UNIVERSITATEA,, DANUBIUS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ECONOMIE
PROGRAMUL DE MASTER: MANAGEMENT FINANCIAR PUBLIC ȘI PRIVAT
Disciplina: Pieţe financiare şi tranzacţii bursiere
Conf.univ. dr. Mihaela Nicolau

Masterant: Clima Crina Elena

Rolul bursei de valori in economia reala

CUPRINS :

1. Introducere

2. Generalitati privind bursa de valori si scopul acesteia

3. Conceptul general de bursa de valori

4. Rolul bursei de valori in economie

4.1. Functiile bursei de valori mobiliare

4.2. Clasificarea burselor

4.3. Participantii la activitatea bursiera

5. Scurta istorie a burselor

6. Piata bursiera

7. Rolul burselor in economia contemporana

8. Bibliografie

1. Introducere

Bursa de valori reprezinta locul unde vanzatorul si cumparatorul se intalnesc

reciproc , unde preturile se stabilesc conform cererii si ofertei , iar singur, procesul se
reglementeaza de anumite norme , adica putem spune ca aceasta piata are o forma
organizata. In calitate de marfa , apar valori mobiliare , iar preturile lor sunt reprezentate
de cotarile acestor valori mobiliare la bursa. Prezenta lucrare se axeaza pe studiul si
rolul bursei de valori in economia reala .

2. Generalitati privind bursa de valori si scopul acesteia

Privita prin prisma continutului activitatii , bursa de valori reprezinta una dintre
cele mai importante institutii ale economiei de piata , o culme a pietei , maturitatea , ba
chiar chintesenta ei1. Dezvoltarea comertului inceputa in timpuri istorice primitive , a
avut nevoie de mii de ani pana a gasit aceasta forma sublimata de tranzactii 2, inventand
bursa.

Spiritul acestei institutii este insa marcat de traditiile comerciale , istorice , culturale ale
tarii in care ea functioneaza si reglementarile ei specifice variaza de la meridian la
meridian si pe acelasi meridian la diverse latitudini. Raman comune insa principiile
generale de functionare , definirea elementelor fundamentale sunt aceleasi , doar
mecanismele , inter-relatiile , autoritatea , participarea , intimitatea bursei fiind cele
specifice fiecarei tari in parte. Regimul juridic al burselor constituie forma sub care
aceste institutii se organizeaza intr-o tara sau alta , fie sub forma de asociatii pe actiuni ,
fie ca asociatii comerciale. Sunt si situatii in care bursele functioneaza in cadrul
Camerelor de Comert si Industrie , ca sectoare cu activitati distincte. Pe plan
international , ca si in cazul Romaniei de aproximativ 5 ani , de altfel , functioneaza
burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursa publica este organizata si
reglementata prin legi speciale si este specifica , cu predilectie , dreptului continental -
Franta , Belgia , Italia3 .

Bursa privata in schimb , este o asociatie a persoanelor fizice si juridice , create in

conditiile legii , care reglementeaza constituirea , exploatarea si dezvoltarea unei piete
secundare de capital. In istoria comertului , se cunosc mai multe categorii de tranzactii
care s-au dezvoltat de-a lungul timpului , pana cand s-a realizat o concentrare a ofertei
si a cererii intr-o piata adapostita de o institutie ce poarta denumirea de bursa. In
esenta , denumirea de bursa indica locul de intalnire a cumparatorilor si vanzatorilor , in
sensul unui spatiu de concentrare a cererii si ofertei. Acest continut rezulta din definitiile
date in documentele de specialitate. Astfel , in legea romana asupra burselor din 1929 -
legea Madgearu - se arata : ”bursele sunt institutii publice create in scopul de a reuni
pe comercianti , industriasi , producatori , armatori si asiguratori in vederea negocierii

1Dominique Gallois , Bursa . Origine si evolutie , Editura Teora , 1999

2Ioan Popa , Bursa – vol I , Editura Adevarul , Bucuresti , 1993

3Adrian Tutuianu , Piata de capital . Regimul juridic aplicabil participantilor , Editura Hamangiu , 2007
valorilor publice si private , monedelor , devizelor , marfurilor , productelor , inchirierii
vaselor si acoperirii riscurilor de tot felul ”.

Legea 52/1994 , la momentul actual abrogata , privind valorile mobiliare si bursele de

valori definea bursa de valori astfel : „ institutie cu personalitate juridica asigurand
publicului prin activitatea intermediarilor autorizati sisteme , mecanisme si proceduri
adecvate pentru efectuarea continua , ordonata , transparenta si echitabila a
tranzactiilor cu valori mobiliare si care constituie piata oficiala si organizata pentru
negocierea valorilor mobiliare admise la cota oferind economiile investite in ele garantia
morala si securitatea financiara prin masurarea continua a lichiditatii respectivelor valori
mobiliare . ”

Bursa inseamna institutia ce gazduieste o piata bursiera . Bursa , in sens

general , poate defini o piata specifica ( de produse , metale , actiuni , etc) , dar bursa in
sensul ei curent este o institutie a economiei de piata in care se manifesta o piata
organizata , libera, eficienta , transparenta , corecta , adaptabila , lichida. Pietele de
capital au, de fapt in bursa imaginea perfecta , confundandu-se chiar cu aceasta in
unele situatii4 . O alta definitie ce putem sa o atribuim bursei ar fi urmatoarea : un
segment al pietei financiare , o piata secundara organizata , transparenta si
supravegheata , pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare si derivate
ale acestora.

