STIMULAREA CREATIVITĂŢII ŞCOLARILOR MICI

ÎN ORELE DE COMPUNERE

PROF.CLIPA DUMITRIŢA
ŞCOALA NR.1 „AL.I.CUZA”FĂLTICENI

În scopul educării creativităţii elevilor din clasa a III-a am întreprins ,pe parcursul anului şcolar ,o
serie de observaţii asupra comportamentului lor,atât în cadrul orelor stricte de compunere cât şi a
celorlalte ore de limbă şi comunicare.Observaţiile au vizat felul cum răspund grupurile mici ale clasei
la exerciţiile de solicitare a gândirii ,felul cum răspunde fiecare elev la aceste solicitări,progresele
înregistrate în urma folosirii unei game variate de exerciţii stimulatorii ,constatări generale.
Am urmărit ca toţi elevii să capete curajul de a se exprima oral.O exprimare orală clară,precisă şi
îngrijită stă la baza unei exprimări scrise corecte şi frumoase.Pe lângă redarea orală a textelor din
manuale,pe lângă povestirea conţinutului lecturilor,deci pe lângă exerciţii de reproducere,am cerut
elevilor să-şi exprime impresii proprii ,urmărind în acest fel spiritul lor de observaţie,atitudinea,gradul
intensităţii afective,interesul,preferinţele.În acest sens,încă din clasa I ,printre exerciţiile de dezvoltare a
vorbirii ,foloseam şi pe cel numit ”Întâmplări”,fiecare copil având posibilitatea să spună ce i s-a mai
întâmplat de la ultima convorbire.La clasa a III-a se pot aduce aşa numitele „Informări”,elevii aducând
felurite date şi informaţii despre un anumit subiect ,precizând cu exactitate şi sursa acestora. O bună
parte din întâmplările prezentate oral au constituit subiecte pentru compunerile scrise.
La sfârşitul clasei a III-a am cules „cele mai frumoase compuneri”,care denotă o varietate
tematică ,o zonă vastă de explorare la care a ajuns curiozitatea infantilă ,multă sinceritate şi
prospeţime.Pentru a ajunge la aceste creaţii interesante ,ne-am sprijinit mult pe o lectură literară gradată
,pe formarea spiritului de observaţie,pe stimularea fanteziei creatoare ,pe transferul unor situaţii ,pe o
divergenţă a gândirii şi pe găsirea unor soluţii proprii de rezolvare a unor situaţii conflictuale ,pe
încurajarea permanentă a acestei atitudini de căutare şi descoperire în scopul lărgirii sferei de
cuprindere a creativităţii către zona celor neîncrezători ,lipsiţi de curaj şi iniţiativă.
Exerciţii folosite la clasă în scopul stimulării atitudinii creatoare:
1.Exerciţii care au vizat activizarea vocabularului şi conştientizarea sa de tipul :găsiţi categoriile
gramaticale cele mai potrivite,adăugaţi-le la cuvinte date,puneţi cuvinte potrivite în locul punctelor,
găsiţi cât mai multe adjective pentru substantivele date ,folosirea unor cuvinte cu sens propriu sau
figurat, alegerea cuvintelor cu sens opus, găsirea cuvintelor cu acelaşi sens,etc.
2.Exerciţii care au vizat gândirea logică şi imaginaţia creatoare : de exemplu li s-a dat elevilor
numai finalul unei întâmplări să dezvolte cuprinsul (Ex.”de atunci nu s-au mai jucat cu focul” sau „de
atunci au rămas cei mai buni prieteni”).Finalul poate fi şi un proverb sau o zicătoare(Ex:”Minciuna are
picioare scurte” sau „Munca e o comoară”). Tot pentru dezvoltarea gândirii logice am folosit coloana
de cuvinte în cadrul cărora elevii au stabilit legături logice , grupându-le după criterii stabilite de ei.
Exemplu: caiet
umbrelă
bec
ploaie
elev
Sau :Grupaţi cuvintele pe coloane :cireşe,lalea,urs,pară,capră,nucă,pansea,miel,trandafir.
Se pot distinge trei criterii de grupare,având incluse fructe,plante şi animale.
Am trecut apoi la grupări de cuvinte ce denumesc sentimente,categorii gramaticale , etc.
Imaginaţia creatoare a mai fost stimulată şi prin exerciţii de tipul:
- Cu cine seamănă cifra 2?
 - Dar norul cel alb?
- Câmpia?
Spiritul de observaţie şi imaginaţia le-am verificat şi prin probe de tipul :
- Ce culori poate avea cerul?
- Dar frunzele ?
Am urmărit creşterea puterii de observare ,în special odată cu primele descrieri lucrate pe baza
unor contemplări nemijlocite.prima descriere a fost”Jucăria preferată”,urmată de „Pomişorul”-
