Crețu Matei

Moara cu noroc

de Ioan Slavici

Moara cu noroc (1881) este o nuvelă psihologică de viziune realistă și moralistă, deoarece înregistrează
evoluția psihologiei personajelor principale și îi permite cititorului să pătrundă în interiorul
mecanismului prin care construiesct raționamentele și reacțiile instinctive ale acestora, prezentânt, în
același timp, verosimil, într-o narațiune obiectivă și cronologică, lumea în toată complexitatea ei socială.

Din punct de vedere narativ și retoric, Ioan Slavici folosește strategiile realiste: narațiune
omniscientă )persoana a III-a, focalizare = 0, viziune dindărăt). Limbajul se caracterizează prin oralitate
și valorifică register diferite, îmbinând regionalism ardelenești (sămădăul) cu elemente populare
(muiere).

La nivel stilistic, Ioan Slavici introduce oralitatea populară în scrierile sale înaintea lui Ion Creangă (Tudor
Vianu). În operele lui Slavici, lipsesc verva și jovialitatea humuleșteanului, oralitatea populară fiind
folosită ca instrument în vederea zugrăvirii mediului rural.

Titlul ascunde o ironie amară, deoarece Noroc a fost un diavol ce aducea ghinion. Toposul ales,
cârciuma numită Moara cu noroc înseamnă Moara cu ghinion, Moara fără noroc (aceasta a sfârșit
arzând). Astfel, norocul este înselător și de foarte scurtă durată.

Acțiunea nuvelei se desfășoară în decursul unui an, între două repere temporale cu valoare religioasă.

Caracterizarea lui Ghiță

Ghiță este cel mai complex personaj din operele lui Ioan Slavici, deoarece destinul său (n.r. Ghiță)
ilustrează toate cele trei straturi tematice ale nuvelei (social, moral și psihologic).

Personajul este surprins în trei ipostaze. Prima ipostază este de pater familias, care își arată iubirea și
grija față de ceilalți, atitudine ce nu rămâne neobservată de persoanele din jurul său. Ei bine, situația se
schimbă atunci când apare Lică Sămădăul, mafinestând un orgoliu de stăpân.
O scenă semnificativă în devenirea persoanajului, este atunci când criza morală ajunge la cote maxime.

O altă ipostază a imoralității totale: Ghiță este dispus să își sacrifice soția pentru a-l da pe Lică pe mâna
lui Pintea la sarbătorile Paștelui.

Conflictul exterior al nuvelei este acela dintre Ghiță, atașat încă de crezul moralității și Lică,
reprezentantul unei lumi care ignoră orice lege sau conduită morală. Confilictul exterior va fi sursa
confilictului interior, pentru că Ghiță va fi prins într-o rețea de constrângeri exterioare și interioare
cărora îi va fi greu să le facă față.

Caracterizarea lui Lică

Lică are în jur de treizeci și șase de ani, este înalt, uscățiv și supt la față cu mustața lungă, ochi mici și
verzi, sprâncene dese și împreunate la mijloc. Acesta era porcar. Portretul fizic al lui Lică se construiește
în opoziție cu așteptările cititorului, pentru care meseria de porcar este incompatibilă cu un aspect fizic
atât de atent studiat.

Rezumat

Totul începe cu un dialog între cizmarul Ghiță și o bătrână. Ghiță îi zice că dorește să se mute la
Moara cu noroc, însă bătrâna nu prea este de acord, citat: - Nu zic, grăi soacra așezată. Eu zic numai ce
zic eu, vă spun, numai așa, gândurile mele, iară voi faceți după gândul vostru și știți prea bine că, dacă
voi vă duceți la moară vorbă nu poate fi ca eu să rămân aici ori să mă duc în altă parte: dacă vă hotărâți
să mergeți, mă duc și eu cu voi și mă duc cu toată inima...” (sursa: Moara cu noroc de Ioan Slavici,
editura cartex).

Ei bine, momentul ce dă startul conflictului este acela când Lică Sămădăul își face simțită prezența la
Moară. Înainte, totul mergea bine, afacerea era una profitabilă iar Ghiță se întelegea foarte bine cu
nevasta lui, Ana. Lică Sămădăul era o persoană cu gânduri mai rele ce rămâne așa pe tot parcursul
operei.

După cum mulți știu, finalul nu este unul “cu noroc” ci “cu ghinion”, deoarece părinții celor doi copii
decedează...

Particularități ale nuvelei

Nuvela este o specie a genului epic, în proză, de dimenisuni relati reduse în raport romanul, dar mai
ample decât scița, cu o acțiune care urmărește un singur fir narati, cu o intrigă complexă și un conflict ce
determină întreaga acțiune.
 Tema nuvelei este una ce susține caracterul realist / psihologic. Aceasta se referă la efectele nefase
ale dorinței de înavuțire cu orice preț.

Surse: 1. Ghid complet pentru bacalaureat + 80 de teste complete, editura Booklet

2. Liceunet

3. Vox Valachorum

4. Marii clasici – Ioan Slavici: Moara cu Noroc, editura cartex.