Valorile mobiliare ( titlurile financiare ) care constituie obiectul principal al contractelor ce

se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare , disponibilitati neutilizate ce
sunt dirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice.
Bursa de valori apare , in acest caz , ca un regulator al fluxurilor financiare , un
stimulator si diversificator al productiei rentabile , precum si un detector al productiei
nerentabile5 .

3. Conceptul general de bursa de valori

Bursa este o piata pe care se ofera si se desfac , dupa o procedura speciala ,

marfuri sau valori mobiliare . Denumirea institutiei provine de la numele unei vechi
familii de hangii , Van der Bursen , care a infiintat la Bruges , in Flandra ( Belgia de azi )
un local numit Hotel de Bourses , in holul caruia se negociau metale pretioase ( aur ,
argint , platina ) precum si hartii de valoare.

4Flavius Marin , Razvan Stoica , „ Institutia bursei din Romania pe traseul dificil si sinuos al performantei
economice. Dimensiuni istorice si actuale ”, format electronic

5Gh. Ciobanu , Burse de valori si tranzactii la bursa , Editura Economica , 1997

Cel mai frecvent termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata care
se bucura de interes in lumea afacerilor , in masura in care asigura un cadru organizat
pentru realizarea tranzactiilor , un sistem de principii si norme care sa garanteze
incheierea si executarea contractelor , in conditii de exactitate , corectitudine si
transparenta . Bursa se prezinta ca o institutie care dispune de spatii pentru tranzactii
unde se concentreaza cererea si oferta de valori mobiliare , realizandu-se negocierea ,
contractarea si executarea contractelor in mod deschis , in conformitate cu un
regulament cunoscut. Acest mod de organizare a activitatii bursiere presupune
centralizarea tranzactiilor prin intermediul unui mecanism care asigura accesul direct si
continuu al clientilor la informatiile de piata si la efectuarea operatiunilor , exclusiv in
cadrul acestui mecanism .

In mod traditional , acesta s-a realizat prin concentrarea ordinelor de vanzare si

cumparare intr-un spatiu special amenajat denumit sala de negociere a bursei. In
aceasta incinta se efectueaza tranzactiile de catre un personal specializat.

4. Rolul bursei de valori in economie

Privite prin prisma continutului activitatii , bursele de valori mobiliare reprezinta

segmentul cel mai important al pietei secundare de capital. Fiecare tranzactie este
generata de interesele vanzatorilor si cumparatorilor si la randul ei , produce efecte
asupra cursului valorilor mobiliare . Se poate concluziona deci ca bursa de valori este
cea care asigura lichiditatea si mobilitatea capitalurilor. Prin intermediul bursei , agentii
economici care si-au plasat capitalurile pe piata primara pot reintra in posesia
capitalurilor , inainte de scadenta.

4.1 Functiile bursei de valori mobiliare

In economie , functiile bursei de valori mobiliare sunt :

- concentrarea cererii si ofertei de valori mobiliare pe o anumita piata la un moment dat ;

- efectuarea tranzactiilor cu valori mobiliare in conformitate cu ordinele adresate de

clienti ;

- urmarirea sistematica a cursului valorilor mobiliare inregistrate la cota bursei;

- reflectareaconjucturii economice , intr-o anumita perspectiva , determinata atat de

factori specifici pietei in cauza , cat si factori externi .

Rolul bursei este unul complex ; principalul rol al bursei il constituie efectuarea de
tranzactii cu hartii de valoare emise de agentii economici si plasate de agentii de
schimb , acestea putand fi comercializate datorita caracterului lor negociabil. Activitatea
pe piata bursiera este urmarita prin intermediul cursului valorilor mobiliare si indicelui
bursier. Acesti indictori sunt considerati barometre ale starii economice din tara
respectiva . Bursa este sensibila la toate evenimentele de ordin economic , financiar
monetar, social , politic . Ea pune in evidenta , starea economiei nationale in cadrul
careia functioneaza bursa la un moment dat.

4.2. Clasificarea burselor

a) Dupa obiectul tranzactiilor :

• burse de valori ;

• burse de marfuri ;

• burse valutare sau de devize ;

• burse complementare comertului international .

b) In functie de varietatea tranzactiilor :

• burse generale ;

• burse specializate .

c) Dupa regimul juridic :

• burse private ;

• burse publice .

d) Din punct de vedere al accesului la calitatea de membru :

• burse inchise avand un numar limitat de membri ;

• burse deschise cu un numar nelimitat de membri.

4.3. Participantii la activitatea bursiera

In activitatea bursiera sunt implicate trei categorii de participanti : investitorii , emitentii

de valori mobiliare si intermediarii bursieri . Intermedierii bursieri reprezinta o categorie
de profesionisti al caror rol este de a realiza si incheia tranzactii cu valori mobiliari . Nu
se pot cumpara sau vinde valori mobiliare pe piata bursiera fara ajutorul intermediarilor.
Prin activitatea lor , agentii bursei sunt :

- specialisti operativi care realizeaza direct si nemijlocit operatiuni de bursa si pot fi

grupati in doua categorii : brokeri sau dealeri ;
-specialisti neoperativi cu rol de furnizare de informatii asupra conjucturii si
oportunitatilor de afaceri .

Acestia pot fi :

- analistii bursieri care pot lucra ca angajati ai societatilor de bursa sau in firme proprii ;

- functionari sau angajati ai bursei cu sarcini de supraveghere , urmarire si control

asupra derularii operatiunilor specifice in incinta bursei.

Specialistii operativi , au urmatoarele atributii :

• administrarea portofoliilor de valori mobiliare ;

• mentinerea unor legaturi cu mandatarii acestora pentru derularea tranzactiilor ;

• utilizarea unor procedee publicitare pentru a se face cunoscuti ;

• incheierea unor conventii in vederea unor fuzionari ulterioare .

