SCOALA DE STUDII ACADEMICE POSTUNIVERSITARE

Programul postuniversitar Management financiar international

PROIECT DE LABORATOR

BURSA DIN NEW YORK

Coordonator,

Lector dr. Nicolae Iordan - Constantinescu

Cursant,

Marilena-Gabriela Stancu

Bucuresti, 2010

1 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

 Cuprins
Pag.

CAPITOLUL 1 : Conceptul de Bursa. Notiuni generale 3

1.1 Bursa – Istoric, definire, concept 3

1.2 Obiectul Bursei 4
1.3 Clasificarea burselor de valori 5
1.4 Caracteristicile pietei bursiere 7

CAPITOLUL 2 : NYSE EURONEXT Prezentare generala 10

2.1 Scurt istoric al NYSE Euronext 10

2.2 Structura NYSE Euronext 11
2.3 Produse tranzactionate 13

CAPITOLUL 3: Bursa din New York 16

3.1 Scurt istoric 16

3.2 Prezentare generala 19
3.3 Modul de organizare 20
3.4 Conditii de admitere la cota bursei 22
3.5 Modul de tranzactionare 27
3.6 Institutii de supraveghere si reglementare 29

CAPITOLUL 4 : CONCLUZII 31

BIBLIOGRAFIE 33

CAPITOLUL 1 : Conceptul de Bursa. Notiuni generale

1.1 BURSA - ISTORIC, DEFINIRE, CONCEPT

2 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

Dezvoltarea comertului a avut nevoie de mii de ani pana a gasit aceasta forma de
tranzactionare denumita bursa. Modul de organizare si functionare a bursei este influentat de
traditiile comerciale, culturale si istorice ale tarii in care functioneaza. Raman, insa, comune
principiile generale de functionare, elementele fundamentale, constitutionale ale acesteia,
care sunt in linii mari aceleasi.

Bursa inseamna in primul rand institutia care gazduieste o piata bursiera.

Bursa, in sens general, poate defini o piata specifica (de produse, de valori mobiliare etc.),
dar in intelesul curent reprezinta o institutie a economiei de piata, in care se manifesta o
piata organizata, libera, eficienta, transparenta, corecta, adaptabila, lichida. Imaginea
perfecta a bursei o reprezinta pietele de capital, uneori chiar identificandu-se cu acestea, de
aceea pentru a intelege piata de capital, analiza bursei devine o conditie sine qua non.

Din punct de vedere economic, bursa este o piata unde au loc tranzactii efectuate dupa
proceduri bine reglementate. Tranzactiile se cunosc din cele mai vechi timpuri si se efectuau,
la inceput, sub forma de troc. Ulterior, regele Lidiei din Asia Mica a inlocuit trocul traditional
printr-un schimb de marfuri contra unor piese de aur si argint. Cateva secole mai tarziu, in
Roma antica, apare categoria de publicani, reprezentand comerciantii abilitati de catre senat,
ce aveau exclusivitate in colectarea impozitelor, aprovizionarea armatei, etc. Acestia
intemeiau societati in comandita pe actiuni, numite societati publicanorum, iar actiunile
acestora se negociau in bazilici construite in acest scop.

Incepand cu secolul XII, in Franta, printr-o ordonanta a lui Filip cel Frumos, este data prima
reglementare cu privire la schimbul organizat intr-un anumit loc bine stabilit, schimbul
realizandu-se, prin negocieri, pe Podul cel Mare (Grand Pont) din Paris.

Termenul de bursa, in sensul sau actual, provine de la numele unei vechi familii de hangii, van
der Boursen, care a infiintat, in secolul XIII, la Bruges (Flandra), un local numit Hotel de
Bourses, in holul caruia se negociau periodic metale pretioase (aur, argint, platina), precum si
hartii de valoare. Pe frontispiciu, cladirea avea sculptate in piatra trei pungi (fr. bourses), de
unde si denumirea localului.

Prima bursa, in intelesul actual, este considerata a fi cea de la Anvers, fondata in 1531, care s-
a afirmat fata de celelalte piete bursiere care evoluau in paralel, cum ar fi pietele bursiere din
orasele italiene (Venetia, Florenta, Genova), promotoare ale afacerilor "externe".

Adevarata afirmare insa a bursei in lumea comerciala si financiara se realizeaza odata cu

multiplicarea acestui tip de institutie, prin infiintarea bursei din Londra (1554), numita Royal
Exchange (initiata de unul din precursorii stiintei economice, Thomas Gresham), a celei de la
Amsterdam (1608), Paris (1639) etc.

3 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

In mai 1792 a aparut prima bursa din America, la New York, cand 24 de comercianti si brokeri
au semnat aici Acordul de la Buttonwood. Negocierea actiunilor avea loc sub un platan (engl.
buttonwood), in fata unei cladiri de pe Wall Street.

In esenta, notiunea de bursa indica locul de intalnire a cumparatorilor si vanzatorilor, in

sensul unui spatiu de concentrare a cererii si a ofertei. Bursa de valori este una din cele mai
importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata
secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare
la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.

Valorile mobiliare (titlurile financiare), care constituie obiectul principal al contractelor ce se

incheie la bursa de valori, reprezinta economii financiare, disponibilitati ce sunt redirijate in
procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca
un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile,
precum si un detector al productiei nerentabile.

1.2 OBIECTUL BURSEI

La bursele de valori se negociaza:

a) Valori mobiliare (titluri financiare): actiuni, obligatiuni, bonuri si bilete de tezaur, titluri de
renta, etc.

b) Produse bursiere derivate: contracte futures, optiuni pe marfuri, optiuni pe titluri

financiare, optiuni pe valute, optiuni pe indici de bursa, optiuni pe rata dobanzii, etc.

1.3 CLASIFICAREA BURSELOR DE VALORI

Exista burse de valori, la care, obiectul principal al negocierilor il constituie actiunile. Aceste
burse se mai numesc si burse de actiuni. Unele burse de valori au ca obiect de activitate
tranzactionarea valorilor mobiliare pe plan local si acestea sunt burse locale, necaracteristice
in comertul bursier international, altele au un obiect extins la un numar mare de valori
mobiliare admise la cotare, indiferent de tara emitenta. Acestea sunt burse caracteristice, de
reputatie internationala, detinand un rol conducator in tranzactiile bursiere generale

Bursele se clasifica in functie de mai multe criterii, astfel:

1. Dupa obiectul tranzactiilor:

 Burse de marfuri - sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se

tranzactioneaza bunuri care au anumite caracteristici;

 Burse de valori - adapostesc tranzactii asupra unor titluri financiare, fiind

institutii ale pietei financiare.

2. Dupa forma de organizare:

4 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu
  Burse publice sunt burse infiintate si administrate de stat;

 Burse private sunt burse infiintate si organizate de persoane private, particulare,

de societati comerciale sau de camere de comert (dar, indiferent de forma de
proprietate, constituirea si functionarea bursei se face cu aprobarea statului pe
teritoriul caruia isi desfasoara activitatea.

3. Dupa numarul de participanti (membri):

 Cu participare limitata - sunt cele la care au acces numai membrii bursei sau
aceeia care au obtinut autorizatii speciale din partea conducerii bursei;

 Cu participare nelimitata - sunt cele prin care se respecta dispozitiile interne,

accesul fiind gratuit sau contra unei taxe de frecventare.

4. Dupa gama de marfuri sau titluri tranzactionate:

 Burse specializate - au o structura determinata, limitata de marfuri (uneori chiar

o singura marfa) sau hartii de valoare. De regula, aceste burse mentioneaza in
denumirea lor si specificul activitatii pe care o desfasoara (cum ar fi London
Metal Exchange, New York Cotton Exchange, New York Stock Exchange, etc.).

 Burse universale - sunt piete unde se tranzactioneaza o gama larga si variata de

marfuri, uneori si titluri sau devize.

5. Dupa modul de executie a contractelor:

 Burse cash;

 Burse cu tranzactii in marja.

6. Dupa tehnica tranzactionarii:

 Burse cu strigare libera;

 Burse electronice.

7. Din punct de vedere juridic se disting:

 Bursa de valori oficiala este piata la care se negociaza valorile mobiliare admise la
cotare. Operatiunile se desfasoara intr-un spatiu special amenajat conform unui
regulament de functionare. Tranzactiile sunt centralizate si accesibile informarii
continue a clientilor. In prezent, aceste burse isi realizeaza activitatea pe baza
unor platforme electronice de tranzactionare.

 Bursa de valori neoficiala este o bursa cu un acces mai putin restrictiv. Pe aceasta
piata se negociaza valorile mobiliare neinscrise la cotarea oficiala. Este vorba de

5 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

 societati mici si mijlocii care doresc sa obtina fonduri pentru dezvoltare dar nu
pot indeplini conditiile severe de admitere la piata oficiala.

