Prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune

sociala

Art. 53. -
(1) Măsurile de prevenire și combatere a sărăciei și riscului de excluziune socială se înscriu în
cadrul general de acțiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se
asigură oportunitățile și resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod
deplin la viața economică, socială și culturală a societății, precum și la procesul de luare a
deciziilor care privesc viața și accesul lor la drepturile fundamentale.
(2) Pentru prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială, prin politicile
publice inițiate, statul:
a) asigură accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la
locuință, la asistență socială și medicală, la educație și la loc de muncă;
b) instituie măsuri de sprijin conform nevoilor particulare ale persoanelor, familiilor și grupurilor
defavorizate.
(3) Armonizarea politicilor destinate cunoașterii, prevenirii și combaterii situațiilor care
determină sărăcia și riscul de excluziune socială se realizează în cadrul mecanismului național
pentru promovarea incluziunii sociale, constituit conform legii, cu participarea autorităților
administrației publice centrale și locale și a reprezentanților organizațiilor societății civile.
(4) În cadrul acțiunilor multidimensionale ale procesului de incluziune socială se înscriu și
activitățile din domeniul economiei sociale, orientate spre generarea sau asigurarea de locuri de
muncă pentru persoanele prevăzute la alin. (1). Organizarea și funcționarea sectorului economiei
sociale se reglementează prin lege specială.

Art. 54. -
(1) Persoanele singure și familiile care nu dispun de resursele necesare pentru satisfacerea unui
nivel de trai minimal au dreptul la beneficii de asistență socială și servicii sociale, acordate în
funcție de nevoile identificate ale fiecărei persoane sau familii.
(2) Nivelul de trai minimal reprezintă limita exprimată în lei care asigură nevoile de bază cum ar
fi: hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menținerea și salubrizarea locuinței și se calculează în
raport cu pragul sărăciei conform metodologiei utilizate la nivelul statelor membre ale Uniunii
Europene.

Beneficiile de asistență socială

Art. 55. -
Beneficiile de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune
socială sunt destinate asigurării mijloacelor financiare minime necesare traiului zilnic, precum și
suplimentării veniturilor sau mijloacelor persoanei ori familiei aflate în situația prevăzută la art.
54 alin. (1) și se bazează pe testarea mijloacelor de trai.
 Art. 11. -  Beneficiile de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de
excluziune socială se acordă pe perioade determinate de timp sau pentru situații punctuale și pot
cuprinde următoarele categorii principale: 

   a) ajutoare sociale susținute din bugetul de stat, acordate focalizat, pentru categoriile de
populație aflate în risc de sărăcie; 
   b) ajutoare sociale comunitare susținute din bugetele locale, acordate focalizat, ca măsuri
individuale de suport pentru depășirea unor situații de dificultate temporară; 
   c) ajutoare de urgență susținute din bugetul de stat și/sau din bugetele locale, acordate pentru
situații datorate calamităților naturale, incendiilor, accidentelor etc.; 
   d) burse sociale și ajutoare financiare pentru facilitarea accesului la educație, susținute din
bugetul de stat și/sau din bugetele locale; 
   e) ajutoare în natură, alimentare și materiale, inclusiv cele acordate în cadrul programelor de
sprijin educațional pentru copiii și tinerii proveniți din familii defavorizate, susținute din bugetul
de stat și/sau bugetele locale, cum ar fi programe pentru suplimente alimentare, rechizite și alte
materiale necesare în procesul de educație; 
   f) ajutorul acordat din bugetul de stat pentru refugiați, precum și persoanelor care au obținut
protecție subsidiară în România, în condițiile prevăzute de lege; 
   g) facilități privind utilizarea mijloacelor de transport în comun, accesul la comunicare și
informare, precum și alte facilități prevăzute de lege. 

Principala formă de sprijin pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune

socială este venitul minim de inserție acordat din bugetul de stat ca diferență între nivelurile
prevăzute prin lege specială și venitul net al familiei sau al persoanei singure realizat ori obținut
într-o anumită perioadă de timp, în scopul garantării unui venit minim fiecărei persoane din
România.

Art. 56. -
(1) Principalele categorii de servicii sociale având drept scop exclusiv prevenirea și combaterea
sărăciei și riscului de excluziune socială sunt adresate persoanelor și familiilor fără venituri sau
cu venituri reduse, persoanelor fără adăpost, victimelor traficului de persoane, precum și
persoanelor private de libertate.
(2) Familiile și persoanele singure fără venituri sau cu venituri reduse pot beneficia de o gamă
diversificată de servicii sociale adaptate nevoilor individuale, cum ar fi servicii de consiliere și
informare, servicii de inserție/reinserție socială, servicii de reabilitare și altele asemenea.
Art. 57. -
Serviciile sociale adresate persoanelor fără adăpost au drept scop asigurarea de găzduire pe
perioadă determinată, asociată cu acordarea unor servicii de consiliere și de reinserție sau
reintegrare socială, în concordanță cu nevoile individuale identificate.

Art. 58. - 
(1) Autoritățile administrației publice locale au responsabilitatea înființării, organizării și
administrării serviciilor sociale pentru persoanele fără adăpost.
(2) Pentru copiii străzii, pentru persoanele vârstnice singure sau fără copii și persoanele cu
dizabilități care trăiesc în stradă, autoritățile administrației publice locale au obligația de a
înființa pe raza lor teritorială servicii sociale adecvate și adaptate nevoilor acestora.
(3) Pentru persoanele care trăiesc în stradă, autoritățile administrației publice locale au obligația
de a organiza adăposturi de urgență pe timp de iarnă.

Serviciile sociale

Art. 59. -
Serviciile sociale adresate persoanelor care trăiesc în stradă pot fi organizate ca:
a) echipe mobile de intervenție în stradă sau servicii de tip ambulanță socială;
b) adăposturi de noapte;
c) centre rezidențiale cu găzduire pe perioadă determinată.
-servicii de consiliere,informare,insertie/reinsertie, cantine sociale, reabilitare,adaposturi de
urgent ape timp de noapte ,gazduire pe perioada determinata
(2) În scopul prevenirii și combaterii riscului ca tinerii care părăsesc sistemul de protecție a
copilului să devină persoane fără adăpost, precum și pentru promovarea integrării sociale a
acestora, autoritățile locale pot înființa centre multifuncționale care asigură condiții de locuit și
de gospodărire pe perioadă determinată.