In acelasi timp , acestora le sunt interzise o serie de actiuni cum ar fi :

• operatiuni bancare insemnand imprumuturi cu titluri sau varsaminte ale

dobanzilor din depunerile primite ;

• acceptarea de participatii financiare la societatile ale caror titluri le negociaza ;

• operatii in contrapartida adica cumpararea pe cont propriu a titlurilor incredintate

pentru a fi revandute , sau vanzarea in beneficiu propriu , catre investitorii care le
incredinteaza ordine de cumparare ;

• comertul cu operatiuni de bursa pentru ei insisi ;

• sa se puna in serviciul unei societati la bursa , ca membru al consiliului de

administratie sau cenzor al acesteia ;

• sa dea garantii speciale pentru indeplinirea operatiunilor cu care sunt insarcinati ;

• sa se invoiasca pentru un comision mai mic decat cel stabilit sau sa faca
bonificatie din acesta ;

• sa faca operatiuni bursiere pentru falitii neabilitati sau cei exclusi de la bursa din
diferite motive;

• sa faca operatiuni fara aplicarea taxelor si impozitelor cerute de lege;

• sa execute sau sa inregistreze operatiuni incheiate in afara bursei.

In Romania , tranzactionarea in cadrul bursei este monopolul membrilor Asociatiei
Bursei si se poate face numai prin intermediul agentilor pentru valori mobiliare autorizati
ca agenti de bursa. Dobandirea calitatii de agent de bursa are la baza cererea
transmisa de societatea de valori mobiliare catre bursa si necesita indeplinirea
urmatoarelor conditii :

- persoana in cauza trebuie sa detina o autorizatie valabila de „ agent pentru valori

mobiliare ” acordata de CNVM ;

- sa aiba varsta minima precizata prin reglementarile bursei ;

sa fi frecventat si promovat testele si examenele profesionale cerute de dobandirea

profesiei de agent de bursa.

Autorizarea agentilor se face de Directorul General al Bursei iar evidenta tuturor

agentilor se tine intr-un registru.

5. Scurta istorie a burselor

Bursele , in general , joaca in lumea contemporana atat pe termen lung , cat mai ales
pe termen scurt , un rol cu totul special . Influentele pe care le produc sunt argumentul
cel mai important pentru a afirma ca bursele au devenit unul din stalpii d cea mai mare
importanta pe care se sprijina lumea contemporana , cel putin in dimensiunea ei
economica.

Dictionarul bursier defineste bursa ca pe o piata publica organizata dupa uzante ,

unde sunt tratate valori mobiliare si alte bunuri fungibile . Fiecare tara puternic
industrializata are mai multe burse . Evolutia cursurilor principalelor burse influenteaza
nu numai celelalte burse din aceeasi tara dar si pe cele straine. Bursa care da tonul
tendintei se numeste bursa directoare. O astfel de bursa directoare este bursa din New
York , in legatura cu care se spune : „ cand New York -ul stranuta , celelalte burse fac
guturai ”. Interdependenta cea mai mare exista intre bursele din tarile in care traficul
platilor nu este supus unor restrictii ( Frankfurt , Londra , New York , Zurich). Profesorul
Ioan Popa defineste bursa ca : piata specifica , mecanism de concentrare a cererii si
ofertei pentru anumite categorii de marfuri ori pentru valori , in scopul realizarii de
tranzactii intr-un cadru organizat si in mod operativ , in conditii de libera concurenata .
Bursa este piata prin excelenta.

Literatura de specialitate ofera si alte definitii:

- bursa este o institutie non-profit in cadrul careia au loc tranzactii organizate cu titluri
financiare , drepturi si titluri de marfuri , executate dupa reguli stabilite , obligatorii
pentru toti participantii ;
- bursa de valori este o piata publica ( fictiva ) organizata pentru a mijloci tranzactii cu
hartii de valoare pe termen lung , emise anterior de catre cele mai importante societati
comerciale pe actiuni , precum si de catre autoritati publice ;

- bursa este ultimul etaj al unei piete , dar al unei piete care nu se mai inchide .

Ea permite trecerea rapida de la hartie la ban , si de la ban la hartie . Bursa nu mai este
o piata originara , pe care se vand si se cumpara marfuri fizice , ci o piata derivata , pe
care se vand si se cumpara marfuri fizice , ci o piata derivata , pe care se vand si se
cumpara titluri asupra marfurilor. Bursa isi asuma exclusiv rolul de realizare a tranzactiei
in forma sa „ pura ” , miscarea marfurilor are loc in afara acestei piete care evidentiaza
o serie de trasaturi ale bursei.

In concluzie , bursa reprezinta o tehnica manageriala de afaceri economice specifica

economiei de piata , avand un caracter concurential si care concentreaza in timp si
spatiu cererea si oferta de marfuri , servicii , valori si devize , se desfasoara dupa o
procedura determinata , potrivit unui program intr-un loc cunoscut in prezenta
vanzatorilor si a cumparatorilor , sau a reprezentantilor acestora. Pentru a ajunge aici ,
insa, a fost parcurs un indelungat proces evolutiv care a permis crearea premiselor
materiale si institutionale ale bursei. Astfel , prima bursa in acceptiunea moderna a
cuvantului a aparut la Anvers , in 1531 . La Paris , in 1639 isi fac aparitia agentii de
schimb care se ocupau cu negocierea titlurilor de valoare. De asemenea , in secolul al
XVI - lea , se infiinteaza burse Lyon , Toulouse si Rouen , iar spe sfarsitul secolului al
XVIII lea la Montpellier.

