CUGET CLAR

(NOUL

ANUL

1938-9

DATINA

www.dacoromanica.ro
CUGET CLAR
(NOUL

ANUL

ATINA

www.dacoromanica.ro
 presintare de literaturä
D-ra Elena Eftimiu, care, náscutä sat din
donia, a fäcut studii de slavistia la Praga, a crezut cä face un
serviciu Polonilor Românilor reputatiei sale de publicistä
tipärind la Cartea Româneascr o Antologie a presei polonese",
care, dat cuvântului de Antologiea, reservat operelor
poetice numai, nu poate fi o crestomatie a presei polone".
Intentiile sale au fost din nenorocire, - trebuie i se spuie
de onesta -,
Literatura polonä, plinä de o adâncá umanitate pe
aceasta, de epice povestiri, ca acelea a cäror
se suie la Mickiewicz, de cele mai pätrunzätoare analise
a uita un al treilea element, de o
uimitoare imaginatie simtul lucrurilor, nu e
la noi. francesi, germanä, ba chiar, de nu de-a
dreptul original, româneste au popularisat
Cine nu cunoaste, din Sienkewicz, reconstituirea, pioasä,
a primului crestinism din Quo vadis povestirile istorice? Dar
a räsbätut la noi nespus de gingasa pätrundere in sufletul
femeiesc al Anielkäi din Färä dogmä" printeo veche versiune fran-
cesä, ironia nationalä din Bartek ba chiar care
chinul sufletului copiläresc al supusilor poloni din Prusia
la germanä. Din Reymont s'a dat traducere apuseanä
a sämänätorului supt ghiulelele Marelui Räzboiu, care,
lovit, lasä cu un gest august sacul sämânta recoltelor
viitoare. Aici chiar la noi am reprodus ceva din momentele co-
lare pe care le redä de autentic Prus s'a semnalat
din mai frumoase romane istorice polone, care
tolstoianä bogätie, societate din vremea francisatä a lui
Stanislav Poniatowski.
ce ni dä d-ra Eftimiu, care nu poate sä aibä o cunoastere
a de naratori poloni, din $ cinci de
scriitori, mai vechi mai noi, pe cari-i striveste literal mai
putin de trei sute de pagini format ?
Fragmente färä organisare, din ce e mai slab la
povestitorii pe cari tine sä-i cari iese totdeauna scäzuti,
une ori chiar de-a dreptul compromisi. Fragmente din care lipseste
subiectul polon -, dându-ni-se nu ce
egipteanä, färä caracter local, a lui Prus ori rätäcirile lui
Ossendowski, simbolul grec al lui Strug, notele de drum Brasilia
ale lui Sloninski chiar scene de la Eschimosi de la Tungusi.
Bunica" Orzechowzkäi cerea neapärat o altá desfäsurare,
pusile" Konopickäi aproape neinteligibile, Ingerul" lui Sienke-
wicz, cu oärecare de dialog, are un copiläresc, ca
Cuget Oar, 1938. 1

www.dacoromanica.ro
2 CUGET CLAR

bucata din Swietochowski, ca i prunciderea lui Szinianski.

d-nei brutalä, paginile din Reymont nu dau cea mai
ideie de märetia naratiunilor tot aa de ca i
oribila scenä din Jeromski pentru talentul acestuia. Moartea
de d-na Darnbrowska pare a nu fi ce e mai bine din scrierile ei.
Modernismul erotic Choynowski i Abia
sântem nuvela, adevár i de
adânc, a lui Kaden Bandrowski.
cä pretutindeni e stilul autoarei, bun pentru resumate
universitare, dar absolut neliterar. Ne sutor ultra crepidam!
N.

CREDIN7 A
de Zia poet turc.
mea nu este speranta nici frica,
de md 'nclzin la Domnul cer, e iubesc
nu md la ce-s dator, nimica :
iadul nici raiul nu md mai

Nu-mi a
mea este iubirea: 'ntreg:
scoate icoana-i
Cu eu groaza n'o
Trad. de N. I.

STEAUA
de Edouard

- md privesti custeleiochiu
floarea
stea
zise:
fund de-azur,- 0
Ci steaua
de vise Cd stai pe dealul Mu,
rdspunse:

Din calm pur, fericirea mi-e

Spune, md vezi? Am Eu /dare md consum

Abia colina verde. In frumuseta-mi
soarele 'n cer s'a tôt ce mai existä
m'oiu pierde. Sd-mi sora mea de drum.
lar tu, alaiu, Dar tu nu esti
Ai cine-ar fi Pe verdele deal
Eu trec ca o 'n Maiir, 'Si
Dar tu lucesti vesnicie. din irdma vie.

De ce nu eu o stea eu o floare
Cu 'n zenit, Viind
De ce n'ar fi viata mea De ce fi eu ca tine
Sd n'aibd sfdrsit? Din ce ce moare!
Trad. de N. I.

www.dacoromanica.ro
 3

EPIGRAME
dupä nostru prost, La mea de moarte
Zici alegerea ti-a fost nimeni putea s'admit
Surprindere, -dar mai mare el n'o va fi
A fost ea pentru orisicare. Cu cât de a lui parte.

Rechemarea a lui Titu Maiorescu

In Buletinul Instructiunii lice (an. I, , din 15 Octombre
1884, p. 5) am aflat decisia de reintegrare a lui T. Maiorescu In
Invätämânt, ce stätuse treisprezece ani Indepärtat de la ca-
tedrä, datoritä unor pasiuni politice. E un act important, care
meritä fie cunoscut. Iatä-1 :
Decisiune.
vedere decisiunea prin care d. Titu Maiorescu a fost
considerat ca demisionat, 1871, de la catedra de
a Facultätii de Litere din Iasi;
Considerând cä aceastä decisiune este luatä afarä din prescripti-
legii, de oare ce absentarea d-lui Maiorescu de la cursuri era
justificatä prin faptul chemärii d-sale la Adunarea Legiuitoare, din
care parte ca represintant al ;
Noi, Ministru secretar de Stat la Departarnentul Instructiunii
Publice al Cultelor, auzind pe Consiliul Permanent al Instructiunii,
Decidem :
I. - D. Titu Maiorescu se in corpul didactic, spre
a-si relua indatoririle sale profesorale, nu la unde catedra
s'a ocupat ci la Facultatea de Litere din Bucuresti, unde,
vederea de mult simtite, supt reserva
aprobärii ulterioare a Maiestätii Sale Regelui, a
tarea anume catedre de Logicä, cu adausul filosofiei
contemporane de la Kant
- Reintrarea d-lui Maiorescu la profesurd, anume la catedra
de Logid Istoria filosofiei contemporane, din nou la
Facultatea de Litere Filosofie din Bucuresti, se face cu titlurile
drepturile ce le are deja câstigate, de profesor definitiv.
Dat Bucuresti, la 10 Octombre 1884.
: Ministru :
Printre notele noastre despre oamenii de litere de culturä,
am dat intregime aceastä decisie, de oare ce biografia cea
mai bunä de pänä astäzi (S. Mehedinti, T. Maiorescu, Bucuresti
1925, p. 78) este numai amintit acest act important.
Avem aici aceiasi formulä : auzind pe Consiliul Permanent al
cu care fusese exclus, cu treisprezece ani urmä,
Maiorescu cu a fost motivatä, 1872, excluderea lui
Creangä 1876, Indepärtarea lui Eminescu din
Econ. D. Furtunä.

www.dacoromanica.ro
4 CUGET CLAR

noua
era natural,poesia schimbä infátisarea.
din modernism incorect desgustAtor, ea
din pe drumul echilibriului sufletesc al sinceritâtii,
firul rupt cu cruzime de gälâgiosii refor-
E de sigur poesie, ca simtire, clarä, ca sens,
ca energie, aleasá, ca româneasc5, prin continut
totusi, universalá ca realisare. dibuirn prin bietele periodice
din provincie sau prezárite vre-o mai putin
catie centralä, acolo, adecá, unde insträinärii n'a putut alunga
bunul artistic, rar intre copertile modeste ale vre-unui

Câteva acest sens e obligat sá de fatá.

Voiu la drum vigurosul Cotrus, care,
cu Radu Gyr, pare a fi purtátorul de stindard al noii poesii.
al marelui Goga, domnia sa e continuu preocupat
de situatia nenorocitá a acestui nearn, care nu are nimic :
Tundra li-e opinca ii-e
camataril pistrui
Nu-s
ei

ingrijorat, se intreaba:
Ce s'ar alege, de de
De negusto il de oameni de hop.
De
ai vrea tu vrei
te pe vede, de ei
d. Pan. Vizirescu, care, dupá ce vrajba
norilor, se :

De zorul prefacerii voastre?

Cine v'a spus,
De sus,
Pentru
de
De strângeti in cete,
de sete ?
sententios:
nostru e 'n doi,
Hambare mânoase de
Cerute cu focul
Voi nunta
azima din
$i cât de duios cântä acest Glzerghinescu-Vania,

Ránduiala, vol. II, 3

www.dacoromanica.ro
NOUL 5

care (vai!) ostene$te cloaca Biletelor de papagal". Ascul-

cum locurile fericirii: casa bätrâna, curtea pustie,
de
De prin gradina fermecatá
Cu pomi In cari niciodatá
Fructele n'apucau se
Apoi: fânul, nucii din
Unde, nimeni nu putea
Strängeam cerul cu stele la
Cu un locurile a visat fericit, a cules florile
mäverii, a descoperit graiul täcerii drumuri atre infinit, el,
copilul acestor tinuturi, care :
Am pe coclauri, cu väntul,
Am cum In
cum la jocuri
totusi acest poet traditionalist de valoare de
se comod aläturi de
scrisului românesc profesorului N. lorga.
Ni aduce aminte de A. tânarul Ion cäruia nu i-ar
strica ceva mai multä claritate. un fragment:
Dar de la sine,
atunci când trebule.
doar
In semnul faptelor noastre.
rostul nu se
acolo unde lipsa e mare.
acolo taina
Cemi de al
Versuri bune ni vin din Basarabia, prin Cuget Moldovenesc"
de la unde migälesc câtiva tineri talentati ca:
Stati, acela peste ale cärui stihuri se a$terne un discret
melancolie, bardul iubirilor chinuite, e fäcut un
adevärat crez din tráirea actualitate:
Destul sicriul mortii o te-apese
porti vine un rosu,
Pan' s'a de-asupra tácerea din
lumea 'n suflet, cu ziva
A. G. imagini de-o frägezime scânteiere
uimitoare limbä atât de :

