NUCLEOPROTEINELE

• Sunt heteroproteine la care gruparea prostetica este

reprezentata de acizii nucleici
• Combinatia dintre proteine si acizii nucleici se intalneste
numai in nucleul celulelor eucariote
• ADN-ul nuclear este legat strans de:
– proteine bazice cu masa moleculara inferioara (histone)
– dar este asociat si cu proteine mai voluminoase, albumine
– si globuline cu rol important in reglajul genetic
• In ribozomi ARN este legat de proteinele ribozomale
(ribonucleoproteine)
• La procariote, bacterii si alge albastre-verzi ADN ramane intotdeauna liber nelegat de
proteine
ACIZII NUCLEICI
• Acizii nucleici sunt considerati cei mai importanti constituenti ai materiei vii deoarece
poarta in arhitectura lor moleculara intreaga informatie genetica, necesara biosintezei
proteinelor specifice, inclusiv a enzimelor si a hormonilor
ISTORIC
• Denumirea a fost data de Miescher (1871) care a izolat “substanta nucleica” din nucleii
leucocitelor din infectiile chirurgicale.
• La inceput s-a considerat ca:
– acidul zimonucleic extras din drojdii (levuri) ar fi acidul nucleic caracteristic pentru vegetale
in timp ce
– acidul timonucleic, extras din glandele timus ar fi caracteristic pentru celulele animale
• In prezent se cunoaste ca toate celulele eucariote si procariote contin ambele tipuri de
acizi nucleici, numai virusurile sunt singurele care au un singur tip de acid nucleic: fie ADN fie
ARN si niciodata ambele
• Acidul zimonucleic este identificat cu ARN in timp ce acidul timonucleic este echivalentul
ADN.
ACIZII NUCLEICI
• Prin hidroliza completa acizii nucleici se descompun in trei componente
- acid fosforic
- o pentoza
- baze azotate
• Cele doua tipuri de acizi nucleici difera prin natura ozelor ce
intra in compozitia lor, denumirea acestora se gaseste in
nomenclatura celor doi acizi nucleici:
– riboza pentru acidul ribonucleic (ARN) si
– dezoxiriboza pentru acidul dezoxiribonucleic (ADN)

ACIZII NUCLEICI
• OZELE : oza acidului zimonucleic, azi ARN, a
fost izolata de Levene si Jacobs in 1908 la
Rochefeller Institut of Biochemistry, de unde
denumirea de riboza
• Oza acidului timonucleic, azi ADN, a fost
descoperita numai in 1929 si s-a demostrat ca
aceasta este 2-dezoxiriboza
• Ambele sunt aldopentoze si se gasesc in stare
furanozicaBazele azotate
• Bazele azotate prezente in acizii nucleici sunt in numar de 5 si apartin la doua structuri:
• PURINICE: adenina si guanina
• Pirimidinice: citozina timina (numai in ADN) uracilul (numai in ARN)
Nucleozide si nucleotide
 In biogeneza acizilor nucleici se formeaza la inceput
nucleozidele care reprezinta combinatiile dintre o baza
azotata si o pentoza
 Nucleozidele sunt heterozide de tip N-glicozidic legatura
realizandu-se intre N9 al bazelor azotate purinice, respectiv N1
al bazelor azotate pirimidinice si OH din C1 al pentozelor
 Astfel pentru ADN nucleozidele se numesc:
- dezoxiadenozina
- dezoxiguanozina
- dezoxicitidina
- timidina
Nucleozide si nucleotide
• Pentru ARN nucleozidele se numesc:
 adenozina
 guanozina
 citidina
 Uridina
NUCLEOTIDE
• Sunt esterii fosforici ai nucleozidelor
• Legatura esterica se realizeaza intre hidroxilul din pozitia 5’ a
pentozei si acidul fosforic
• Pentru ADN nucleotidele se numesc:
-acid dezoxiadenilic,
-acid dezoxiguanilic,
-acid dezoxicitidilic si
-acid timidilic
• Pentru ARN nucleotidele se numesc:
- acid adenilic,
-acid guanilic,
-acid citidilic,
-acid uridilic
ACIZII NUCLEICI
• Acizii nucleici reprezinta molecule polinucleotidice, rezultate din
concatenarea mai multor monomeri (nucleotide)
• In structura ADN exista un numar foarte mare de nucleotide
• In ARN numarul acestora este variabil, cea mai mica molecula fiind
cea a ARNt (70-80 nucleotide)
• ARN este monocatenar
• ADN are o structura bicatenara in forma de spirala dubla
• Legarea nucleotidelor vecine dintr-un lant are loc prin intermediul
acidului fosforic care realizeaza punti fosfodiesterice.