 Piata la ghiseu (OTC - Over The Counter) este piata organizata direct intre
operatori, in afara burselor organizate si care se deruleaza printr-o retea de
telecomunicatii. Pe aceasta piata se pot vinde si cumpara valori mobiliare in
cantitati oricat de mici si nu numai pachete de actiuni care sa aiba la baza o
unitate de masura. Preturile, desi se formeaza pe baza cursurilor cotate la Bursa
oficiala, sunt diferite, variind de la o firma la alta.

8. Din punct de vedere al modului de negociere se disting:

 Piata cu amanuntul - pe aceasta piata se incheie tranzactii de valori mobiliare

exprimate in una sau mai multe unitati de masura, stabilite prin regulament.

 Piata en-gros - obiectul acesteia il constituie marile tranzactii, negocierile de

blocuri de valori mobiliare, care presupun intermediari puternici, detinatori de
importante stocuri de valori mobiliare, in lipsa de cumparatori semnificativi.

9. Din punct de vedere al termenelor de livrare a valorilor mobiliare se disting:

 Piata la vedere - denumita si piata „spot". Este piata pe care se incheie tranzactii
cu livrarea imediata (tehnic, in cateva zile de la incheiere), cu reglarea imediata,
dupa caz;

 Piata la termen este cunoscuta si sub denumirea de piata „futures". Pe aceasta

piata se incheie contracte cu livrarea sau reglarea la termen, dupa caz. Ca forma
speciala a pietei la termen este si piata cu reglementare lunara.

1.4. CARACTERISTICILE PIETEI BURSIERE

Piata care se realizeaza in bursa sau care are caracteristicile acesteia este cunoscuta sub
denumirea de piata bursiera. Termenul defineste mai mult tehnica, mecanismul de realizare
a conditiilor de piata concurentiala libera.

Caracteristicile acestei piete sunt:

1. piata de marfuri si de valori ;

2. piata dematerializata sau simbolica;

3. piata libera;
4. piata organizata;
5. piata reprezentativa.

6 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

 1. Piata de marfuri si valori

Bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri, precum si pentru
diferite instrumente financiare. Daca la inceputurile lor, pietele bursiere erau organizate
pentru tranzactionarea, in egala masura, a marfurilor si valorilor, ulterior s-a produs o
separare intre cele doua categorii de burse.

 Bursele de marfuri

Bursele de marfuri sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza bunuri
care au anumite caracteristici:

- sunt bunuri generice, care se individualizeaza prin masurare, numarare sau cantarire;

- sunt fungibile, adica pot fi inlocuite unele prin altele;

- au caracter standardizabil, in sensul ca marfa poate fi impartita pe loturi omogene,

apte de a fi livrate la executarea contractului incheiat in bursa;

- trebuie sa aiba un grad redus de prelucrare, ca o conditie a pastrarii caracterului de

produs de masa, nediferentiat, omogen.

 Bursele de valori

Bursele de valori adapostesc tranzactii asupra unor titluri financiare, fiind institutii ale pietei
financiare. Titlurile financiare sau instrumentele financiare care fac obiectul tranzactiilor
bursiere sunt instrumentele bursiere, iar pentru bursele de valori titlurile primare sunt
caracteristice, cuprinzand aici actiunile, obligatiunile si titlurile de stat. Generic, titlurile
tranzactionate in burse de valori sunt denumite valori mobiliare. Bursa de valori este
institutia care adaposteste cea mai pura forma a pietei secundare de capital.

2. Piata ”dematerializata“ sau “simbolica”

La bursele de marfuri nu se negociaza asupra unor bunuri fizice, individualizate si prezente ca

atare la locul contractarii (ca in cazul licitatiilor clasice), ci pe baza unor documente
reprezentative, care consacra dreptul de proprietate asupra marfii si constituie imaginea
comerciala (o anumita cantitate de marfa de o anumita calitate). Bursa este, prin urmare, o
piata dematerializata unde se incheie contractul intre parti, identificarea si circulatia
marfurilor realizandu-se in afara acestei piete.

In cazul burselor de valori, obiectul tranzactiilor este el insusi simbolic, fiind reprezentat de
titluri ce confera drepturi patrimoniale asupra emitentului, iar dematerializarea este data de
faptul ca tranzactiile bursiere se refera la "titluri evidentiate in cont, deci simbolice, lipsind
deci forma materiala, detinerea sau transferul titlurilor respective realizandu-se de asemenea

7 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

prin inscriere in registru.
 
3. Piata libera

Bursele sunt piete libere, in sensul ca asigura confruntarea directa si deschisa a cererii si
ofertei care se manifesta in mod real in economie. Prin urmare, nu pot fi tranzactionate la
bursa decat acele marfuri sau valori pentru care exista o concurenta libera, adica un numar
suficient de mare de ofertanti (vanzatori si cumparatori) astfel incat sa nu apara posibilitatea
unor concentrari in scopul manipularii pretului;

Menirea bursei este aceea de a pune in valoare jocul liber al fortelor pietei, excluzand orice
interventie extraeconomica, precum si orice tendinta provenita din afara sau din interiorul
pietei, de manipulare a variabilelor pietei, in speta a pretului sau a cantitatii.

4. Piata organizata

Bursa este o piata organizata, in sensul ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii,
norme si reguli cunoscute si respectate de participanti. Aceasta nu inseamna controlul pietei,
ci reglementarea ei, in scopul de a crea si asigura conditiile pentru desfasurarea concurentei
libere, deci un sistem de garantare a caracterului liber si deschis al tranzactiilor comerciale si
financiare.

5. Piata reprezentativa
Bursa este o piata reprezentativa, servind drept reper pentru toate tranzactiile care se
efectueaza cu acele marfuri pentru care ea constituie piata organizata. La bursa se stabileste
pretul pentru marfurile negociate - asa numitul curs al bursei - element esential pentru toate
tranzactiile comerciale care se desfasoara in tara respectiva si chiar, in cazul marilor burse, in
intreaga lume. Datorita globalizarii economiei, bursele stabilesc repere de pret mondial
devenind etalon pentru tranzactii incheiate in afara bursei cu acelasi tip de marfa sau titlu
financiar oriunde in lume.

8 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

CAPITOLUL 2 : NYSE Euronext. Prezentare generala

2.1.SCURT ISTORIC AL NYSE EURONEXT

NYSE Euronext este rezultutatul fuziunii dintre NYSE Group INC. si Euronext NV. Acesti doi
participanti la fuziune, reprezinta, la randul lor, rezultatul mai multor fuziuni care au avut loc
de-a lungul timpului.

La 22 Septembrie 2000, Bursa de la Amsterdam (AEX), Bursa de la Bruxelles (BXS) si

ParisBourse au fuzionat, creând prima bursa europeana, EURONEXT NV. Aceasta a fost prima
fuziune din lume a trei burse din trei tari diferite. Apoi, in luna ianuarie 2002, Euronext a
achizitionat piata londoneza de produse derivate London International Financial Futures and
Options Exchange (LIFFE).

EURONEXT a fost prima bursa care a oferit clientilor sai o solutie completa de tranzactii,
clearing (plata prin compensare) si settlement (reglementare a afacerilor) la nivel european.
EURONEXT oferea un sistem simplu si flexibil de reglementari. Tranzactiile se realizau
conform unui singur regulament.

Ca urmare a dorintei NASDAQ de a cumpara LSE (London Stock Exchange), NYSE a facut o
oferta de 8 miliarde de euro, cash, pe data de 22 mai 2006, in la concurenta cu Deutsche
Börse pentru a cumpara Euronext N.V., o bursa pan-europeana cu sediul la Paris. Urmare a
sustinerii board-ului Euronext , desi oferta rivala a fost mai mare cu 600.000 de euro,
Euronext a ales oferta NYSE. Aceasta fuziune a demarat pe 19 decembrie 2006 , cind
actionarii Euronext au votat in proportie de 98,2% pentru fuziunea cu NYSE, iar 1,8% pentru
oferta rivala. Pe data de 4 aprilie 2007, fuziunea s-a incheiat, luand nastere NYSE Euronext,
prima bursa globala din lume.

Bursa din New York (NYSE) si operatorul bursier paneuropean Euronext, ce regrupeaza
bursele din Paris, Bruxelles, Amsterdam si Lisabona, au cazut de acord cu privire la termenii
fuziunii lor, pentru o suma de aproximativ 10 miliarde dolari, in aprilie 2007.