Din de ieri cresc astdzi

soarele se In
albastre vin
doinele se la stani,

' XVI, 6.
romdneasca, II, 4.
VI, 6-7.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

care incheie de cald peisagiul:

Trag satele portifa,
se peste
coase 'n fluturi rochifa
pacea ne atinge pe obraz°.
De-asupra numelui Maria Delacozia, aceiasi publicafie
toasg, pergamentul unui castel medieval, din care au
mai rgmas, vai :

Moloz movile 'n

parcul de
'n turn, acuma pustie...
Asterne sälbateca de vie
albastret....
nu socot recomandarea acestei strofe, care ginggsia
este atât de duios exprimatä, talentul altui
tânär (D.
alba, de
Crengi cu fepi de
Scuturat parfum de
acum câteva cuvinte despre noua poesie bucovineang, care,
pe talentele bizare ale tinerilor George Drumur Mircea
ni inspiratia a lui George Anton,
operh cgruia se dragostea de pämânt, eroismul
neamului, broderia româneascg a lui Vasile Posteuca, cu inte-
rioare atât de caracteristice :
j 'rut ei vechi
Nu n'meni basmul cu Cosinzene,
p.ichiciu mai Hcare
lumina
se ceas de ceas
Icoanel stearsa;
Isus a cu fafa
busulocu 'n steblá se
In fine, nu pot nici pe Pavel antgreful peisa-
giului care fântânii, din adânc,
nu mai cerul curs ape,
jar nu-si mai struneste adape, de
stele nu mai cad ciutura plesnitä, chervanele
se zare
scânteieri, pe care le-am vrednice de amintit
care dovedesc cä, din toate provinclile, se ridid
o poesie i cu care ne putem
Paul L Papadopol.
Ibid.
Ibid.
Ibid.
,Tara 1, 1-2.

www.dacoromanica.ro
NOUL 7

Biennala din Venetia

Citeva note

Câteva täri dau numai continuarea presintärilor anterioare, doar

a directiilor de care-si cautä drumul.
Astfel, imensu-i pavilion cu aurituri vastul portal,
nepotrivit acest strälucitoare la toate
incheieturile, o scäritä de lemn care duce la o
superioarä, data aceasta neocupatä, colosalul tablou istoric
care, ca o alusie la legäturile cu Romä", aduce unor
privitori cari cea mai mare parte nu pot cunoaste istoria
gariei, acordarea coroanei regale de lui Vajk-Voicu,
Voevodul-duce, care devine astfel regele apostolic" Am
arätat sensul acestei demonstratii, de un vädit caracter politic.
lucräri färä nicio originalitate contemporaneitate"
ale unor artisti tineri nu au nicio notorietate dincolo
pe care o iubesc a o servi. Se recunoaste explicatiile
ce se dau de Catalog ca membri
ai unguresti din Roma, iar altii se dau ce are
Parisul sau patria de la Nagybanya", care nu e
Baia din regatul Intre este, de
minterea, un Arclelean foarte näscut la Cluj, Gheorghe
Buday, probabil dintre nemesii de pe la Huniedoara, care a trimes
ilustratii de balade destul de
xilografie. Aläturi, bune, de pe lacul Balaton, Balta",
un de la Jimbolia, din generatia mai veche, Rudolf Burghardt
(alt German, din Budapesta, e Augustin Benkhard, Tiganca"
lui, un treilea de la Besztercebánya, pictorul de
care-si zice Biai"; se mai adaugä un
tot de acolo, un Kirchner de la Gy6r-Raab, un Pilch, zis
Pécsy, un Frances de origine, o doamnä cu numele
- de Mattioni). Sculptura e purä, de cea
Ohmann
de armonie
o ideie
o mare e a fetei
bunä traditie,
superior
in
cearsaful care-i trup mlädios, operä a d-lui Paul

Olanda un bizar gust al artistice prin figuri care

se ca niste vechi zei din lava prin alte inovatii tot
de cutezätoare. Nimic nu leagä de o de
covarsitoare, ale norme sânt in picioare de
artisti cari refusä dea ce de sigur se toatä
fäptura etnia In zädar director al admirabilului
din Haga, d. H. E. Gelder, s'a adresat la zece
artisti de tendintile cele mai felurite, fi dat un ansamblu
logic bine legat". Se de operele vre-unui
septuagenar, penel mai putin mai vesel" care se
astfel cu oarecare bonomie, unele produse ale celui mai
radical expresionisma.
www.dacoromanica.ro
8 CLA.R

De fapt, explicatä atâta pricepere artisticA talent

literar de d. Baud-Bovy nu trimete, data aceasta, deck de
nobila statuie a Afroditei de Hermann Hubacher.
pavilionul Danemarcei pictura corespunde la ce ni s'a arätat
acuma câtiva ani la Bucuresti, acelasi picturä. Mi
s'a pärut chiar mai bogata presintare care am fost
onorati represintati artisti mai capabili de a fi
pretuiti de un spirit real echilibrat, cum, ciuda unor plagiate
de stil la cei mai tineri, e spiritul nostru. Formulele cele mai
inaintate aflä o primire deosebit de largä unde färä
nu e aceasta coloarea localä, nici sensul acelei culturi
generale din care nicio a artei nu se poate desface
sä cadä individualism care se poate numai el pe
sine. Un misticisrn religios, chiar servit de un nobil idealism
de o credintä adâncä, nu se poate de pro-
testantism putin cam ; pentru aceasta trebuie sufletul
maestrilor germani de pe Rin la sfârsitul veacului al XV-lea, eu
mintea plinä de sfinti de minuni. Chiar faptul unii artisti
danesi, ca bätrânul Willumsen, s'au distins toate domeniile
artei aratä cä realisärile vin de la ratiunea vointa nu
de la acele elemente care dau, dincolo de real, un
avânt imaginatiei. criticul care presintä colectia din acest an,
d. Leo Scoane, recunoaste cä sculptura tärii sale, prin Jacobsen,
el un s'a rupt de la Thorwaldsen, a cärui glorie univer-
salä va fi totusi necontenit o incurajare pentru cei cari mai
nu voiesc sä-i semene.
Cei cari cunosc minunatele Musee din Stockholm ce strä-
lucitä serie de pictori a avut aceastä tarä, sprijinitä pe fondul ei
propriu, secolul al XIX-lea, de la Zorn la printul Eugeniu
Bernadotte, legäturä puternica asociatie a Dar
tablourile aduse la Venetia se va pretui mai mult gratiosul
portret de al d-lui Arvid Fougstedt, decât peisagii din
deosebite regiuni care nota pare fortatä pentru a
da o noutate dincolo de adevärul autentic, gäsit de predecesori
cari intrecuti : de se dä prea din acest artist
de duiosie. In schimb e o surprindere energia admirabilä
a unei noi sculpturi monumentale, ca a lui Ivar Johnsson.
N. lorga.

SENT
de Frédéric Plessis.
Rázboiu ni e
fie
Niciun soldat nu un post ce i s'a dat
i nu 'n zale nki
Trad. de N,

www.dacoromanica.ro
NOUL 9

In sunete de cornuri multimea se-anuntase

tine-se-va spectacol in arene,
parte insusi proconsulul
Cu tanara-i Marc Plaut.
'n vreme ce se grabita,
Sempronia, sotia proconsul,
Se cauta 'n cand sclavele-i supuse
pregatiau, vapsindu-i geana
incretindu-i ungandu-I uleiuri.
De-odata, speriata, strigä : Ce ai, Bathsabeth
Pe dos irni azi toate, gandul aiurea
in genunche se prosternä :
- Cum nu fiu, cu aiurire,
esti stralucire
Doar ca sä pe placul plebe
Ce vine triumfe c&nd vor muri
Supt dintele de in sangeroas'
indräzni, sä fac o ;

Cu ce
De fi eu, ca tine, de proconsul
de frumoasa, de rapitoare,
pune bucuroasa in viata
scap pe oameni, ucisi de
Ai Cum
pun pentru aceia de zeii
Da-mi iute, tu, nebuno centura
De m'asteaptä lumea. vie
A festinul. Se bat
Cu prins la spate, cu trupurile unse ;
Arcasii, sägell in tinte,
Manuitori de spade
de laturi 'ndemanarea
Din sulite scot fulgere 'n lovire
vin apoi 'n arena
Cad unii, pe cand pe
Dar lumea e de toate-aceste .

- Ce ne-ati adus aicea se-aud raLnirt stridente ,

cu-acrobatii Ci
chimvalele de-aramä
creonli. Legati de in
Cu cate-o cruce 'n senini
Se a furioase
Fiarele tinute pentru
Un ce e de de
Cu cornul rupe trupul unei fecioare.
Vivia Perpetua. A infruntat
care
de fecioara.. moare cu
In raiul care La dat vIata
Felicitas, 2, cei de fiare
Pentru credinta in ziva cea de
ce stinse setea 'nebunita..
Supt pe patu-i proconsulul intins e,
Un brat in jos greu salta,

224 d. Fir. (Vezi Altromh, hei Zeit",

Ace§ti trei au de Biserico

www.dacoromanica.ro
 zbuclumat de de (Lori de vedenli.
Din cand in tresare cuvinte:
O, Perpetua... De ce stai sangerata
La rnieu ? lubirea raspinsu-mi-al, trufasa,
De ce irni somnul? Fugi d'inaintea-mi Du-te I
Te-asteapta in arena panterele
Te va cuprinde Orcul sant
se la o femele,
pune pe fruntea-i care arde
ce vis te
-
Deschide
striga
Unde a fost
I sant eu
cine La pat mi-aduceti
? De fugit de mine
Sempronia 'ngenunche. Cu
- Acele biete trupuri de oameni
Straie amestecate in sange cu nisipul....
m'a zguduit... Cu frica
De moarte parasit-am arenele, la
De lar m'a doborit un
Cand m'am trezit, tacere era in
Sunau, in pace, printre ostrete,
Vazut-arn in arena cum
adunau cu groaza insangerate
De trupuri Le in
le-ascundeau cu grija in cute de vesminte.
m'a atuncea de-a patrunde
In tainele urmat-am
Pe-aceia pan' ajuns-am gura
Si-acolo, ca de-o mana nevazuta,
drept in m sta pironit pe-o cruce
Un chip de cu fruntea de spini insangerata
un batran in in larg de preot,
cu glasu 'n o ruga. in
urnezi, statea ingenunchiata
Multirne de bieti oameni. Ei oasele-adunate
A' celor acolo le pusera urne
Pe postamentul cantece de slava.
l In fata acestor oameni cari
in slava marindu-li
Simtiiu intregu-mi suflet cuprins de remu7care,
o durere-adanca irni
birui de-odat' o simtire ne 'nteleasa,
De sus, din cruce raze imi patrundeau adancul,
de credinta ma prinse o 'ndoiala
Ce ca un foc de fulger ca-mi arde 'n creier.
Un izbucnise in sufletul mieu parca:
- Tu pan' acuma oarba La cei de-aicea,
La zeul de pe credint' adevarata
Nemai pe simturile
-
M'apropiaiu
primiti
de jurul
pe mine, strigaiu cu glasul tare,
invatat-am I
:

