Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specializarea Management Financiar și Bancar

Managementul și marketingul unei burse internaționale

Coordonator științific: Masterand:

Conferențiar Cristina Mihaela Onica Damian Alina

Galați 2021

1
 Cuprins

Contents
Capitolul 1...................................................................................................................................................3
Istoria burselor internaționale.....................................................................................................................3
1.1 Exemple de burse..............................................................................................................................3
Capitolul II...................................................................................................................................................5
Bursa de valori - management.....................................................................................................................5
2.1 Marketingul bursei de valori..............................................................................................................7
Concluzii....................................................................................................................................................10
Bibliografie................................................................................................................................................11

2
 Capitolul 1.
Istoria burselor internaționale

La originea a ceea ce numim astăzi burse de mărfuri sau burse de valori/pieţe

financiare stau locurile unde se schimbau în trecut produse reale şi financiare. Cel mai vechi
exemplu de piaţă organizată de titluri financiare poate fi găsit în Roma secolului II d.Hr..
Locul de tranzacţionare în Roma era Forumul Roman descris de istoricul rus Mikhail
Rostovtzeff (1870 – 1952) astfel: „mulţime de oameni care cumpără şi vând acţiuni şi
obligaţiuni ale companiilor de colectare a taxelor, diverse bunuri pe bani sau pe credit, ferme
agricole şi imobiliare în Italia şi în provincii, case şi magazine în Roma, nave, depozite,
sclavi şi bovine.
Cu toate acestea, denumirea termenului de bursă(sec. XIII - XIV) se pare că provine de la
numele unei vechi familii de hangii van der Buerse(din Bruges - Belgia) carea înfiinţat un local
numit Hotel des Buerse în holul căruia se negociau metale preţioase (aur, argint, platină),
precum şi hârtii de valoare.
Etimologic, termenul de bursă provine din latinescul “byrsa” care înseamnă punguţă sau
săculeţ.
Bursele sunt instituţii create cu scopul de a reuni pe comercianţi, industriaşi, bancheri,
producători, armatori, asigurători, în vederea negocierii valorilor publice şi private, devizelor,
mărfurilor, produselor financiare şi acoperirii riscurilor diverse, după o anumită procedură şi
numai de anumiţi intermediari, sub supravegherea unei autorităţi.
Bursele sunt locurile în care au loc întâlniri regulate ale operatorilor sau reuniuni ale
comercianţilor, mijlocitorilor, adică a oamenilor de afaceri care se întâlnesc la anumite ore spre a
vinde şi a cumpăra după anumite norme şi uzanţe.
Bursa este o piaţă care nu se deosebeşte în mod esenţial de alte pieţe, dar are o
particularitate: bunurile puse în vânzare, care sunt în cantitate mare şi a căror natură este
precizată de uzanţe şi condiţii contractuale, nu sunt ţinute de vânzători în faţa cumpărătorilor.
Bursele sunt instituţii unde se negociază (se vând şi se cumpără) valori mobiliare sau
mărfuri după o anumită procedură, de anumiţi intermediari şi numai sub supravegherea unei
autorităţi.

1.1 Exemple de burse

1. Royal Exchange din Londra - În secolul al XVI-lea, Londra era un important

centru comercial. Comercianţii din întreaga Europă veneau la Londra pentru a-şi vinde mărfurile
prin magazine, case, taverne şi chiar pe stradă. Pentru a elimina vânzarea la întâmplare a
mărfurilor, Sir Thomas Gresham2 a construit Royal Exchange (1565 – 1567) ca instituţie
organizată şi reglementată unde negustorii şi bancherii se puteau întâlni şi vinde sau
cumpăra produse produsele.
2. Amsterdam Stock Exchange (1602) - Bursa de valori de la Amsterdam –
cunoscută în prezent ca Euronext Amsterdam – este considerată ca fiind cea mai veche bursă
din Olanda şi prima care a introdus tranzacţionarea continuă. Prima companie care a emis şi
tranzacţionat acţiuni şi obligaţiuni prin bursa de la Amsterdam a fost Compania Olandeză a
Indiilor de Est a cărei activitate se baza pe comercializarea condimentelor aduse din Asia.

