ParticularitĂȚile respiraȚiei

la reptile
Realizat de catre: Alexandru Maria, Chircu Iuliana, Gradinariu
Cristina, Grigore Raluca, Mantea Denisa, Naca Ana, Pica Andra,
Radulescu Andreea
 ParticularitĂȚi
Reptilele sunt primele vertebrate a căror respirație este exclusiv pulmonară. Plămânii sunt alungiți.Inspirarea se face datorită lucrului
mușchilor intercostali.Expirarea se face pasiv.

Schimbul gazelor respiratorii se face numai la nivelul plamanilor, tegumentul este gros, iar plamanii sunt mult mai cutati decat cei ai
amfibienilor. Ventilatia este asigurata de contractia muschilor intercostali care ridicand coastele determina marirea volumului pulmonar.
Aceasta este urmata de scaderea presiunii intrapulmonare si intrarea aerului in plamani. Relaxarea musculaturii intercostale determina
iesirea aerului din plamani. La reptile plamanii au tot forma de sac, dar peretii au o pliere mai pronuntata. De aceea suprafata de schimb
creste fata de cea a amfibienilor, fapt care nu mai face necesara respiratia tegumentara. Caile respiratorii sunt mai lungi si conditioneaza mai
eficient aerul. Apar cavitati nazale separate de cavitatea bucala.
 Respirația pulmonară intensă
a devenit posibilă datorită apariției
unei noi secțiuni a scheletului la
reptile - cufăr... Cutia toracică
este formată dintr-o serie de
coaste conectate pe partea
dorsală la coloana vertebrală, iar
pe partea abdominală la stern.
Coaste, datorită mușchilor
speciali, sunt mobile și contribuie
la expansiunea pieptului și a
plămânilor în timpul inhalării și
colapsului lor în timpul expirației.
 șerpi
Sistemul respirator al serpilor include trahea, bronhii, plamani si sac de aer. Trahea incepe de la posteriorul cavitatii bucale si se termina in
apropierea inimii unde se ramifica in doua bronhii. Bronhia stanga duce la plamanul stang care este foarte mic sau vestigial. Organele vestigiale sunt
mici, degenerate si nefunctionale. Bronhia dreapta duce la plamanul drept care este alungit. Partea din fata a plamanului este vascularizata si are
functie de schimb de gaze, iar cea din spate nu este vascularizata si formeaza un sac cu aer, care se extinde pana in apropierea cozii. Sacul cu aer
are functii hidrostatice ajutand sarpele sa-si regleze presiunea din interiorul organismului. Din cauza faptului ca serpii nu au diafragma aerul
patrunde in plamani sub actiunea muschilor si miscarii coastelor. Serpii nu au stern si au un singur plaman. La chelonienii terestri ,coastele
fuzioneaza cu carapacea rigida. Plamanii se umplu cu aer prin miscarea in exterior a membrelor, iar retragerea acestora determina micsorarea
volumului plamanilor si eliminarea aerului la exterior.
 soparle
Unele șopârle anolis și-au descoperit o nouă superputere: ele pot respira sub apă prin capturarea aerului
într-o bulă deasupra botului. Mai mult, aceste reptile pot rămâne sub apă aproape 20 de minute prin
respirarea aerului din bulă.

Pielea hidrofugă a șopârlelor anolis ar putea juca un rol în formarea bulelor de aer. După ce reptilele se
scufundă în apă, la suprafața tegumentului ar putea rămâne capturat în strat subțire de aer. Atunci când
șopârla respiră, aerul iese prin nări și extinde stratul de aer capturat. În acest fel, șopârla își poate utiliza
plămânii pentru o controla mărimea bulei de aer.

Dacă o șopârlă și-ar respira aerul din această bulă, atunci nivelul de oxigen din aceasta ar trebui să scadă
în timp. Introducerea unui senzor de oxigen în bula de deasupra botului reptilei submerse a confirmat că
nivelul oxigenului scade pe măsură ce animalul respiră.