Art. 61. -
(1) Persoanele fără venituri sau cu venituri reduse beneficiază de masă acordată de cantine
sociale.
(2) Cantinele sociale sunt unități publice de asistență socială, cu sau fără personalitate juridică,
înființate, organizate și administrate de autoritățile administrației publice locale, precum și de
furnizori de servicii sociale privați.
(3) Cantinele sociale acordă masă caldă și rece, gratuit sau contra cost, în condițiile prevăzute de
lege.
Art. 62. -
(1) Victimele traficului de persoane beneficiază de servicii sociale acordate pentru facilitarea
reintegrării/ reinserției sociale a acestora.
(2) Serviciile sociale acordate victimelor traficului de persoane sunt acordate în sistem integrat
cu alte măsuri de protecție prevăzute de legislația specială și sunt gratuite.

Art. 63. -
Serviciile sociale destinate victimelor traficului de persoane pot fi:
a) centrele rezidențiale cu găzduire pe perioadă determinată care asigură asistență, îngrijire și
protecție;
b) centre de zi care asigură în principal informare, consiliere, sprijin emoțional și social în scopul
reabilitării și reintegrării sociale;
c) servicii acordate în comunitate care constau în servicii de asistență socială, suport emoțional,
consiliere psihologică, consiliere juridică, orientare profesională, reinserție socială etc.

Art. 64. -
(1) Persoanele private de libertate, aflate în custodia sistemului penitenciar, în vederea asigurării
reintegrării lor sociale beneficiază gratuit de servicii sociale de consiliere educațională, socială și
psihologică, acordate la nivelul așezămintelor de deținere, în sistem integrat cu activitățile și
programele educative, psihologice și de asistență socială, de instruire școlară și formare
profesională desfășurate în cadrul acestora.
(2) Furnizarea serviciilor de educație, consiliere psihologică și asistență socială în cadrul
așezămintelor de deținere se realizează de către personalul specializat al acestora, cu participarea
consilierilor de probațiune ori a furnizorilor publici sau privați de servicii sociale.
(3) Pe perioada detenției, persoana privată de libertate poate beneficia și de consiliere privind
accesarea serviciilor sociale existente în comunitatea în care aceasta își va avea domiciliul sau
reședința după eliberare.

Instituții și organizații implicate în prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune

sociala

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Ministrul Educaţiei Naţionale

În vederea implementării serviciilor comunitare integrate în domeniile considerate relevante în

procesul de combatere a excluziunii sociale şi a sărăciei, respectiv serviciile sociale, sănătatea,
educaţia, ocuparea, locuirea şi obţinerea documentelor de identitate, la nivelul unităţii
administrativ-teritoriale, în baza protocolului de colaborare prevăzut la art. 1 şi a strategiilor
locale de dezvoltare a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se semnează protocoale de
colaborare între serviciul public de asistenţă socială/primărie, inspectoratul şcolar judeţean,
direcţia judeţeană de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, serviciile publice comunitare
de evidenţă a persoanelor, agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, agenţia judeţeană
pentru plăţi şi inspecţie socială etc.( ORDIN Nr. 393/630/4236/2017 din 13 martie 2017)

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Ministrul Educaţiei Naţionale vor
duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are ca atributii

a) crearea unor modele sustenabile pentru furnizarea, dezvoltarea şi funcţionarea serviciilor

comunitare integrate;

b) îmbunătăţirea sistemelor de evaluare a nevoilor şi de management al informaţiilor, precum şi

corelarea acestora cu politicile şi practicile locale de luare a deciziilor, prin dezvoltarea unui
program de formare profesională continuă şi a unor mecanisme de suport şi monitorizare pentru
asistenţii sociali;

c) participarea la elaborarea mecanismului de colaborare interinstituţională pentru furnizarea de

servicii comunitare integrate;

d) nominalizarea experţilor şi a personalului relevant pentru grupul de lucru pentru elaborarea

procedurilor privind furnizarea serviciilor comunitare integrate la nivelul comunităţii;

e) participarea la elaborarea procedurilor pentru furnizarea serviciilor comunitare integrate la

nivelul comunităţii şi a managementului de caz;

f) iniţierea actelor normative pentru îmbunătăţirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii
asistenţilor sociali în cadrul echipelor comunitare integrate şi a managementului de caz;

g) participarea la analiza de impact a abordării integrate a evaluării şi intervenţiei pentru

reducerea gradului de sărăcie şi excluziune socială;
h) asigurarea sprijinului pentru angajarea asistenţilor sociali în cadrul serviciilor publice de
asistenţă socială, prin iniţierea unor programe de interes naţional;

i) asigurarea coordonării metodologice a activităţii asistenţilor sociali care furnizează servicii

comunitare integrate în cadrul activităţii de îndrumare metodologică a serviciilor publice de
asistenţă socială şi colaborarea cu autorităţile administraţiei publice locale;

j) asigurarea directă şi prin serviciile deconcentrate a monitorizării, evaluării şi controlului

serviciilor oferite de către asistenţii sociali;

k) stabilirea indicatorilor de performanţă pentru serviciile sociale în cadrul serviciilor

comunitare integrate;

l) colectarea şi analiza periodică a datelor privind activitatea asistenţilor sociali în vederea

îmbunătăţirii continue a calităţii acestor servicii furnizare în cadrul serviciilor comunitare
integrate

Ministerul Sănătăţii are ca atributii

a) participarea la elaborarea mecanismului de colaborare interinstituţională pentru furnizarea de

servicii comunitare integrate;

b) nominalizarea experţilor şi a personalului relevant pentru grupul de lucru pentru elaborarea

procedurilor privind furnizarea serviciilor comunitare integrate la nivelul comunităţii;

c) participarea la elaborarea procedurilor pentru furnizarea serviciilor comunitare integrate la

nivelul comunităţii;

d) iniţierea actelor normative pentru îmbunătăţirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii
asistenţilor medicali comunitari/mediatorilor sanitari în cadrul echipelor comunitare integrate;

e) participarea la elaborarea analizei impactului abordării integrate în sensul îmbunătăţirii

indicatorilor stării de sănătate a populaţiei aparţinând grupurilor vulnerabile;

f) asigurarea sprijinului pentru angajarea asistentului medical comunitar/mediatorului sanitar;