3
Creşterea capitalului social a determinat compania să vândă acţiuni publicului şi să-i accepte pe
noii acţionari ca parte a afacerii.
3. Tulipomania (1630 – 1637) - Tulipomania sau nebunia lalelelor şi-a avut epicentrul în
Olanda (Amsterdam) sau aşa cum este ea cunoscută în prezent Ţara Lalelelor. Dezvoltarea
economică şi culturală a Olandei încă din secolul al XVII-lea (situaţie care se păstrează şi în
prezent) a pus bazele creării de instrumente financiare a căror inovare continuă şi astăzi. Adusă
din Turcia în 1593 de un cunoscut botanist european (Charles de l’Écluse) al acelor timpuri,
laleaua a început să devină pentru olandezi floarea favorită şi emblema statutului social5,
determinându-i pe cei care iubeau această floare să creeze chiar şi o tulipieră în care să fie
aranjate lalelele astfel încât fiecare floare să fie remarcată.
4. New York Stock Exchange (NYSE) s-a născut în 1789, moment în care Congresul a
preluat datoriile noilor colonii şi ale guvernului prin emiterea aşa-numitelor „note de guvern”,
creând astfel un nou tip de instrumente de investiţii a căror denumire va fi de valori mobiliare
(acţiuni – părţi din proprietatea unei companii şi obligaţiuni sau bonduri – înţelegere privind
datoriile). Tot în această perioadă au apărut şi noi comercianţi care vindeau şi cumpărau aceste
valori mobiliare; aceştia au fost denumiţi brokeri sau curtieri sau agenţi bursieri, iar compania în
care au lucreat lucra se numea companie de brokeraj sau agenţie de curtaj mobiliar.
Orice titlu tranzacționat pe o piață trbuie să conțină următoarele elemente:
- Numele întreg al titlului tranzacţionat
- Numele prescurtat al titlului tranzacţionat (numit simbol sau ticker)
- Numărul de tranzacţii făcute (volumul)
- Cel mai mare preţ de peste zi al titlului (high)
- Cel mai mic preţ de peste zi (low)
- Preţul la închidere (close)
- Preţul la deschider (preţul cu care s-a început tranzacţia - open)
- Preţul ultimei tranzacţii de peste zi (ar trebui să fie egal cu preţul la închidere, însă el
poate fi diferit dacă bursa acceptă efectuarea de tranzacţii şi după închidere, această activitate
fiind numită after hours trading)
- Cu cât a scăzut sau a crescut procentual preţul unui titlu (%)
- Cu cât a scăzut sau a crescut algebric preţul unui titlu (change).

4
 Capitolul II
Bursa de valori - management

Bursa de valori se definește prin existența unei instituții care dispune de spații pentru
tranzacții, unde se concentrează cererea și oferta de titluri financiare și se realizează negocierea,
contractarea și executarea contractelor în mod deschis, îm conformitate cu un regulament
cunoscut.
Înainte de a putea fi tranzacționate pe bursă, instrumentele financiare trebuie întâi listate
pe acea bursă. În trecut exista o locație centrală în care se ținea evidența valorilor, dar în bursele
moderne evidența se ține în mod electronic, ceea ce oferă avantaje precum viteză sporită și cost
redus de tranzacții. Schimbul comercial la bursă este permis numai brokerilor, care sunt membri
ai bursei. Recent, o parte din tranzacțiile de pe bursele tradiționale s-a mutat către diverse alte
medii precum rețele de comunicații electronice, burse private (denumite și "dark pools" datorită
lipsei transparenței) sau sisteme alternative de tranzacționare.
O dată puse în circulație, valorile mobiliare prin emisiunea pe piața primară fac obiectul
tranzacțiilor pe piața secundară. Existența acestui tip de piață oferă posibilitatea deținătorului de
acțiuni și obligațiuni și să valorifice înainte ca acestea să aducă profit (dividende sau dobânzi).
Piaţa secundară reprezintă, în acelaşi timp, modalitatea de a concentra în acelaşi loc investitori
particulari sau instituţionali, care pot vinde sau cumpăra titluri mobiliare, având garanţia că
acestea au valoare şi pot fi reintroduse oricând în circuit.
Funcţionarea efectivă a pieţei secundare se realizează prin intermediul burselor de valori
şi pieţelor interdealeri (engl. Over-the-counter, OTC) numite şi pieţe de negociere.
Bursa poate avea trei forme:
1. Bursa oficială,
2. Bursa secundară,
3. Bursa terţială.