New York Stock Exchange a prezentat, la 22 mai 2007, o oferta de preluare care a fost primita
favorabil de conducerea Euronext. Noua societate, botezata NYSE Euronext, este o societate
holding de drept american, ale carei actiuni sunt cotate in dolari la bursa din New York si in
euro la bursa din Paris. Sediul american al Nyse Euronext este la New York, iar sediul
international este impartit intre Paris si Amsterdam, avand la Londra centrul pentru
activitatile pe pietele de produse derivate.

Fuziunea dintre NYSE si Euronext, care este de fapt o preluare a Euronext de catre NYSE, a
creat o societate cu o capitalizare bursiera, la data fuziunii, de aproximativ 20.000 miliarde

9 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

dolari (15.000 miliarde euro), si cu o valoare a societatilor cotate la noua platforma de
aproximativ 27.000 miliarde dolari (21.000 miliarde euro).

Activitatile din SUA vor fi plasate sub supravegherea Comisiei americane pentru
supravegherea activitatilor bursiere (SEC), iar cele din Europa vor fi supravegheate de
actualele autoritati europene de reglementare.

2.2 STRUCTURA GRUPULUI NYSE EURONEXT

Grupul nou format, NYSE Euronext este grupul bursier cel mai important si cel mai lichid din
lume si are misiunea de a oferi cele mai înalte niveluri ale calitatii, o vasta alegere a clientilor
si o inovatie permanenta. Pietele bursiere pe care le regrupeaza, cu locatii în 6 tari (SUA,
Franta, Belgia, Olanda, Portugalia si Marea Britanie), includ New York Stock Exchange, cea mai
mare piata de actiuni din lume, Euronext, cea mai mare piata de actiuni din zona Euro, Liffe,
principala piata de derivate din Europa si NYSE Arca Option, una dintre platformele de
negociere a optiunilor care a cunoscut cea mai mare crestere în Statele Unite ale Americii.

NYSE Euronext ofera o gama diversificata de produse si servicii financiare pentru investitori,
emitenti si institutiile financiare : actiuni, contracte la termen si optiuni, ETF-uri, obligatiuni,
date despre piata si solutii tehnologice.

Peste 4000 de societati sunt cotate pe piata NYSE Euronext, având o capitalizare bursiera
globala de 20.900 miliarde de €, respectiv 30.500 miliarde $, la data de 31 decembrie 2007,
ceea ce reprezinta o suma de mai multe ori mai mare decât capitalizarea bursiera a oricarui
alt grup bursier. Pietele care fac parte din grupul NYSE Euronext înregistreaza o valoare
medie a tranzactiilor de aproximativ 103 miliarde de €, resprectiv 141 miliarde de $ pe zi, la
31 decembrie 2007, adica mai mult de o treime din tranzactiile de pe pietele mondiale.

NYSE Euronext este principalul operator global pe pietele financiare si este un furnizor de
tehnologii inovatoare de tranzactionare. NYSE Euronext actioneaza in forta in piata
tranzactilor bursiere cu actiuni, obligatiuni, futures si celelalte produse bursiere, atat in
America cat si in Europa.

NYSE Euronext face parte din indicele S&P 500 si este singurul operator bursier apartinând
indicelui S&P 100.

Pietele de capital ale NYSE Euronext – NYSE, NYSE Arca, NYSE Amex, Euronext si NYSE
Alternext – tranzactioneaza mai mult de o treime din volumul mondial de actiuni si titluri
tranzactionate si este si cel mai lichid grup bursier din lume.

NYSE Euronext

10 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

NYSE Euronext este piata europeana reglementata a NYSE Euronext Group. Pe aceasta piata
sunt aproape 1750 de companii listate doar in Europa, companii cu capitalizare bursiera mica,
medie sau mare. Membrii acestei piete beneficiaza de acces direct la piata de actiuni din
Belgia, Olanda, Franta si Portugalia, prin intermediul platfomei comune de tranzactionare

Organizarea NYSE Euronext este sustinuta de principiul ca piata trebuie structurata si trebuie
a opereze la fel pentru toate companiile listate in toate tarile pietei.

In Europa, NYSE Euronext are filiale in Amsterdam, Bruxelles, Lisabona, Paris.

Alternext NYSE

Alternext este o piata paneuropeana, standardizata pentru întreprinderile mici si mijlocii.

Aceasta piata a fost creata de Euronext pentru a raspunde nevoilor întreprinderilor mici si
mijlocii care doresc sa beneficieze de o intrare simplificata pe piata. Si-a inceput activitatea in
17 mai 2005. Conditiile de listare si regulile de tranzactionare sunt facute in asa fel incat sa se
potriveasca cu marimea si nevoile de afaceri ale firmelor mici si mijlocii.

Caracteristicile unice ale NYSE Alternext includ conditii speciale de listare, un model de piata
conceput sa incurajeze tranzactionarea titlurilor; “sponsori listati” – asista companiile pe
intreaga perioada de listare.

NYSE Alternext este conceputa sa devina piata de referinta pentru societatile mici si mijlocii
din zona euro.

O singura lista de tranzactionare pe o singura platforma ofera o piata structurata si pe care se

opereaza la fel in toate cele trei tari, Franta, Belgia si Olanda

NYSE Amex
NYSE Euronext a achizitionat American Stock Exchange (AMEX) in octombrie 2008. Dupa
achizitie, a fost denumita NYSE Alternext US, dar ca urmare a feed-back-ului primit de la
clienti, emitenti si membri a fost redenumita NYSE Amex.
Companiile listate la NYSE Amex sunt companii americane cu capital mic si mijlociu.
NYSE Arca
Este o piata cu o platforma “all electronic” care furnizeaza executii rapide. Accesul la aceasta
piata este deschis, direct si anonim.
Arca NYSE Europe asigura acces efectiv si rapid la o executie rapida a unui grup de actiuni
blue chip din 11 tari.
SmartPool

SmartPool este noua platforma “dark-pool" din Europa, creata in 2 februarie 2009. Termenul
de dark-pool defineste tranzactiile cu blocuri de actiuni, tranzactii care nu sunt publice.

11 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

Aceasta platforma este creata prin colaborarea NYSE Euronext cu 3 banci europene de
investitii (BNP Paribas, HSCB, JP Morgan) si are echipa de conducere la Londra.

2.3 PRODUSE TRANZACTIONATE

Produsele tranzactionate NYSE Euronext sunt:

1. Actiunile

La 31 decembrie 2007, NYSE Euronext continea aproximativ 3900 de emitatori de actiuni de

clasa mondiala, din care 1744 din Europa.

În afara actiunilor simple tranzactionate pe piata, NYSE Euronext permite tranzactionarea

IPO-urilor.

IPO–urile, cunoscute sub denumirea de ”Initial public offering“, sau în traducere Oferte
publice initiale, sau simplu Oferte publice, reprezinta prima vânzare de capital efectuata de
o companie privata publicului. IPO-urile sunt de regula efectuate de catre companiile mici
sau noi care au nevoie de capital pentru a se extinde, dar la aceasta metoda pot apela de
asemenea companiile private mari, care doresc sa fie tranzactionate public.

În 2007 si in 2008 pietele de actiuni americane si europene de la NYSE Euronext au atras mai
multe IPO-uri decât oricare alt grup bursier din lume. IPO-urile dezvoltate pe pietele NYSE
Euronext au permis sa se atinga nivelul de 78 miliarde $, si respectiv 54 miliarde € ,
incluzând aici fondurile de investitii. Fara a lua în considerare aceste fonduri, IPO-urile pe
aceste piete reprezinta 48 miliarde $, respectiv 33 miliarde €.

Dintre principalele IPO-uri cotate în anul 2007 pe piata NYSE Euronext, amintim Blackstone
Group (NYSE :BX), MF Global Ltd. (NYSE : MF), Sterlite Industries (India) Ltd. (NYSE : SLT),
Nyrstar (Euronext Brussels), Conversus capital (Euronext Amterdam) si Bureau Veritas
(Euronext Paris). In 2008 s-a inregistrat cel mai mare IPO in istoria bursei americane, VISA
(17.86 bilioane de dolari) si cel de-al doilea IPO ca marime in istoria bursei europene EDP
Renovaveis (2.42 bilioane de dolari) (nyse.com).

2. Fondurile

Numeroase fonduri cotate in Europa pe piata NYSE Euronext sunt fonduri de investitii
deschise (Open-ended funds), care sunt cotate în special pe NYSE Euronext Amsterdam.
Majoritatea acestor fonduri sunt negociate prin intermediul Euronext Fund Service, serviciu
lansat la data de 26 februarie 2007.

Fondurile de investitii închise (Closed-end funds) si fondurile cotate în alte parti ale Euronext
sunt negociate cu ajutorul platformei NSC.

