SUBIECTE PARȚIAL PENTRU CURSUL DE BIOMATERIALE

1. Definiți termenul de biomaterial din punct de vedere al bioreactivității. Exemple.

BIOMATERIALUL, DIN PUNCT DE VEDERE AL BIOREACTIVITATII ESTE IMPARTIT IN 2 CATEGORII:
BIOACTIV(FORMEAZA O LEGATURA INTRE IMPLANT SI TESUT.) SI BIO-INERT (METALE, CERMICE,
CARBONUL) CELE BIO-INERTE CONDUC LA FORMAREA UNUI TESTUT MODIFICAT IN JURUL
IMPLATULUI, NUMIT TESUT FIBROS. 
2. Definiți termenul de biomaterial din punct de vedere al bioactivității. Exemple BIOACTIVIATEA
ESTE UN RASPUNS INTERFACIAL AL TESUTULUI FATA DE MATERIAL, RASPUNS CARE IN FINAL
REZULTA PRINTR O LEGATURA DE TESUT. EXEMPLE OSTEOINDUCTIE SI OSTEOCONDUCTIE. 
3. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ BIOCOMPATIBILITATEA. Exemple CHIMIA SUPRAFETEI,
TOPOGRAFIA SUPRAFETEI, PROCESELE DE ABSORBTIE LA SUPRAFATA, BALANTA
HIDROFIL/HIDROFOB, ELIBERAREA DE IONI, INTERACTII CHIMICE LA BIOINTERFATA, PRODUSII DE
DEGRADARE. DE EXEMPLU DACA UN MATERIAL NU ESTE COMPATIBIL POATE DA REACTII
ADVERSE LA INTERFATA TESUT /MATERIAL SAU SANGE/MATERIAL SAU ESTE POSIBIL SA
PROVOACE FORMAREA TROMBOSULUI. 
4. Biocompatibilitatea INTRINSECĂ ȘI EXTRINSECĂ. Factorii determinanți. Explicații BIOCOM.
INTRINSECA SE REFERA LA FAPTUL CA SUPRAFATA IMPLANUTULUI TREBUIE SA FIE COMPATIBILA
CU CORPUL(TESUTUL) GAZDA DIN PCT DE VEDERE BIOLOGIC SI FIZIC. FACTORII:
INSOLUBILITATEA, REZISTENTA LA COROZIUNA LA PH 6,6-7,5; NEUTRALITATE ELECTRICA,
REZISTENTA MECANICA. BIOCOM. EXTRINSECA SE REFERA LA PROPRIETATILE MECANICE ALE
MATERIALULUI SI COMPATIBILITATEA LA INTERFATA DINTRE IMPLANT SI TESUT. FACTORII:
BIOSTABILOITATEA, FORMA MACROSCOPICA, STRUCTURA MICROMORFOLOGICA DE
SUPRAFATA.
5. Avantajele și limitările testelor de biocompatibilitate. TESTE IN-VITRO: AVANTAJE- RASPUNSUL
ESTE RAPID, CATEVA ZILE, CAPACITATEA DE TESTARE ESTE MARE SI STANDADIZARLE  AU
PROTOCOALE APROPIATE. LIMITARI- RELEVANTA PENTRU IN-VITRO. TESTE IN VIVO: AVANTAJE-
FURNIZEAZA INTERACTIUNI MULTI SISTEM, INCOSECVENTE CU TESTELE IN-VITRO, SUNT
CUPRINZATOARE CU RASPUNS INCERT. LIMITARI: RELEVANTA CLINICA ESTE DISCUTABILA,
RASPUNS LENT (SAMPTAMANI PANA LA LUNI), COST MARE SI VOLUM MIC, PREOCUPARI PENTRU
UTILIZAREA ANIMALELOR, REZULTATELE POT FI GREU DE INTERPRETAT. 