1.Bursa oficială este piaţa cu reglare la termen sau piaţa în numerar. Piaţa cu reglare la
termen este principala piaţă, în măsura în care aici se negociază valorile mobiliare cele mai
importante şi unde sunt permise cele mai variate operaţiuni bursiere. Caracteristica majoră a unei
astfel de pieţe este dată de faptul că operaţiile de vânzare/cumpărare se achită o dată pe lună în
ziua de lichidare. Este astfel posibil să se realizeze operaţiuni la termen, cumpărătorul/vânzătorul
nedevenind debitor decât în ultima zi a lunii curente. În acest răstimp, pentru a putea realiza
operaţiile la termen, tranzacţiile se desfăşoară pentru o anumită cantitate de titluri, numită
cotitate. Dacă aceasta nu este respectată, reglarea se realizează imediat.
Piaţa în numerar are drept caracteristică principală reglarea imediată a tranzacţiilor.
Titlurile cotate pe acest tip de piaţă fac adesea obiectul tranzacţiilor minore ca valoare. De
asemenea, fluctuaţiile cursurilor în sus sau în jos sunt adesea accentuate de restrângerea pieţei.
Dat fiind faptul că pe astfel de pieţe se găsesc cele mai importante valori mobiliare, în acelaşi
timp prin mărime şi capitalizare bursieră, condiţiile sunt cele mai restrictive. Pentru a fi cotată, o
societate comercială trebuie să obţină avizul organismului investit cu autoritate în reglementarea
şi supravegherea burselor de valori, prin prezentarea unor dosare care trebuie să conţină:
• Cererea;

5
 • Documentaţia completă asupra societăţii inclusiv, Statutul, componenţa Consiliului de
Administraţie, lista acţionarilor posesori a mai mult de 5% din capital, notă detailată asupra
activităţii, ultimele trei bilanţuri contabile, raportul asupra situaţiei financiare
• o serie de angajamente privind procesele verbale ale Adunărilor Generale, publicarea
regulată a informaţiilor despre activitatea economico-financiară.
Organul de decizie al bursei urmează a stabili admiterea societăţii pentru a fi cotată,
numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) ultimele trei bilanţuri contabile reflectă o activitate profitabilă, iar în ultimii doi ani s-
au obţinut dividende semnificative;
b) capitalul social al societăţii este relativ important;
c) situaţia financiară generală este considerată bună;
d) societatea acceptă să ofere public cel puţin 25% din capitalul social, sub forma unui
număr de valori mobiliare (80 000 – 100 000) pentru bursa centrală, sau minimum 20 000 pentru
bursele provinciale.