Se-apropie de mine cu
-Te in lumea
de ce
bland
intri", el
acum
:
zise

in Mantuttorul
Pe pe semnul al
Pe cap, cu tura :
de-acuma te nurnim

www.dacoromanica.ro
 11

acuma,
Ta stau ca nou nscut te s te
De groaznica a celor
Ori trupul in in
eu
Proconsulul din ca o
Fernele oare
- Crestind
tocmai precum
Se in de furioasd,
Sempronia din se retrage.
Cu sabia asuprä el se arunce,
Dar poate fi sigur pe picioare.
- Ce vrei fad, 7", ea,
Dar sabia ca fulgerul, trupul
Semproniei in se rostogoieste,
ca a
I. Const.-Delabaia.

UM POT?...
pot privirea spre mormdnt,
Cdnd simfonie de vis de coloare
pe oglinzi de ape magia
Cdnd 4i tesaurul supt soare
lunca cascadele de cdnt
Doamne, las toate comorile aceste,
nu mai ce-i visul, dorul,
Spre infinit nu-fi mai zborul,
raza de creste,
Pe-aripa fulger, pe nor,
Pe coarda unui tunet, pe pragul
nu aud ecoul blajinelor cuvinte,
de clopot 'n seri
de iele, toamna se
S nu mai bat crarea spre
nu mai de nimeni, s mai simt amar,
S nu-mi mai lumina

Cdnd timpul trist veni-va lumina

mai lacom, ca ochii miei,
marmura au
de din parcul alb cu
or Intreba de mine, In noptile
Li-t spune, Doamne-atuncea cd am plecat purtdad
vie pe firul gdnd
pe cea din strand-.
L Cardei.

www.dacoromanica.ro
12 CUGET CLAR

Din lumea Motilor

de Elisabeta Hentiu.

Slabi, pasi dar iuti, täietorii,

munte, acolo ii asteaptä nu, ca pe alti rnusafiri ai
lihistea odihna, ci munca.
Din zori noaptea joaggrele, trase de acesti prieteni
tristi ai coctrului, taie, taie moartea in lumea
arborilor doborându-i la pgmânt ca pe niste jucarii.
Pentru ei viata de aici e tristä.
Departe, peste crestele muntilor, luându-se la cerbii
ciutele, prin funduri depärtate de päduri väi abrupte, pe unde
soarele sfios rar razele, tgietorii de lemne, cu privirea
stearsä färä bucuria zâmbetului, se trudesc din greu tragä,
in locul animalelor, butucii grei.
Aici puterea omului este mai bine decât a animalului. El,
lui, sä se rostogoleascg bradul
din inältimilor, sau sä se afunde prin reci umede,
de unde sä la luminä copacul greu ca päcatul.
Acestea toate le face cu la codrul de pâne pe care
trebuie sä-1
aude cum huieste de durerea de copiii ei dragi
pädurea ; vede rámasi in urma lui, niste enorme schelete
albe, lucind soare, vârfurile indreptate sus, spre Dumnezeu,
ca pentru rugäciune, el, rämas mai dar mai muncit,
mai trist, mângâie neputincios privirea tot de
färä noroc.
Räpui de obosealg, cu mânile aspre, muncitorii
roaiele de näduseala, propriile pe care
numai ei le plâng, gând, tovaräsii de ieri, plâng
soarta si a
- Hei, hei, tu de acolo", - arätând mâna spre un
se voacea a strginului, stäpânul al
citorilor români de la munte, adus acum de ape, de vânturi
de toate duhurile strigând desperat, româneascg
schiloditä: De ce te-ai asezat ? De ce stai ? Pentru te
plätesc bani câstigati greu ? te la lucru, sau, clacä nu
mai atunci n'ai sä pleci ! Nu vä este rusine stati
ca trântorii, asteptând doar plata ? Neam de prosti ! moarte
o sá tot stati !".
i-a amenintat nu li va pläti zilele la cei pe cari ia väzut
stând.
supt privirea de urä a stäpânului, se opintiau
atât cât puterile. Numai unul, pricina, a mai rupt
o sä-i poatä spune, privire, tot ce se
petrece sufletul lui chinuit. Apoi, räpede adus
aminte de stomahul gol, iar lui a dat o la gloata
de copii de acasä. mai de a se apuca de

www.dacoromanica.ro
NOUL 13

lucru, fäcut o aruncându-$i ochii sus, spre albastrul

cerului, unde avea de trimes un o vorbä.
Aceasta-i viata grea, de trudä, prea putin a
de miserii färä pic de rägaz a täietorului de lemne
din pädure, sortit se silä pentru bucata de
laiu de sträinului.
Seara umbre, umbre, se indreaptä spre casele de odihnä
unde domneste säräcia boala.
*

- Cine va fi stare sä ne audá ? Unde este omul care sä ne

spui tu, sä ne ajute lumi-
neze pentru liberarea robia asta a sträinilor, - sa putem
scäpa ce a mai rämas din codrii ästia, cari sânt ai no$tri, cum
este apa, cum e pämäntul, - de furia acestor Mie, !

spun drept, nu-mi prea vine a crede vom mai apuca timpul
fim stäpânii acestor stäpâni pe munca noasträ"....
amândoi pä$iau rar, ducând ei toate durerile neamului
toate ränile care-i usturau
Se sirntiau prea prea ca poatä deslega
singuri o problemä de grea de
- Ba o apucärn zilele acelea, când nu mai cer$i la
noi ! eu, care mai ceva, am aflat ca
la a alte obositi de dupä
s'au cam un timp pe crezând au luptat destul
de acum nu vor mai avea pentru ce se pägânii
pistrui, cari erau odihniti, ei se uitaserä numai cum altii se
sfâ$iau, s'au apucat de lucruri hote$ti au jäfuit totul acolo
unde s'au a$ezat. lar acum ca vâscul, din munca din
sângele celor multi..., sântem noi.
la a fost pe meleagurile noastre. Numai astfel am putut
ajunge, din ce-am fost, la toti nechematii, de
i-am .ajuns de bätaie de !

*
* *

a trecut zbor, täindu-li

Semn a zis din ei.
- Ba poate si fie bun, cäci ea ni se asamini ! Nu vede ce
se petrece supt soare, ci numai noaptea -, dibuind cum dibuim
noi viatä -, iese de-$i de hrani.
Aproape de pâräul pe care trebuiau treaci, sirind din piaträ
piaträ, s'au oprit sä-si ude buzele se sfituiascä de ce
mai aveau de
- Nu, ne vom mai duce.
Ni-orn lumea ! Ciubere cercuri face. bate
din 'n poarti, vom cervi, vom muri, va trebui,
la nu !
amândoi, copii ai ai sortii, au plecat, in freamit lin,
trist de codru.

www.dacoromanica.ro
14

CRONICA.
Premide pentru
Cum se prefac gandurile cele mai frumoase !
La o primarä din Capitala terii un bäiat clasificat
clasa V-a (supraprimarg) a primit ca premii, pe
surele cu pove$ti de Fratii Grisour, traduse Dumnezeu cum,
alte cärti", Almanahul României" pe 1935, cu chipurile
tuturor bärbatilor politici ai vremii ale edililor capitalei, dintre
cari nu d. Sigmond Birman, senator, consul de Guate-
mala, consilier municipal, comunitätii cum
dintre ilustratii" nu lipseste Fakirul P. Heuzé, cu obrazul
gatul sträbätut de anticul tron al regilor Kandy din Ceylon".
Dar alrnanahul are o parte care zice e glumeatä
e datoritä ziaristului" alcAtuitor al acestui almanah.
ortografia una din perlele acestei literaturi :
$tiind
M'am dus la ea aprins
'n
fata m'a respins
Spunandu-mi data
Voi fi primit mai bine.
Purtarea ei, fireste
pe mine...
paraslnd-o 'ncet, alene,
o zi mai bun&
ca ceru-i
este
Dar a mai cäpätat o carte, asta pune capät la toate :
Despre de Sf. Gurädeaur.
Brosura face parte din publicatia Märgáritarele lumii", ingrijitä
de Preotul Econom Vasile E o lucrare de lite-
ratura bizantinä. Dar sä se dea elevilor de cärti
Despre cAsätorie" almanahuri ca de mai sus este de sigur
o dovadä premiile alese de oameni färä judecatá, pot
fi ridicole, ba unele vätämätoare.
C. D.