6. CONDIȚIILE pe care trebuie să le îndeplinească un biomaterial. SA FIE: BIOCOMPATIBIL(NU
PRODUCA EFECTE NOCIVE); STABIL BIOCHIMIC (SA NU SE DEGRADEZE); PROPRIETATI
MECANICE( REZISTENTA LA RUPERE, UZURA, FORFECAREA...)
7. INTERACȚIA dintre un biomaterial si mediul biologic. Explicații INTERACTIA DINTRE UN
BIOMATERIAL SI MEDIUL BIOLOGIC ESTE COMPLEXA. CELULE CU AJUTORUL PROTEINELOR POT
ACTIONA ASUPRA MATERIALULUI SI SA-L DEGRADEZE.
8. Ce este și ce implică ȘTIINȚA BIOMATERIALELOR? Explicații și exemple STIINTA CARE SE OCUPA
CU INTERACTIUNILE DINTRE ORGANISME SI MATERIALE. IMPLICA CERCETARI FUNDAMENTALE;
DEZVOLTARE DE TEHNOLOGII, CERINTE MEDICALE(SIGURANTA IN UTILIZAREA MATERIALELOR);
CONSIDERATII ETICE; REGLEMENTARI INTERNATIONALE; ASPECTE INDUSTRIALE( IMPLANTURI)
9. PARAMETRII BIOSUPRAFEȚEI utilizați în evaluarea bioperformanței. ARIA SUPRAFETEI(SPATIUL
VALABIL PTR CELULE); UMECTABILITATEA BIOMATERIALULUI( SUPRAFATA HIDROFILA;
SUPRAFATA HIDOFOBA) CRISTALINITATAEA(STIMULEAZA ACTIVITATEA CELULELOR)
10. CLASIFICAREA BIOMATERIALELOR. Toate categoriile POLIMERI (SILICON, TEFLON);
METALE( TITAN,AUR); CERAMICE(CARBON, OXID DE ALUMINIU); COMPOSITE( CARBON-
CARBON)
11. TIPURI DE MATERIALE BIONERTE. Caracteristici/particularități pentru biomaterialele metalice și
biomaterialele ceramice din punct de vedere al proprietăților. METALE, CERAMICA,
CARBONUL,PORTELANUL,PENTAOXIDUL DE TANTAL. BIOMATERIALE METALICE: PROVOACA
ELIBERAREA IONILOR METALICI IN TESUTURI; PROTEZELE DE SOLD AU FOST REALIZATE DIN
METAL; SUNT INOXIDABILE SI PASIVATE. BIOMATERIALE CERAMICA: PTR PROTEZE DE UMAR,
FALANGELE DEGETELOR SAU PROTEZE SPINALE, MAI MICI DECAT CELE METALICE; RUPERE
FRAGILE IN COMPARATIE CU CELE METALICE; REZISTENTA LA FORFECARE SCAZUTA.
12. TIPURI DE MATERIALE BIOACTIVE. Caracteristici/particularități pentru biomaterialele metalice
și biomaterialele ceramice din punct de vedere al proprietăților.
Materialele bioactive sunt materiale care determina un anumit raspuns biologic la interfata cu
tesuturile care conduce la formarea unei legaturi intre implat si tesut
Clasa A:
-osteoconductive si osteoproductive
-se pot lega de tesuturile moi si dure
-ex: sticla bioactiva, fosfati de calciu
Clasa B:
-osteoconductive
-se pot lega de tesuturile dure
13. PROPRIETĂȚILE MECANICE ȘI DE STRUCTURĂ ALE ALIAJELOR PE BAZĂ DE TITAN.
14. Proprietățile de structură ale aliajelor pe bază de titan.
15. Proprietățile chimice ale aliajelor dentare. Exemple. COROZIUNEA-
REACȚIE CHIMICĂ ÎNTRE METALE ȘI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, CARE DETERMINĂ O MODIFICARE V
 IZIBILĂ A MATERIALULUI ȘI CARE INFLUENȚEAZĂ FUNCȚIONAREA UNUI COMPONENT METALIC S
AU A ÎNTREGULUI SISTEM. COROZIUNEA UNIFORMA(SCADEREA GROSIMII METALULUI);
COROZIUNEA LOCALIZATA; COROZIUNEA INTERCRISTALINA; COROZIUNEA SELECTIVA
16. Clasificarea biomaterialelor ceramice. Exemple. STRUCTURAL: CRISTALINE, AVAD O STRUCTURA
CRISTALINA SI AMORFE RIGIDE, RESPECTIV IN STARE STICLOASA SAU VITROASA; COMPOZITIEI
CHIMICE: CERAMICI OXIDICE, NEOXIDICE; MODUL DE COMPORTARE IN MEDII BIOLOGICE:
CERAMICA BIOINERTA, BIOACTIVA, CERAMICE PE BAZA DE CARBON, BIOCERAMICE
ABSORBABILE; DPDV AL FORMEI SUB CARE SUNT UTILIZATE: BIOCERAMICI SUB FORMA DE
PULBERE, BIOCERAMICI DE ACOPERIRE, BIOCERAMICI DE COMPOZITIE; IN FUNCTIE DE
STRUCTURA SE GRUPEAZA IN BIOCERAMICE CU PARTICULE POLIMERICE, FIBRE CERAMICE SI
MATRICI POLIMERICE, FIBRE METALICE SI MATRICE CERAMICA, FIBRE DE COLAGEN SI MATRICE
CERMAICA.
Proprietățile materialelor ceramice (explicații)
- 17. – porozitatea UTILIZAREA MATERIEI PRIME SUB FORMA DE PULBERI IN
MAJORITATEA PROCEDEELOR TEHNOLOGICE (MACRO SI MICRO)
- 18. - rezistența mecanică ESTE DETERMINATA DE DEFECTELE STRUCTURALE , IN SPECIAL
MICROFISURILE (REZISTENTA LA COMPRESIUNE, LA INTINDERE, LA INCOVOIERE, LA
OBOSEALA)
- 19. - duritatea și rezistența la uzură MATERIALELE CERAMICE SUNT IN GENERAL MAI
DURE DECAT ALIAJELE METALICE, DIN ACEST MOTIV SUNT UTILIZATE IN MAI MULTE
DOMENII TEHNICE. DURITATEA ESTE DATA  DE NATURA MATERIALULUI CERAMIC SI DE
POROZITATEA SA. DIN CAUZA FRAGILITATII SALE, ACEST MATERIAL TINDE SA SE FISUREZE
LA APASAREA UNUI CORP DUR, PE SUPRAFATA DE MASURARE. PENTRU OBT UNOR
REZULTATE REALE SE MASOARA MICROUNDURITATEA CORPURILOR CERAMICE CU
AJUTORUL UNOR PIRAMIDE DE DIAMANT PRIN MASURAREA URMEI LASAT IN
MATERIAL. 
- 20. - conductibilitatea termică PROPRIETATE FIZICA IMPORTANTA A MATERIALELOR
CERAMICE, CARE DEFINESTE CAPACITATEA ACESTORA DE A TRASMITE ENERGIA
TERMICA PRIN MASA LOR, FIIND DETERMINATA DE STRUCTURA CRISTALOGRAFICA A
FAZELOR COMPONENTE SI DE ARANJAMENTUL STRUCTURAL.
- 21. - rezistența la coroziune MAJORITATEA FAZELOR CERAMICE SE CARACTERIZEAZA
PRINTR-O RIDICATA REZISTENTA LA COROZIUNE IN APA, ACIZI MINERALI, GAZE SI LA
TEMPERATURI RIDICATE, DECI NU SUNT ATACATE DE CATRE AGENTII CHIMICI
MENTIONATI. PRODUSELE BIOCERAMICE INALT SINTETIZATE, DE INALTA PURITATE SI
DENSE, AU O BUNA REZISTENTA LA COROZIUNE.