2. Bursa secundară a apărut în Europa în anii ’80 devenind o piaţă dinamică, organizată
pe lângă sau mai bine spus în umbra pieţelor oficiale. Piaţa secundară este destinată să
îndeplinească un dublu rol:
• Piaţă tranzitorie pentru societăţile ce urmează să înceapă procedura de penetrare pe
piaţa oficială;
• Piaţa permanentă pentru societăţile a căror speranţă de a fi cotate la bursa oficială este
redusă.
Organismele abilitate acordă licenţa de cotare unei societăţi pe o perioadă limitată de
obicei 3-5 ani, urmând ca la sfârşitul perioadei de graţie să decidă accesul acesteia la bursa
oficială. Acest tip nou de piaţă se adresează, preponderent, întreprinderilor mici şi mijlocii, în
curs de dezvoltare, dar care nu îndeplinesc încă toate condiţiile pentru a fi cotate pe piaţa oficială
sau nu se doreşte acest lucru, din diferite motive.
De altfel, piaţa secundară este asimilată cotării oficiale, ceea ce constituie o garanţie
suplimentată. Asimilarea trebuie luată în sensul similitudinii şi nu în cel al integrării. De fapt,
procedura de cotare este asigurată de societatea bursieră desemnată ca specialistă, fiind abilitată
să intervină în contrapartidă pe piaţă, pentru asigurarea lichidităţii. În plus asigurarea cu titluri şi
reglarea lichidităţilor se realizează numai pe baza reglementărilor şi normelor valabile pentru
valorile înscrise la cotarea pe piaţa oficială. În ultimul rând, organele abilitate în probleme
bursiere publică pe lângă cotaţiile titlurilor care circulă la bursa oficială, şi pe cele ale titlurilor
care fac obiectul tranzacţiilor pe piaţa secundară. Din cele prezentate se poate deduce că piaţa
secundară de capital are un rol destul de important putându-se numi şi piaţă oficială, datorită
reglementărilor, importanţei şi rolului său în economie.
Modalităţile de introducere a unui titlu pe piaţa secundară sunt mai puţin restrictive, în
scopul facilitării accesului la bursă a societăţilor noi, adesea în curs de dezvoltare, dar al căror
capital este personal sau familial.
Pentru a fi admise pe piaţa secundară, societăţile trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
• Cota minimă din capitalul social pus în vânzare prin titluri de valoare este limită la
10%. Dacă acest minim nu este atins în momentul înscrierii la bursa secundară, difuzarea
acţiunilor/obligaţiunilor se încredinţează unuia sau mai multor intermediari financiari – societăţi
de bursă sau bancare.

6
 Societăţile care au acces pe piaţa secundară acoperă un spectru larg, fiind admisă o mare
diversificate de activităţi. Totuşi, bursa secundară este specializată, în general, pe cotarea
valorilor mobiliare emise de următoarele tipuri de societăţi:
• societăţi familiare, care ar intra pe piaţa oficială, dar nu sunt dispuse să disponibilizeze
mai mult de 25% din capitalul social, pentru a-şi păstra controlul asupra societăţii;
• societăţi în curs de dezvoltare pentru care piaţa terţială nu este convenabilă şi nu au încă
mărimea necesară pentru admiterea la bursa oficială;
• societăţi care au căpătat o oarecare notorietate, dar nu dispun nici de mărime, nici de
perspective de dezvoltare;
• societăţi la care se pune problema atât a succesiunii, cât şi a estimării obiective a valorii
unei valori mobiliare.
• Informarea publică trebuie realizată conform măsurilor precizate de organismul
autorizat, prin regulamentele bursei de valori.
Societăţile se angajează să permită controlul asupra activităţii financiar-contabile şi să informeze
public, regulat şi corect, în publicaţiile oficiale şi de specialitate.