g) coordonarea directă şi prin structurile sale deconcentrate din teritoriu, respectiv direcţiile de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în cadrul mecanismului de colaborare
interinstituţională a serviciilor de asistenţă medicală comunitară;

h) identificarea, prin structurile sale deconcentrate din teritoriu, respectiv direcţiile de sănătate
publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, a nevoilor de tip medical şi de sănătate publică de
la nivelul comunităţilor;

i) asigurarea directă şi prin structurile sale deconcentrate din teritoriu, respectiv direcţiile de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, a monitorizării, evaluării şi controlului
serviciilor de asistenţă medicală comunitară;

j) stabilirea indicatorilor de performanţă pentru serviciile de asistenţă medicală comunitară în

cadrul serviciilor comunitare integrate;

k) asigurarea funcţionării aplicaţiei AMCMSR.gov.ro şi analiza periodică a datelor activităţii

asistentului medical comunitar/mediatorului sanitar în vederea îmbunătăţirii continue a calităţii
acestor servicii furnizate în cadrul serviciilor comunitare integrate;

l) evaluarea periodică a competenţelor personalului din asistenţa medicală comunitară şi a

nevoilor de formare ale acestora;

m) coordonarea procesului de educaţie continuă a asistenţilor medicali comunitari.

Ministerul Educaţiei Naţionale are ca atributii

a) participarea la elaborarea mecanismului de colaborare interinstituţională pentru furnizarea de

servicii comunitare integrate;

b) nominalizarea experţilor şi a personalului relevant pentru grupul de lucru pentru elaborarea

procedurilor pentru furnizarea serviciilor comunitare integrate la nivelul comunităţii;

c) participarea la elaborarea procedurilor pentru furnizarea serviciilor comunitare integrate la

nivelul comunităţii;

d) iniţierea actelor normative pentru îmbunătăţirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii
consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari în cadrul echipelor comunitare integrate;
e) participarea la analiza impactului abordării integrate din perspectiva activităţii consilierilor
şcolari şi a mediatorilor şcolari;

f) asigurarea, prin inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti,

a sprijinului pentru angajarea consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari, în limita posturilor
aprobate;

g) asigurarea coordonării metodologice a activităţii consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari;

h) asigurarea, prin instituţiile deconcentrate, a monitorizării, evaluării şi controlului serviciilor
oferite de către consilierii şcolari şi mediatorii şcolari;

i) stabileşte indicatorii de performanţă pentru serviciile de consiliere şi mediere şcolară în cadrul

serviciilor comunitare integrate; j) colectează şi analizează periodic datele activităţii consilierului
şcolar şi a mediatorului şcolar în vederea îmbunătăţirii continue a calităţii acestor servicii
furnizate în cadrul serviciilor comunitare integrate;

k) evaluează periodic, prin inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului

Bucureşti, competenţele consilierilor şcolari şi ale mediatorilor şcolari, precum şi nevoile de
formare.

Ministerului Muncii şi Protecției Sociale

În exercitarea funcţiilor sale, Ministerul Muncii şi Protecției Sociale îndeplineşte, în condiţiile

legii, următoarele atribuţii cu caracter general:

1. coordonează sistemul naţional de asistenţă socială în conformitate cu responsabilităţile

stabilite prin legislaţia în domeniu;

2. elaborează cadrul legislativ privind acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor

sociale, precum şi cele referitoare la organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului naţional
de asistenţă socială;

3. finanţează beneficiile de asistenţă socială, precum şi programele destinate dezvoltării şi

sustenabilităţii serviciilor sociale acordate din bugetul propriu;
4. colectează datele la nivel naţional privind sărăcia şi excluziunea socială, analizează şi
identifică factorii care contribuie la prevenirea şi combaterea excluziunii sociale, formulează
recomandări şi propuneri în vederea eficientizării procesului de luare a deciziilor în domeniul
incluziunii sociale şi elaborează rapoartele naţionale privind incluziunea socială;

5. elaborează standardele de cost pentru serviciile sociale şi monitorizează respectarea lor de

către furnizorii publici;

6. elaborează criteriile, indicatorii de performanţă şi standardele de calitate privind serviciile

sociale, acreditarea/reacreditarea furnizorilor şi serviciilor sociale acordate de aceştia,
monitorizează şi controlează respectarea prevederilor legale privind asigurarea calităţii în
domeniu;

7. monitorizează implementarea strategiilor autorităţilor administraţiei publice locale privind

dezvoltarea de servicii sociale;

8. coordonează metodologic activitatea serviciilor publice de asistenţă socială de la nivel

teritorial şi colaborează permanent cu autorităţile administraţiei publice locale;

9. îndrumă şi monitorizează activitatea autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniul

asistenţei sociale, precum şi a furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale;

10. asigură funcţionarea secretariatelor tehnice ale comisiilor naţionale/interministeriale,

organizate conform legii;

11. coordonează şi monitorizează activitatea de elaborare a documentelor în domeniul incluziunii

sociale de către ministerele cu atribuţii în domeniu;

12. coordonează activitatea Comisiei naţionale privind incluziunea socială;

13. coordonează şi derulează activitatea de acreditare a furnizorilor de servicii sociale;

14. coordonează constituirea, administrarea, monitorizarea şi gestionarea sistemului de evidenţă

naţională a furnizorilor de servicii sociale şi a serviciilor sociale şi Registrul electronic unic al
serviciilor sociale;
15. asigură legătura permanentă cu furnizorii de servicii sociale în scopul eficientizării derulării
procesului de acreditare, asigurarea de consiliere şi îndrumare metodologică;

16. elaborează documentele programatice privind politicile familiale, demografice şi de creştere

a natalităţii;

17. asigură informarea cetăţenilor cu privire la drepturile din domeniul asistenţei sociale.

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

1.monitorizează aplicarea prevederilor cuprinse în strategiile şi programele de reformă şi

restructurare a administraţiei publice centrale şi locale, elaborate pe baza Programului de
guvernare, în conformitate cu politicile Uniunii Europene şi legislaţia internă, şi asigură
realizarea strategiilor şi programelor în domeniul său de activitate*);

2. îndrumă şi controlează activitatea prefecţilor şi a instituţiilor prefecţilor cu privire la

exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege;

3. monitorizează cooperarea structurilor deconcentrate ale administraţiei publice centrale, de pe

plan local, cu autorităţile administraţiei publice locale;

4. realizează, în domeniul său de activitate, dialogul şi parteneriatul social cu confederaţiile

sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional;

5. asigură, prin structurile de specialitate din subordine, aplicarea strategiei şi a programului de

guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, formarea şi
perfecţionarea pregătirii profesionale specializate în administraţia publică, activitatea de evidenţă
a persoanelor, precum şi activitatea de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă civilă*).

