.
Maturarea fizica a smantanii se realizeaza la temperaturi de 1-6˚ C, cand
o parte din grasime cristalizeaza, iar substantele proteice isi modifica starea
coloidala, ambele favorizand aglomerarea globulelor de grasime in procesul de
batere a untului.    Maturarea biochimica se desfasoara ca urmare a
insamantarii cu acterii lactice, care prin fermentare contribuie la formarea
aromei si gustului untului, cat si la inhibarea dezvoltarii microflorei daunatoare.
Baterea smantanii produce schimbarea fazelor, respectiv trecerea
de la faza de emulsie de grasime in plasma (smantana, laptele) la faza de
emulsie de plasma in grasime (untul). Prin baterea smantanii are loc
distrugerea in masa a membranei lipoproteice, ceea ce favorizeaza unirea
globulelor de grasime in concentrate cu formarea obului de unt. Pentru baterea
smantanii se folosesc putinee simple, malaxoare si putineie malaxoare.
Untul din smantana congelata se obtine prin
aceleasi faze tehnologice cu ale untului normal, materia prima fiind smantana
(minim 70% grasime) conservata prin congelare; untul obtinut are calitatea
superioara in comparatie cu untul cu aceeasi vechime, conservat prin frig.
 Untul pasteurizat se obtine prin incalzirea
(topirea) untului cu conservabilitate redusa, respectiv prin pasteurizare. Metoda
se preteaza pentru untul obtinut din smantana cruda, din zer sau zara, pentru a
se prelungi durata de conservare. Acest unt poate contine maximum 100
bacterii califorme /g si are o durata de coservare la 20˚C de cel putin 3
saptamani. Untul sterilizat se otine di untul normal
caruia i se aplica sterilizarea prin procedee termice si conservarea in cutii sau
vid sau in atmosfera de gaz inert. Untul sterilizat are durata de conservare la
20˚C de 6-12 luni.

Fig.1. Schema fabricarii untului

Untul deshidratat este untul cu maximum 5% apa si o durata mare de

conservare. Materiile prime pentru acest unt sunt smantana sau untul – normal
cu deosebirea ca in final untul intra intr-un turn de uscare la 70-80˚C. Untul
deshidratat are durata de conservare la 12-15˚C de 2 ani. Pentru consum acest
unt trebuie sa fie transformat in unt normal (prin amestecarea cu lapte degresat
la 40˚C, omogenizare, maturare si batere).
Untul topit se obtine prin topirea untului de vaca sau a grasimii rezultate
din procesul tehnologic de fabricare a cascavalului de vaca sau oaie. Acest unt
are un continut de grasime ridicat (minim 98%), apa (max. 1%), substanta
uscata negrasa (max. 1%), aciditate in acid oleic (0.85-1.1 g%) si reactia Kreiss
negativa . amalat corespuzator si pastrat la temperatura de maximum +8˚C si
o umiditate relativa a aerului de max. 80%, untul topit isi mentine insusirile
calitative timp de 3 luni.

1.4 Caracteristicile de calitate ale produsului

Dupa continutul in grasime, untul de vaca se prezinta in trei tipuri:

-tipul extra, cu un continut de 83% grasime;

-tipul superior, cu un continut de 80% grasime;

-tipul de masa, cu un continut de 74% grasime.

Dupa caracteristicile organoleptice, untul de masa se sorteaza in doua clase de

calitate:

-calitatea I;

-calitatea II.
Laptele, smantana si materiile auxiliare folosite la faricarea untului de
vaca trebuie sa corespunda dispozitiilor sanitare si sanitar-veterinare,
standardelor si normelor interne in vigoare. Untul de vaca se fabrica dupa
instructiunile tehnologice aprobate de catre organul central coordonator al
ramurii, cu respectarea dispozitiilor sanitare si sanitar-veterinare.
Componentii untului trebuie sa provina numai din lapte. Nu se admite
adaugarea substantelor colorate, aromatizante sau conservante. La cererea
beneficiarului, in untul de vaca se poate adauga maximum 1.5% sare
comestibila, repartizata uniform in masa produsului.