3. Bursa terţială este o piaţă liberă unde fiecare acţionar, chiar minoritar, poate să-şi
coteze titlurile, fără nici o formalitate particulară, făcându-şi singur dovada existenţei juridice.
Acest tip de piaţă are ca principală caracteristică primirea oricărei întreprinderi, pentru a obţine o
singură cotaţie sau doar câteva cotaţii epizodice. De aceea, mărimea, activitatea, rezultatele şi
perspectivele întreprinderilor contează prea puţin, acestea nefiind obligate să informeze public
asupra activităţii lor. Aceasta explică de ce piaţa terţială are o imagine mediocră în lumea
financiară şi nu este deloc atractivă pentru investitori. Cu toate acestea, au existat, încă din
deceniul 8, tentative de a aduce reforme acestui tip de bursă. În 1973, în Franţa s-a încercat
cotarea prin proceduri similare sistemului englez. Metoda prevedea stabilirea a două cursuri – de
vânzare şi de cumpărare – precum şi a unui număr minim de titluri tranzacţionate, fiind ulterior
abandonată. Chiar dacă piaţa terţială se consideră un eşec, ea serveşte la crearea şi întreţinerea
bursei secundare.
Pieţele interdealeri sau OTC permit accesul la tranzacţii pentru un număr mare de valori
mobiliare ce nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi cotate la bursele propriu-zise. Piaţa OTC este
constituită, în esenţă, din relaţiile stabilite între comercianţii de titluri (dealerii), precum şi între
aceştia şi clienţii lor, aşa încât piaţa are aici semnificaţia sa abstractă, de ansamblu de tranzacţii.
În prezent aceste conexiuni sunt realizate prin intermediul mijloacelor computerizate de
transmitere şi prelucrare a informaţiei.

2.1 Marketingul bursei de valori

Conform regulamentelor bursei de valori, direcția de relații publice din cadrul acesteia
coordonează și asigură activitățile care formează și întrețin relațiile bursei cu publicul, mass-
media și comunitatea de afaceri, elaborând strategiile de imagine și promovare a instituției în
aceste medii. De asemenea, ea realizează analize și studii de piață pentru societățile membre și
pentru publicul larg. Practica relațiilor publice a consacrat o întreagă paletă de tehnici.

7
 Caracteristici Tehnici de Tehnici in relatiile cu Tehnici legate de
primire mass-media evenimente speciale
Mesaj Specializat Variat Specific
Audienta Focalizata Ridicata Redusa
Credibilitate Ridicata Ridicata Ridicata
Flexibilitate Medie Ridicata Redusa
Periodicitate Anual Lunar Conjunctural
Buget Mare Redus Mediu
Rezultate Directe Imprevizibile Majore

Tehnicile de primire vizează asigurarea condițiilor de organizare și desfășurare a unor

manifestări interne și internaționale (congrese, conferințe, seminarii, colocvii, simpozioane etc.),
în cadrul cărora, pe lângă evaluarea, transmiterea și vehicularea de informații cu privire la bursă,
se urmarește și stabilirea de contacte între specialiștii de pe piata de capital, în prezența
reprezentanților mass-media.
Tehnicile utilizate în relațiile mass-media grupează atât modalitățile de stabilire și
întreținere a contactelor cu mijloacele de comunicare în masa, cât și pe cele de elaborare și
difuzare a diferitelor forme de comunicare prin intermediul lor. În cadrul acestor relații se
urmăresc crearea unui climat favorabil între instituția bursieră și diferitele categorii de
investitori, sensibilizarea publicului (investitorii potențiali) față de bursă, promovarea imaginii și
a prestigiului său pe piata de capital.
Tehnicile legate de evocarea unor evenimente speciale au în principal rolul de a cultiva și
de a promova pe multiple planuri contactele umane, care pot fi naturale sau create anume de
bursă. De exemplu, un eveniment natural îl constituie aniversarea înființării bursei de valori,
prilej cu care se pot organiza manifestări care să reliefeze succesul și prestigiul acesteia, în
prezența investitorilor, a mass-media și a publicului.
Direcția de relații publice are o serie de atribuții în domeniul marketingului bursier, prin
activitați specifice de informare, educare și promovare atât pentru investitori, cât și pentru
instituțiile financiare implicate pe piața bursieră. Activitatea de informare are ca obiect principal
coordonarea programelor de informare și de relații cu publicul și mass-media, urmărind în primul
rând educarea acestora (în special a publicului) în sensul înțelegerii mecanismelor bursei. În
acest scop, direcția de relații publice, pe de o parte, organizează și asigură bunul mers al
conferințelor de presă și ședințelor de informare, al întalnirilor și manifestărilor publice, speciale
sau organizate cu regularitate de către conducere, iar pe de altă parte, organizează și asigură
bunul mers al ceremoniilor de înscriere la cotă a noilor societăți care solicită acest lucru, în
colaborare cu Direcția de Înscriere la cotă.
Pentru o informare eficientă a investitorilor, direcția coordonează toate activitățile care
privesc realizarea raportului anual al bursei, redactează textele președintelui comitetului bursei
(sau directorului general) pentru conferințe, colocvii, asigurând rezolvarea eficientă, echilibrată
și ordonată a întrebărilor din partea publicului.
Bursa de valori trebuie să întrețină relații de colaborare cu celelalte burse, cu societățile
membre, mijloacele de informare în masă, publicul și societățile înscrise la cotă și trebuie să
asigure difuzarea în mass-media a datelor și informațiilor despre piața bursieră, în colaborare cu
direcția informatică și direcția operațiuni bursiere.