6. constituie şi utilizează Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor;

7. asigură constituirea, evidenţa, selecţionarea, păstrarea, conservarea şi folosirea în interes

public a documentelor din Fondul arhivistic naţional;

8. administrează, în condiţiile legii, rezervele de stat;

9. organizează şi coordonează activitatea de personalizare, emitere şi evidenţa generală a
documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple;

10. rganizează şi coordonează activitatea de emitere şi evidenţă a permiselor de conducere şi a

certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere;

Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi

ANES, este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în

subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care
promovează principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în vederea
eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile şi
programele naţionale, și, care, exercită funcţiile de strategie, reglementare, reprezentare şi
autoritate de stat în domeniul violenţei în familie, cu atribuţii în elaborarea, coordonarea şi
aplicarea strategiilor şi politicilor Guvernului în domeniul violenţei în familie.

ANES îndeplineşte următoarele atribuţii specifice, în domeniile:

a) Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi:

1. coordonează aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul egalităţii de şanse între

femei şi bărbaţi;

2. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice proiecte de

acte normative, planuri naţionale de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi
asigură aplicarea acestora;

3. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, avizarea

proiectelor de acte normative, iniţiate de alte autorităţi, în vederea integrării şi respectării
principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

4. colectează date statistice, elaborează rapoarte, studii, analize şi prognoze privind aplicarea
principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în toate domeniile de
activitate;
5. elaborează, fundamentează, propune şi dezvoltă programe şi proiecte, aprobate potrivit legii,
în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

6. coordonează implementarea şi, după caz, implementează programele Uniunii Europene

privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

7. participă ca membru în structurile de coordonare sau gestionare a fondurilor ori a programelor

derulate în România de către instituţiile Uniunii Europene, în vederea respectării principiului
egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la alocarea resurselor;

8. reprezintă Guvernul României în organismele europene şi internaţionale din domeniu şi

colaborează cu structuri similare din alte ţări;

9. cooperează cu autorităţi centrale şi locale, cu instituţii de învăţământ şi de cercetare, cu

organizaţii neguvernamentale;

10.colaborează cu partenerii sociali, inclusiv cu organizaţiile neguvernamentale implicate în

domeniu, la elaborarea şi implementarea politicilor publice, în vederea realizării egalităţii de
şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

11.sprijină, în condiţiile legii, activităţile de formare a salariaţilor instituţiilor sau organismelor

publice ori private în domeniul aplicării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei
şi bărbaţi;

12.elaborează, tipăreşte şi difuzează, în ţară şi în străinătate, materiale de informare privind

politicile guvernamentale în domeniu, precum şi materiale publicitare ori publicaţii periodice din
domeniu;

13.asigură comunicarea informaţiilor din sfera guvernamentală necesare Comisiei Europene în

vederea redactării raportului de implementare a directivelor europene în domeniul egalităţii de
şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

14.urmăreşte, împreună cu instituţiile şi autorităţile publice responsabile, aplicarea şi respectarea

prevederilor tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, în domeniul
drepturilor omului şi al egalităţii de şanse. ANES contribuie la elaborarea rapoartelor periodice
de evaluare a progreselor în aplicarea documentelor juridice internaţionale;
15.asigură respectarea şi exercită controlul asupra aplicării prevederilor Legii nr. 202/2002
privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.

16.elaborează, propune, implementează, finanțează sau, după caz, cofinanțează proiecte specifice
și proiecte din cadrul programelor de interes național în domeniul egalitații de şanse între femei
şi bărbaţi,

17.primeşte reclamaţii/plângeri privind încălcarea dispoziţiilor normative referitoare la principiul

egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi al nediscriminării după criteriul de sex,
de la persoane fizice, persoane juridice, instituţii publice şi private, şi le transmite instituţiilor
competente în vederea soluţionării şi aplicării sancţiunii şi asigură consilierea victimelor în
condiţiile legii."

b) Violența în familie și violenței împotriva femeilor:

1. elaborează, coordonează şi aplică strategiile şi politicilor Guvernului în domeniul violenţei în

familie.și violenței împotriva femeilor;

2. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice proiecte de

acte normative, planuri naţionale de acţiune în domeniul violenței în familie și violenței
împotriva femeilor şi asigură aplicarea acestora;

3. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice avizarea

proiectelor de acte normative, iniţiate de alte autorităţi, în domeniul violenței în familie și
violenței împotriva femeilor;

4. colectează date statistice, elaborează rapoarte, studii, analize şi prognoze privind domeniul
violenței în familie și violenței împotriva femeilor;

5. elaborează, fundamentează, propune şi dezvoltă programe şi proiecte, aprobate potrivit legii,

în domeniul violenței în familie și violenței împotriva femeilor;

6. coordonează implementarea şi, după caz, implementează programele Uniunii Europene în

domeniul violenței în familie și violenței împotriva femeilor;
7. cooperează cu autorităţi centrale şi locale, cu instituţii de învăţământ şi de cercetare, cu
organizaţii neguvernamentale;

8. colaborează cu partenerii sociali, inclusiv cu organizaţiile neguvernamentale implicate în

domeniu, la elaborarea şi implementarea politicilor publice;

9. urmăreşte, împreună cu instituţiile şi autorităţile publice responsabile, aplicarea şi respectarea

prevederilor tratatelor şi convențiilor internaţionale la care România este parte, în domeniul
violenței în familie și violenței împotriva femeilor;

10.întreprinde măsurile necesare sau, după caz, propune autorităţilor ori instituţiilor competente
luarea măsurilor necesare pentru prevenirea sau, după caz, înlăturarea efectelor oricăror acte ori
fapte care încalcă principiile şi normele tratatelor internaţionale în domeniul violenței în familie
și violenței împotriva femeilor la care România este parte;

11.elaborează standarde minime de calitate, norme metodologice şi proceduri de lucru pentru

serviciile din domeniul violenței în familie și violenței împotriva femeilor şi pentru cele destinate
agresorilor;