La 24 septembrie 1724 , printr-o hotarare a Consiliului de Stat al Regelui se infiinteaza

bursa din Paris , stabilindu-se astfel si prima reglementare a pietei franceze. Aceasta
stabilea sediul bursei la Hotel de Nevers pe strada Vivienne , frecventa operatiunilor si
interzicerea accesului femeilor in bursa. In 1793 , bursa este inchisa provizoriu pentru a
putea fi deschisa in 1794 in Biserica Petits Pires. La 24 august 1808 , Napoleon I
incepe lucrarile la noul edificiu al bursei , lucrari care se vor incheia in 1826. Astfel , la 3
noiembrie 1826 este inaugurata noua cladire , un palat care va functiona ca „ bursa si
tribunal de comert ”.Bursa din Paris functioneaza si astazi in acest palat. La Londra ,
Thomas Gresham infiinteaza in City , in 1554 o bursa denumita ” Royal Exchange ” care
incepand cu 1773 se va axa numai pe schimbul de efecte financiare si va primi numele
de ” Stock Exchange”. In Germania, primele burse iau nastere la jumatatea secolului al
XVI -lea la Augsburg , Nurnberg si Hamburg. Bursa din Berlin a fost creata in anul 1685.
La Amsterdam bursa a fost infiintata in 1608 , iar la Viena in anul 1761. In ceea ce
priveste Statele Unite , 24 de mici investiori americani care aveau obiceiul sa se
intalneasca sub un platan ( button -wood) in partea de sud a New York --ului au pus
bazele institutiei care avea sa devina prima bursa a lumii. Prin semnarea Buttonwood
Agreement s-a stabilit nivelul comisioanelor fixe percepute la schimbul titlurilor.
Dezvoltarea ulterioara a pietei a determinat , in 1903 , schimbarea sediului bursei pe
Wall Street . Mai tarziu au aparut burse la Bruxelles (1801) , Milano (1831) , Roma
( 1827) , Geneva ( 1850) , Genova si Tokio ( 1855). In prezent , in majoritatea tarilor
lumii exista burse, chiar daca nu toate au aceeasi importanta : unele au functiuni
locale , altele au importanta nationala , asa dupa cum exista si burse de rezonanta
internationala cum ar fi cele de la Paris , Londra, Chicago, New York , Tokio. Sub
denumirea de bursa , s-a dezvoltat in timp o anumita diversitate institutionala. Astfel ,
incepand din secolul al XVIII -lea a inceput procesul de specializare a burselor , in burse
de marfuri si burse de valori .

6. Piata bursiera

Piata bursiera sau bursa, in sens larg , care se prezinta sub forma bursei de
valori propriu – zise , a pietelor interdealeri sau ca bursa electronica , este o
componenta a pietei titlurilor financiare . Menirea sa este de a concentra cererea si
oferta de hartii de valoare si de a asigura realizarea de tranzactii in mod operativ , in
conditii de corectitudine si transparenta. In ultimii ani , piata bursiera a intrat intr-o noua
etapa a evolutiei sale ; in centrele bursiere consacrate s-au luat importante masuri de
modernizare vizand cresterea operativitatii si sigurantei tranzactiilor , iar intr-o serie de
tari din lumea a treia si , recent in tari din Europa Centrala si de Est procesul de creare
si consolidare a pietelor de capital se afla in plin progres.

Bursa , in sens larg are rolul de releu intre surplusul de fonduri neutilizate si
necesitatile economice , transformand economiile in capital. Prin aceasta functie , a sa,
ea este implicata in piata primara , aceea pe care se emit actiunile firmelor , se
lanseaza imprumuturi obligatare , furnizandu-se pe aceasta cale fondurile necesare
agentilor economici. Astfel , cand o persoana cumpara titluri financiare ( actiuni sau
obligatiuni ) emise de o societate comerciala din domeniul productiei , fondurile banesti
respective intra in posesia firmei pentru a fi folosite in interesul realizarii activitatii sale
de afaceri ( achizitionarea de active fixe - bunuri de echipament , sau de active
circulante – materii prime si materiale , stocuri de produse , etc) ; economiile , adica
fondurile disponibile in public , sunt astfel directionate in scopuri productive pentru o
perioada indelungata de timp.

Rolul ei definitoriu este acela de piata secundara . dand acces publicului larg la titlurile
care au fost deja emise, ea asigura astfel un suport pentru piata primara si permite
functionarea mecanismului de finantare a economiei . Vitalitatea economiei depinde de
buna functionare a pietei primare , deci de posibilitatea finantarii activitatii agentilor
economici , dar pentru ca piata primara sa functioneze , adica pentru ca ea sa fie
credibila si atractiva pentru detinatorii de fonduri , este necesar ca acestia sa poata
oricand lichida titlurile lor si redobandi , in conditiile pietei , fondurile investite. Mai bine
spus , sa poata trece din nou de la pozitia de investitor ( participant la profituri viitoare ,
in conditiile asumarii riscurilor afacerii ) , la pozitia de detinator de fonduri ( pe care le
poate folosi , de exemplu , pentru consum ).