Cuvinte despre
de Bordenache.
Este din päcate o modä a felului cum trebuie privitä arta. Ne-
priceperea unora, snobismul altora (este o deosebire
ceperea simplä aceia a omului sn'ob) släbiciunile omenesti,
schimbärile gustului fac se introducä factori noi de judecatä
criterii sträine valoarea unei opere de artä.
Mai chiar judecata gustarea unei arte sânt lucruri nespus
de gingase.

www.dacoromanica.ro
 15

Dar sä ni inchipuim dupä cântäriri, valoarea operei unui

artist a a unei a unei epoci) a fost
Jimpul nu cinste$te ceia ce a fost fäcut cu
nesocotirea lui", spune vorba inteleaptä. dintr'un condeiu anumite
opere sau anumite glorii pot sä uitare despret, ce
au fost pe nedrept slävite. Dar celelalte, acelea care au trecut prin
sita vremii ? Sä Nimeni azi nu are de ce se mai
indoiascä de valoarea operei marilor ai Rena$terii italiene,
ca Rafael sau Tiziano. Cu toate acestea, nu toate
timpurile nu toate uria$i ai artelor au fost
titi In aceia$i mäsurd. Ba anii rázboiului mare,
chiar centrele de civilisatie ale lumii s'au gäsit multi,
foarte multi iubitori de artä (scriitorul a cunoscut la Paris
chiar elevi de-ai de Arte Frumoase) cari sä li nege
valoare artisticd. Moda ca un Picasso sau un Utrillo sä fie
socotiti nemäsurat mai mari artisti decât Michel-Angelo pictor,
Velasquez ori alti uria$i de aceia$i de-ai artei
noi" släviau samän pe acei inspirati cari sculptau" cu
sârme, burlane de sobe cutii de conserve, socotindu-i mari
artisti räsuflatul" Michel-Angelo.
Ni se par azi insemnate mai sus. Acestea sânt
urmärile modei am mai putea da nemiluita,
toate artele.
Nici noi, Românii, n'am de astfel de ale unor
sentimente ades sträine de artä.
Acum se serbätoreste marele Grigorescu, se scot märci chipul
lui, se fac expositii retrospective. Nici nu patru, cinci ani de
era atot stdpânitoare ideia impusä de iubitorilor de
voia sä fie socotit Grigorescu ca pictor de mâna a
romantic färä valoare, superficial lipsit de simtul
ratei colori. Pe atunci o nu avea era iscálitä
Andreescu sau Luchian. Nici azi nu nimeni valoarea
artei aestor doi din dar totusi Grigorescu e repus la locul
de cinste din trecut. Nu de tot insä... Mai super-cunoscätori,
super-rafinati, artisti sau iubitori de cari dau prea mare
semnätate släbiciunilor lui Grigorescu nu vor
pärtile bune, pe când acelasi timp slava cerului
darurile Andreescu, ascunzând släbiciunile lui.
De asemenea pe nedrept uitat nu numai atât, dar chiar
dreptätit de ce nu l-au uitat) este pictor Mirea,
ce vremea va fi de sigur pus aláturi de cele mai mari valori
plastice ale omenirii. Räutatea unora, nerecunostinta altora,
bunarea sau nepriceperea, toate aceste micimi omenesti fac pe
multi pe de pe piedestalul ce li s'ar cuveni.
poesie, am avut epoca minulescianä, aceia
ghezianä... o usurintä uimitoare lumea primeste sä släveascd
ce a ars sä ce a slävit.
Nici cbiar terii noastre, Eminescu,
de astfel de variatii de pretuire.

www.dacoromanica.ro
 6

poate pornirile mai pátimase. Scriitorul de

Anatole France trece acum printeo vreme de uitare.
Cetitorii iubitori de alte daruri cele stilistice sau de
(sântem epoca dinarnismului) gasesc de necetit pentru
prea prea ales, prea cäutat amänunte prea
Autorul citat prin toate manualele Victor Hugo a fost
mai este de unii, cu drept sau färä. Dar se ivesc noi zori
pentruLel : de Comedia Francesä a reluat piesa lui, Ruy
Blas fie zis, scrisä care pare
o noua glorie, autorului decernându-i-se din nou titlul
de geniu.
Precum se vede, oarecare asämänare fenomenul natural al
eclipselor ceresti aceste variatii ale stralucirilor
Moda vrea ca artele plastice ale zilelor ce sä se
cätre severitate, atre un clasicism (ca sä intrebuintäm cuvinte
consacrate) pronuntat, dupä cuin, abia acum vre-o
douäzeci de ani, voia, din sä domneasca libertatea.
o libertate ce haotic anarhic.
Picasso, Bonard, Rouault, Van Gogh altii eiusdem farinae,
frunte independentii fauvistii" (iaräsi nu putem
traduce ; sä spunem : fiarele", salbatecii), au domnit nestingheriti,
ca un de reactiune contra academismului, ajuns nesuferit
din causa unui a unui Bouguereau sau Bonnat. S'a mers
atât de departe, s'au de negustori de tablouri
ce cuinpärau vindeau numai arta nebunilor. Nu e o exagerare
a chiar acest nume l-a purtat mod oficial arta pretuitä
de anumiti super-rafinati. operele nu erau de ajuns de
buriesti, chiar dacä autorul era nebun din ospiciu, nu le cum-
(vezi Souvenirs d'un marchand de tableaux de A. Vollard).
Au a se umplea museele, - nu din cele mai
lucräri de ale acestor artisti slabi de slabi la minte
suflet, dar iluminati mânati de instinctul cel mai curat.
Astfel au ajuns la neinchipuite, nostri milioane
fiecare lucrare, opere" ca acelea unui Rousseau De
unde, la un proces comercial-penal ce a avut acest Rousseau, ca
ultim argument convingator pentru a aräta iresponsabilitatea acu-
satului, säu a aratat magistratilor opere" de-
ale pictorului-vames a fost achitat unanimitate), moda a %cut
ca lucrarile lui sä fie puse la de cinste in museele lumii.
Dar nu la Ca o reactiune azi, se
pare Führerul Germaniei a dat ordin mai de mult ca toate
lucrarile cu un caracter mai pronuntat independent" sä fie scoase
din inuseele de pe teritoriul Rei E poate o prea
gen Straf-Expedizion", dar poate are dreptate afirmä
aceste nu sânt deck prilej de stricare a gustului publicului
: de o propaganda

www.dacoromanica.ro
 SIMINA

NOTE DE DRUM.
lungi de
acul varfurilor, brazi :
'n fum
De crengi s' anind :
Pluteste-o se
Alunecand, in umbra
Trec pustii ude
Supt geamul aburit. S'aude
Doar ropotul de ploaie
coperis. Amurgul moaie
Contururile ca o
Departe, dealul prins in
Ingroap' o de
Suptire ca un fir de

ISOLARE.
pustiit de soare, Acolo unde
Muscat de ape, E
coasta ta de
vrea md ingroape. simt in jur
La ceasul de
De-asupra, poate cu piatra goald,
Doar de mare, 'n cu lund
cuib in
Se zboare, Sd-mi fie mai aproape
roiu de stele,
Supt Care-au
De Din visurile

Cuget 2
www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Poesie regionalä
Antologia Bugeacului de d. Dragomir Petrescu, 1938,
o foarte frurnoasä a lui Al. Macedonschi, Stepa ; fost
prefect la el regiunea. Remarcabile versurile
dlor Gheorghe Bujoreanu, Vasile Hondrilä :
- aurul din apune,
lnfloreste-argintul peste ape, -
Alfred Tibereanu (nume adevärat ?):
dogorit spice coapte
Se 'n aurul soare
sau :
Pe Euxin, in departare,

Apoi Slanov, al cärui modernism cuminte nu supärä,

alt Bulgar, Teodor care se destäinuie$te :
lumi le cubor, , Acolo am cetesc:
pentru una nu-s: pe
mi-au fost Toate pe romanesc.
de Muldovan
puiu de Eu torn In sufktul
Copil:ria mea inc?pe Prut : supt cerul bun moldovan...

mai alte poeme, deosebit de frumoase, ca Troica,

o de antologie.
Portase de la Cahul,
prinde icoana :
pe-un scaiete-uscat de soare
(de remarcat
Dar ce de cuvinte sens ce publia d.
mitru V. Dumitru, care vrea sä i se : Octav Sargetiu!
Stau la sfat vrabii.
prin cântec intre Români, Bulgari, Ru$i e din
cele mai fenomene din ultimele decenii. magia
naturi totul deosebite i-a apropiat pe unii de altii.
N.

VULTURUL.
Mai sus de negrele Cu ochii beti de
vulturul in ,zbor de
se robiti de patimi De pulbere s'a despärtit...
lanturi
Dar vulturul, mai sus de vrerne, Acolo, sus, sdnt märi de
Se 'n veac biruitor... cerul
viforele cad Invinse...
Furtuni infrunt dripile lui de
färä de Cad träsnetele
Cu cätre cer intinse, in zborul lui,
Conn.
www.dacoromanica.ro
 PE TOT PAMANTU L.
Vor trece lumi... altele-au vie,
alt soare va 'nflori din zári...
alte ape pe
alte cu nebunie...
vor din
Cu slove,
alte-aglici vor creste pe
'n alte alte
Dar, când s'o stânge 'n largurile
ce-i acum, umbra amintirii
'n veci ascunselor porunci...,
glas de codri, va pluti si-atunci
Mereu acelasi basm : A fost
tot un
G. Tutoveanu.

scrisorile luí Alexandru Odobescu cätre socia sa

Bucarest, mercredi, le 24 mars 1894.

Ma Sacha,
ta lettre tantôt, mais, occupé corriger des épreuves
dans lesquelles la petite Bragadir avait fait tant de fautes de tout
genre que j'ai tout refaire, idées, notions, style, tout enfin!,
je pu envoyer que lorsque je parvenu mettre un peu
d'ordre dans ce galimatias. Tu comprends si, ce que tu m'as
écrit hier, je me sens non seulement moralement, mais
matériellement, faire que la soit bonne et
soigneusement publiée !
Je viens donc de lire ta lettre et j'y ai vu vous aviez
un sentiment auquel je n'ai nullement en écri-
vant les lignes que vous avez lues dans ce No. de la
Je t'avoue que je n'ai jamais cru ni dit que notre fillette avait
été mal élevée par toi. Je crois que je n'ai pas moins contribué
que toi, ma Sacha, la faire telle qu'elle est et je me suis
toujours dit qu'avec un caractère qui est elle et que ni toi, ni
moi n'avons pu lui donner par l'éducation que nous lui avons
faite, elle est comme Dieu l'a faite, bonne et honnéte au fond,
originale, folle l'on veut) et éminemment indépendante en ap-