• Acidul fosforic esterificat in pozitia 5’ al unei nucleotide mai formeaza o legatura esterica
cu hidroxilul din 3’ al nucleotidei vecine
• Se obtine astfel o orientare a catenelor polinucleotidice de la 5’ spre 3’ dupa cum este liber
OH din 3’ sau 5’ al ribozei sau dezoxiribozei
 STRUCTURA ADN
• Proportia intre diferitele baze in cadrul ADN difera cu specia
• Raportul A+T/G+C este intotdeauna 1
• Aceasta proportie le-a sugerat lui Watson si Crick (1953) ca bazele se gasesc in perechi in
ADN (A-T si G-C)
• Prin difractie cu raze X a ADN pur, Wilkins a stabilit ca acesta se gaseste in dublu helix sau
spirala dubla in jurul unui ax imaginar
STRUCTURA ADN
• Scheletul fiecarei catene (barele verticale) este format din succesiuni regulate de acid
fosforic si dezoxiriboza
• In interior barele orizontale sunt formate din perechile de baze azotate
• Legaturile dintre cele 2 catene polinucleotidice, una descendenta si alta ascendenta se
realizeaza prin legaturi de hidrogen intre o baza azotata purinica si una de hidrogen pentru
G-C ; C-G
STRUCTURA ADN
• Succesiunea bazelor azotate dintr-o catena polinucleotidica de ADN determina automat
succesiunea de baze din lantul antiparalel care va avea baze complementare
• S-a determinat si distanta dintre doua puncte suprapuse ale unei spirale care este de 34 Å
si cuprinde 10 nucleotide, de unde se deduce ca doua nucleotide vecine dintr-o catena sunt
situate la o distanta de 3,4 Å
• Aceasta structura a ADN permite interpretarea modului de duplicare, dupa modelul
semiconservativ al ADN, in care legaturile de H dintre baze se rup, cele doua catene se
desfac si fiecare isi va sintetiza o alta catena, complementara, identica cu cea dinainte de
separare
STRUCTURA ARN
• Exista 3 tipuri de ARN ce au structuri si functii diferite
ARN de transfer
• Se noteaza ARNt , se mai numeste de transport sau solubil
• Are cea mai mica molecula fiind format din 70-80 nucleotide in forma de trefla (frunza de
trifoi) sau cu 3 bucle si o portiune bicatenara (petiolul frunzei) mentinuta prin legaturi de
hidrogen
• Contine o serie de baze azotate rare
• In bucla mediana contine o succesiune de 3 nucleotide specifice formand anticodonul adica
bazele complementare codonului din ARN- mesager
• De aceasta imperechere codon-anticodon depinde insertia corecta a unui
aminoacid in lantul polipeptidic, proces ce are loc la nivelul ribozomilor
• Exista atatea tipuri de ARNt cati AA exista (20)
• Rolul ARN t este de a transporta AA la locul sintezei proteice in procesul de translatie si de
a asigura insertia corecta a AA conform codului genetic din ARNm.