Proprietati organoleptice:

Caracteristici Unt extra Unt superior Unt de masa

Calitatea I Calitatea II
Culoare De la alba galbuie pana la galben-deschis, uniforma in Alba sau galbena cu luciu
toata masa, cu luciu caracteristic la suprafata si in slab sau mata cu usoare
 sectiune    striuri.
Aspect In sectiune cu rare picaturi mici
In sectiune cu rare In sectiune cu picaturi mici
de apa limpede, goluri de aer
picaturi mici de apa de apa tulbure repartizate
mici accidentale , fara limpede, goluri de aer satisfacator , cu goluri de
impuritati mici accidentale , fara aer mici, rare; se admit
impuritati urme izolate de impuritati
Consistenta la Masa onctuoasa, compacta, omogena, nesfarimicioasa Masa mai putin onctuoasa
temperatura suficient de compacta in
de 1012˚C sectiune mai putin
omogena, putin unsuroasa,
nesfarimicioasa
Miros Placut, cu aroma bine Cu aroma Fara aroma specifica, cu
exprimata satisfacatoare, fara miros abia perceptibil de
nuante straine de acrisor, de caramelizat sau
aroma alte nuante slabe de miros.
Gust Placut, aromat, proaspat, de Satisfacator, suficient Usor acrisor, fara nuante
smantana fermentata , fara de aromat, fara gust straine.
gust strain. strain.

Defectele untului

Defectul Cauza

Unt alb Obtinut din amestec de lapte de vaca cu lapte de bivolita; influenta furajarii
de iarna
Unt pestrit Smantana prea acida cu grunji de cazeina care trec in unt; repartizarea
neuniforma a a apei; malaxare insuficienta
Unt prea colorat Cantitate mare de colorant; hrana cu furaje verzi
Consistenta moale Supramalaxare a untului; temperatura ridicata la batere; continut de apa
peste max. admis
Consistenta Spalarea untului cu apa rece; malaxare insuficienta, prezenta cazeinei in
sfaramicioasa masa de unt
Gust de mucegai Neasigurarea igienei utilajelor si apei de spalare
Gust de invechit Datorat materiei prime; pasteurizare insuficienta a smantanii; depasirea
perioadei de pastrare
Gust de ranced Actiunea mucegaiurilor, luminii, aerului; apa de spalare infectata; furaje
rancede
Gust de peste Prezenta metalelor in apa de spalare; suprafermentarea smantanii
Separarea de apa Malaxare insuficienta; continut de apa peste max. admis.

Proprietati chimice:

Caracteristici Unt Unt Unt de masa

superior Calitatea I Calitatea II
extra
Grasime, % min. 83 74±0,5 74±0,5

Apa + substanta uscata (fara max. 16 1,2 26±0,5 26±0,5

grasime) % din care:
1 1,5 1,5
substanta uscata (fara grasime) %
max.
Aciditate, grade max. 2 2 2,8 3,5
Reactia de control pentru pozitiva
pasteurizarea smantanii
Reactia Kreis pentru gradul de negativa (coloratie alb galbuie)
prospetime

In cazul untului cu adaos de sare, valorile pentru apa + substanta uscata (fara
grasime) includ si continutul de clorura de sodiu.

Proprietati microbiologice:

Caracteristici Unt extra Unt Unt de masa

superior Calitatea I Calitatea II
Germeni patogeni Absenti
Bacterii coliforme la 1 g Absente max. 25 max. 25 max. 25
produs
Mucegaiuri la 1 g produs, 1000 1000 2000 2000
max.
Drojdii la 1 g produs, max. 1000 5000 10000 10000

1.5 Valoarea nutritiva

Datorita compozitiei grasimii in special a continutului mare de digestibilitate

peste 95% situandu-se pe primul loc intre grasimile de origine animala. La
aceasta calitate se adauga si continutul ridicat de vitamina A si D care in mod
obisnuit sunt in cantitati suficiente pentru a acoperi nevoile fiziologice ale
organismului. Untul se caracterizeaza si printr-o valoare energetica mare ceea
ce il indica in alimentatia celor care presteaza munci intense si a sportivilor.
Valoarea energetica a untului este de circa 7600 Kcal/Kg.