www.dacoromanica.ro
parence. n'ai donc pas du tout pensé Jeanne et tout aussi
peu toi, en écrivant ces lignes qui, coup n'ont rien de
rétrospectif en elles. Si elles ont une tendance, c'est bien pour
le ou l'avenir. Je n'ai pas eu la moindre idée d'y
exprimer un regret pour le passé. Si cette avait seule-
ment ma ou si méme j'avais soupçonné que
qu'un eut pu prendre les choses comme vous les avez comprises
ou interprétées, certes je me serais bien d'exprimer une
idée que l'on pourait expliquer dans un sens tout contraire mes
convictions.
Donc, c'est moi qui vous en veux d'avoir pens& mal,
moi je n'avais nullement en vue ni toi, ni Jeanne. Il ne m'est
jamais venu la téte que toi tu avais notre fille force de
l'aimer, ni qu'elle est en quoi que ce soit. Elle mon
avis, telle qu'elle est, et j'aime bien comme elle est. J'aime beau-
coup mieux sa d'étre que celle des autres. Si, pour
elle, je désirais un changement, ce ne serait que celui de ressem-
bler en tout sa car je trouve trs. sincerement que toi tu
encore mieux qu'elle.
ce que je pense. Ce que j'ai écrit ne vous concerne en
rien ni l'une, ni l'autre. Si le monde y voit une allusion défavora-
ble pour vous deux, fie de A s'occuper de tout ce que
le monde pense et dit de mal de soi, et de ceux qu'on aime, ce
serait se condamner ne plus rien dire de la vie. Aussi, je
vous en supplie, quittez vos idées tourmentantes en ce qui con-
cerne ma pensée de la Tinerimea. Les bonhommes de (ce
sont en grande partie des professeurs jeunes et des du
Ministère) m'ont assez harcelé pour avoir quelques lignes de moi,
et, de guerre lasse, car je refusais, ils ont pris une voie qui m'a
naturellement porté écrire ce que j'ai et ce que je pense
étre vrai, dans maintes circonstances concretes.
Mais lA-dessus. Un mot encore cependant. Je dois
t'avouer que ta lettre ce propos est admirablement écrite. y
a un élan de coeur et de style, tous deux remarquables. pour
exprimer l'amour d'une pour son enfant. A lire comment
plaides cette cause, toutes les mres se sentiraient encouragées -
et décidées horriblement leurs moutards.
Le vin de Viel est en route. Toutes les deux, toi et Jeanne,
vous avez bien tort souffrantes. Moi je me porte bien ; je
ne souffre fort que d'une chose : c'est la panne. La
du brave Bragadir ne m'a fait voler, hélas ! que d'une patte.
J'ai l'autre, et les deux ailes, encore fort engluées. et c'est diable-
ent
Si cela n'était, je me ferais un grand plaisir d'aller, la
maine prochaine, vous voir et vous embrasser. Pour le moment,
cette longue et morale je vais me mettre préparer
mes leçons de tantôt pour l'Université. J'ai juste le temps de les
A l'avenir je n'imprimerai plus de pensées. Je ne
pas un La chanceux.
Je vous embrasse bien fort.
Tout toi. Alex,
www.dacoromanica.ro
NOUL 21

XXXIV.
Bucarest, le 6 avril 1894.
8 heures du matin.
Ma chre Sacha,
Le télégramme qui m'est hier soir m'a fait plaisir y
voyant que tu avais fait un bon voyage et que tu avais trouvé
les enfants en bonnes dispositions. Je souhaite qu'il n'en soit jamais
autrement, et non seulement je le souhaite, mais je l'espre et
j'y compte. Hier je suis toute la journée sur pied
tinuer et terminer l'arrangement de la maison. Pour aujourd'hui,
ne reste et le buffet. Hier soir, en me
j'étais tellement et transi de froid que j'en eu de grands
frissons et pour me coucher j'ai fait faire du feu et chauffer mon
lit avec des moines. J'ai bien et ce matin je vais prendre
un bain qui, je l'espère, me délassera encore mieux.
Je compte toujours faire aujourd'hui quatre ma
l'Université, moins de quelque contretemps qui surviendrait
sur moment. la je vous donnerai des Je
n'ajoute qu'un fait; c'est la visite de N. Ionesco, hier, lequel bien
entendu a été aussi pour ce soir. Dans douze heures d'ici la
la commencera
Je vous embrasse.
Tout toi.
XXXV.
Bucarest, jeudi matin, le 7/19 avril
Ma chre Sacha,
Je t'écris l'aube, le lendemain de ma soirée, laquelle a du
reste bien réussi. Elle a duré prés de une heure du
matin, et tous ceux qui y ont assisté sont contents, les
uns me faisant de chauds éloges comme directeur d'école
et éducateur de la jeunesse, d'autres (ce sont les jeunes gens,
actuels ou anciens normaliens) me remerciant du fond du coeur
pour la bonne soirée qu'ils ont passée: conferences, musique, bire
et buffet (ceux-ci, dit en passant, ont litteralement été épuisés
la corde). Les seuls gens qui ont fait mauvaise figure, ce
sont les quatre ou cinq actuels maitres de conferences (Quintesco.
Craciunesco, Saineanu) qui, je ne sais par quel hasard, ont
appris juste hier soir que l'on va leur appliquer le des
cachets de presence, en place des appointements fixes de 200 fr,
par mois. Du reste, ce sujet le ministre ne m'a encore
pondu. Nous allons voir comment l'affaire finira. Cependant mon
présente de si favorables economies qu'il me parait diffi-
cile que le ministre s'en désiste, malgré les réclamations des ces
messieurs qu'en tout cas je peux remplacer avantageusement.
A part cette note discordante (je passe sous silence les fausses
notes que mes jeunes exécutants ont faufilé par ci par part,
dis-je, les bouderies des conférenciers, dont je suis peut-étre le
seul le reste est allé merveille.
www.dacoromanica.ro
22 CUGET CLAR

La maison était arrangée trs avantageusement et ne peut

pas dire était encombrée, puisque, le calcul fait ce
matin, le personnel complet était 102 personnes, qui se sont
écoulées entre 10 et heure. Les derniers restés ont été les plus
contents, et parmi je compte Poni, Tocilesco, Kalinderu,...
et beaucoup de jeunes gens. A part les gens de l'Ecole, j'avais
; sur il en est venu ; avec nous, au nombre
de 34, cela refaisait le nombre de 102. Je vais te citer les venus
principaux, dans l'ordre que je trouve sur ma liste : Gogu,
Bogdan, Istrate, C. Stanesco, Mirea, Gion, Exarcu (?), Saineanu,
David Emanuel, Colorian, dr, Brandza, Quintesco,
Negreanu, Tocilesco, Gr. Stefanesco le naturaliste, Vitzu, Bog-
dan, le slaviste, Craciunesco, Calinderu, Poni, N. Ionesco ; le
restant, ne sont que jeunes professeurs et anciens normaliens.
Les deux conferences ont eu bonne tournure, et les jeunes
gens, de leur moi, du mien, nous avons été vivement féli-
pour les produits de notre Enfin, n'y a certes
pas de quoi étre mécontent de cette fantaisie. Le principal incon-
c'est qu'elle m'a coté bien cher, des moments
je ne suis pas riche. Je n'ai pu encore faire la liste totale des
dépenses faites et des comptes payer ; mais je crains bien que
le tout ensemble arrivera quelque sept huit cents francs. Et le
derangement de la maison ! En ce moment, on commence défaire
toute cette installation provisoire, et d'ici ce que je vois les
choses remises ordre... les cinq ou six jours d'arrangement
m'avaient mis les jambes dans l'estomac. Hier cependant (j'ai pris
un bon vin le matin) j'ai été ferme sur mes jambes toute la
journée et surtout toute la soirée; je ne me suis assis, tout
occupé faire les honneurs chez moi, et je crois que ceux qui
sont venus, grands et petits, ont eu lieu contents. Du reste
hier, je n'ai pas manqué de faire l'Université ma leçon
les vacances de
Mais voici cinq pages et demi que je ne vous parle que de moi
ou plutôt de ma J'espre que le facteur va m'apporter une
lettre de toi, qui me donnera de plus amples que la bonne
d'avant-hier sur ton arrivée Arges et sur la santi et
l'état moral de nos enfants.
Je vous embrasse tous les trois de tout coeur.
Tout
Alex.
P. S. Ceux de mes de la protipendada qui ont manqué
sont: Wachmann (je n'ai pas été ses concerts), Mendel, Hasdeu,
Sihleanu (probablement en excursion collectiviste), Ver-
(?) (parti hier Botosani avec ministre) et quatre
autres inspecteurs, probablement en courses, Coco Dimitresco
aura pensé que je n'ai pas de et il a été boire toute la
nuit la brasserie, comme d'habitude). Ureche, les drs. Felix et
Maldaresco, (il m'a écrit un petit mot pour s'excuser).
Steriadi, puis quelques anciens normaliens et quelques
professeurs.

www.dacoromanica.ro
 Venia din subterane, unde in lanturi
cre§tinii, proconsulul Galeriu.
Zácea de-o o
Ce, tare in credinta-i 'n virtute,
Se 'mpotrivia la toate ispitele ce 'n fata-i
Desfásura ce-adulmecase trupu-i.
Zidarnic incercat-a vorbe 'mbietoare :
- Ci de zeul tu, Vivia '!,
la zeii ruga
Asculti-mi-o, iubito, vei de-aicea:
in purpur 'n
- 'Napoi, nelegiuite", fecioara,
Cand se mai apropie, incercá
Nici nici ura ta nu vor abate
Din calea mea spre Domnul ristignit pe cruce.
Ci du-te ! lugubr' amenintare:
Cartagenei striga-voiu am cre§tiná

ca o proconsulul de-acolo,
De-a dreptul iea calea spre casa lui Marc Plaut,
Edilul din Carthago,
spuse : Vreau, Marc Plaut, pe fica-ti de
ii puse 'n de

Uimit, atunci, bâtrinul 'n poarta casei,

Privind proconsul, plecat precurn venise,
Cu-o ca aceasta n'a mai cerut doar nimeni
Dar pricepe 'mpotrivire
Ar fi o nebunie Proconsulul e!
A doua zi vocatorii:
Pe mine face proconsulul Galeriu
Cu fata lui Marc Plaut : Sempronia Candida.

se fácu logodna cu ceremonialuf

cuvenit, doua zi vine cununia
La casa lui Marc Plaut stau de poarta
Tot numai funde. Se din
Spre fum din spini simbolici.
De-a curmezisul covoare-s a§ternute
cu piatra piepi e
Bucinatorii din
sose§te
trece pragul casei a miresei.
Drept in pridvorul casei e asezat
e spre mire, pronuba

' Vivia Perpetua, fecioará de fiare in ; vezi mai sus in Cuget

2 = na§a.

www.dacoromanica.ro
24 CUGET

Li 'rnpreuni, i pe
jertfele: o oaie e, 'n calzii
Aburi ce se preotul,
zina Ceres spre lunona
Pe scaune pe care lua-si vor locul
Se presarase injunghiate.
se mireasa,
Arunc' .apoi 'n cea de
vin cu lapte altarul stropeste ;
Pe jos se fierea apoi vin
De fac ocol in jurul altarului pe care
Mai oaia. Se mai arunca 'n
$i fructe astfel totu-i gata.