ARN ribozomal
 Se noteaza ARN r
 Are o molecula superioara ARN t, cu structura deformabila (in forma de ghem) cu scurte
regiuni helicoidale
 Contine numeroase baze azotate metilate, si un continut ridicat de guanina si citozina
 Se sintetizeaza in nucleoli, este format din mai multe fractiuni care se asambleaza in
ribozomi dupa ce el este “exportat” din nucleu in citoplasma prin membrana nucleara
 In ribozomi ARN r se cupleza cu proteinele ribozomale formand un ribozom functional
ARN mesager
• Se noteaza ARN m
• Contine informatia genetica pentru sinteza proteinelor specifice in care
succesiunea codonilor (formatiune de cate 3 nucleotide) determina succesiunea
aminoacizilor din lantul proteic
• Se sintetizeaza in nucleu in contact cu ADN nuclear prin procesul de transcriptie in care una
din catenele ADN determina secventa bazelor complementare in ARN m (A – U; T – A; G – C,
C - G)
• ARN m are o structura monocatenara, de lungime variabila, in functie de
cantitatea informatiei genetice continute in molecula sa
• Este instabil el se reinoieste continuu in contact cu ADN nuclear
• Dupa eliminarea unor portiuni noninformationale (introni) ARN m este transportat prin
membrana nucleara in citoplasma unde isi desfasoara functia sa biologica de codificare a
proteinelor specifice fiind un intermediar (mesager) intre ADN si proteinele specifice
• Poate fi sintetizat si in vitro pornind de la ribonucleotide sau in prezenta unor secvente de
ADN, tehnici utilizate in biologia moleculara si in ingineria genetica
Localizarea acizilor nucleici in celula
• ADN-ul este localizat in nucleul interfazic la nivelul cromatinei nucleare si la nivelul
cromozomilor in timpul diviziunii
• Exista si ADN extranuclear descoperit dupa 1960, localizat in cloroplaste si mitocondrii
• In aceste organite continutul in ADN este scazut dar are un rol genetic important
determinind asa numita ereditate citoplasmatica
• ARN se formeaza in nucleu in contact cu ADN dar cea mai mare parte a sa migreaza in
citoplasma
• In nucleu numai nucleolul est bogat in ARN
• ARN se gaseste la nivelul ribozomilor citoplasmatici (ARN r), fie solubil (ARN t) sau sub
forma de ARN m in citoplasma
• Mitocondriile si plastidele contin in interior ribozomisi toate tipurile de ARN
EFECTORI BIOCHIMICI
• Reprezinta substante cu rol de reglare a proceselor
metabolice, de crestere si de dezvoltare
• La inceput au fost denumite biocatalizatori prin
analogie cu catalizatorii din chimie, astazi acest
termen a fost inlocuit cu cel de efectori biochimici
• Efectorii biochimici:
– Vitamine
– Enzime
– Hormoni vegetali

VITAMINELE
• Sunt substante indispensabile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor
• Lipsa sau insuficienta lor determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite
avitaminoze sau hipovitaminoze, ce constituie boli carentiale
• Organismele animale nu pot sintetiza aceste vitamine; ele si le procura impreuna cu hrana
vegetala; de asemenea vitaminele nu pot fi stocate in organismele animale
• Pentru organismele vegetale vitaminele indeplinesc de cele mai multe ori un rol
coenzimatic
• In prezent marea majoritate a vitaminelor se pot obtine prin sinteza chimica si sunt
utilizate ca factori profilactici si curativi
• Unele vitamine sunt preluate din plante sub forma de precursori, numiti provitamine si
apoi sunt transformate in vitamine propriu zise in organismul animal
• Numele de vitamine deriva de la prima vitamina descoperita B1 de catre Funk (1911) in
tegumentul de orez si care este capabila sa vindece boala beri-beri; acesta este din punct de
vedere chimic o amina (vit+amina= amina vitala)
• Ulterior s-a constatat ca celelalte vitamine nu contin o grupare aminica si nici chiar azot in
molecula lor, dar s-a pastrat acest nume pentru a arata semnificatia acestor substante
• In organismele vegetale si animale exista substante cu rol opus vitaminelor, care inhiba sau