Untul este bogat in elemente minerale ca fosfor, calciu, seleniu.

Untul trebuie procesat la cele mai inalte standarde de igiena, in fabrici de

procesare aprobate conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 853/2004.
Toate smantanile folosite in fabricile de lapte trebuie sa fie pasteurizate.
Smantana este pasteurizata dupa cum urmeaza:

a) la o temperatura nu mai mica de 63s C si tinuta la aceasta temperatura nu

mai putin de 30 minute;

b) la o temperatura nu mai mica de 70s C si tinuta la aceasta temperatura nu

mai putin de 15 secunde;

c) la alte temperaturi pentru alte perioade pentru a avea ca efect eliminarea

organismelor patologice vegetative din smantana.

1.6 Ambalare, marcare, transport, depozitare

Untul de vaca se livreaza in:

 Ambalaje de desfacere: - pachete de hartie metalizata imprimata 85.90

g/m   

pentru untul extra si superior;

- pachete din hartie pergament vegetal, imprimata

5560 g/m pentru untul de masa;

- pachete din hartie pergaminata si folie de aluminiu

(pentru portiile mici, destinate unitatilor de turism).

 Blocuri invelite in hartie pergament vegetal 55.60 g/m si introduse in lazi

de placaj STAS 6955-64

Materialele folosite la ambalare trebuie sa fie avizate conform dispozitiilor

sanitare in vigoare. Pentru transport ambalajele de desfacere se introduc in lazi
de placaj STAS 6955-64 captusite cu hartie de ambalaj stas 82-71. ambalajele
de transport trebuie sa fie in buna stare, curate, uscate si fara miros
strain.Ambalajele de desfacere trebuie marcate prin tiparire cu cerneala
sicativa, insolubila in grasimi si care nu patrunde prin materialul de ambalare,
cu urmatoarele specificatii:

marca fabricii;
tipul si calitatea produsului;
data preambalarii;
masa neta;
pretul.
Data preambalarii se inscrie prin perforare, in functie de utilajul de
ambalat, astfel:
ziua prin cifre si luna prin literele I, F, MR, AP, MI, IN, IL, AU, S, O, N, D, sau:
numarul zilei din an

Ambalajele de transport vor fi marcate cu urmatoarele specificatii:

marca de fabrica;
tipul si calitatea produsului;
data fabricarii (ziua, luna, anul) respectiv data preambalarii (ziua, luna si anul) in
cazul ambalajelor de transport care contin ambalajele de desfacere;
numarul lotului;
numarul sarjei;
masa neta (sau numarul de ambalaje de desfacere si masa neta a unui ambalaj);
tara;
STAS 278-74.

In fabrici si in unitatile de preambalare, untul de vaca se depoziteaza in camere

frigorifice la temperatura de maximum 4˚C.

Pentru untul preambalat termenul de depozitare este de:

max. 5 zile la temperatura de maximum 4˚C;

max. 10 zile la temperatura de -15.-20˚C.

La unitatile de desfacere untul se va depozita in incaperi corespunzatoare

(curate, bine aerisite, ferite de lumina solara) la temperatura de maximum 4˚C.
Este interzisa pastrarea untului de vaca impreuna cu produse care constituie o
sursa de infectie sau care au un miros particular.

In ambalajul original si in conditiile de depozitare corespunzatoare, untul extra

si superior pot fi pastrate timp de 5 zile, iar untul de masa de calitatea I timp de
4 zile, de la livrarea de catre intreprinderea producatoare.

Pentru untul in bloc acest termen este de maximum 10 zile la temparatura de

24˚C. Untul bloc destinat stocarii se congeleaza si se depoziteaza la -15-20˚C
timp de maximum 6 luni.
Livrarea untului se face in ordinea datei da fabricare. Transportul untului
se face in vehicule izoterme, curate, uscate, fara miros strain, la temperatura
de maximum 4˚C. Se admite insa si folosirea vehiculelor neizoterme, durata
transportului fiind in acest caz de maximum 2 ore. Durata transportului trebuie
sa fie de cel mult 48 ore. Fiecare transport trebuie insotit de un certificat de
calitate.