Pe inserat porneste acum alaiul nuntii.

Aprinse-s mii de fade o lume
In cortegiul prirneste ;
Femei
Pe drum, de nunta obisnuite, care
Fac fetele ca ochii rusinate.
Dar ce e mireasa ?,.. Paloare ca de moarte
I-acopere obrajii, tremura in
Buchetul simbolic. Ea .. De ce ?...

Maiu a ajuns la ide. Nenorocoase zile

Pentru nunta ! Rau zeii
Jertfirile-animale sirace-au de
Din adus-au vesti triste :
Stau greieri lacuste ca grei pe ;
Drumetii spun multe misterioase
De printre din bronzu-Astartei
de-asemeni azi sunete ciudate,
Ca 'n zile de - vorbia poporul...

lar mirele proconsul conduce

Cu dus aiurea piciorul
abia deschide ochii, Fins pare a fi de spasmuri,
and, la o cotitura de se desprinde
Din lume o femeie ce-si face drum cu cotul
- Jubeya e, nebuna", zice lumea.
Cu trupul numa 'n zdrente, lung salbatec,
fata-i se inca a' frumusetii urme,
Dar poart' acuma pecetea a bolii ;
E un din neamul de Lochiq-Benot,
In ei goale, ea poartá
ochii printre din alaiul nuntii
de ca o tigroaica, se
Spre mire cu un zguduitor ce face
Ca de groaza uimire
- ,,Tu al mieu", striga ; te-am luat pretul
mele-atuncea m'ai dus din Siguessa ;
Juratu mi-ai iubire, 'n picloare
Calcatu-m'ai, la casei tale,..
lui Bagradas mi-am inecat
Fruct al noastre, vestejira,
Dar valurile-afari mi-au aruncat ;
recunosti ?
Ci ia-I acum cu tine in casnicie

www.dacoromanica.ro
NOUL 25
Proconsulul la buzi,
bia Dar sunetul de
li iar energie :
-
o de aicea
Din gura-i nebunia vorbeste N'o cunosc
piept niprasnic, ea cade ametitä,
alaiu 'nainteazi... 'n lacrimi
Frumosii ochi i 'noatá, ce ajung la casa
Lumea se
In preajma casei o intreabd, dupá datini ;
- cine esti ce 'n casa vii intri
- Eu femeia 'n unde tu
Raspunde ea, 'n urma poarta se inchide,
femeia 'n paza Penatilor soartei.l.

Credintile multimii s'au implinit.

N'a mai fost ocrotitá de zeii cisniciei ;
Sempronia, proconsulului,
Pierdutu niprasnic de spada lui
Galeriu, nuntá, :
Pe Perpetua, ca
arunca in gura de in arene
De de acolo Sernpronia fugit-a
$i-ajunse 'n catacombe unde crestinii,
credinta Celui murit pe cruce
a cu viata ei
a aflat Galeriu din gura-i convertirea.
lar el, trupul al
A izbucnit in rácnet de fiará injunghiatá
gonit de se prin ganguri,
Prin sale, porti, pe strada, la malul

....Pe locul se
volbura de valuri izbind in mal
in nesimtire proconsulut din goana-i.
de la spate, cum il prind
- ,,A! ai venit in fine? E prea iubite!".
lar, uimit, Galeriu vru intoarce
Vede-o femeie 'n zdrente ce-i ochii ;
- Tu esti el groazi.
prea tárziu, 0, prea In apa
Bagradasului astizi am aruncat báiatul;
Te colo! cum inghite !

Ci Se-afunda

Cu groaznicá putere dupa dinsa

-Mai striga ea odatá. Dar
Pe-acela ce
Te
i
! 0,
a nimicit-o ;
atotputernici
se
Aluneca... Un sfásietor
in valuri cu stanca prabus.ta
Dispar in fund de femeia,
lar apele in pe
pe acel ce fost-a proconsulul
I. Const-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Biennala Venelia

Venind la prietenii nostri, a crezut cä trebuie sä

probe ciudatei sale sculpturi cubistä" totusi »tra-
ditionalistä", gen Zakopane, ca pentru de o stilisare
avântatä un altar de
Aceleasi ciocniri de linii se observá, de disgratioasele
tesäturi prinse de
Ca picturä, nimic definit nu trebuie sä se din
tablourile unei cunoscute artiste din vechea generatie, Olga Boz-
nanska, recomandatá, de anume pentru vibratiile" ei. Nu
toatá lumea le poate simti Revoltat contra reproducerii
a naturii", d. Wasowicz tne el sä se cä apartine
celei mai bätäioase aceiasi rnärturisire,
o oarecare independentä a artei de naturä" aceasta
se »ca sä se libereze de naturii". mai pe larg,
dar nu mai aceastä : Azi, ani de lucru,
sä definesc atitudinea fatä de : voi
sa zugrävesc din ca cum ar fi din amintire sau de-
libertaté a artist sensibil la naturä la ei
constient de scopurile proprii".
aszewski singurä, adevärul sale,
de bine prinse, inträ in cercul nostru restrâns de
Va fi oare mai tendintile noastre, celor
cari vedem toatä desvoltarea artei singurä linie,
treruperi, nerecunoscând epocei noastre dreptul de a introduce o
imaginatie o sensibilitate, fie cum se zice liricä",
a tot ce natural urnan, deci normal logic, trimeterea
Cehoslovaciei, care, ce e drept, n'are un ca acela care
se poate mândri arta ?
aici s'a crezut de nevoie, pentru a impiedeca a usura
se dea teoretice preliminare.
Dupä dânsele, d. Jan B apartine tendintii celei
mai moderne a noastre". se adaugä, la Poloni,
dar o mai puternic5, asigure câtva pe
privitor : la el e caracteristicd o agitafie din
care o diformafie a lucrurilor naturá".
nu mai e rost se mire cineva de nimic.
schimb, d. Holy e nattuist, dar margenile impresionis-
local, cum l-a primit de la arta mai Dar
de impresionism", e totu$i
represintintul germane". recomandat ca având mai
desemn", »mai »Modernist", dar d.
Rada reproduce ce a väzut ar un tra-
ditionalism constient" (un bun portret feminin).
aici sculptdra unui Wagner, unei Mary Duras,
Mayevsky, Slovac, de acestei groaznice mode a
voitului ireal. N.
www.dacoromanica.ro
NOUL 27

convorbire banalä, m'a retraiesc

trecute, o veche
Era vorba de premiarea reusite specii de din
rasa Pdetena cu care- cram, atrase
spunându mi Floricel ar fi obtinut, premiul.
Numele pronuntat aici, la atata departare de unde
räsunase mi se pärea vine din lume, de
vechi amintiri musträri, adormite o ueme.
Ca film, ile de care era legat epurä se
senine ademenitoare, când triste dojenitoare,
ca chpele care le träisem.
ziva de primävarä, când un proprietar
cunos ut trimesese, cosulet, un de cioba-
neasca. Când I am descoperit, ca un
ursulet, din capul hirsut s'a ridicat spre noi privirea nedu-
meritä pátrunzatoare a doi ochi umezi, umbriti. Avea o blanä
stufoasä moale, pete negre ca niste pe
alb vânät. I-am zis Floricel. La noastre a
indiferent, cum puncam. L-am rostogolit, a as asa,
piciorusele sus, privindu-ne mereu,
Intrebätori. L-am mângâiat pe se vede i-a pläcut,
privirea lui a o scanteiere prietenoasa De am
obiceiul acestci mangâieri.
Nid jocul nu-i prea mult. Era un supus
a cärui privire te urmäria necontenit,
De h o vreme, mi se el se sä
din tot incunjura. Ceia ce fäLea uimirea
era nu-1 auziam niciodata Une ori credeam
e mut, pärere de care fäceau mare haz.
vremea aceasta Avea un grumaz puternic, dé
luptätor, i o fáceam acum piciorul, care
se blana lui bogatä cal& sä
atunci când veniam acasä. Se spre astepta, culcat,
implinesc
ochiii acum prietenosi. Când tristä, mä sfios
o rniscare a se strecura umil, nu-mi
supärarea.
Purtarea lui ne misca toti casä cu toate
pänä acurn nu-si arätase nicio calitate de bun paznic. Nu
niciodatä primia bucuros pe oricine itra curte.
Dar, crestea, se fäcea vioiu, mai
rat. Era nespus de multämit sä-1 te din
curte. Säria se bucura ca un ! Simtiai atunci cum se
trezeste el dorul de libertate, de spatiu neingrádit. Acurn,
mângaiere ochii lui, altä datä nedumeriti,
vie a iubirii ce ni a dorintii de a ni fi pe plac.
legeai acum privirea cercetatoarc sä ni
Dar o intâmplare a venit tulbure viata.
www.dacoromanica.ro
28

Lipsind odatä de acasä, venit o prietenä sä ne visiteze.