8
 Gestionarea activității de realizare a publicaților care vor fi distribuite în străinătate este
însoțită de stabilirea de contacte regulate, dinamice și de calitate cu profesioniștii presei scrise și
vorbite, din tară și străinătate, prin asigurarea publicării rezultatelor ședințelor de tranzacționare.
Activitatea de educare a publicului se poate realiza prin asigurarea editării, revizuirii și
traducerii comunicatelor și publicațiilor (comunicate de presă, informări, broșuri, pliante etc.)
scrise și audiovizuale destinate publicului și prin organizarea logistică a prezentărilor în teritoriu
ale bursei. Un aspect important în domeniul educării îl constituie participarea bursei la
activitățile de promovare și de explicare a pieței bursiere (prezentări publice, simulări bursiere,
târguri de investiții etc.), prin realizarea și gestionarea eficientă a programului de vizitare a bursei
și actualizarea informațiilor distribuite publicului cu prilejul acestor vizite.
Activitatea de promovare a bursei de valori presupune stabilirea de relații funcționale cu
publicul în general și cu comunitatea de afaceri în special, prin utilizarea judicioasă a diverselor
mijloacelor de informare și asigură o prezență activă pe lângă asociațiile comerciale și
profesionale. În acest scop, direcția de relații publice dezvoltă și asigură protecția imaginii bursei
prin stabilirea de politici și norme privind mijloacele grafice și audiovizuale, preocupându-se de
controlul utilizării acestora și asigurând prezența activă a bursei la colocvii, adunări și alte
manifestări publice.
Elaborarea și implementarea unui program de publicitate și promovare instituțională
asigură reprezentarea oficială a bursei cu prilejul unor evenimente importante și un serviciu
eficient și ordonat de primire a persoanelor din afara instituției. De asemenea, bursa de valori
trebuie să fie preocupată de afilierea la organismele și organizațiile internaționale din domeniu:
Federația Internațională a Burselor de Valori, Federația Europeană a Burselor de Valori, etc.
Activitățile de personal implică recrutarea, pregătirea și evaluarea personalului (în
colaborare cu direcția de resort), precum și integrarea în resursele umane ale instituției și
dezvoltarea spiritului de echipă și apartenența la grup a angajaților, prin informarea permanentă a
acestora despre percepția în exterior a imaginii bursei. Pregătirea personalului se poate face de
asemenea, prin cursuri, seminarii, schimburi de experiență și alte forme.
Conform regulamentelor bursei de valori, există anumite limite de promovare a
materialelor publicitare, care trebuie respectate de membrii asociației bursei. Astfel aceștia nu
vor folosi materiale publicitare care:
- conțin informații false
- utilizează statistici care creează o imagine incorectă asupra pieței
- conțin mențiuni referitoare la evenimente viitoare legate de activitatea societății, dar a
căror realizare nu este argumentată
- nu prezintă clientului corect și în întregime potențialele riscuri
- sunt în detrimentul bursei, membrilor asociației bursei sau investitorilor.