1.7 Garantarea calitatii

Termenul de valabilitate al untului este in functie de tipul de unt si de

temperatura la care este pastrat untul de la data fabricatiei. Pe ambalaj se
mentioneaza obligatoriu „ a se consuma de preferinta inainte de data marcata”.

Termenul de valabilitate la unt

Tipul de unt Continut de grasime %Temperatura de pastrare ˚CTermenul de valabiliatate ,    in zile

Unt de masa    tip B65 -15.-20 30
+4..+8 15
Unt superior 80 -15.-20 60
+4..+8 30

Verificarea calitatii untului se face pe loturi. Prin lot se intelege cantitatea de

maximum 5000 kg de unt de acelasi tip si aceeasi calitate, prezentat in acelasi
fel de ambalaj. Lotul poate contine unt provenit din mai multe sarje de
fabricatie, prezentate distinct.

Verificarea calitatii consta, la fiecare lot, din:

verificarea ambalarii si marcarii;

examenul organoleptic;
analiza chimica;

analiza microbiologica.

Pentru verificarea ambalarii si marcarii se ia din lot un numar de ambalaje de

transport si de desfacere. Ambalajele se iau proportional din fiecare sarja de
fabricatie din care este alcatuit lotul.
Toate ambalajele de transport si de desfacere verificate trebuie sa
corespunda conditiilor prevazute pentru ambalare si marcare. Daca chiar numai
un ambalaj este necorespunzator, se verifica un numar dublu de ambalaje.
Daca si in acest caz se gaseste chiar numai un ambalaj necorespunzator, lotul
se respinge si poate fi prezentat din nou la verificare dupa resortare.
Examenul organoleptic se efectueaza la cel putin jumatate din ambalajele
de transport ( in cazul untului in blocuri) sau de desfacere din numarul de
ambalaje care se ia din lot la verificarea ambalarii si marcarii.
Fiecare proba ( ambalaj de desfacere sau portiune extrasa cu sonda din
untul bloc) se examineaza separat in ceea ce priveste caracteristicile
organoleptice.
Pentru analiza chimica se iau probe in cantitate totala de 200 g din
ambalajele de desfacere sau din portiunile extrase cu sonda. La luarea probelor
pentru examenul organoleptic, analiza chimica si microbiologica trebuie
respectate regulile din STAS 9535-74.

Metodele de analiza sunt:

pregatirea probei pentru analiza;

examenul organoleptic;

determinarea gradului de repartizare a apei;

analiza chimica

analiza microbiologica.

1.8 Etichetarea produsului

Eticheta de unt trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente

(cf HG 784/1996 modificata si completata de HG 953/1999):

     1. denumirea sortimentului

Daca in denumirea sortimentului apare o mentiune referitoare la adaosul de
vitamine, se va indica cantitatea acestora.
     2. numele si adresa completa a fabricantului sau, dupa caz, a
importatorului sau distribuitorului inregistrat
     3. termenul de valabilitate: cel putin ziua si luna. Se va mentiona: 'Expira
la data de'
     4. cantitatea neta
     5. conditiile de pastrare
     6. lista ingredientelor folosite, inclusiv aditivii alimentari trebuie
specificati (cu mentionarea si a grupei din care fac parte)
 - mentiune speciala in cazul adaosului de sare
     7. Continutul de grasime, exprimat in procente
     8. cantitatea ingredientelor accentuate la etichetare prin cuvinte sau
desene sau incluse in denumirea sortimentului, daca nu sunt considerate arome.

     Eticheta produsului nu trebuie sa induca in eroare consumatorul. De

asemenea, nu trebuie sa atribuie produsului proprietati medicale.
        Toate mentiunile trebuie sa fie scrise in limba romana, usor de citit,
inteligibil si asezate in mod vizibil. Mentiunile nu trebuie acoperite sau separate
prin cuvinte sau desene. Inscrisul nu trebuie sa prezinte modificari (stersaturi,
adaugiri, inlocuiri). Este interzisa reetichetarea.