gäsind pe nimeni, se piece, când apare, de dupä coltul
casei, Floricel. särituri, a fost Iângä ea n'a mai fost
chip se iniste, cäci, sä facá un pas, el
puternici ascutiti de
A trebuit astepte intoarcerea noasträ, frärnântatá de
acum era cu adevärat fioros.
Când sosit, el ne-a primit bucuros, privind mândru,
spre spre prietena noasträ, ca cum ar fi vrut sä ni
aräte isprava!
cele i-am dat cea bätaie... Ce cuvinte
ar putea descrie privirea lui, care ni arunca fulgere de durere,
de uimire mai ales de dojenindu-ne parcä pentru felul
räsplätisem credinta lui.
De nimeni, afarä de ai casei, nu mai putea
curte. poarta cu atâta a tre-
buit sä-1 Dar ce lanturi atâta sete de
tate ! Se zbätea, lätra, mu$ca furios lantul ; apoi, räpus de lupta
zadarnia, spre noi furtuno$ii ochi, de-odatä
de cea mai sfioasä, de cea mai indureratä Dacä ar fi
putut sä-$i strige prin vorbe amäräciunea, nu ne-ar fi mi$cat
cum ne strädania lui neostenitä de a ni aräta numai
prin zbuciumul ochii lui, de graitori,
simtirilor
Räzbiti de atâta suferin slobozit din Dar
lui m'au fäcut nu era un de
tinut ora$. Lui treb.uia trebuiau vräjma$i
cu cari se lupte sä-i biruie.
Astfel, a trebuit primesc celor casá la
o stânä, munti, unui cioban, fost in serviciul nostru pe vremea
Floricel era Era singura mea mângkere,
stäpân iubia avea sä-1 bine.
N'am avut puterea sä-1 väd curtea pe care de
frumos o ajunsese acurn la deplinä desvoltare :
de o märime cu o deasä, tepoasá, un cap
stufos, luminat de o privire vie,
primele zile, feriam chiar sä-mi spre cu$ca
lui Mi se pärea din nou se vor ridica spre mine musträrile lui
pentru depärtasem de casa unde crescuse pe care nu
deck s'o cum il instinctul lui, mo$tenit de
strämosi, instinct trezit vijelios acest de frumos represin-
tant al rasei lui credincioase.
de a fi räsplätit cu alungarea pe un câne atât de vrednic
mi se potolia deck la noi, viata lui era un
chin. in adevär, peste putin am primit ve$ti despre el. Dupä
câteva neizbutite de a se la vechii stäpâni,
sfârsise prin a se obinui eu noua viatá. Umbla acum slobod
Aupä ce se räzboise de ori lupii, niciun du$man nu
mai indräznia se apropie de turma paza lui.
Eram rnândrä de el mai ales eram multämitä
www.dacoromanica.ro
gdsise libertate vrdjmasi demni de puterea devotamentul lui.
Apoi, vestile despre el au devenit tot mai rare. trei
ani toamna, trebuia sä tinutul.
Doriam sa-1 pe Floricel. Am pornit dimineatä spre
munti, pe Lotrului, stâna se gäsia Malaia
Voineasa. In sat, am aflat ciobanul e plecat in munti.
Trebuia sa cdci el nu drumul spre
Desamägitä, am pornit spre Voineasa. La intoarcere, admiram
frumoasele ce se depänau fuga grdbitä a trdsurii,
când, de o cotiturd, apäru Floricel, urmat de cioban.
Era mai mai stufos, parcä mai sdlbMacit, capul
putin parte, cum
Am oprit brusc voacea de
nu va mai recunoa$te. fi vrut mai vorbesc, dar
cuvintele nu mai puteau trece peste nodul ce când
cä se opre$te, cerceteazd tot in se indreaptä
spre noi. inai scotea nimeni o vorbd, impresionase
aceastä neasteptatä
Când sä cobor, 1-am gdsit culcat, dreptul cu gâtul
pe care instinctiv 1-am cu piciorul, cum
cu urmd.
Abia atunci ni-am revenit cu totii fiecare a sd-i spuie
o
Din nou, incoltise suflet dorinta de a-1 aduce dar
dat sama mai ales acum, fapta mea ar fi fost o nebunie,
din a trebuit
Nedumerit pared, la plecare ne-a privit adânc eu
n'am mai deslu$it peste ai cdrui ochi s'a läsat perdeaua
toare a lacrämilor.
acasä, m'a urmärit imaginea lui, ca o mustrare vie. Nu
puteam pricepe ce se va fi petrecut lumea instinctelor lui,
vdzând cd din nou päräsesc. Trei ani se scurseserd de când
alungasem de casa pe care el o apärase cu credintd,
nu numai nu md uitase, dar iertase venise din nou sä-$i
supt mänglierea piciorului meu puternicul grumaz, de care
se temeau acum fiarele muntilor!
Maria Dorcescu.

Peisagiu de - Funerar decor.

Unde copile

Ca o zile,
a pustiu... dor... Inimii,
Inimd Pribegite ecouri...
Jirui nestins : dor...
de Suflet ce 'nsinguri, negrii
Dragostea Beai decor....
(Din volumul-manuscris: Nerv".) George Voevidca.

www.dacoromanica.ro
30 CUGET

CRONICA.
In Orizonturi din n-rul de Maiu, D. G. Ursu revine
asupra legäturilor mele cu Gârleanu. In rtspunsul ce-mi d-sa
anumite scrisori ale lui cätre lorga, din care
desprinzi usor deceptia revoltV. Scrisorile exista, dar sânt
motive care trebuie sä mä a täcea asupra intelesului
ce priveste sarcina de secretar" Neamul Romänesc a lui
leanu, nu ne un titlu poate avea multe semnificäri (eu
am zis, de orn: secretar dar toatä alcatuirea
corectura revistei le-am exclusiv eu n'am cerut sä fiu
ajutat de nimeni ; n'a fost rugat chiar colaboreze la
o publicatie politicä de N. I.
Din Neamul
Candid in recidiva.
Schimbarea de directie la plecarea ziaristilor
N. Maxim, Gr. N. Mihäescu din acea redactie ni-a
oferit o surprísä de ordin
aceleasi unde scrisul infect murdar fusese biciuit
mereu, subtilul seninul Petronius, documentatul pon-
deratul N. Mihdescu, profesori vestejiau grafica abjectä
lovinescianismul scabros, a apärut o notä iscälita.... Candid",
unde se cografiei Porcofoniu Arghezi primia
torentiala admiratie a tardivului pseudonim.
Am dat un neted pentru criticastrul permitea
trei de discutii documentate de viguroasä polemid,
sä aparä din senin sä pe Sterputie ceata din
hinterlandul cioculesc.
dupä câteva luni de meditatie intensä, Candidul" pricina
recidiveazä. Arghezul, - sustine colosalul critic, - e murdar, e
fätälgograf, pe vremuri a dus la lse-majestate, s'a
ocupat cu sensualitatea directä" (?) prosä.... Dar e mare,
domnulel E grozav ! E colosal ! Candoarea indirect a d-lui
Candid se inclinä violent pasional spre räspopitul Porcofonie.
Arghezi e enervat, - Viitorul Candidul bucuretean, -
de ierarhiile pe basä de rudenie"! Are dreptate cronicarul nostru :
câteva pagini din Cimitirul porcofonic nareazä scene de mare
interes care un poet-nepot alti unchi politict apar tinute
cu destinatii nu de invidiat. Se mai enerveazg
fonie, - constatä Candidul de Viitorul", - de ierarhia sprijinitä
pe... imbecialitate pe... sexuale.
dar confus, ntarele portretist literar pe
Baudelaire cu magia pe cotoii de la Mitro-
polie extasiat de accentele lui Sterputie Arghezi,
tonalitätile" acestuia, ale emanatii obsedeaza, nu-i
dau sensatii paradisiace.
Voltaire spunea despre Candide avea dreaptä
simplitatea ei. Am fi sä sustinem lucru
despre Candidul de la
Dar, - va recunoWe d. I. Pillat, ni-ar fi greu.
www.dacoromanica.ro C,
NOUL 31

Descoperiri... descoperite.
D. I, M Rascu ni trimete revista sa Indreptdri din Februar-Iulie
1930 pentru a aräta cä asämänarea Eminescu Dorchain,
Steaua, a mai fost semnalatä, de d-sa apoi de d. Eugen
literar.
Se

Bilantul unei campanii.

Sânt doi mai bine de când d. N. a desläntuit cam-
pania impotriva pornografiei. Omul acesta parcä nu
de el aLena marilor lupte, când aprind
furia obstacolele energia incordând-o ca
sforile arcurilor pentru de sägeti ale indignkii ce tinta
victimelor.
A fost una din cele mai mari mai salutare cam-
panii din câte se cunosc scrisul nostru de vre-o douä decenii
Conferinti, articole de ziar de revistä vibrând de o
fervoare pateticä, demascând, amenintând osândind
rupând aureole construite, prestigii literare
ce päreau necrutând absolut nimic din ceia ce masca
artei batjocoria principiile vietii morale. Cu experienta stralucitului
polemist a pamfletar, d. N. lorga perfect o
asemenea n'are sorti de deck urnind foct ei
intreg arsenalul de care dispune spiritul critic.
Lupta nu era In- moment pornografia párea consa-
cratä cu drepturi definitive de proprietate Romancieri ai
murdäriei, poeti ai putregaiurilor, desemnatori scabrosi,
editori interesati la slujba categorii, o
de critici cinici, läudând cu teoretisând cu
savantlâc dreptul artistului de a fi porc fata cetitorilor
ochii spectatorilor. presä, ce pärea formidabil presa
Evreilor, o publicitate tidloasei pentru des-
tribälarea totalä a artei. indiscutabilä
pornografia, profesorii autori de-manuale se simtiau
datori s'o tread de cetire, - ca element de- educatie
! Pärea natural: când colegii cari detin critica la gazete
la reviste oficiale demonstrau afta nu are nicio cu
morala, atunci educatia estetid a tineretului putea sä se scalde
fericitä in läturile literare unde s'au spälat creierele infierbântate
de dementä sexualä.
Lupta d-lui N. lorga a luat piept o lume
putem constata cä biruinta ei este astäzi indiscutabilä.
artá, räul se curmä prin divulgarea lui. Când scriitorul necu-
viincios e demascat ca atare, lumea vadä, chiar
rusinii nu e el, i se impune totusi prin constrin-
gerea lar efectul d-lui N. e tocmai aceastä
constrângere socialä, fiindd eu nu cred pornografii descreierati