12 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

 3. Warrant-uri (Bonuri de subscriere) si certificate

În finante un “warrant” este o garantie care da dreptul detinatorului sau sa cumpere actiuni
ale companiei care o emite la un pret specificat, de obicei mai mare decât pretul actiunii la
momentul emiterii.

Warrant-urile si certificatele permit transformarea previziunilor cu privire la piata în

investitii sau acoperirea riscului portofoliului de titluri. Acestea sunt produse financiare
emise de institutii financiare si sunt supuse aprobarii celor care reglementeaza piata. Sunt
produse negociate pe piata Euronext într-un compartiment special.

4. ETF/Trackers

Produsele ETF (Exchange Traded Funds), adica fondurile tranzactionate, combina

simplicitatea actiunilor cu potentialul de diversificare a riscurilor fondurilor de investitii. Pe
piata NYSE Euronext în Europa, ETF-urile sunt negociate pe segmentul Next Track.

5. ETCommodities ( Marfurile tranzactionate)

Aceste produse, care mai sunt numite ETF marfuri permit sa se obtina o performanta
identica cu cea a unei materii prime sau a unui indice pe materii prime.

6. Obligatiunile

Obligatiunile reprezinta segmentul de piata NYSE Euronext dedicat instrumentelor de

datorie. Un instrument de datorie este un împrumut pe care detinatorul instrumentului de
datorie îl acorda emitentului instrumentului, care poate fi un guvern, o companie sau o
institutie financiara. Similar unui împrumut, un instrument de datorie produce periodic o
dobânda si este rascumparat la scadenta. Aceasta dobânda este numita cupon.

7. Instrumentele Derivate (Contracte Futures si Optiuni)

Liffe reprezinta leader-ul international al tranzactiilor cu instrumente derivate de pe bursa

NYSE Euronext.

Liffe functioneaza regulat, având piete bursiere înalt tehnologizate în Paris, Amsterdam,
Bruxel, Londra si Lisabona, unde în fiecare zi clientii din toata lumea tranzactioneaza
instrumente derivate în valoare de aproximativ 2000 miliarde (2 trilioane) €.

Bursa Euronext si în special platforma Liffe propune o gama larga de produse derivate pe :
rata dobanzii pe termen scurt, actiuni, indici, produse swap, obligatiuni ale statului, marfuri
si devize, toate disponibile negocierii prin intermediul platformei de negociere electronica –
LIFFE CONNECT.

13 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

Capitolul 3: Bursa din New York

3.1 SCURT ISTORIC

Inainte de razboiul de secesiune, nu exista un motiv pentru existenta unei burse in colonii,
deoarece toate tranzactiile financiare se incheiau la Londra, insa in urma razboiului de
secesiune, legaturile cu Marea Britanie fiind distruse, aceasta necesitate a aparut. In 1790, in
Statele Unite se puteau tranzactiona doar doua tipuri de titluri: obligatiuni de razboi emise
pentru a achita o datorie de razboi de 80 milioane de dolari si actiunile primei banci centrale
americane , Bank of United States. Brokerii si dealerii vindeau si cumparau aceste titluri in
birouri, cafenele sau piete din jurul Wall Street. In lipsa unui loc stabilit si a unui program de
tranzactionare, vanzatorii si cumparatorii trebuiau sa se caute unii pe altii prin tot orasul, ceea
ce facea ca piata sa nu aiba o prea mare lichiditate.

Abia in 17 mai 1792 aceste probleme au fost rezolvate, atunci cand, 24 de brokeri si
comercianti au semnat, sub un platan la numarul 68 de pe Wall Street, The Buttonwood
Agreement, document care a constituit actul de nastere a celei mai mari piete de
tranzactionare din lume. Prin acest acord s-a agreat ca tranzactionarea titlurilor sa sa faca pe
baza unui comision. Prima companie ale carei actiuni au fost tranzactionate a fost Bank of
New York.

Oficial, a fost cunoscuta sub denumirea de “New York Stock and Exchange Board” incepand
cu 1817. Actualul nume, New York Stock Exchange, a fost adoptat in 1863.

La inceputul secolului 20, NYSE era considerata ca una din cele mai importante institutii
financiare din America. Volumul de tranzactionare se triplase intre 1896 si 1899. Era necesar
un spatiu mai mare, ca urmare au fost invitati 8 dintre cei mai cunoscuti arhitecti din New
York, pentru a proiecta o cladire. Singurele instructiuni au fost: zona de tranzactionare trebuie
sa aiba mai mult spatiu, mai multa lumina si sa fie adaptata pentru tranzatiile de afaceri. A
fost ales proiectul arhitectului George B. Post. Cladirea, construita in districtul financiar la nr.
18, pe Broad Street a fost data in folosinta la data de 22 aprilie 1903.

Intr-o zi de joi, 24 octombrie 1929, cunoscuta si sub denumirea de “Black Thursday” (Joia
Neagra), preturile bursiere la NYSE au cazut brusc cu un volum de peste 13 milioane actiuni. 5
zile mai tarziu, pe 29 octombrie, piata a cazut cu un volum de peste 16 milioane de actiuni.
La momentul respectiv, era cea mai dramatica scadere, scadere ce nu a mai fost egalata decat
39 de ani mai tarziu. Aceasta scadere a marcat inceputul Marii Depresiuni. Printre motivele
care au dus la o asemenea cadere, se pot enumera:

 actiunile erau supraevaluate

 politicile Federal Reserve cauzau probleme si neintelegeri

14 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu
  multi oameni aveau o “exuberanta irationala”, un optimism exagerat ca urmare a
anilor 20, devenisera lacomi si in cautare de bani usor castigati

 multi oameni investisera in actiuni riscante, in cautare de castiguri mari si rapide

 desi piata nu era regularizata, Guvernul nu a luat nici o masura, piata fiind “condusa”
de investitorii anilor ’20.

Intre februarie 1930 si octombrie 1930, rata dobinzii a scazut de la 6% la 4%. Cererea de bani
a crescut semnificativ imediat dupa caderea bursei, astfel debutand Marea Depresiune.

O alta cadere semnificativa a bursei a avut loc in 1987. Aceasta nu poate fi comparata cu cea
din 1929, insa a reprezentat un alt punct semnificativ in istoria NYSE. In 1987, intre 14 si 19
octombrie, marea majoritate a componentelor pietei a scazut cu aproximativ 30% si in unele
cazuri chiar mai mult. Pe 19 octombrie , zi cunoscuta si sub numele de “Black Monday”(Lunea
Neagra), NYSE a scazut cu 508 puncte, cea mai mare scadere intr-o singura zi din istoria sa. Pe
20 octombrie, bursa a recuperat mare parte a acestei scaderi. Insa acuzatiile si diferite
ipoteze au aparut, multi speculand cauzele. Motivele nu sunt cunoscute insa s-au lansat
urmatoarele ipoteze veridice:

 titlurile tranzactionate de catre computere: multi analisti sustin ca aceasta ar fi

principala cauza. Programele software ale unor mari companii de investitii erau setate
astfel incat, in momentul indeplinirii anumitor criterii, atunci cind anumite trenduri ale
pietii deveneau evidente, sa cumpere numere mari de actiuni.

 lipsa lichiditatii – mecanismele bursei nu permiteau lucrul cu volume exagerate de

ordine de vanzari si cumparari.

 deficitul bugetar si comercial al SUA, care a atins niveluri record in al 3-lea trimestru al
1987 ar fi putut influenta anumiti analisti.

Ca urmare a caderii din 1987, au fost luate urmatoarele masuri:

- “Circuit Breakers”- NYSE a restrictionat tranzactionarea condusa de computer la

anumite nivele pentru a minimiza posibilitatea repetarii “Black Monday”

- Sistemele informatice – NYSE a schimbat in totalitate sistemul informatic al bursei,

pentru a creste acuratetea, eficienta, productivitatea.

Istoricul New York Stock Exchange, poate fi schitat in urmatorul tabel cronologic:

 1792 – Doua zeci si patru de brokeri si negustori s-au adunat pe Wall Street si au
semnat “Buttonwood Agreement”.S-a nascut NYSE!

 1792 – “Bank of New York” devine prima companie listata la bursa din New York.

15 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

 1817 – a fost adoptata “Constitutia” care reglementa desfasurarea activitatii in cadrul
NYS &EB;

 1853 – NYS & EB inaspreste standardele de listare, ceran companiilor sa furnizeze

declaratii complete despre sodul actiunilor si resursele de capital

 1863 – NYS&EB devine New York Stock Exchange.

 1869 – din acest an se solicita ca toate actiunile companiilor listate sa fie inregistrate
la o banca

 1892 – Se infiinteaza NYSE Clearing House care centralizeaza si eficientizeaza

transferul titlurilor de la un broker la altul.