2. Piata produsului

2.1 Sortimentul existent pe piata

In functie de tehnologie si materiile prime utilizate la fabricare, untul se clasifica

dupa cum urmeaza:

- unt de vaca;

- paste de unt de vaca;

Untul de vaca, in functie de tehnologia fabricarii, se clasifica dupa cum

urmeaza:

- unt de vaca din smintina;

- unt de vaca topit.

Untul de vaca din smintina, in functie de particularitatile tehnologiei de

fabricare, se clasifica dupa cum urmeaza:

- din smintina dulce;

- din smintina dulce cu ingrediente (unt de ciocolata);

- din smintina fermentata;

- din smintina de zer.

Untul de vaca din smintina dulce si din smintina fermentata, in functie de fractia
masica de grasime se clasifica dupa cum urmeaza:

- unt clasic;

- unt cu continut redus de grasime.

Untul de vaca din smintina dulce si din smintina fermentata poate fi:

- nesarat;

- sarat.

Pastele de unt de vaca, in functie de particularitatile tehnologiei de fabricare, se

clasifica dupa cum urmeaza:

a) din smintina dulce;

b) din smintina fermentata.

Pastele de unt de vaca pot fi:

- nesarate;

- sarate.

Firme producatoare de unt:

  ALBALACT

Firme din: Alba Iulia

Descriere: Producator de lapte si produse lactate.

Adresa: STR. GH. SINCAI NR. 4

  BENDEACRIS PROD COM
Firme din: Micestii de Campie
 Descriere: Procesator de produse lactate
Adresa: MICESTII DE CAMPIE NR.202/A, cod 427160
  CALATIS GRUP

Firme din: Bistrita

Descriere: Producator de produse lactate.

Adresa: CALEA MOLDOVEI NR. 16A

  COZA RUX
Firme din: Suceava
Descriere: Productie si distributie produse lactate de cea mai buna calitate.
Adresa: CALEA BURDUJENI NR.11A, SUCEAVA
  GENY COM

Firme din: Botosani

Descriere: Producator si distribuitor preparate lactate.

Adresa: STR.OCTAV BANCILA BL.G 13 AP. 8

  GORDON-PROD
Firme din: Bulgareni
Descriere: Producator de brinza topita, crema de unt, cascaval, smantana
Adresa: LOC. BULGARENI, NR. 27, COD 537167
  HORTICOLA INTL SEVIS

Firme din: Cisnadie

Descriere: Producator de lactate

Adresa: STR. SIBIULUI, NR.48

  LACTO FOOD
Firme din: Arad
Descriere: Import si distributie produse lactate.
Adresa: STR. TENETCHI STEFAN NR.34A, COD
  LACTO SOLOMONESCU
Firme din: Miron Costin
Descriere: Produce si comercializeaza cascaval Dalia, Dobrogea, Fetesti, Ramnic, Rucar, branza de
burduf tip II (membrana naturala si folie poliamidica), smantana, unt, urda proaspata.
Adresa: LOC.MIRON COSTIN, COM.VLASINESTI
  LITU PRODCOM

Firme din: Campulung Moldovenesc

Descriere: Colectare lapte, procesare, preparare cascaval traditional Izvorul Alb

Adresa: STRADA IZVORUL ALB NR.87

  MARION INVEST TRADE'94

Firme din: Bucuresti

Descriere: Producator si distribuitor de produse lactate.

Adresa: STR. MIRCEA VULCANESCU NR. 74, ET.2, AP. 3, SECTOR 1

  ORIZONT 2000
Firme din: Botosani
Descriere: Produce si comercializeaza produse naturale din lapte de vaca(cascaval Rucar,branza de
burduf,smantana dulce)
Adresa: COM. VORONA JUD. BOTOSANI
  PRIS COM UNIVERS
Firme din: Botosani
Descriere: Fabrica de prelucrare a laptelui si branzeturilor'ELLI LACT',produce si
comercializeaza o gama variata de produse cascaval rucar,cascaval
dalia,cascaval mixt,rulada condimentata,telemea,smantana.
Adresa: SAT FLAMANZI JUD. BOTOSANI
  PROD ABC COMPANY

