Anul şcolar: 2019 - 2020

Unitatea școlară: Colegiul Pedagogic ”Vasile Lupu” Iași

Aria curriculară: Om şi societate prof. Dana Coman
Disciplina: Geografie
Clasa: a XII-a
Nr. ore alocate: 1 oră/săpt. (TC); 1 oră x 33 săpt.= 33 ore/an

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

Unitatea de Nr. de Observaţii/

Competenţe specifice Conţinuturi Săptămâna
învăţare ore Evaluare
SEMESTRUL I (09.09.2019 – 20.12.2019)
I. Europa și 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ale ▪ Lumea contemporană.
România – spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent Recapitulare
geografie fizică terminologia specifică domeniului ▪ Spaţiul românesc şi spaţiul
1.2. Raportarea rezultatelor documentării (informării) asupra european.
problematicii fundamentale a Europei şi a României, cu
ajutorul noţiunilor şi al conceptelor corespunzătoare ▪ Elemente fizico-geografice
1.3. Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect), definitorii ale Europei şi 1–8
prin utilizarea limbajului ştiinţific specific domeniului ale României:
1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice - relieful major (trepte, 6 S1
problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând 9 – 12 sept
tipuri şi unităţi majore
adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate practică
de relief); comasată
2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător
- clima (factorii genetici, S6
(geografic), la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de
elementele climatice, 14 – 18 oct
analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor Școala Altfel
2.2. Utilizarea elementelor semnificative, conceptuale şi regionarea climatică);
metodologice, specifice ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale, harta sinoptică a
pentru studierea comparativă a geografiei Europei şi a Europei şi a României;
României
2.3. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe,

1
 tehnologie şi mediul înconjurător, la nivelul continentului, prin - hidrografia – aspecte
analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale generale; Dunărea şi
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale Marea Neagră;
şi umane ale mediului geografic european, utilizând date - învelişul
statistice, modele geografice şi reprezentări cartografice adecvate biopedogeografic;
2.5. Explicarea unor sisteme şi a unor structuri naturale şi
umane, pe baza unor informaţii obţinute prin diferite mijloace de - resursele naturale.
documentare şi a unor materiale demonstrative
3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice şi cartografice, pentru
prezentarea unei realităţi investigate
II. Europa și 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ale ▪ Elemente de geografie
România – spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent umană ale Europei şi ale
geografie terminologia specifică domeniului României:
umană 1.2. Raportarea rezultatelor documentării (informării) asupra - harta politică a Europei;
problematicii fundamentale a Europei şi a României, cu România ca stat al
ajutorul noţiunilor şi al conceptelor corespunzătoare Europei;
1.3. Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect),
prin utilizarea limbajului ştiinţific specific domeniului - populaţia şi
1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice caracteristicile ei 7 9 – 15
problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând geodemografice;
adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate - sistemul de oraşe al
2.2. Utilizarea elementelor semnificative, conceptuale şi Europei; analiza
metodologice, specifice ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale, geografică a unor oraşe
pentru studierea comparativă a geografiei Europei şi a (patru oraşe europene,
României oraşul Bucureşti şi două
2.3. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe, oraşe din România);
tehnologie şi mediul înconjurător, la nivelul continentului, prin
analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale - activităţile economice –
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale caracteristici generale;
şi umane ale mediului geografic european, utilizând date analiza unei ramuri
statistice, modele geografice şi reprezentări cartografice adecvate industriale (la nivel
2.5. Explicarea unor sisteme şi a unor structuri naturale şi european şi în
umane, pe baza unor informaţii obţinute prin diferite mijloace de România);
documentare şi a unor materiale demonstrative - sisteme de transport.

2
 3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice şi cartografice, pentru
prezentarea unei realităţi investigate
Vacanţa de iarnă/intersemestrială (21.12.2019 – 12.01.2020)
SEMESTRUL al II-lea (13.01.2020 – 12.06.2020)
III. Europa și 1.3. Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect), ▪ Mediu înconjurător şi
România – prin utilizarea limbajului ştiinţific specific domeniului peisaje.
mediu, peisaje, 2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător ▪ Regiuni geografice în
regiuni (geografic), la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de Europa şi în România:
geografice, țări analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor 4 16 – 19 Evaluare
vecine 2.2. Utilizarea elementelor semnificative, conceptuale şi - Carpaţii – studiu de caz orală
metodologice, specifice ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale, al unei regiuni
pentru studierea comparativă a geografiei Europei şi a geografice.
României ▪ Ţările vecine României
2.3. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe, tehnologie şi (caracterizare geografică
mediul înconjurător, la nivelul continentului, prin analizarea unor succintă).
sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale
şi umane ale mediului geografic european, utilizând date
statistice, modele geografice şi reprezentări cartografice adecvate
2.5. Explicarea unor sisteme şi a unor structuri naturale şi
umane, pe baza unor informaţii obţinute prin diferite mijloace de
documentare şi a unor materiale demonstrative
3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice şi cartografice, pentru
prezentarea unei realităţi investigate