 1896 – The Dow Jones Industrial Average este publicat de The Wall Street Journal
pentru prima data, la o valoare de 40.74

 1903 – NYSE se muta pe Broad Street la numarul 18. Aceasta cladire este folosita si in
ziua de azi.

 1915 - baza cotarii si tranzactionarii se modifica in pretul pietei in dolari.

 1918 – Tubul vidat pneumatic este creat pentru transmiterea tichetelor catre si de la
diferite departamente.

 1929 – 23 Octombrie: Joia Neagra (Black Thursday).

26 Octombrie: Lunea Neagra (Piata pierde 26 miliarde $ in valoare.)

 1939 - NYSE isi deschide usile pentru vizitatori.

 1941 - “Constitutia” NYSE este revizuita, astfel incat activitatea administrativa este
centralizata sub conducerea presedintelui si subordonatilor sai

 1953 - 10 Octombrie : Volumul actiunilor tranzactionate la NYSE atinge 900.000,

aceasta fiind ultima zi in care volumul actiunilor tranzactionate este sub 1 milion.

 1966 – NYSE creaza un indice compozit al tuturor actiunilor comune listate – NYSE
Composite Index.

 1967 - NYSE accepta prima femeie membru.

 1976 - NYSE listeaza primul membru din afara USA.

 1978 – este inaugurat The Intermarket Trading Sistem (ITS). ITS furnizeaza o legatura
electronica intre NYSE si firmele concurente, dand posibilitatea brokerilor sa
acceseze pietele din toata lumea pentru a gasi cel mai bun pret pentru un titlu.

16 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

  1987 - 19 Octombrie : “Black Monday” - Piata cade cu 508 puncte,cea mai mare
cadere intr-o singura zi .

 1992 - 17 Mai : NYSE sarbatoreste cea de a 200-a aniversare.

 2000 – lansarea primului Indice Global ca o colaborare intre NYSE, Standard & Poor`s,
Tokyo Stock Exchange si Deutsche Borse.

 2005 – cel mai mare pret platat pentru obtinerea statutului de membru – 4.000.000 $

 2007 – are loc fuziunea dintre NYSE Group, Inc. si Euronext N.V. si apare NYSE
Euronext.

3.2 PREZENTARE GENERALA

Pentru companiile de toate marimile si din diverse zone ale lumii, NYSE Euronext ofera
maxima flexibilitate pentru cresterea capitalului, prin variate optiuni de listare. Aceasta mare
familie este localizata in 6 tari si include New York Stock Exchange (NYSE) - cea mai mare
bursa de valori din lume, NYSE Euronext cea mai mare bursa de valori din Eurozone si NYSE
Alternext – o piata dedicata companiilor emergente.

NYSE este formata la ora actuala din peste 8500 de companii, companii ce valoreaza peste
16.7 trilioane de dolari conform Nyse.com, la data de 31 decembrie 2008 si cu o valoare
medie zilnica tranzactionata de aprox. 153 bilioane de dolari.

Listarea se poate face intr-una din cele mai importante doua valute din lume: Dolari
americani sau EURO.

Aceste companii sunt situate in numeroase locatii in intreaga lume, insa majoritatea acestor
companii sunt situate in Statele Unite. Firmele listate sunt in special mari, multinationale, dar
si companii mici si mijlocii. Pe masura ce bursa din New York a crescut, din ce in ce mai multe
companii din afara granitelor Statelor Unite au aparut pe piata.

Aceasta piata din afara SUA reprezinta aproximativ 25% din totalul actiunilor tranzactionate
pe Wall Street, fiind formata din aproximativ 1281 de companii. Numarul de companii ce
participa la NYSE din punct de vedere geografic este dupa cum urmeaza (nyse.com, mai
2010):

1. SUA - 3931

2. Canada - 71

3. Caribbean / Bermuda / Puerto Rico - 55

4. America Latina - 82

17 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

 5. Orientul Mijlociu/ Africa - 20

6. Asia / Pacific - 113

7. Europa - 940

La ora actuala, la bursa din New York, lucreaza in mod permanent, ca angajati ai bursei, cca
2000 de oameni. Structura de conducere este astfel compusa:

1. Board of Directors – compus din majoritatea directorilor neafiliati la o alta structura

de conducere;

2. Management committee;

3. Board Committees: Audit Committee; Human Resources and Compensation

Committee; Nominating and Governance Committee; Technology Committee

NYSE este in primul rind o piata de licitatie unde marea majoritate a tranzactiilor au loc
direct intre un cumparator si un vanzator. Un “market maker ” este desemnat pentru fiecare
firma si acesta supervizeaza si se ocupa de miscarile din piata in beneficiul firmei respective.
Toate ofertele de de cumparare sau vanzare ale actiunilor firmei respective sunt inregistrate
de catre acest specialist intr-un “order book”.

3.3 MODUL DE ORGANIZARE

NYSE este o organizatie care se auto-reglementeaza, la fel ca marea majoritate a burselor din
Statele Unite. Mai mult de 300 din cele mai mari firme de brokeraj sunt membre ale NYSE.
Aceste firme deservesc mai mult de 98 de milioane de clienti, ceea ce reprezinta mai mult de
84% din totalul investitorilor publici, cu active totale de 4 trilioane de dolari americani.
Acestia opereaza prin intermediul a 20.000 de sucursale pe intreg teritoriul lumii, avand mai
mult decat 195.000 de angajati. Acesti membri NYSE trebuie sa indeplineasca standarde de
reglementare riguroase. Firmele sunt obligate sa monitorizeze si sa armonizeze propriile
reglementari cu cele ale NYSE in vederea evitarii violarii termenilor reglementarilor. NYSE
Regulation examineaza in fiecare an fiecare organizatie membra care face afaceri cu publicul,
pentru a determina daca respectivele reglementari sunt respectate sau nu. Deasemenea,
NYSE Regulation lucreaza cu alte agentii guvernamentale, printre care SEC si biroul
procurorului general, si face parte dintr-un grup autohton si non-US de piete si agentii care-si
impartasesc informatii financiare si de reglementare. In afara reglementarii organizatiilor
membre, prin impunerea de reguli si legi federale, NYSE Regulation se asigura de asemenea
ca firmele listate pe NYSE respecta standardele financiare si de guvernare corporatista, prin
intermediul celor peste 700 de angajati, incluzind diviziile de “Listed Company Compliance”,”
Member Firm Regulation”,” Market Surveillance”,”Enforcement”, si “Dispute
Resolution/Arbitration”:

• Listed Company Compliance – regulamentul de comformitate

18 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

NYSE cere companiilor listate sa respecte criteriile listarii si ca urmare sa mentina in mod
continuu respectarea standardelor. Aceasta divizie ce monitorizeaza si impune
compatibilitatea cu standardele este impartita in doua parti:

1) grupul de respectare financiara, care revizuieste rezultatele financiare raportate de catre

companie atat la momentul listarii cat si cele mai recente pentru a se asigura ca inca respecta
criteriile de listare si

2) grupul de respectare a guvernantei corporatiste, care se asigura ca firmele listate adera la

cele mai inalte standarde de transparenta si contabilitate

•Member Firm Regulation – Regulamentul firmelor membre

Aceasta divizie conduce examinarea a mai mult de 380 de organizatii membre ale NYSE in
vederea respectarii standardelor financiare, de operare si de vanzare ale acestora. In plus,
aceasta divizie interpreteaza si dezvolta regulile NYSE, dezvolta si administreaza diferite
examinari si calificari ale industriei si totodata programele de educatie continua din industria
de titluri.

• Market Surveillance – suprevegherea pietei

Este responsabila printre multe altele de monitorizarea fluxurilor de capital, atit pre cat si
post tranzactie. Divizia “Market Surveillance” reanalizeaza tranzactiile pentru a se asigura ca
regulile si principiile pietei sunt respectate, si ca aceste tranzactii nu implica practici
manipulative si abuzive.

• Enforcement – aplicarea reglementarilor

Aceasta divizie investigheaza si actioneaza in justitie in cazul incalcarilor regulilor NYSE si a

legilor federale in materie. Investigatiile includ incalcari ale cerintelor financiare si
operationale, deficiente in contabilitate, incalcari ale standardelor de raportare.

• Dispute Resolution/Arbitration – Solutionarea litigiilor/Arbitraj

Aceasta divizie ofera un forum neutru pentru solutionarea disputelor legate de tranzactionare
in 46 de orase aflate de-a lungul Statelor Unite. NYSE a oferit de mai mult de 125 de ani un
forum de arbitrare pentru rezolvarea disputelor dintre investitori si brokerii/organizatiile
membre si intre organizatiile membre si angajatii acestora.Arbitrarea permite ca o disputa sa
fie rezolvata repede si corect de catre arbitrii impartiali , care detin atat cunostintele necesare
si au si impartialitatea necesara pentru solutionarea litigiilor.