12. coordonează şi îndrumă metodologic activităţile Direcțiilor Generale de Asistență Socială și

Protecția Copilului și ale Serviciilor Publice de Asistență Socială în legătură cu aplicarea
prevederilor legale incidente în domeniul violenței în familie;

13.stabileşte procedurile şi criteriile de evaluare a nevoilor sociale în domeniul violenţei în

familie și violenței împotriva femeilor şi elaborează metodologia de intervenţie în aceste cazuri;
14.elaborează, propune, implementează, finanțează sau, după caz, cofinanțează proiecte specifice
și proiecte din cadrul programelor de interes național în domeniul violenței în familie și violenței
împotriva femeilor;

15.propune şi fundamentează adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea finanțării adecvate

a serviciilor destinate prevenirii şi combaterii în familie și violenței împotriva femeilor;

16. asigură respectarea şi exercită controlul asupra aplicării prevederilor Legii nr. 217/2003
pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.”
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

(1) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, denumita în continuare Agentia, are
obligatia de a realiza un acompaniament social personalizat pentru tinerii cu vârste între 16 si 25
de ani aflati în dificultate si confruntati cu riscul excluderii profesionale, în scopul facilitarii
accesului lor la un loc de munca. Persoanele prevazute la alin. (1) au dreptul la consiliere
profesionala si mediere din partea personalului specializat al Agentiei, prin întocmirea unui plan
individual de mediere

Pentru realizarea obiectivelor sale, Agenţia Naţională are, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigură implementarea politicilor de ocupare a forţei de muncă elaborate de Ministerul

Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în concordanţă cu Strategia
europeană de ocupare a forţei de muncă;

b) elaborează, implementează, finanţează şi cofinanţează programe privind ocuparea şi formarea

profesională a forţei de muncă, precum şi acţiuni specifice domeniului său de activitate, pe baza
politicilor şi strategiilor elaborate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice;

c) urmăreşte aplicarea unitară a legislaţiei care reglementează măsurile de protecţie socială,

prevenire a şomajului şi stimulare a ocupării forţei de muncă finanţate din bugetul asigurărilor
pentru şomaj şi controlează respectarea de către unităţile din subordine a prevederilor legale
incidente în domeniul de activitate;

d) propune spre aprobare, anual, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor
Vârstnice programele de ocupare şi planurile de formare profesională a persoanelor în căutarea
unui loc de muncă;

e) participă la implementarea măsurilor prevăzute în planurile şi programele guvernamentale

vizând ocuparea forţei de muncă, aprobate potrivit legii;

f) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind ucenicia la locul de muncă;

g) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind efectuarea stagiului pentru
absolvenţii de învăţământ superior;

h) asigură implementarea proiectelor specifice domeniului de activitate finanţate din fonduri

europene nerambursabile;

i) organizează, în condiţiile legii, stabilirea şi plata drepturilor băneşti ce se suportă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj;

j) organizează, în condiţiile legii, stabilirea şi plata creanţelor ce se suportă din Fondul de

garantare pentru plata creanţelor salariale;

k) administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj şi gestionează Fondul de garantare pentru

plata creanţelor salariale;

l) repartizează resursele financiare necesare structurilor deconcentrate;

m) urmăreşte realizarea execuţiei bugetului asigurărilor pentru şomaj şi a Fondului de garantare

pentru plata creanţelor salariale şi organizează activitatea de evidenţă contabilă aferentă acestora;
n) furnizează, anual, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
datele necesare pentru fundamentarea şi elaborarea proiectului bugetului asigurărilor pentru
şomaj;

o) înaintează Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice propuneri

cu privire la actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiei, în
vederea asigurării îndeplinirii atribuţiilor deţinute potrivit legii, precum şi măsurile de protecţie
socială, de prevenire a şomajului şi de stimulare a ocupării forţei de muncă finanţate din bugetul
asigurărilor pentru şomaj;

p) exercită atribuţiile ce îi revin în calitate de membru al reţelei europene de servicii de ocupare

a forţei de muncă (EURES);

q) asigură coordonarea reţelei naţionale a serviciilor de ocupare a forţei de muncă, componentă a

reţelei EURES, în calitate de Birou naţional de coordonare;

r) colaborează cu Biroul european de coordonare a compensării ofertelor şi cererilor de locuri de

muncă şi cu celelalte birouri naţionale de coordonare din cadrul reţelei EURES; s)
implementează prevederile acordurilor juridice bilaterale în domeniul schimbului de forţă de
muncă încheiate de România;

t) este organism de legătură pentru prestaţiile de şomaj în aplicarea regulamentelor europene

privind coordonarea sistemelor de securitate socială;

u) organizează şi monitorizează activitatea de implementare a prevederilor referitoare la prestaţia

de şomaj din regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială la
nivelul Agenţiei Naţionale şi al agenţiilor teritoriale;

v) organizează, coordonează şi monitorizează activitatea de informare şi consiliere a persoanelor

care doresc să presteze muncă în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele semnatare ale
Acordului privind Spaţiul Economic European, precum şi în alte state cu care România a încheiat
tratate, acorduri, convenţii şi înţelegeri;

w) promovează, în colaborare cu celelalte instituţii competente, măsuri de asigurare şi protejare a

drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români care lucrează în străinătate;

x) îndeplineşte funcţiile care îi revin în calitate de membru din partea României al Asociaţiei
Mondiale a Serviciilor Publice de Ocupare;

y) organizează, în condiţiile legii, activitatea privind acreditarea furnizorilor de servicii

specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă;

z) gestionează Registrul naţional al furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării

forţei de muncă şi Registrul naţional al furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea
ocupării forţei de muncă din alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic
European care prestează transfrontalier servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de
muncă pe teritoriul României;

Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, instituţie publică cu personalitate juridică
aflată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, este organizată şi
funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Agenţia are în subordine
agenţii judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, care sunt
organizate şi funcţionează ca servicii publice deconcentrate cu personalitate juridică.
În domeniul administrării, gestionării şi plăţii beneficiilor de asistenţă socială şi al susţinerii
programelor de servicii sociale, agenţiile teritoriale au, în principal, următoarele atribuţii:

a) aplică legislaţia privind acordarea şi plata beneficiilor de asistenţă socială;

b) aplică legislaţia privind finanţarea programelor de servicii sociale;
c) informează şi îndrumă persoanele fizice şi juridice cărora le revin drepturi şi obligaţii ce
decurg din reglementările privind sistemul naţional de asistenţă socială;
d) gestionează informaţiile în vederea efectuării plăţilor beneficiilor de asistenţă socială;
e) prelucrează documentaţia aferentă stabilirii drepturilor la beneficiile de asistenţă socială, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
f) înregistrează datele privind persoanele care primesc beneficii de asistenţă socială;
g) utilizează sistemul de informaţii în conformitate cu instrucţiunile şi instrumentele de
gestiune a informaţiei stabilite de Agenţie;
h) asigură evidenţa la nivel teritorial a tuturor beneficiarilor din sistemul beneficiilor de
asistenţă socială;
i) actualizează baza de date cu privire la beneficiari şi la beneficiile de asistenţă socială
acordate;
j) asigură respectarea prevederilor legale care privesc caracterul confidenţial al datelor
personale ale solicitanţilor şi ale persoanelor care primesc beneficii de asistenţă socială;
k) verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate privind stabilirea drepturilor la beneficiile
de asistenţă socială;
l) stabilesc dreptul la beneficiile de asistenţă socială şi efectuează plata acestora, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
m) recuperează drepturile încasate necuvenit de beneficiari, în condiţiile legii;
n) fundamentează şi propun Agenţiei proiectul de buget ce include fonduri pentru plata
beneficiilor de asistenţă socială, susţinerea programelor de servicii sociale şi pentru
funcţionarea lor;
o) administrează bugetul aprobat şi prezintă Agenţiei raportul de execuţie bugetară;
p) organizează activitatea de evidenţă contabilă a execuţiei bugetare pentru bugetul alocat;
q) întocmesc rapoarte periodice, precum şi raportul anual de activitate şi le transmit Agenţiei;
r) furnizează Agenţiei şi altor organisme care au competenţe în domeniu informaţii în vederea
elaborării de studii, rapoarte şi analize în domeniul lor de activitate;
s) asigură comunicarea permanentă cu instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale,
cu alte instituţii şi persoane juridice cu responsabilităţi în domeniul social şi în special cu
autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene;
ş) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti, conform legii;
t) soluţionează contestaţii, sesizări şi reclamaţii, potrivit competenţelor legale;
ţ) realizează selecţia şi formarea profesională a personalului la nivel judeţean, în conformitate
cu planul stabilit de Agenţie în domeniu;
u) editează materiale informative în domeniul lor de activitate;
v) utilizează orice mijloc de comunicare în masă pentru promovarea şi informarea asupra
drepturilor beneficiarilor;
w) încheie contractele şi convenţiile de finanţare pentru programele de servicii sociale,
monitorizează implementarea acestora şi elaborează rapoartele prevăzute de lege;
x) întocmesc documentaţia necesară pentru solicitarea creditelor bugetare în vederea finanţării
programelor de servicii sociale şi asigură plata acestora.

Principalele tipuri de beneficii de asistență socială sunt:

1. Beneficiile de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de

excluziune socială:
 Ajutorul social;
 Ajutorul  pentru încălzirea locuinței;
 Alocaţia pentru susţinerea familiei;
 Ajutoare de urgenţă susţinute din bugetul de stat.
 

Agenţia Naţională Antidrog

Agenţia Naţională Antidrog, denumită în continuare Agenţie, se organizează şi funcţionează la

nivel de direcţie, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, având personalitate
juridică.

Agenţia are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează, pe baza propunerii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, proiectul Strategiei

naţionale antidrog şi planul său de acţiune şi le supune spre aprobare Guvernului;b) asigură
coordonarea activităţii desfăşurate de instituţiile, organizaţiile guvernamentale implicate în
realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia naţională antidrog;c) colaborează cu organizaţiile
neguvernamentale în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Strategia naţională antidrog;d)
monitorizează activităţile desfăşurate de instituţiile publice cu atribuţii în implementarea
Strategiei naţionale antidrog şi evaluează ori de câte ori se impune stadiul realizării acesteia;e)
colectează, stochează, procesează şi analizează date şi informaţii cu caracter personal şi statistic
în domeniul său de competenţă, în condiţiile legii;f) efectuează studii, cercetări şi analize privind
evoluţia fenomenului traficului şi consumului ilicit de droguri;g) întocmeşte anual, pe baza
datelor furnizate, raportul naţional privind evoluţia şi nivelul traficului şi consumului ilicit de
droguri, pe care îl înaintează, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, Guvernului României
şi organismelor internaţionale abilitate să asigure aplicarea prevederilor convenţiilor
internaţionale, în conformitate cu acordurile ratificate de România;h) îndeplineşte rolul de punct
focal naţional în Reţeaua europeană de informaţii privind drogurile şi toxicomania (Reitox),
conform Regulamentului (CE) nr. 1.920/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12
decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie;i) stabileşte
indicatorii şi criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor în baza ghidurilor şi recomandărilor
europene, în vederea furnizării de informaţii comparabile cu celelalte state membre ale Uniunii
Europene;j) gestionează anual Acordul de finanţare cu Observatorul European pentru Droguri şi
Toxicomanii şi asigură implementarea acestuia;k) gestionează sistemul de înregistrare pentru
Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri;l) furnizează, prin structurile teritoriale,
servicii integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială, precum şi servicii de prevenire;m)
elaborează, fundamentează, implementează, finanţează, monitorizează şi evaluează programul
naţional şi programul de interes naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială
a consumatorilor de droguri, precum şi alte programe în domeniul reducerii cererii şi ofertei de
droguri;n) monitorizează operaţiunile cu precursori, conform legii, şi constituie punct naţional
focal privind precursorii de droguri;o) asigură legătura cu organismele şi organizaţiile
internaţionale şi europene cu atribuţii în domeniu, precum şi reprezentarea în cadrul acestora;p)
asigură schimbul de informaţii în cadrul Sistemului european de avertizare rapidă timpurie
(EWAS);q) propune, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, modificarea legislaţiei în
domeniul său de activitate;r) elaborează şi implementează, inclusiv prin colaborare cu instituţiile
de specialitate, programe de formare pentru personalul propriu, al altor structuri din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, precum şi al instituţiilor sau entităţilor partenere cu atribuţii în
implementarea Strategiei naţionale antidrog;