Bursa asigura lichiditatea activelor financiare , oferind posibilitatea vanzarii

titlurilor anterior cumparate , deci a transformarii lor in bani. Faptul ca investitorul
dispune de o piata unde poate sa-si transforme in lichiditati titlurile cumparate ( in care
si-a plasat fondurile banesti ) este o garantie pentru el ca banii avansati vor fi
recuperati, bineinteles , la valoarea de piata . Prin urmare , ca piata financiara , bursa
indeplineste functia de dispecer de fonduri in economie , actionand ca un mecanism
prin care fondurile trec de la cei care dispun de resurse financiare la cei care au nevoie
de aceste resurse pentru finantarea unor activitati economice . In acest fel , ea asigura
desfasurarea in general a circuitului economic si serveste ca sistem de reglare pentru
economia reala . Bursa este un motor al vietii economice , dinamizand activitatea de
afaceri si permitand realizarea unor proiecte investitionale de anvergura , care n-ar
putea fi infaptuite cu fondurile unui grup restrans de intreprinzatori. Astfel , firmele care
doresc sa mobilizeze capitalurile insemnate , vor plasa o parte din actiunile lor
publicului, prin distributie primara sau distributie secundara ; aceasta reprezinta
operatiunea de difuzare a capitalului in masa investitorilor. Ca atare , firmele respective
se transforma din firme cu caracter privat in societati cu caracter public , in sensul ca
actiunile lor se negociaza pe piata bursiera , o parte din titluri aflandu-se in mana unor
investitori anonimi , circuland de la un detinator la altul.

Dupa cum rezulta dintr-o serie de studii efectuate , exista mai multe ratiuni pentru care
conducatorii unei firme decid sa introduca actiunile pe piata bursiera , dupa cum exista
si o serie de restrictii pentru firmele care coteaza in bursa.

Introducerea unei firme in bursa , implica o serie de avantaje , dar si de conditii , de

care trebuie sa se tina cont in momentul in care se doreste acest lucru.

• Notorietatea - publicitate implicita si

permanenta in cercurile de afaceri si in randurile publicului , in tara si in
strainatate.

• Mobilizarea de capital – acces la

resursele financiare la un cost mai redus ; utilizarea unei game largi de
produse bursiere.

• Consolidareafinanciara – separarea
grupului de investitori pe termen lung de minoritari sau investitori de
conjunctura.

• Cointeresarea angajatilor – asocierea

salariatilor la dezvoltarea afacerii prin distribuire de actiuni .
Conditiile de care trebuie sa se tina cont sunt urmatoarele :

• Informarea publicului – necesitatea

respectarii stricte a normelor impuse de autoritatea pietei.

• Performante reale si constante –

disfunctiile , insuccesele , pierderile au un ecou direct in bursa , repercutandu-se
negativ asupra imaginii firmei .

• Riscul pierderii controlului – firma poate

face obiectul unei oferte publice de cumparare din partea tertilor .

Difuzarea capitalului este esentiala pentru dinamismul economiei , bursa si

piata financiara in general , fiind un factor de stimulare a interesului pentru afaceri in
randul marii mase a detinatorilor de fonduri . Dar , pentru ca publicul sa investeasca
fonduri in titlurile puse in vanzare de firme , el trebuie sa fie informat in legatura cu
posibilitatile si perspectivele acelor firme , cu valoarea titlurilor respective. Bursa este
tocmai piata pe care se realizeaza evaluarea activelor financiare , unde se stabileste
pretul titlurilor ( cursul bursier ). Asa cum activele reale sunt dublate prin active
financiare , titlurile financiare cunosc, la randul lor , o dedublare intre valoarea nominala
( respectiv valoarea la care au fost emise si care au ca baza costul activelor reale ) si
valoarea de piata ( data de cursul bursei , care oscileaza zilnic in functie de raportul
dintre cererea si oferta pentru titlurile respective).

In cazul societatilor cu caracter public , bursa ofera continuu atat o evaluare a

actiunilor , cat si o evaluare a firmei , ca atare : valoarea unei firme ( numita si
capitalizata ) este produsul dintre numarul actiunilor si cursul bursier al acestora. In
raport cu evaluarea bursiera , apar o serie de consecinte pentru intreaga activitate
economico- financiara a firmei , in ceea ce priveste pozitia sa pe piata , gradul de
credibilitate in raporturile cu partenerii de afaceri si cu publicul , posibilitatile de obtinere
de credite ( bancare , obligatare ) etc. Toate acestea creeaza , in mod corespunzator ,
motivatii pentru investitori sau creditori , respectiv oportunitati de castig.In practica ,
factorii motivationali sunt de natura economica – obtinerea unei parti din profitul afacerii
in care au facut plasamentul , cat si cu caracter specific bursier. Astfel , faptul ca pretul
titlurilor se modifica zilnic , ca efect al cererii si ofertei de titluri financiare , permite
investitorului ca, pe langa rezultatele pe care le aduce in mod direct investitia , sa poata
urmari un alt obiectiv: obtinerea de profit din diferenta de curs dintre momentul
cumpararii si cel al revanzarii titlurilor. De aici , intregul miraj al castigului imens prin
jocul de bursa , care , dincolo de potentialul de risc , are un rol major nu numai in
cresterea atractivitatii bursei , ci si in functionarea ordonata a pietei secundare si in
formarea unor preturi corecte si echitabile pentru titluri.

7.Rolul burselor in economia contemporana

 Bursele joaca in prezent , un rol important in desfasurarea comertului international,
facilitand derularea schimburilor internationale . Printre cele mai importante roluri jucate
de bursa se numara :

a) corecta „ echilibrare ” a cererii si ofertei avand la baza un numar cat mai mare de
participanti , din ambele categorii ( vanzatori si cumparatori ) ;

b) metodologia de tranzactionare extrem de rapida , asistata de tehnica de calcul si

personal specializat , prin tipizarea formularelor de contracte bursiere si standardizarea
calitatii produselor negociate , prin admiterea la tranzactionare numai a agentilor
specializati , etc ;

c) constituirea unor depozite bancare de garantii , atat pentru cumparatori cat si pentru
vanzatori , prin controlul permanent , prin intermediul unor comisii avizate , a bonitatii si
bunei credinte a agentilor bursieri , printr-o metodologie specifica de certificare a calitatii
produselor negociate .