Firme din: Grumazesti

Descriere: PRODUSE LACTATE: CASCAVAL, BRANZA DE BURDUF

Adresa: COMUNA GRUMAZESTI

  PROMILCH

Firme din: Podu Iloaiei

Descriere: PRODUCATORI DE LACTATE

Adresa: PODUL ILOAIEI
  RARAUL
Firme din: Campulung Moldovenesc
Descriere: Fabrica de lapte(lapte praf, lapte de
consum, cascaval, produse proaspete,
smantana,  sana, iaurt, unt)
Adresa: STR. AEROPORTULUI NR.3
  ROMFULDA PROD
Firme din: Beclean
Descriere: Producator de lactate; producator de
otet
Adresa: STR. CODRULUI NR.45
  ZADA PRODCOM
Firme din: Radauti
Descriere: PRODUCATOR SI DISTRIBUITOR SPECIALITATI DE CASCAVAL(CASCAVAL DALIA, APERITIV DE
HARLAU, CASCAVAL RUCAR, CASCAVAL AFUMAT BRADET)
Adresa: RADAUTI, SUCEAVA

Marci de produse:

COVALACT UNT 65% 200g-cod 2232

LA DORNA UNT 82% BIO 250g-cod 2233

COVALACT UNT SUPERIOR 80% 100g-cod 2234

LA DORNA UNT TRADITIONAL 82% 125g-cod 2229

MILRAM UNT 250g-cod 2230

OLDENBURGER UNT 250g-cod 2231

MEGGLE UNT CU IAURT 250g-cod 2226

MEGGLE UNT ALPEN 200g-cod 2227

PRODLACTA UNT SUPERIOR 80% 200g-cod 2228

LA DORNA UNT TRADITIONAL 82% 250g-cod 2223

BRENAC UNT 60% 200g-cod 2224   

LA HARGHITA UNT 80% 200g-cod 2225

MILLI UNT 80% 200g-cod 2220

MARKEN UNT 82% 250g-cod 2221

PRESIDENT UNT 82% 250g-cod 2222

COVALACT UNT SUPERIOR 80% 200g-cod 2217

ALBALACT UNT 65% 200g-cod 2218

OKE UNT 65% 200g-cod 2219

PRESIDENT UNT 82% 125g-cod 2214

PRESIDENT UNT 82% 200g-cod 2215

NAPOLACT UNT 65% 200g-cod 2216

MEGGLE UNT ALPEN 250g-cod 2212

MEGGLE UNT ALPEN 125g-cod 2213

BAYERNLAND UNT GERMANIA 82% 250g-cod 2211

2.2 Date privind consumul

Friesland, Albalact, Macromex si Covalact sunt principalii competitori pe piata

untului. In cazul untului, marca reprezinta un criteriu important in alegerea
pachetului de pe raft.. „Piata de unt, ca oferta, este segmentata in functie de
continutul de grasime si in functie de pret“ spun unii consumatori.

Albalact: firma cu actionariat 100% romanesc, fabrica unt de masa si detine si

marca de lapte Fulga.

Macromex

- unt President (premium) importat din Franta ambalat in folie si caserola de

10g, 125g, 200g, 250g; President nesarat, semisarat, light si cu sare de mare;
unt Milram si Oldenburger importate din Germania se adreseaza segmentului cu
venituri medii

Whiteland

- importa unt Alpen de 82% grasime si untul cu iaurt Joghurt Butter

Covalact este o firma cu traditie in domeniu si fabrica unt de tip A si B:

- unt 80% grasime -bloc la 25 kg, unt de 80% grasime de 200g, unt de 80%
grasime la 100g, unt 65% grasime la 200g, unt 65% grasime la 100g.

Friesland Romania - companie olandeza cara a achizitionat in 2002, trei fabrici

romanesti de unt: Somesana-Satu Mare, Beclar-Timisoara si SCIL-Mures. Detine
marcile Milli si Oke.

Oferta:

- unt Milli cu 80% grasime si 65% grasime in ambalaj de 180g, crema de unt
Milli cu 35%, unt Napolact cu 65% grasime in ambalaj de 200g.