suprima activitatea lor si acestora li s-a dat numele de antivitamine
Nomenclatura vitaminelor
• Nomenclatura veche denumeste vitaminele cu litere din alfabetul latin (A, B, C, D, etc.) iar
in cadrul aceleiasi grupe cu ajutorul indicilor (B1 , B2 , B6 , etc)
• Dupa rolul fiziologic pe care il indeplinesc in organismul uman:
- antixeroftalmica (combate xeroftalmia) pentru vitamina A
- antihemoragica sau coagulanta pentru vitamina K
- antirahitica pentru vitamina D
- antisterilica pentru vitamina E
• Dupa structura chimica:
- tiamina B1
- riboflavina B2
- piridoxina B6
- acid ascorbic – vitamina C
Clasificarea vitaminelor
• Dupa solubilitatea lor:
- liposolubile sunt solubile in solventi organici sau lipide (ex: vitaminele A; D; E; K; F)
- hidrosolubile sunt solubile in apa (ex: vitaminele B; C si P)
VITAMINELE LIPOSOLUBILE
VITAMINA A
• Se mai numeste: retinol; antixeroftalmica sau vitamina cresterii
• Rol: in cresterea organismelor tinere
– In protejarea tesuturilor epiteliale
– In procesul vederii
• In plante se gaseste sub forma de provitamine care sunt substantele carotenoidice
• Cea mai importanta provitamina A este β-carotenul din care prin degradare oxidativa in
organismul uman rezulta doua molecule de vitamina A
• Din xantofile prin degradare oxidativa rezulta o molecula de vitamina A
• Alte carotenoide (capsantina din ardeiul rosu sau licopenul din rosii) nu formeaza prin
degradare vitamina A, deoarece nu au structura de provitamina A neavand in molecula lor
ciclul β-iononic
• Carotenoidele sunt continute in cromoplaste (plastide de culoare galben-portocalie-rosie),
dar ele insotesc si clorofila in cloroplaste
• Surse de provitamina A:
- radacinile de morcov
- fructele de macese
- florile de culoare galben-portocalie
-frunze
VITAMINA D
• Se gaseste in natura atat libera cat si sub forma de provitamine D care sunt sterolii vegetali
• Se cunosc 6 vitamine D:
- vitamina D2 provine din ergosterol
-vitamina D3 provine din dehidrocolesterol
- vitamina D5 din dehidrositosterol
- vitamina D6 din dehidrostigmasterol
• Putere vitaminica D mare au D2 (calciferol) si D3
(colecalciferol)
VITAMINA D
• Transformarea sterolilor in vitamina D are loc sub actiunea radiatiilor ultraviolete printr-un
proces fotochimic
• Rol: favorizeaza absorbtia Ca si P in tesutul osos
• In avitaminoza D apare rahitismul la copii, osteoporoza si osteomalacia la adulti
• Surse animale: uleiul de peste; ficat; oua; lapte
• Surse vegetale: drojdiile; uleiurile vegetale (floarea soarelui, soia, dovleac,
masline);ciupercile (bogate in ergosterol)D2 D3
VITAMINA E
• Se mai numeste tocoferol, vitamina antisterilitatii sau a reproducerii
• Este sintetizata de plante si se gaseste in cantitate mai mare in frunze, muguri, seminte
germinate (germeni) si uleiuri de germeni de porumb si grau, uleiuri vegetale
• In organismele vii are rol antioxidant protejand de oxidare vitaminele liposolubile
• In avitaminoza E se instaleaza sterilitatea
• Favorizeaza reactiile de fosforilare si de formare a compusilor macroergici
VITAMINA K
• Se mai numeste vitamina antihemoragica sau coagulanta
• In avitaminoza K apar hemoragiile
• Este sintetizata numai de plante si de microorganismele din tubul digestiv
• Favorizeaza coagularea sangelui prin transformarea fibrinogenului in fibrina
• Participa la oxidarile celulare prin sisteme redox, la fosforilari si in respiratia tisulara
• Surse: frunzele de lucerna, trifoi, spanac, conopida, cloroplaste
VITAMINA F
• Este considerata in prezent o vitaminoida (nefiind o vitamina adevarata)
• Se mai numeste vitamina antidermatitica, in avitaminoza F apar tulburari la nivelul pielii
• Este reprezentata de acizii grasi esentiali, cu mai multe duble legaturi si care nu pot fi
sintetizati de animale ci numai de plante ex: acidul linolenic, acidul arachidonic