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi

(ANPD) este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în
subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. ANPD are
sediul în Calea Victoriei nr. 194, Sectorul 1, Municipiul Bucureşti.
Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu
dizabilități, ANPD îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) Coordonează la nivel central activităţile de protecţie şi de promovare a drepturilor persoanelor
cu dizabilităţi, elaborează politicile, strategiile şi standardele în domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi asigură urmărirea aplicării reglementărilor din domeniul
propriu;
b) Elaborează şi supune spre aprobare Guvernului, prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice, proiecte de politici publice şi strategii sectoriale, acte
normative, precum şi programele de reformă în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor
persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu convenţiile şi tratatele internaţionale la care
România este parte;
c) Organizează, coordonează şi controlează realizarea măsurilor de protecţie şi promovare a
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, a strategiei naţionale şi a legislaţiei în domeniul
dizabilităţii, precum şi monitorizează implementarea standardelor specifice de calitate de către
instituţiile publice şi/sau private rezidenţiale şi nerezidenţiale de protecţie socială a persoanelor
adulte cu dizabilităţi;
d) Este organism responsabil cu supravegherea aplicării prevederilor actelor legislative din
domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, potrivit Legii nr.
448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, a regulamentelor şi directivelor europene şi ale
Comitetului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi;
e) Avizează prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
proiectele de acte normative cu impact asupra domeniului protecţiei persoanelor cu dizabilităţi;
f) Elaborează, coordonează şi monitorizează implementarea strategiei naţionale în domeniul
dizabilităţii, precum şi a planului naţional de acţiune;
g) Acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia instituţionalizată a
persoanelor cu dizabilităţi, prin dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de recuperare, reabilitare
şi reintegrare ambulatorii/zi/de tip familial;
h) Asigură coordonarea şi monitorizarea implementării Convenţiei;
i) Evaluează necesarul şi calitatea serviciilor, stabileşte planuri de dezvoltare pe baza nevoilor
persoanelor cu dizabilităţi;
j) Organizează activitatea de selecţionare a personalului pentru aparatul propriu, de evaluare
periodică, precum şi de perfecţionare a pregătirii profesionale a acestuia, în condiţiile legii;
k) Organizează activitatea de instruire a personalului din cadrul instituţiilor de protecţie socială a
persoanelor cu dizabilităţi, aflate în coordonarea metodologică a acesteia, în colaborare cu
autorităţile administraţiei publice locale şi centrale;
l) Iniţiază şi elaborează metodologii, norme, instrucţiuni şi alte documente necesare pentru
îmbunătăţirea calităţii serviciilor destinate persoanelor cu dizabilităţi;
m) Avizează strategiile judeţene privind dezvoltarea de servicii sociale şi planurile anuale de
servicii judeţene;
n) Avizează înfiinţarea instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu
dizabilităţi;

Agenția Națională pentru Romi se organizează și funcționează ca organ de specialitate al

administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea prim- ministrului, prin
Secretariatul General al Guvernului.

Atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Romi

Cooperare Instituţională

Avizează proiecte de legi şi alte acte normative care au incidenţă asupra drepturilor şi
îndatoririlor persoanelor aparţinând minorităţii romilor;

Solicită date şi informaţii de la autorităţile publice, necesare îndeplinirii atribuţiilor proprii;

Primeşte şi examinează cererile şi sesizările adresate de către instituţii, organizaţii sau persoane
fizice şi comunică punctul de vedere de specialitate al agenţiei;

Sprijină cercetările ştiinţifice în domeniul relaţiilor interetnice prin menţinerea de contacte cu

personalităţi din domeniu;

Dezvoltă un sistem de informare, formare şi consultanţă accesibil minorităţii romilor.

Iniţiere acţiuni şi parteneriate

Iniţiază şi desfăşoară acţiuni de formare privind combaterea discriminării la nivelul romilor în

cadrul administraţiei publice centrale şi locale;

Iniţiază, negociază şi încheie, prin împuternicirea Guvernului, documente de cooperare

internaţională din domeniul incluziunii romilor.
Elaborare politici şi programe

Asigură elaborarea politicii şi strategiei Guvernului în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii

romilor şi a altor atribuţii stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate;

Elaborează şi supune spre aprobare Guvernului, cu avizul Secretariatului General al Guvernului,

strategii şi programe naţionale şi internaţionale în domeniul incluziunii romilor în conformitate
cu principiile şi normele interne şi internaţionale. 

Promovare

Promovează şi organizează programe privind păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii

etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii romilor;

Promovează, în colaborare cu organizaţiile de romi, programe locale pentru procurarea

documentelor de identitate.

Coordonare

Participă împreună cu alte organe ale administraţiei publice, cu organizaţiile neguvernamentale

ale romilor şi cu reprezentanţi ai minorităţii romilor la evaluarea principalelor nevoi ale
comunităţilor de romi şi coordonează aplicarea programelor de sprijinire a acestora.

Finanţare

Finanţează şi cofinanţează programe şi proiecte în domeniul incluziunii romilor; iniţiază,

negociază şi încheie, prin împuternicirea Guvernului, documente de cooperare internaţională din
domeniul incluziunii romilor.

Monitorizare

Monitorizează aplicarea actelor normative interne şi internaţionale referitoare la protecţia

minorităţii romilor;
Participă la crearea şi dezvoltarea unei baze de date referitoare la minoritatea romilor; 
Monitorizează şi întocmeşte raportări privind stadiul implementării strategiilor în domeniul
îmbunătăţirii situaţiei romilor.