Piata bursiera are un rol insemnat in reorientarea si restructurarea activitatilor

economice. Prin functionarea acestei piete distribuirea fondurilor pe ramuri ale
economiei si firme , se realizeaza in raport cu gradul de atractivitate a titlurilor , iar
aceasta este o reflectare a performantelor firmelor respective , a gradului de
rentabilitate , precum si ca o consecinta a modului in care acestea sunt evaluate in
bursa. Deci , bursa distribuie fondurile , in principiu , spre domeniile cele mai profitabile
sau/si cu cele mai mari perspective de dezvoltare . Existenta ei ii permite investitorului
sa renunte la o investitie sau un plasament in care nu mai are incredere , vanzand
titlurile contra unor sume de bani si sa faca un plasament intr-un domeniu pe care il
socoteste mai rentabil , cumparand titlurile respective. In acest fel , firmele performante
si sectoarele economice de viitor vor fi alimentate cu fonduri , in timp ce domeniile in
declin vor pierde o mare parte din masa de investitori . Bursa realizeaza deci o
redistribuire a mijloacelor de finantare in cadrul economiei , stimuland ramurile ,
industriile si companiile in plina dezvoltare . In plan macroeconomic , aceasta contribuie
la mobilitatea structurilor economice in general , si industriale , in special iar in acelasi
timp permite modernizarea economiei si introducerea progresului tehnic. In acest
proces, piata bursiera insasi se perfectioneaza si se extinde , trecand de la formele
consacrate – bursa traditionala , la formele noi – bursa moderna , cu o noua baza
tehnologica , sisteme de tranzactii perfectionate si o mare diversitate de produse
bursiere.

In aprecierea acestei functii nu trebuie ignorat insa faptul ca optica bursiera

tinde , in anumite conditii , sa dea prioritate obiectivelor pe termen scurt , in raport cu
orientarile pe termen lung , profitului financiar imediat , fata de realizarea de avantaje
economice durabile.
 Activitatea bursiera duce la dezvoltarea concurentei dintre firme , la stimularea
tranzactiilor intercorporatii. Prin dedublarea activelor reale sub forma de titluri financiare,
firmele capata , pe langa existenta lor reala , o existenta financiara . Cumpararea si
vanzarea de actiuni inseamna practic comercializarea in parte sau in totalitate a firmelor
respective. Aceasta inseamna ca o companie poate fi achizitionata prin cumpararea
titlurilor ei , astfel ea devine o valoare mobiliara. Actiunile nu sunt ” simple pretentii
asupra unor venituri viitoare ” decat daca le privim la nivelul detinatorului individual , al
actionarului anonim ; concentrarea unui volum de actiuni suficient de important este
mijlocul de a controla o firma cu caracter public . Posibilitatea achizitionarii de actiuni in
bursa , inclusiv a pachetului de control al unei firme , duce la amplificarea mobilitatii
structurilor industriale , la redistribuiri de capitaluri intre diferite sectoare ale activitatii
economice. Lupta pentru putere financiara se da pe piata bursiera , in paralel cu
concurenta dintre capitalurile individuale , si se poarta intre marile grupuri financiare ,
singurele in masura sa mobilizeze un capital suficient de important pentru a viza
acapararea unei firme intregi. In acest context , achizitiile si fuziunile de firme au devenit
in anii 1980 unul din cele mai dinamice sectoare ale pietei bursiere , realizandu-se pe
scara larga in principalele centre financiare ale lumii. Principala forma de realizare a
acestor tranzactii este oferta publica de cumparare( in engleza – tender offer ; in
franceza – offre publique d achat , sau OPA) , respectiv operatiunea prin care un tert
anunta pe actionarii unei societati cu caracter public ca se angajeaza sa cumpere , total
sau partial , actiunile lor , in anumite conditii : perioada de optiune , pret oferit, etc.

Adesea , operatiunea respectiva se realizeaza de catre tertul interesat prin

recurgere masiva la credite , de unde denumirea din literatura de specialitate de
„ achizitie pe datorie ” – in engleza leverage buy-out sau LBO si in scopul obtinerii de
profit prin revanzarea ulterioara a firmei achizitionate . Ca un corolar al celor prezentate
mai sus , bursa reprezinta un ” barometru ” al vietii economico-financiare intr-o tara sau
pe plan international , un indicator al starii lumii de afaceri , al perspectivelor pe termen
scurt ale economiei. Prin acest rol al sau , bursa devine un simbol al economiei de piata
si obiect de interes nu numai pentru cercurile de afaceri , ci si pentru establishmentul
politic si , in general , pentru opinia publica. In acest sens , indicele bursei da expresia
evolutiei de ansamblu a pietei bursiere : la bursa de pe Wall Street (NYSE) se utilizeaza
cunoscutul indice Dow Jones , la bursa din Tokio (TSE) indicele Nikkei , iar la bursa de
la Londra (LSE) indicele FT – SE 30. Miscarea bursei – reflectata de indice – poate sa
arate o directie ascendenta ( o piata sub semnul taurului sau bull market ) , sau
dimpotriva , o directie descendenta ( o piata sub semnul ursului sau bear market ) ,
fiecare din situatiile respective , ca si miscarea zilnica a bursei , avand un ecou rapid in
ansamblul vietii de afaceri .

Tinand cont de cele prezentate mai sus se poate spune ca piata financiara este o zona
destul de delicata , si doar cei bine pregatiti , cu experienta si cu sange rece pot rezista
in sanul ei pe o perioada lunga de timp , altfel risca sa se faca plasamente gresite care
vor aduce dupa ele pierderi inseminate si neputinta de a mai continua in acest domeniu.