La data inițierii procesului publicitar vor fi transmise bursei copii ale tuturor materialelor
publicitare realizate de membrii asociației bursei, materiale păstrate până la revocarea
autorizației de negociere în bursă de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare sau până la
retragerea membrului respectiv din cadrul asociației bursei.
Bursa poate interzice utilizarea materialelor publicitare sau poate cere modificarea
acestora dacă nu corespund activității pe care o societate membră a asociației bursei o desfășoară
sau dacă sunt împotriva intereselor bursei, ale membrilor asociației bursei, ale investitorilor sau
ale pieței de capital în general.

9
 Concluzii

O bursă de valori este o piață în care brokeri și comercianți pot cumpăra și vinde titluri de
valoare precum acțiuni, obligațiuni sau alte instrumente financiare. Bursele de valori oferă, de
asemenea, facilități pentru eliberarea și răscumpărarea de astfel de titluri de valoare, precum și
pentru plata de venituri și dividende.

Bursa de valori oferă companiilor posibilitatea de a strânge capital ( bani ) pentru

extindere prin vânzarea de acțiuni la publicul larg.

Bursa de valori reprezintă o tehnică managerială de afaceri economice specifică

economiei de piaţă, având un caracter concurenţial şi care concentrează în timp şi spaţiu cererea
şi oferta de mărfuri, servicii, valori şi devize, se desfăşoară după o procedură determinată,
potrivit unui program într-un loc cunoscut în prezenţa vânzătorilor şi a cumpărătorilor, sau a
reprezentanţilor acestora.

Conform regulamentelor bursei de valori, exista anumite limite de promovare a

materialelor publicitare, care trebuie respectate de membrii asociatiei bursei. Aceștia nu trebuie
să ofere informații false, nu trebuie să conțină grafice cu statistici ce induc în eroare publicul și
cel mai improtant lucru este ca aceștia trebuie să ofere informațiile complete în legătură cu
risscul asumat.

Bursa de valori trebuie să fie în relații de colaborare cu celelalte burse, cu societățile

membre, mijloacele de informare în masă, publicul și societățile înscrise la cotă și trebuie să
asigure difuzarea în mass-media a datelor și informațiilor despre piața bursieră

Bursa de valori pote fi: bursă oficială, bursă secundară și bursă terțială.

Piaţa cu reglare la termen este principala piaţă, în măsura în care aici se negociază
valorile mobiliare cele mai importante şi unde sunt permise cele mai variate operaţiuni bursiere.

Bursa secundară a apărut în Europa în anii ’80 devenind o piaţă dinamică, organizată pe
lângă sau mai bine spus în umbra pieţelor oficiale.

Bursa terţială este o piaţă liberă unde fiecare acţionar, chiar minoritar, poate să-şi coteze
titlurile, fără nici o formalitate particulară, făcându-şi singur dovada existenţei juridice.

Una dintre cele mai cunoscute platforme unde se fac tranzacții este Piața Forex. Pe
înțelesul tuturor Forex (Forex) înseamnă piața financiară valutară, unde se tranzacționează
perechi valutare, cum ar fi EURUSD sau GBPUSD. Forex este o piață over-the-counter (OTC)
unde investitorii sau speculatorii pot cumpăra și vinde perechi de valute.

10
 Bibliografie

1. https://lib.ase.md/wpcontent/uploads/publicatii/Publicatii%20Asem_2005/CD_2005/1/
Bazele%20functionarii%20pietelor%20de%20capital.pdf

2. https://docplayer.ro/187093799-Pie%C5%A3e-de-capital-%C5%9Fi-burse-de-m
%C4%83rfuri.html

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Burs%C4%83_de_valori#cite_note-6

4. http://www.prouniversitaria.ro/carte/burse-internationale-de-marfuri-/rasfoire/

5. https://www.creeaza.com/referate/marketing/MARKETINGUL-PE-PIATA-DE-CAPITA934.php

6. https://www.bursa.ro/bursele-lumii-volatilitate-pe-pietele-internationale-00391935

7. https://www.financialmarket.ro/terms/euronext/

11