Evaluare    

Evaluarea principalelor nevoi ale comunităţilor de romi;

Evaluează proiectele cu finanţare externă în domeniul incluziunii romilor;
Analizează şi evaluează posibilele efecte discriminatorii ale reglementărilor actuale şi acţionează
pentru perfecţionarea cadrului juridic existent;
Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale

CNPAS are următoarele atribuții:

a) elaborează Regulamentul de organizare și funcționare a CNPAS, stabilește structura

organizatorică a caselor teritoriale de pensii și emite Regulamentul-cadru de organizare și
funcționare a acestora;

b) propune Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei norme metodologice în aplicarea

prevederilor legale din domeniul său de competență;

c) propune Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerului Sănătății

criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate a
asiguraților;

d) stabilește procedurile de regularizare a sumelor plătite în plus de către contribuabili;

e) stabilește anual tariful pentru certificarea stagiului de cotizare și a punctajului cumulat, la

cererea asiguratului;

f) organizează modul de stabilire și de plată a drepturilor de pensii și a altor drepturi de asigurări

sociale finanțate din bugetul asigurărilor sociale, precum și a celor finanțate de la bugetul de stat,
prin bugetul alocat Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, conform legii;

g) organizează activitatea de evidență contabilă a execuției bugetare pentru bugetul asigurărilor

sociale de stat;

h) organizează, administrează și asigură securitatea sistemului informatic al CNPAS, precum și

al structurilor sale teritoriale;

i) organizează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă;

j) organizează și administrează sistemul de trimitere la tratament balnear, precum și programele

recuperatorii;

k) organizează modul de atribuire a codului personal de asigurări sociale, precum și gestiunea

acestuia;

l) organizează activitatea de furnizare a informațiilor necesare în vederea elaborării de studii și

analize în domeniul său de activitate;

m) administrează și gestionează patrimoniul propriu;

n) organizează selecția, pregătirea și perfecționarea profesională a personalului din sistemul

public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
a) propune Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei indicatorii de fundamentare ai
bugetului de asigurări sociale de stat și face public salariul mediu brut pe economie pentru anul
următor, prognozat potrivit legii;

b) repartizează în profil teritorial și pe trimestre bugetul asigurărilor sociale de stat aprobat,

potrivit legii;

c) constituie fondul de rezervă și asigură utilizarea acestuia, conform legii;

d) urmărește încasarea veniturilor bugetului de asigurări sociale de stat, conform indicatorilor

bugetari aprobați prin lege;

e) colectează și virează contribuțiile de asigurări sociale și alte venituri, potrivit legii;

f) calculează, reține și virează impozitul asupra pensiilor, în condițiile legii;

g) ia măsuri în condițiile legii pentru protecția fondurilor de asigurări sociale;

h) calculează valoarea unui punct de pensie și o actualizează în timpul execuției bugetare,

potrivit legii;

i) asigură plata pensiilor și a celorlalte drepturi de asigurări sociale care, potrivit legii, se
finanțează din bugetul asigurărilor sociale de stat;

j) asigură stabilirea și plata unor drepturi finanțate de la bugetul de stat, pentru care Ministerul
Muncii, Solidarității Sociale și Familiei este ordonator principal de credite, CNPAS exercitând
funcția de ordonator secundar de credite;

k) răspunde de administrarea patrimoniului propriu;

l) aplică prevederile convențiilor internaționale de asigurări sociale, la care România este parte,
precum și ansamblul reglementărilor comunitare și dezvoltă relații cu organisme similare în
domeniul asigurărilor sociale din alte țări, în limita competențelor prevăzute de lege;

m) răspunde de utilizarea cu eficiență a fondurilor provenite din împrumuturi externe.

Comisiei anti-sărăcie și promovare a incluziunii sociale – CASPIS

Comisia are următoarele atribuții principale:

a) supune Guvernului spre aprobare Planul național antisărăcie și promovare a incluziunii
sociale, prin Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;
b) constituie un sistem de monitorizare a sărăciei și incluziunii sociale și a implementării
Planului național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale;
c) sprijină autoritățile publice locale în elaborarea și aplicarea unor programe anti-sărăcie și
promovare a incluziunii sociale;
d) promovează formarea unei culturi a acțiunii sociale: capacitatea de a identifica și de a
soluționa problemele sociale.
(2) Comisia îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin acte normative sau dispuse de primul-
ministru.

 Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

CNAS are următoarele atribuții:

1. gestionează Fondul, în condițiile legii, prin președintele CNAS, împreună cu casele de

asigurări, inclusiv Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale
și Autorității Judecătorești și Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor,
Construcțiilor și Turismului, până la reorganizarea acestora;

2. propune, cu avizul Ministerului Sănătății Publice, proiecte de acte normative pentru asigurarea
funcționării sistemului de asigurări sociale de sănătate și acordă aviz conform proiectelor de acte
normative care au incidență asupra Fondului;

3. elaborează, implementează și gestionează procedurile și formularele unitare, avizate de

Ministerul Sănătății Publice, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;

4. elaborează și actualizează Registrul unic de evidență a asiguraților;

5. elaborează și publică raportul anual, precum și execuția bugetară pe capitole și subcapitole și

planul de activitate pentru anul următor;

6. asigură organizarea sistemului informatic și informațional unic integrat pentru înregistrarea

asiguraților și pentru gestionarea și administrarea Fondului. Indicatorii folosiți în raportarea
datelor în sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt unitari și se stabilesc de Ministerul
Sănătății Publice, la propunerea CNAS, Colegiului Medicilor din România și Colegiului
Medicilor Dentiști din România;

7. răspunde pentru activitățile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în fața

Guvernului și față de asigurați;

8. elaborează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea

contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate care se află în administrarea CNAS, potrivit
competențelor stabilite de lege, precum și cu privire la utilizarea și administrarea acestuia în
condițiile legii;
9. participă la stabilirea obiectivelor programelor de sănătate publică, în colaborare cu Ministerul
Sănătății Publice, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciștilor din România,
reprezentanți ai asiguraților, spitalelor și clinicilor universitare, ai unităților de cercetare, ai
organizațiilor neguvernamentale, ai sindicatelor și patronatelor, ai ministerelor și instituțiilor
centrale cu rețea sanitară proprie;

10. elaborează și stabilește, împreună cu Ministerul Sănătății Publice, prin comisiile organizate la

nivel național, metodologia și nivelul de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de
dispozitive medicale și medicamente;

11. elaborează proiectul contractului-cadru, care se prezintă de către Ministerul Sănătății Publice

spre aprobare Guvernului;

12. elaborează proiectul normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru, cu consultarea

Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciștilor din România, Colegiului Medicilor
Dentiști din România, Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România, Ordinului
Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din România, precum și a organizațiilor patronale și
sindicale reprezentative din domeniul medical, până la data de 15 decembrie a anului în curs
pentru anul următor, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății publice și al președintelui
CNAS;

GUVERN
MMPS MEC MS MJ MAI

MMPS

CENTRAL: ANES ANOFM ANPIS ANA ANPD ANR CNPAS CNAS

JUDETEAN: AJOFM AJPIS CJPAS CJAS

LOCAL: CASPIS