Ringul , de fapt piata bursiera este in principal arena in care se confrunta doua
tabere cea ,, taurilor ” (the bulls ) si cea a,, ursilor” (the bears). De aceea , in diverse
perioade , piata valorilor imobiliare este dominata cand de unii, cand de altii. Atunci
cand domina ,,ursii” , se spune ca piata este,, bearish ” , iar cand domina ,, taurii ” , se
spune ca aceasta este ,, bullish ”. Astfel , ne vom referi de acum incolo la cele doua
tendinte bursiere , negasind un echivalent romanesc , ,, tendinta taureasca ” sau ,,
tendinta urseasca ”, parandu-ni-se de un barbarism ingrozitor. Taurii reprezinta
investitorii care au o conceptie optimista si care presupun ca un anumit titlu sau sector
de activitate va avea o tendinta ascendenta . Ca atare , o piata ,, bullish ” exista in
cazul unei economii prospere , in care valoarea monetara a bunurilor si serviciilor este
in urcare ,ca si titlurile bursiere , de altfel . Pietele ,, bullish ” insa nu pot ramane asa
vesnic datorita fenomenului de supraapreciere a titlurilor , care poate duce la situatii
extrem de periculoase .

,,Ursii ” sunt opusul ,, taurilor ” , ei reprezentand categoria de investitori pesimisti

care prevad o tendinta descendenta a pietei /unui anumit titlu / unui anumit sector.

In particular , mai exista si alte ,, animale ” in aceasta mare ograda:

,,Puii ” sunt desemnati investitorii ultraprudenti care sunt dominate de frica , de fapt
frica le domina dorinta de a face profit. De aceea , ei nu investesc decat in titlurile
sigure, cum ar fi bondurile de trezorerie , dar care nu aduc un castig mare, ci
asemanator cu cel oferit de banci la depozitele pe termne lung. Cu toate ca nu e de
droit sa va aruncati cu ochii inchisi in titluri perdante , daca actionati ca un ,, pui ” ,
evitand tranzactiile speculative , estde garantat ca nu veti vedea vreodata un castig
important.

,, Porcii ” sunt investitorii de risc , cei care nu iau in considerare decat companiile
care pot aduce un castig mare intr-un timp scurt. Va veti intreba ce este rau in asta ,
cand scopul final este tocmai acela de a face bani ? Este , pentru ca ,, porcii ” investesc
doar pe baza ponturilor si a zvonurilor , nefacandu- si niciodata temele , adica o
minima analiza a titlului favorit. Ca si ,, puii ” , sunt dominati de emotii negative, sunt
aguitati , lacomi , iar rezultatul pe care il obtin este mai rau decat in cazul primilor, ei
sunt perdanti siguri. Traderii profesionisti iubesc mult aceasta categorie de investitori
deoarece , de cele mai multe ori isi incaseaza castigurile din pierderea ,, porcilor ”

Ca o concluzie , numai „taurii ” si „ursii ” castiga in ring , adaptandu –si

tipurile de tranzactii conform tendintei generale a pietei sau al unui anumit sector :
cumpara intr-o piata „ bullish ” si vand pe descoperit intr-o piata „ bearish ”. Uneori
chiar si „ puisorii ” vad un mic profit , singurii perdanti fiind „ porcii ” . De aceea , cand
intrati in ring , aveti tot timpul in minte aceasta veche zicala din bursa „ Taurii fac bani ,
ursii fac bani , porcii nu sunt decat sacrificati ” 6.

Pe piata burselor de marfuri , cat si la cele de valori , se poate vorbi si de

o„ manipulare a actiunilor”. Ori de cate ori are loc o crestere brusca sau o scadere
brusca a preturilor , se banuieste ca ar fi vorba despre manipulare. Prin manipulare se
intelege orice activitate intreprinsa de o persoana sau de un grup de persoane ,
destinata sa determine ca preturile sa aiba o comportare deviata , alta decat cea
fireasca in conditii de piata „ bull ” si de piata „ bear ”. Ea implica intotdeauna
utilizarea unei puteri speciale si a unor metode ingenioase de dirijare a pietei pentru
actiunea manipulata. Trebuie subliniat ca nici o firma , oricat de mare , chiar prin
intelegerea cu alte companii puternice nu are suficienta forta sa influenteze o piata de
miliarde de actiuni si de mii de societati tranzactionate , respective listate pe piata.

Tendintele fundamentale ale pietei , determinate de cerere si oferta , nu pot fi

rasturnate prin manipulare. Si totusi , manipularea are loc.Ea este favorizata de cresteri
sau scaderi majore de preturi , profitand de psihologia publicului : optimism , respectiv
panica. Daca preturile pietei cresc firesc , manipulatorul actioneaza pentru exagerarea
cresterii , iar daca ele scad , manipulatorul actioneaza pentru o scadere si mai mare.
Astfel el poate vinde mai scump unele actiuni si poate cumpara mai ieftin altele.

Manipularea este favorizata si de disponibilitatile de bani existente la un moment

dat. Daca accesul la credite, de exemplu , este usor (ca dobanda ), manipulatorul se
imprumuta cu sume mari si cumpara actiuni pe piata cand preturile sunt in scadere . Un
investitor obisnuit nu poate sa-si permita acest lucru. Ulterior preturile cresc datorita
volumului mare de cumparari iar actiunile sunt revandute micilor investitori la preturi mai
mari.De asemenea, manipularea poate fi favorizata de „misterul ”care inconjoara
situatia unei companii in ceea ce priveste profitul , noi contracte , asocierea cu alte firme
, investitii etc. „ Misterul ” poate fi utilizat si pe piata in crestere si pe cea in scadere.