IV. Uniunea 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ▪ Formarea Uniunii
Europeană referitoare la elemente geografice ale U.E., utilizând corect şi Europene şi evoluţia
coerent terminologia specifică domeniului integrării europene.
1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice ▪ Caracteristici geografice,
problematicii geografice a U.E. şi a României, valorificând politice şi economice actuale
adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate 7 20 – 26
ale U.E.
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale
şi umane ale mediului geografic al U.E., utilizând date ▪ Statele Uniunii Europene:
statistice, modele grafice şi reprezentări cartografice adecvate

3
 2.7. Aplicarea unor elemente explicative semnificative - privire generală şi
specifice ştiinţelor sociale, în interpretarea proceselor sintetică;
referitoare la globalizare din perspectiva U.E. - studii de caz: Franţa,
3.2. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice adecvate, Germania, Regatul Unit,
pentru interpretarea şi exprimarea realităţii geografice a U.E. şi Italia, Spania,
a unor ţări din componenţa acesteia Portugalia, Grecia,
3.3. Transferul informaţiei statistice, grafice şi cartografice în alte
Austria.
forme de prezentare (texte, modele etc.)

V. România ca 1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor spe-cifice ▪ România ca parte a Uniunii
parte a Uniunii problematicii geografice a U.E. şi a României, valorificând Europene:
Europene adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate - Oportunităţi geografice
3.3. Transferul informaţiei statistice, grafice şi cartografice în alte ale României cu
forme de prezentare (texte, modele etc.) semnificaţie pentru U.E.
3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice 3 27 – 29 Evaluare
referitoare la U.E. şi la România - România şi ţările U.E. – orală
interdependenţe
geografice, economice
şi culturale.
- Problema energiei în
U.E. şi în România.
VI. Europa și 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii referitoare ▪ Problemele fundamentale
Uniunea la rolul Europei în sistemul economic şi geopolitic mondial, ale lumii contemporane
Europeană utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului (prezentare sintetică).
în lumea 1.5. Formularea de probleme referitoare la regionalizare şi la ▪ Rolul Europei în
contemporană globalizare, din perspectivă europeană, utilizând corect şi coerent
construirea lumii
terminologia specifică domeniului contemporane. 2 30 – 31 Evaluare
2.4. Explicarea relaţiilor observabile între sistemele lumii orală
contemporane şi Europa ▪ U.E. şi ansamblurile
3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice economice şi geopolitice
referitoare la Europa, U.E, România şi lumea contemporană ale lumii contemporane –
privire comparativă.
▪ Mondializare,
internaţionalizare şi

4
 globalizare din perspectivă
europeană.
▪ Europa, Uniunea
Europeană şi România în
procesul de evoluţie a
lumii contemporane în
următoarele decenii.
Sinteză şi 1.1. …. 3.4. ▪ Europa – România –
evaluare Uniunea Europeană. 1 32
Probleme fundamentale

Notă:
• Planificarea calendaristică este întocmită în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Geografie, clasa a XII-a aprobată prin OMEC
5959/22.12.2006, structura anului școlar 2019-2020 aprobată prin OMEN nr. 3191/20.02.2019 şi metodologia de proiectare şi de organizare a
instruirii promovată de ghidurile metodologice de curriculum şi didactică.
• Numărul de ore din prezenta planificare are o valoare orientativă și, de asemenea, intervalul de săptămâni din structura anului școlar.
• Planificarea calendaristică se va modifica/ajusta în conformitate cu intervalul de desfășurare a programului ,,Școala altfel” stabilit la nivelul fiecărei
unități de învățământ și va însuma un număr total de 33 săptămâni de cursuri.
• Rubrica ,,Competenţe specifice” cuprinde competenţele specifice din programa şcolară care pot fi realizate prin conţinuturile ofertate.
• Competenţele specifice propuse au caracter orientativ; profesorul stabileşte competenţele minimale pe care orice elev trebuie să le realizeze şi poate
extinde sfera acestora, în funcţie de specificul clasei şi de performanţele elevilor.
• Modalităţile de evaluare trebuie diversificate prin utilizarea unor metode complementare/alternative (referate, proiecte, aplicaţii practice/
investigaţii, portofolii etc.).