In Romania, se consuma aproape aceeasi cantitate de unt ca si in alte tari

europene, adica 2,6 kilograme de locuitor pe an. Unturile ambalate la gramaje
mari (de la 125g pana la 250g) cunosc o usoara scadere pe timp de vara si un
varf in perioada sarbatorilor in timp ce la unturile la gramaje mici de 10g,
situatia este exact invers'.

Comparatie intre piata untului si piata margarinei intre anii 2001-2006

Aflata aparent intr-o competitie dura, piata untului este de fapt de sase ori mai
mica decit cea a margarinei. Cu toate acestea, untul incearca sa isi reia, incet,
dar sigur, locul de odinioara de pe masa consumatorilor romani.

„In ultimii trei ani se observa o crestere constanta a pietei untului, datorata
gradului sporit de educatie a consumatorilor, care constientizeaza din ce in ce
mai mult ca untul este un produs natural si sanatos.

Volum dublu intr-un cincinal

Daca in perioada mai 2001-aprilie 2002, importanta vinzarilor in volum pentru

unt era de aproximativ 6% din totalul pietei de unt si margarina, restul de 94%
revenind margarinei, in intervalul mai 2005-aprilie 2006, segmentul de unt a
crescut ca importanta a vinzarilor in volum cu patru puncte procentuale, pina la
circa 10% din totalul pietei, potrivit datelor furnizate de compania de cercetare
de piata MEMRB Romania. Daca in aceeasi perioada, mai 2001-aprilie 2002,
valoarea vinzarilor de unt acoperea aproximativ 15% din totalul pietei, 85%
revenind margarinei, importanta vinzarilor de margarina, in valoare, a scazut
treptat, ajungind in intervalul mai 2005-aprilie 2006 la 77%, in scadere cu 8
puncte procentuale fata de mai 2001-aprilie 2002, spune acelasi studiu de
piata.
Untul doar la supermarket

Chioscurile si magazinele mici au scazut ca importanta in vinzarile de unt,

supermarketurile urcind in top si devenind chiar locatia predilecta de unde
romanii cumpara unt. In cazul untului, cresterea importantei in valoare a
canalului de supermarketuri a fost aproape tripla, de la 19,8% la
46,1%.Intoarcerea romanilor la consumul de unt in 2007 este explicata de
producatori prin cresterea puterii de cumparare si a gradului de educatie. Odata
cu aderarea la Uniunea Europeana a crescut si “numarul jucatorilor pe piata”.
Astfel, pe piata untului concurenta se duce intre un numar apreciabil de jucatori
ca de exemplu Friesland, Covalact, Albalact, Brenac, Nordic, Macromex,
Whiteland.
In 2007 au aparut doua produse absolut noi pentru piata romaneasca.
Este vorba despre President light la 250 de grame si untul cu sare de mare La
Motte President de 250 de grame. Aceste produse au aparut pentru cei care
prefera o alimentatie mai putin bogata in grasimi si cei care prefera un unt cu
totul deosebit, cu o aroma placuta si o textura fina. De asemenea , Covalact a
lansat sortimente de unt de 100 de grame cu 65% si 80% grasime .
Conform datelor Institului National de Statistica, anul trecut fabricile
romanesti au scos pe piata aproximativ 5.000 de tone de unt.Un studiu de piata
realizat de MEMBERS RTS, estimeaza ca piata untului in Romania este de cel
mult 8 milioane de euro, in timp ce conturile producatorilor de margarina se
rontunjesc anual cu aproximativ 40 de milioane de euro.

Concluzii
Untul este un produs pe care lumea ar trebui sa-l consume zilnic. In ultimii ani
se observa o crestere constanta a pietei untului datorata gradului sporit de
educatie a consumatorilor, care constientizeaza din ce in ce mai mult ca untul
este un produs natural si sanatos.Untul reprezinta o sursa bogata si usor
asimilabila de vitamine, este bogat in minerale, contine acizi grasi, care ofera
protectie impotriva cancerului.
In concluzie “ consumati unt si uitati de margarina”