Prin urmare , operatorii de pe piata de actiuni , pot manipula si pe baza pozitiilor

tehnice ale pietei. Cand piata este intr-o pozitie tehnic puternica, de pilda cand o actiune
este supravanduta, operatorul poate impinge pretul in sus , efectuand vanzari „ short ”.
Pe de alta parte , daca piata este intr-o pozitie tehnic slaba ,operatorul poate introduce
ordine de cumparare „ stop imediat sub nivelul pietei ” pentru a sparge pretul. Publicul
este foarte derutat atunci cand afla despre cresterea pretului si a volumului de tranzactii
cu o anumita actiune . Stiind acest lucru , manipulatorii creeaza uneori o activitate
artificiala in legatura cu acea actiune. Ei fac tranzactii fictive intre ei , vanzand-o si
rascumparand-o repetat , la preturi mai mari decat cele ale pietei . De fapt nu are loc

6Vrejba Ileana , „ Ursii , taurii si alte animale ” , in Primii pasi ca investitor la bursa , Editura All Beck , Bucuresti ,
2004
nici un schimb de proprietate si nici unul dintre manipulatori nu castiga sau pierde.
Rezultatul insa este un volum de tranzactii mari , la un pret majorat.

Interpretarea bursei ca un reper al lumii de afaceri trebuie sa tina seama si de

imperfectiunile acesteia ca indicator economic , in anumite situatii , bursa poate reflecta
un optimism nefondat , o falsa promisiune de castig , ajungandu-se la desprinderea
trendului bursei de situatia economica reala sau chiar la opozitia deschisa dintre
economia financiara si cea reala , reflectata de crahul bursier. Aceasta deoarece
tendinta bursei este determinata nu numai de anticipari rationale , fundamentate din
punct de vedere economic , ci si de factori si reactii subiective. Totodata , in aprecierea
rolului bursei in viata economico- financiara nu putem sa ignoram amploarea
consecintelor pe care le poate avea o activitate bursiera foarte intensa precum si riscul
unor speculatii incontrolabile care pot genera panica bursiera si chiar crah.

Totusi , dincolo de ” excesele ” sale , bursa s-a dovedit o institutie esentiala pentru
functionarea economiei de piata. Economia moderna , caracterizata prin extinderea si
cresterea complexitatii mecanismelor financiare , nu poate fi conceputafara bursa de
valori : economia reala este reflectata de trendul bursei , iar la randul ei , bursa poate
influenta in bine sau in rau viata economica. Problema cruciala a pietei secundare este
credibilitatea acesteia , gradul in care investitorii , lumea de afaceri in general ,
valideaza miscarea bursei. Aici ne aflam in domeniul valorilor simbolice care au nevoie
de o baza reala de afaceri pentru a fi viabile din punct de vedere economic . Pe de o
parte , daca piata functioneaza , titlurile se vand si se cumpara , capatand astfel un
suport economic , pe de alta parte daca titlurile se tranzactioneaza , ele sustin si
dezvolta piata. Dar cercul virtuos se poate transforma intr-unul vicios : cand piata„ nu
merge” , titlurile isi pierd din valoare , iar cand piata se prabuseste , hartiile de valoare
pot deveni la limita , simple hartii.

In concluzie , putem spune ca bursa are un rol foarte important in economia reala
deoarece este un stimulant destul de puternic pentru investitori , aceasta putand
adduce castiguri semnificative pentru participant , daca stiu cand , unde si cat sa
investeasca. Bineinteles ca uneori , o abordare gresita , un plasament banesc gresit
poate duce la o gaura considerabila in conturile celor care nu sunt bine informati , si
care risca mult . De aceea putem sa spunem ca bursa este un fel de ruleta ruseasca ,
o portita care ne poate imbogati peste noapte , insa care la fel de usor cum ne poate
imbogati , ne poate lasa faliti peste noapte. Prin urmare , in momentul in care ne
decidem sa investim la bursa cel mai bine este sa ne documentam , iar in cazul in care
acest lucru nu este posibil , cea mai buna cale este sa apelam la ajutor specializat
pentru a fi siguri ca fondurile noastre sunt in siguranta , ca nu vom suferi nici o
pierdere, ba din contra , ne vom mari investitia.
8. BIBLIOGRAFIE

Gallois , Dominique , Bursa . Origine si evolutie , Editura Teora , Bucuresti , 1999

Corduneanu Carmen , Piete financiare si operatiuni bursiere , Editia a III –a , Editura

Mirton , Timisoara , 1996

Bailesteanu , Gheorghe si colaboratorii , Instrumente financiare ale pietei bursiere ,

Editura Mirton , Timisoara , 2001

Ioan Popa , Bursa – vol I , Editura Adevarul , Bucuresti , 1993

Adrian Tutuianu , Piata de capital . Regimul juridic aplicabil participantilor , Editura

Hamangiu , 2007

Flavius Marin , Razvan Stoica , „ Institutia bursei din Romania pe traseul dificil si sinuos
al performantei economice . Dimensiuni istorice si actuale ” , format electronic

Gh. Ciobanu , Burse de valori si tranzactii la bursa , Editura Economica , 1997

http://www.qreferat.com/referate/economie/Functiile-bursei-de-valori521.php

https://www.scribd.com/document/71820995/Lucrare-Bursa-de-Valori

https://www.scribd.com/doc/11653576/Piete-de-Capital-Si-Burse-de-Valori

https://conspecte.com/Bazele-Petii-de-Capital/bursa-de-valori.html

http://www.scritub.com/management/Lucrare-de-diploma-Analiza-teh911424118.php

https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/burse/organizarea-rolul-si-functiile-bursei-in-
economia-contemporana-32521.html