3.4 CONDITII DE ADMITERE LA COTA BURSEI

Listarea la NYSE este recunoscuta pe plan international ca insemnand ca o societate a atins

maturitatea si o pozitie fruntasa in ramura industriala din care face parte, in ceea ce priveste

19 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

atat activele si veniturile cat si interesul actionarilor. Intr-adevar, conditiile de listare sunt
concepute in asa fel incat sa asigure ca orice companie ale carei actiuni sunt tranzactionate
la Bursa merita aceasta recunoastere.

O companie care se califica pentru listarea la Bursa poate, in mod normal, sa se astepte ca
actiunile ei sa fie tranzactionate in sase saptamani dupa ce a completat cererea de listare.

Pentru a se califica pentru listarea la NYSE, o companie americana trebuie sa indeplineasca

anumite criterii: un minimum de distributie a actiunilor companie in America si un minimum
de criterii financiare.

I. Criterii de distributie si marime – trebuie indeplinite urmatoarele trei criterii:

 Unitatea normala de tranzactionare (un bloc de 100 de actiuni) – 400$;

 Actiunile detinute public – 1.100.000 ;

 Valoarea ctiuniloe detinute public – 40 milioane de dolari.

II. Valorea pe actiune - 4 dolari

III. Criterii financiare:

 Alternativa I - Testul veniturilor:

- Veniturile inainte de impozitare pe ultimii trei ani – 10 milioane de dolari;

- Minimum in fiecare din ultimii doi ani – 2 milioane de dolari;

- Venitul din ultimul an trebuie sa fie pozitiv

Sau

- Veniturile inainte de impozitare pe ultimii trei ani – 12 milioane de dolari;

- Minimum in ultimul an – 5 milioane de dolari;

- Minimum in penultimul an – 2 milioane de dolari

 Alternativa IIa - Evaluarea veniturilor din incasari pe baza cash flow

- Cel putin 500.000.000 $ -capitalizare bursiera;

- Cel putin 100.000.000 $ incasari in ultimele 12 luni

- Fluxul de numerar (cash flow) insumat in ultimii trei ani fiscali trebuie sa fie de cel
putin 25.000.000 $

 Alternativa II b – Evaluarea veniturilor

20 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu
 - Capitalizarea bursiera – 750 milioane de dolari;

- Venituri in ultimul an fiscal – 75 milioane de dolari

 Alternativa III – companiile afiliate (valabila pentru companiile afiliate la o companie

deja listata la NYSE sau care au compania mama listata la NYSE)

- Capitalizarea bursiera – 500 milioane de dolari;

- Perioada de functionare – minimum un an;

- Compania la care este afiliata/compania mama are reputatie si stare financiara buna

 Alternativa IV – activele si capitalurile proprii

- Capitalizarea bursiera – 150 milioane de dolari;

- Activele – 75 milioane de dolari;

- Capitalurile proprii – 50 milioane de dolari

IV. REITs - real estate investment trust – pentru companiile care investesc in
proprietati imobilare – capitalurile proprii - 60 milioane dolari

Pentru a mentine calitatea listei de companii listate la bursa, NYSE solicita companiile
americane sa indeplineasca anumite conditii pentru a fi acceptate si sa mentina un anumit
standard pentru a continua sa fie listate. Conditiile sunt grupate in doua categorii:

I. Conditii financiare– se analizeaza rezultatele financiare ale companiei, atat la

momentul listarii initiale cat si pe perioada ulterioara, pentru a se verifica daca inca
se incadreza in standardele impuse de Bursa.

II. Conditii de guvernare corporatista – se analizeaza daca se respecta standardele de

transparenta si regulile contabile

I. Conditiile financiare la listarea initiala pentru companiile din SUA includ date
despre venituri, castiguri, cash-flow, volume tranzactionate, valoarea de piata si
pretul pe actiune.

1. Conditii de distributie:
 Numarul total de actionari: 2200
 Un volum mediu lunar tranzactionat - 100.000 actiuni (pentru ultimele 6 luni)

Sau

 Numarul total de actionari: 500

21 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

  Un volum mediu lunar tranzactionat - 1.000.000 (pentru ultimul an)

Sau

 Numarul detinatorilor a 100 de actiuni: 400

 Numarul actiunilor detinute public 1.100.000

2. Compania trebuie sa dovedeasca ca are o valoare de piata a actiunilor detinute

public de 60.000.000 dolari (pentru listarea initiala) si un pret pe actiune de minim 4
dolari.
3. Standarde financiare

 Testul veniturilor (incomes test): Veniturile inainte de impozitare trebuie sa fie pe

ultimii trei ani fiscali de minimum 10.000.000 dolari (insumat) cu un minim de
2.000.000. dolari in penultimii 2 ani fiscali si cu valori pozitivi in toti cei 3 ani sau
minimum 12.000.000 dolari (insumat pe ultimii 3 ani fiscali) cu un minim de
5.000.000 dolari in ultimul an si 2.000.000 in penultimul an. In cazul in acre in
stuctura capitalului s-a produs o schimbare major se tine cont de ultimele 9 luni din
12. Venitul pe ultimul an fiscal trebuie ajustat astfel: trebuie sa se tina cont de
veniturile care urmeaza a se incasa, de datoriile care trebuie platite, de achizitiile
care au fost facute si care trebuie platite pe parcursul a mai multi ani. Ca urmare,
compania trebuie sa pregateasca un raport sau sa solicite un raport efectuat de o
firma de audit extern, in concordanta cu standardele impuse de Institutul American
al Contabililor publici autorizati , raport care sa fie pus la dispozitia Bursei. Sunt
excluse costurile asociate unei fuziuni, costurile de relocare a unor fabrici sau birouri,
costurile de protectie a mediului, intelegerile in instanta, costurile sau veniturile
rezultare din vanzarea unei subsidiare

 Evaluarea veniturilor din incasari pe baza cash flow (revenue with cash flow test).
Daca o companie alege acest criteriu pentru evaluarea in vederea listarii, atunci
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

o Cel putin 500.000.000 $ - valoare globala de piata; capitalizare bursiera

o Cel putin 100.000.000 $ incasari in ultimele 12 luni

o Fluxul de numerar (cash flow) insumat in ultimii trei ani fiscali trebuie sa fie
de cel putin 25.000.000 $

In general, Bursa se asteapta sa listeze companii care au fost listate pe o alta piata sau
pentru care transferurile de actiuni au fost facute public. Insa, uneori, o companie ale carei
actiuni au facut obiectul unui schimb privat doreste listarea la bursa, pentru a permite
actionarilor existenti sa isi vanda actiunile lor. Bursa analizeaza de la caz la caz aceste
solicitari, si va trebui sa determine ca acea companie a ajuns la valoarea globala se piata
22 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu
ceruta. Determinarea se face pe baza a (1) unei evalurii a companiei facuta de o a treia parte
si (2) cel mai recent pret de tranzactionare intr-un sistem de tranzactionare pentru actiunile
neinregistrate. O astfel de companie va fi acceptata la tranzactionare numai daca se
dovedeste ca valoare globala de piata este de 600.000.000 $

In afara de standardele financiare de mai sus, se tine cont si de o seama de alti

factori, cum ar fi:

- Compania trebuie sa fie ceea ce se cheama “going concern”, adica trebuie sa poata
continua sa functioneze ca o entitate de afaceri fara amenintarea falimentului;

- Valoarea activelor si a veniturilor;

- Gradul de interes national in ceea ce priveste compania;

- Caracterul pietei pentru produsele oferite de companie;

- Daca este sau nu incadrata intr-o industrie in expansiune;

- Drepturile de vot ale actionarilor;

- In cazul in care se evidentiaza o lipsa de interes pentru actiunile unei companii,

evidentiata printr-un volum mic de tranzactionare pe o alta piata sau lipsa de interes
a dealer-ilor OTC se aplica standarde de distributie mai ridicate

II. Standardele de guvernare corporatista:

1. Companiile listate trebuie sa aiba o majoritate de directori independenti;

2. Testul de independenta - un director nu este considerat independent:

- decat daca consiliul director al firmei declara ca acel director nu are nicio legatura
materiala cu firma (partener, actionar);

- daca el, sau un membru apropiat al familiei sale, este sau a fost pe parcursul
ultimilor trei ani, angajat al firmei care solicita listarea;

- daca el, sau un membru apropiat al familiei sale, a primit pe parcursul oricarei
perioade de 12 luni din ultimi trei ani, mai mult de 120.000$ ca si compensatie
directa;

- daca el, sau un membru apropiat al familiei sale, este sau a fost, pe parcursul
ultimilor trei ani, partener sau angajat la o firma care indeplineste rolul de auditor
extern pentru firma care solicita listarea;

23 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

 - daca el, sau un membru apropiat al familiei sale, este sau a fost, pe parcursul
ultimilor trei ani fiscali, membru de conducere intr-o firma care a efectuat plati sau a
primit incasari mai mari de 1.000.000 $

3. Directorii care nu fac parte din managementul companiei trebuie sa se

intalneasca, conform unui orar bine stabilit, fara membrii de conducere.