compunere lucrată pe baza observaţiilor făcute în preajma unui pomisor din curtea şcolii , în cele din
urmă s-a descris „un colţ din natură”pe baza impresiilor culese în timpul plimbării prin parcul oraşului.
Pentru a-i obişnui să sintetizeze şi să dezvolte idei date ,le-am cerut să găsească titluri pentru
întâmplările redate ,pentru povestirile spuse de ei sau ascultate.de asemenea am lansat titluri cerând
dezvoltarea lor.
Lucrând compuneri , elevii îşi stabilesc singuri titlurile.De exemplu pentru o compunere cu tema
„Ploaia”am întâlnit diverse titluri: „Trenul cenuşiu”, „Norul fermecat”, „Cântăreţul de la geam”,
„Plânsul naturii”, „Apa-izvor de viaţă” etc.
Folosind comparaţia sau epitetul elevii reuşesc să definească cu priceperea şi sinceritatea lor , idei
mai abstracte cum ar fi : ce e prietenia,ce e vacanţa, ce e alb, etc.
Lucrările de compunere se fac în clasă ,elevii învăţând să-şi spună părerea sincer despre fiecare
lucrare , ştiu să aleagă ce e frumos de ceea ce este mai puţin reuşit. Selecţia ţi aprecierea compunerilor
se face în mare măsură de către ei.
La stimularea atitudinii lor corecte şi obiective au contribuit exerciţiile –problemă de tipul: judecaţi
cazul, cine are dreptate?, de ce ?, ce soluţii daţi problemelor?, ce s-ar întâmpla dacă am schimba ceva?
cum aţi fi dorit să se sfârşească întâmplarea?
Sunt exerciţii de participare activă , de afirmare a atitudinii fiecăruia , de căutare şi rezolvare în
diferite moduri a aceleiaşi probleme.
Exemplu: La lectura „Lupul , capra şi varza”, cerându-li-se elevilor să prezinte şi alte modalităţi de
a rezolva trecerea peste apă,s-au găsit foarte multe variante : să se lege capra,să se închidă lupul , să se
urce capra în pom sau o soluţie mai deosebită, să se pună varza în cornul caprei. Era de fapt, un caz de
transfer al unei situaţii din cadrul orelor de desen.
Toate exerciţiile redate şi multe altele sunt lucrate cu deosebit interes de către elevi , care , prin
exerciţii individuale sau prin exerciţii pe grupe mici , deprind , pe zi ce trece , tot mai mult , capacitatea
de a crea , de a persevera pe o cale mai bună , de a-şi spune cu curaj părerile proprii, de a fi căutători
îndrăzneţi . Toate sunt însuşiri care vor sta la baza personalităţii lor creatoare de mai târziu .
Părerea mea este , că din acest punct de vedere, manualul poate fi îmbogăţit pe viitor în ceea ce
priveşte :gradarea compunerilor în cadrul aceleiaşi teme, aducerea compunerilor mai aproape de sfera
cognitivă a elevilor, renunţarea la titluri care sugerează teme vaste ( elevii fiind obligaţi să lucreze cu
multe generalizări), renunţarea la anumite planuri de compunere care îngrădesc mult imaginaţia
copiilor , forme de lucru care să nu se oprească la răspunsuri reproductive.
O altă premisă a dezvoltării creativităţii este tratarea diferenţiată a elevilor.Prin organizarea
acestora pe grupuri eterogene sau echipe elevii îşi vor însuşi mai uşor expresii frumoase , un mod de
exprimare îngrijit ,vor fi mai inventivi şi mai activi la lecţie.În cadrul activităţii pe grupe de elevi, cei
cu un limbaj bogat , nuanţat , ajutau în cercetare pe cei cu slabe posibilităţi de exprimare.Un cadru
propice îl deţin lecţiile în natură, aceasta fiind principala sursă de inspiraţie în orele de compunere .
Elevii observă anumite peisaje,fenomene,întâmplări din viaţa plantelor şi animalelor,pe care apoi,le
descriu folosindu-se de propriile cuvinte.
Am observat ,în activităţile amintite, atitudinea elevilorfaţă de sarcinile cu caracter creator.Ei nu s-
au simţit suprasolicitaţi de acestea, le-au dorit chiar , le-au aşteptat şi apoi le-au solicitat, în timpul
rezolvării lor manifestându-se cu întreaga lor personalitate.Chiar şi cei mai slabi la învăţătură au
dobândit încredere în forţele lor.I-am lăudat şi încurajat mereu pentru eforturile lor ştiind că fără
dragoste şi interes nu poate exista activitate creatoare.

BIBLIOGRAFIE
„Exerciţii de lb.romînă”-Ed.Paralela 45 , 2010