• Surse de vitamina F: uleiurile vegetale: de in, arahide, luminita noptii
VITAMINELE HIDROSOLUBILE
• Sunt reprezentate de: vitaminele B, C si P
VITAMINELE B
• Se gasesc de obicei impreuna in produsele vegetale (ex. drojdia de bere) si poarta numele
de complex B
• Din grupa vitaminelor B fac parte vitaminele: B1 , B2 , B6 , B12, acidul pantotenic (B5 ),
nicotinamida (vitamina PP, B3 ) si acidul paraaminobenzoic
VITAMINA B1
• Se numeste tiamina, anevrina sau vitamina anti beriberica
• Se gaseste in cantitate mare in drojdia de bere, semintele gramineelor si leguminoaselor, in
flori, frunze, polen, este sintetizata si de flora intestinala
• In avitaminoza B1 apar tulburari la nivelul sistemului nervos, la nivel
gastrointestinal,oboseala, nevralgii si chiar paralizii ale extremitatilor
• Intervine ca si coenzima in procesele de decarboxilare ale cetoacizilor
VITAMINA B2
• Se numeste riboflavina
• Este raspandita in toate tesuturile animale si vegetale
• Joaca un rol de coenzima in reactiile de oxidoreducere celulara, in procesul de crestere si a
vederii
• Surse vegetale: conopida, porumb, germeni de grau, drojdia de bere
VITAMINA B6
• se numeste piridoxina
• Intra in constitutia unor enzime care participa la reactiile de decarboxilare si transaminare
a AA
• In avitaminoza B6 apar modificari cutanate, tulburari nervoase, anemie, iritabilitate,astenie
• Este un factor de crestere pentru microorganisme
• Se gaseste in germenii de graminee si legumele proaspete
VITAMINA B12
• Se numeste ciancobalamina
• Este indispensabila pentru viata omului si animalelor intervenind in crestere,
hematopoeza, functionarea celulei nervoase
• In plante se gaseste in cantitati reduse se obtine industrial din culturile de microorganisme
• In cantitati mari este prezenta si in ficatul de animale
• Din punct de vedere chimic are in structura sa un nucleu corinic ce are in partea centrala
un atom de cobalt si o grupare CN
• Rol: stimuleaza biosinteza nucleoproteinelor si este un important factor metabolic
• Avitaminoza B12 produce anemia pernicioasaACIDUL PANTOTENIC
• Se mai numeste vitamina B5
• Este rapandit in toate organismele vegetale si animale (pantos=peste tot)
• In cantitati mai mari se gaseste in laptisorul de matca, faina de soia, drojdia de bere,
legume
• Intra in constitutia coenzimei A, stimuleaza metabolismul celular, este un factor de
crestere utilizat mult in zootehnie, cat si pentru cultura microorganismelor
• In terapeutica se foloseste produsul de sinteza pantotenat de calciu VITAMINA PP
• Se mai numeste vitamina antipelagroasa, niacina sau nicotinamida (amida acidului
nicotinic), vitamina B3
• Avitaminoza PP produce aparitia bolii pelagra ca apare in urma consumarii indelungate in
alimentatie a porumbului si se manifesta prin aparitia de eriteme pe maini si gat
• Denumirea de PP provine de la “pelagra preventiva”, adica proprietatea acesteia de a
preveni pelagra
• Intra in constitutia coenzimelor piridinice (NAD, NADP)
• In regnul vegetal se gaseste in cantitate mai mare in tegumentele seminale (mai putin cele
de porumb), legume si ciuperci
ACIDUL PARAAMINOBENZOIC
• Reprezinta un factor de crestere pentru microorganisme
• Are o actiune antagonista fata de sulfamide
• Este raspandit atat in regnul vegetal cat si in cel animal
• Previne depigmentarea pielii si a parului si are o actiune antiinfectioasa generala
• Intra in constitutia acidului folicEnzime vegetale cu importanta medicinala
• Ficina obtinuta din latexul de Ficus
• Papaina obtinuta din fructele de papaia (Caryca papaya)
• Ambele sunt enzime proteolitice si cheratinolitice si se intrebuinteaza in terapeutica ca
antihelmintice distrugand cuticula nematodelor (viermi intestinali) si
permitand astfel distrugerea lor de catre enzimele intestinale
• Celulaza si hemicelulaza prezente in varza, castraveti, fasole verde, descompun celuloza si
hemiceluloza si ajuta astfel procesul de digestie