4. Comitetul de guvernanta corporatista – companiile listate trebuie sa aiba un

comitet de guvernanta corporatista compus din directori independenti,
comitet care trebuie sa aiba bine definit scopul si responsabilitatile si sa
efectueze o evaluare anuala a performatei comitetului.

5. Comitetul de compensatie– companiile listate trebuie sa aiba un comitet de

compensatie compus din directori independenti, care sa aiba ca principala
activitate sa revizuiasca si sa aprobe scopurile si obiectivele relevante, sa
evalueze performanta CEO in lumina acestor scopuri si obiective si sa
determine si aprobe nivelul compensatiei CEO in baza acestei evaluari. De
asemenea, trebuie sa faca recomandari in ceea ce priveste compensatiile
acordate membrilor non-CEO .

6. Comitetul de audit ;

7. Acordul actionarilor – actionarilor trebuie sa li se dea oportunitatea sa voteze

in toate planurile de “equity-compensation”. Un plan “equit-compensation”
este un plan sau o intelegere care furnizeaza oricarui angajat, actiuni ca si
compensatie.;

8. Orice companie listata trebuie sa adopte si sa dezvaluie liniile directoare de

guvernanta corporatista: standardele de calificare pentru functia de director;
responsabilitatile directorilor, accesul directorilor la conducerea firmei,
compensatiile directorilor, evaluarea anuala a perfomatei board-ului;

9. Codul de conduita si etica in afaceri – orice companie listata trebuie sa

adopte si sa faca public codul de conduita si etica in afaceri pentru angajati,
directori si membri de conducere.

In cazul in care, pe parcursul listarii o companie nu se mai incadreaza in standardele Bursei,

se analizeaza daca este in continuare oportun ca acea companie sa mai fie listata. Se tine
cont daca exista un plan de redresare pe o perioada limitata de timp, astfel incat sa fie
indeplinite in continuare standardele Bursei. Daca acel plan nu functioneaza compania este
de-listata, si actiunile ei nu se mai tranzactioneaza la Bursa.

3.5 MODUL DE TRANZACTIONARE

Bursa din New York este de mult timp leader-ul in asigurarea celor mai bune preturi si a celor
mai mici costuri de tranzactionare din totalul burselor si acest lucru este posibil multumita
modelului sau unic de piata. NYSE reuseste sa combine cele mai bune aspecte ale modurilor

24 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

de tranzactionare traditionale, electronice, de licitatie si cu strigare. Cumparatorii si vanzatorii
se intalnesc direct pe piata pentru a concura pentru cel mai bun pret posibil prin intermediul
jocului cererii si ofertei. In cadrul bursei din New York, investitorii au posibilitatea de a alege
metoda de tranzactionare optima dintr-o paleta larga de metode, lucru ce duce, in final, la
optimizarea pretului de tranzactionare.

Pentru a putea tranzactiona titluri pe “Platforma de tranzactionare” este necesara o licenta

de tranzactionare emisa de bursa. Numai brokerii-dealerii acceptati de NYSE pot obtine
aceste licente de tranzactionare. Marea majoritate a detinatorilor acestor licente sunt ori
“Floor brokers” ori specialisti. Diferenta dintre acestia consta in:

• Floor Brokers.

Brokerii prezinta ordine publice de cumparare sau vanzare de actiuni si incearca sa obtina
pentru clientii lor cel mai bun pret. Brokerii participa atat personal cat si electronic pe
“Platforma de tranzactionare”. Exista doua tipuri de brokeri ce lucreaza pe “Platforma de
tranzactionare”: brokerii independenti si brokerii casei. Brokerii casei sunt angajatii unor
firme de brokeraj detinatoare ale conturilor investitorilor publici. Acesti profesionisti ai pietei
cumpara si vand titluri ca un agent al clientilor lor. Majoritatea brokerilor independenti, sunt
brokeri cu acces direct, ce trateaza cu investitorii institutionali, si pot negocia valori ale
comisionului mai mici.

• Specialisti.

Fiecarui tip de actiuni tranzactionate pe bursa din New York ii este alocat un specialist, un
profesionist al pietei, ce actioneaza ca un punct de contact intre brokerii care primesc ordinul
de vanzare de actiuni ale companiei respective si cei care primesc ordin de cumparare de
actiuni ale respectivei companii. Specialistii actioneaza ca adjudecatori ai respectivelor
actiuni, ei fiind desemnati sa tranzactioneze intr-o locatie desemnata, numita “trading post”.
Toate cumpararile si vanzarile respectivelor actiuni au loc in aceasta locatie. Specialistii se
folosesc de tehnologie pentru aducerea la un loc a cumparatorilor si vanzatorilor, pentru a
imbunatati preturile si pentru a servi ca punct de contabilizare. Intr-un cuvint pentru o
functionare mai buna a pietei. Piata hibrida,”The Hybrid Market” automatizeaza mare parte a
muncii specialistilor, ajutandu-i pe acestia sa fie mai eficienti. NYSE foloseste o arie larga de
tehnologii sofisticate si robuste pentru a ajuta brokerii si specialistii in tranzactii si pentru a
aduce valoare adaugata pentru clientii sai. Capacitatea de tranzactionare a bursei este de 10
miliarde de actiuni pe zi, recordul de actiuni tranzactionate intr-o singura zi a fost atins pe
data de 24 iunie 2005, cind numarul acestora s-a situat la valoarea de 3,1 miliarde.

La NYSE, 100% din ordinele de cumparare/vanzare sunt furnizate electronic direct catre
punctele de tranzactionare, cabine si palmtop-urile specialistilor prin urmatoarele cai:

• SuperDOT® (Designated Order Turnaround System):

25 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

Mai mult de 95% din ordinele de cumparare/vanzare ajung catre statiile de lucru ale
specialistilor direct la punctul de tranzactionare prin intermediul acestui sistem electronic de
rutare a ordinelor. Dupa ce ordinul a fost executat, un raport de executie este returnat direct
catre biroul firmei membre prin acelasi circuit electronic care a adus ordinul catre specialistul
aflat pe “Platforma de tranzactionare”. SuperDOT® se ocupa de marea majoritate a ordinelor
de vanzare/cumparare mici. Tranzactiile mari se fac prin intermediul “Broker Booth Support
System “(BBSS®) si a “NYSE e-Broker” .

Modul de cumparare si vanzare a unei actiuni pe bursa din New York

Pentru a explica modul de tranzactionare a actiunilor pe bursa din New York vom apela la un
exemplu pur teoretic. Acest mod de tranzactionare poate fi insumat in 12 pasi:

1. George din Dallas, Texas decide sa investeasca in actiuni pe bursa din New York. George s-a
gandit sa cumpere actiuni la Lockheed Martin. Pentru aceasta, el isi contacteaza brokerul de
la NYSE pentru a obtine o cotatie a actiunilor companiei Lockheed Martin, adica sa afle care
este cea mai mare oferta de cumparare si cea mai mica oferta de vanzare.

2. Condoleezza din Washignton DC, decide sa vanda 300 de actiuni la compania Lockheed
Martin din portofoliul pe care-l detine , avand nevoie urgenta de bani. Condoleezza verifica
pe site-ul bursei pretul la care este tranzactionata o actiune la compania respectiva.

3. Atat brokerul lui George cat si Condoleezza insasi, afla cotatia prin intermediul unui sistem
electronic ce se actualizeaza constant direct de pe Platforma.

4. Luand in calcul ceea ce stia deja despre compania Lockheed, cat si ca urmare a sfaturilor
primite de la brokerul sau, George decide sa cumpere 300 de actiuni la pretul pietei si ii da in
conformitate ordin de cumparare brokerului. Condoleezza pe de alta parte se logheaza in
contul sau deschis pe site-ul firmei de brokeraj cu care lucreaza, firma ce este membra a NYSE
si plaseaza un ordin de vanzare de 300 de actiuni, la pretul pietei, la compania Lockheed.

5. Ambele ordine sunt transmise electronic catre “platforma” NYSE prin intermediul
sistemului SuperDOT® direct catre specialistul ce se ocupa de firma respectiva.

6. Clientul se poate folosi atit de piata prin intermediul specialistului, sau poate folosi de NYSE
Direct+ pentru obtinerea unei executii electronice.

7. La statia de lucru a specialistului ambele ordine sunt reprezentate ca ordine de licitare in

piata, pentru a avea oportunitatea de imbunatatire a pretului. Specialistul care se ocupa de
compania Lockheed Martin se asigura ca tranzactiile se efectueaza corect.

8. Dupa ce tranzactia este executata, statia de lucru a specialistului trimite notificare atat
firmelor ce au dat ordinul de cumparare respectiv vanzare cat si unui sistem de loguri care
inregistreaza toate tranzactiile efectuate in ziua respectiva.

9. Tranzactia este raportata de catre computer si apare in acel sistem de log-uri in intreaga
tara si in intreaga lume.

26 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

10. Tranzactia este procesata electronic, creditand contul firmei de brokeraj a lui George si
debitind contul firmei de brokeraj al Condoleezzei. Brokerul lui George ia legatura cu acesta si
ii comunica la ce pret a cumparat cele 300 de actiuni. George primeste o notificare scrisa prin
e-mail. Condoleezza primeste o notificare prin e-mail in cateva secunde. Ambele notificari
contin descrierea sumara a tranzactiei, termenii si conditiile acesteia, precum si suma exacta
de plata, respectiva ce urmeaza a fi primita.

11. George trebuie sa plateasca intr-o perioada de pana la 3 zile contravaloarea actiunilor
cumparate, la care se adauga posibilele comisioane.

12. Contul Condoleezzei va fi si el creditat in decursul a 3 zile cu suma obtinuta din vanzarea
celor 300 de actiuni mai putin comisioanele.

3.6 INSTITUTII DE SUPRAVEGHERE SI REGLEMENTARE

O retea cuprinzatoare de sisteme de siguranta, pornind de la brokerii individuali si pana la

guvernul Statelor Unite, serveste pentru protejarea investitorilor, pentru sanatatea sistemului
financiar si pentru mentinerea integritatii procesului de formare a capitalului. In varful
piramidei de reglementare se afla guvernul federal. SEC (US Securities and Exchange
Commission), comisie ce a luat nastere ca urmare a deciziei congresului Statelor Unite in
1934, monitorizeaza industria titlurilor si impune penalitati impotriva acelora care nu
respecta reglementarile acesteia. Aceasta agentie federala supervizeaza fiecare companie pe
actiuni ce participa in pietele financiare precum si pietele financiare din Statele Unite in sine.
Congresul adopta legi ce guverneaza industria titlurilor si este responsabil cu asigurarea
functionarii corecte a SEC.

Datorita sumelor ce sunt tranzactionate pe bursa in fiecare zi, Regulamentul pe baza caruia
NYSE trebuie sa isi desfasoare activitatea constituie o problema serioasa. Protejarea
investitorilor si companiilor de pierderile financiare datorate unei conduite improprii si a
unor afaceri ilegale este de o importanta capitala. Fara increderea investitorilor, piata
bursiera de la NYSE ar intra in colaps si ar inceta sa mai existe. Acest lucru, a dus la emiterea
unui numar mare de regulamente extrem de detaliate atat pentru bursa cat si pentru
companiile care doresc sa fie listate pe bursa din New York. Regulamentul are 6140 de reguli
(nyse.com), impartite in mai multe sectiuni, cum ar fi: Conditiile de acceptare a membrilor,
regului disciplinare, conditiile de listare, Exchange stock portfolio rules, Off hours trading
facility rules, etc.

Conform grupului NYSE, piata isi mentine integritatea datorita efortului combinat a patru
elemente de baza. Aceste patru grupuri formeaza ceea ce piata numeste “Regulatory
Pyramid”. Aceasta piramida este formata (in ordinea descrescatoare a importantei lor) de
catre: Congresul Statelor Unite, “The Securities and Exchange Commission” cunoscut ca SEC,
NYSE-ul in sine si alte organizatii conexe cu rol de reglementare si in final firmele individuale
de brokeraj. Persoanele fizice sau organizatiile care nu respecta regulile SEC-ului devin
subiectii unor penalitati extrem de dure, ce include amenzi, suspendarea licentei, si chiar si
excluderea de pe piata.(NYSE, 31 decembrie,2008).

Piramida de reglementare a NYSE poate fi schitata astfel:

27 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

28 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu
CAPITOLUL 4 : CONCLUZII

S-ar putea crede la prima vedere ca sunt putine lucruri mai solide decat o bursa, mai ales
atunci cind ne referim la o bursa de nivelul celei din New York. Si cu toate acestea, intre
majoritatea burselor din jurul lumii concurenta este acerba

Chiar si bursa din New York, cea mai mare dintre toate, are temerile sale. Aceste temeri au la
origine schimbarile structurale care au avut loc si au loc la nivel national si global. Totodata
globalizarea afecteaza pietele internationale din marea majoritate a ramurilor. Companiile,
mai ales cele multinationale se extind, noi piete se deschid, toate acestea afectind bursele.

Evolutia tehnologiei, competitia, investitiile in afara granitelor, globalizarea si noul rol pe care
si-l asuma intermediarii financiari determina bursele in general sa se adapteze. NYSE, a inteles
aceasta necesitate.

Conform celor spuse de Larry Tabb, membru fondator si CEO al Tabb group (firma de
cercetare de piata): „cand NYSE a adoptat platforma automata de tranzactionare, a permis ca
Chicago Mercantile Exchange si London Stock Exchange sa castige teren. Dar, dupa venirea lui
Rubinow (actualul CIO al NYSE) bursa a recapatat terenul pierdut. In ultimii cinci ani, s-au
facut achizitii si s-au incheiat parteneriate strategice, ceea ce adus la aceasta revenire. Tot in
aceasta perioada s-a dezvoltat si Secure Financial Transaction Infrastructure)”.

Frederick Scutieri, senior Vice president la firma de brokeraj Cuttine& Co. spune ca NYSE si-a
imbunatatit in ultimii ani capacitatile tehnologice. In martie 2010, Cuttone a fost prima firma
care s-a mutat in noua platforma de tranzactionare.

In 2007, John Thain, CEO al NYSE, declara "We want to be global, and to be global we need a
bigger presence in Asia". Aceasta este una dintre tendintele care se manifesta si se vor
manifesta in continuare pe plan mondial, si desigur si din punctul de vedere al NYSE, luand in
calcul numai potentialul pe care il are China de oferit, de exemplu.

Cu toate acestea, NYSE se va confrunta cu bursele mai mici, burse care tind sa se coaguleze,
mai ales la nivelul Europei si al Asiei. NYSE se vede totodata pusa in situatia in care diferite
companii americane isi muta cartierul general in alte zone din afara Statelor Unite, urmare a
prevederilor Sarbanes-Oxley Act , act rezultat in urma scandalurilor contabile ce au lovit SUA
la inceputul anilor 2000. "If a company isn't going to list in the U.S., we want them to list on
Euronext," a declarat Thain .

Intr-un interviu acordat in 18 mai 2010, Steve Rubinow, CIO of NYSE Euronext, declara: „Criza
financiara din ultimii ani a permis tuturor participantilor pe piata bursiera sa faca un pas
inapoi si sa se uite cu mare atentie unde se afla, care sunt punctele tari si punctele slabe ale
activitatii lor, ce strategie trebuie adoptata sau daca este necesara o schimbare de strategie”

In concluzie, continua adaptare a burselor, inclusiv a celei din New York la noile realitati
mondiale, va determina succesul sau insuccesul acestora, singura sansa a lor de a supravietui
este de a crea mari burse multinationale care pot face fata concurentei si presiunii
investitorilor.
29 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu
Integrarea pietelor de tranzactionare reprezinta un fenomen obiectiv, impus de procesul de
globalizare si de tendinta de a se adapta la noile cerinte tehnologice si de a reduce costurile
de exploatare care devin tot mai mari.

Romania ar trebui sa incerce sa se racordeze la marile platforme de tranzactionare, ceea ce ar

duce la dezvoltarea pietei bursiere pe deoparte si pe de alta parte la circulatia internationala
mai simpla si mai ieftina a activelor tranzactionate si la accesul investitorilor din Romania la o
piata mai larga, mai diversificata si mai lichida.

Bibliografie

30 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu

1. Gabriela Anghelache - Piata de capital in context european, Editura
Economica, Bucuresti 2009

2. Financial Market and Institution – Frederic S. Mishkin, Stanley G. Eakins

(2006)

3. Financial Institutions, Instruments and Markets -Roseville N.S.W.,

McGraw-Hill Williamson, C., (2005).

4. The New York Stock Exchange Listed Company Manual (nyse.com)

5. www.nyse.com

6. www.nyseeuronext.com

7. www.nytimes.com

8. www.zf.ro

9. www.wall-street.ro

31 Bursa din New York –Marilena Gabriela Stancu