www.dacoromanica.ro
32 Er
de ieri s'au convertit la buna cuviintä prin vre-un act
de convingere Teama de scârba publicd, frica de
justitie, perspectiva sanctiunilor oficiale, ce i-a domolit.
E o chestiune de onestitate, dar de bucurie arnica% sä
marcäm d. N. a avut in campanie un
secundant admirabil, pe d. N. Georgescu-Coco$.
Redactorul Neamului Românesc" a fost cu acest prilej o sur-
o relevatie. Bun gazetar, nimeni nu bänuia el un talent
satiric de nesecate resurse. Cine practicä ziaristica mai
u$or e un merit deosebit sä poti duce zi de zi,
limp de peste doi ani, o campanie atât de sustinutä, de coloratá
de antrenantä pe una aceia$i temä : pornografia.
D. N. Georgescu-Coco$ a creat un moment cu rar
presa româneascd. Inteligentä vie sänätoasä slujba unui bun
simt gre$, dânsul variat tema atacatä cu ajutorul unui
talent multiform. vervä
acela$i limp, exprimatä cu aceia$i u$urintä vers prosä,
argumentând, persiflând, parodiind satirisând, dar totdeauna
râzând, venia ca un ntariu personal in ecouri la
tunetele träsnetele d-lui N. lorga. Marele protagonist ;
ridiculisa.
Victimele acestei lupte, atât de originalä ca fisionomie literarä,
izbite de d'intdiu, erau arätate de cel de al doilea situatii
rästurnate caraghioase, asemenea rägloacelor care, pe
spate, agitä picioarele in aier färä de a se mai
positie normald.
mare parte din productia acestei campanii a fost strânsä de
autor Literatura de o carte care se cete$te
cu pläcere pentru verva ingenioasä coloratd, aplicatä
asupra temei unice a pornografiei a dementei literare. E un
delicios capitol de biciuire a moravurilor, care meritä un cald
cuvânt de recunoa$tere din tuturor celor ce iubesc scris
artä vemântul sublim al principiului moral, ce constituie
esenta vietii
A cu pornografia ? Nu se poate zice. Dar
bilantul lupte impotriva ei se cu sigurantá
tronarea scrisului din prestigiul pe care o coalitie de
publici$ti cinici sä creeze. Nume de laurul
nebuniei s'au ca ni$te bä$ici de Drepturile
ale bunului simt artä afirmat din nou cu
nuitä. mai ales e un lucru ce rämâne câ$tigat con$tiinta
pe urma acestei lupte : responsabilitatea scriitorului fata
societätii. unui idiot nu i se sä iasä gol
stradä, cu atât mai putin i se poate unui sä mân-
jeascä sufletele mocirla tuturor scârboseniilor.
Arta e o suggestie a sublime. din moment ce ea
nu e un fenomen de camerä discretä, ci o mare functinne
nationalä, ei sânt responsabili fata noastrá a tuturor.
Vremii.") Nichifor

www.dacoromanica.ro
 NEBUNE!...
Ai vre-odata 'n codri, vara,
Când sânt de aur...
cerul tot, din gura-i de balaur,
valuri peste valuri,
Ai adormit vre-odata 'n lozii, vara,
Când se topeste mugetul de taw...
nu s'aude niciun zbor de graur...
'n chitara?
Ai adormit, cu ochii in gene,
palatul Cosinzene...
de-arama,
Cum peste
Fät-frumos cum lupta
Ai adormit?... vrei mori,
G. Tutoveanu.

ANTICARUL.
M'am din drum la anticaml
Din Strdzii Vechi". Pe doua mcse
alese"
cele cumpdrate cu cantarul".
Am el de-o ce fusese
cu ani in urma, Calendarul
moderni". buzunarul
de
fu cam la iar la plecare:
- nu te superi", zise, dar pare
Cd scrii dutnneata..." - Eu?... Da...
- Nimic..., vezi..., aceasta-mi aminteste
Cd tot ce azi se scrie sau gdndeste
Ca pe la masa mi o sd treacd...."
(Din Insemnäri Ivänescu.

Cuget 1038. 3
www.dacoromanica.ro
34 CUGET CLAR

Nu cu
Lupta de curätire pe care am inceput-o, färä niciun interes
personal, färä niciun pentru noi, ci siguranta neavând
noi patimi, le vom trezi la adversari, pentru cari specularea unei
anumite literaturi era izvor de hranä, a ajuns dupä doi
ani de ostenealä la resultatul pe care-I doriam. Se scrie,
inteligibil, se scrie curat.
Era ceia ce doriam, tot ceia ce doriam. Numele nu intereseazä,
n'avearn nici de distrus dusmani, nici de ajutat prieteni.
Eram aläturi de literar se va recunoaste, mai presus de
dânsul. Nu represintam nicio scoalä", trecutä sau viitoare.
N'aveam club. Nu pe nimeni, n'am nimAnui. N'am
invitat la colaboräri, de talent onest a venit spre noi a
trebuit ne bucure.
pornografiei s'au cumintit. Cu totul sträini
de literaturä, pot face alt cel putin de rentabil.
cei cari aveau intentia de a oträvi un popor a-I distruge
mai usor se de trezitä, a acelui popor.
Numai d. filolog Al. Rosetti de la Fundatiile Regale" persistä.
Nimeni nu scoate pe aLest eminent savant din ilusiile sale despre
literaturä. Cine cunoaste anumite fenomene de desordine care-I
caracteriseazä care nu au ingrijorat pe colegii cari asis-
tau din odäi vecine la aprinse solilocvii, va de ce acest
aristocrat trecut la metode stiintifice nu poate fi convins.
Dacä ar fi posesotul unei mari averi, gata a o cheltui generos,
nimeni n'ar avea dreptul a-i cere socotealä. Pe ce nu cheltuiesc
bani nemunciti anume miliardari americani ! Dar banii pe cari-i
cheltuieste acest mai mare editor din banii
ei nu pot fi pentru a strica morald prin
care se o
N. f orga.

PEDEAPSA FERICIRII.
era, zvon de musice
pe invinse : noptii o
le aprinse
Din ochii fulgera. zori de zi strdlucitor,
Nebun fericire,
in lupte sta drept, - Zvârlia in
De dusmani ce era pese La orisicare cersitor.
lume invinsese,
'n cuget Dar, cum norocul omului
Palatul lui nu incapea stau in palatul lui,
'n muschiul a crescut pe
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL

Mama
De câte ori aduc aminte de ea, parc'o : supt
märul cel mare din fata bucätäriei, stând pe scäunelul ei lu-
crând la ciorap. Ochielarii, asezati pe vârful nasului, de o
ce pare pentru ceva, stau mai mutt
de Ochii, ageri, toatä vrâsta
privirea peste ei. Mama loana Vorbe$te, tot
timpul, despre ori$ice, cu orisicine se preajma : pisica,
cânele, chiar cratitele de la bucgtärié.
soma cred nu täcea o clipä.
Dupä ce deretecat a fäcut bucätärie, stä, la
umbra märului, de vorbä cu care se invârtesc pe lân ea
de-ai zice cá tot povestesc de-ale
ele toate mama le are grijä, cunosc
glasul de la o po$tä.
De nici nu mai spun : se tin ea ca umbra.
latä a latre i s'a e cineva la
Mama foarte serioasä, prinde certa :
- Ia uite dumneata cum s'a nebunit mieu! Ce e cu
Tamburicd? Ce faci atâta larmä pe degeaba? Nu vezi cä
nu e nimeni ? rusine, maicä, sä tot o ca la stânä.
Uite la Mitu$, toarce de frumusel, la picioarele mele, cum
netezeste blänita. Ti-e mai mare dragul de ea!
Tamburicä se numia dar mama i-a spus
totdeauna Tamburul: pärea ei cä mai bine.
S'o fi väzut când se apuca de plivit buruieni, la vre-un strat
de Ce era pe ea, Sfinte Doamne !
ti-e cu mojicii ! Ian priveste, soro, cum se 'ndes
risitele de buruieni, doar, doar or iesi ele mai la Hei, dar
!

ce, rog, vä credeti voi ?, Gata, gata

!

mu$catele, fetele maichii ale mândre imparfonate!

voi, bre, numai o scumpelor, cä vä smulg i vä
dau la rate, de atâtica sânteti bune!
zicea, zicea mereu, cu ton domol, când mai tare, când
mai parcä cetia.
Ei, dar de se de noi, copiii, bucätärie ? Aoleu,
ce mai era ! De pe se hop fuga la noi, ne lua la
rost : ce acolo ? Sä cumva sä-i fi miscat din o
un ervet, o de zile nu mai uita tot bodogänia :
Ce aici ? n'au treabä la bucätärie...
Vreti stati aici? Apoi stati, na, dar faceti-vä 'ncoa, vä leg
ajutati la frecat tigäile...
mi se cä ni cautä noi o zbughiam iute,
pard cine ce sperieturg mare ni dase.
Mare amar fu pe ea când ni-au dat la
Ce necäjitä era, cum fierbea de !

- Cum vä vine trimeteti niste prunci, micuti, la ?

'nceapä de pe acum cu truda nevoia !

www.dacoromanica.ro
 CUGET

dintisorii nu schimbat... Eu, de carte, nu mai

eram de voinica, de sä iau pe in spinare, ci
rämâneam o aia prapaditä... Vezi, carte mi-a fost
bine, ce sa zic, putum sä ma descurc, prostäriacA, mai
greusor, dar dam eu de rost.
Când ne de la mama loana ne astepta pe
fiecare la poarta, ne lua luga cu in odaie la ea,
unde avea pitit ceva bun ce place : un porumb fiert,
un
- copt, floricele calde, ori alte bunatati.
:
inimA. la
la mai e trebuie sä prindä copilul
Ian de
de carte, dragii de sufletele !
Noi mâncam pofta aiere de martiri, crezându-ne chiar
präpäditi cum ne socotia ea. Cum ispräviam o
la joacä, zburdând. se noi, cä ni-a venit
putere ce ne-a hranit ea.
Nu putea sa mama ruptul capului, sä
ni vin visite sAptAmânii, mai cu samä
De se sa fie, mai ales, o cucoanä, apoi
bucataria de picioarele gura :
treabä e asta? Auzi, rog: dar dumneaei n'are casä ?
N'are grija, de pleacä, hai-hai, pe capul altora, sä-i pe
ei din treburi? doar de ce e facutä Sfânta ?
tot crestinul dimineata la biseria, sä se dupä
aceia, n'are vadä neamurile vecinii hät seara.
a läsat Durnnezeu drägutul. mi-e de muierele astea ce
bat drumurile toatä ziva de casa Hei, fi un
bärbat, ce mai cozile. Ei, poftim, mai !

Päi de aia vin, ca le

Avea mama ideile principiile ei, pe care nu le putea
schimba nimeni. De vedea prin casä ceva sau care i se
pärea n'are nicio apoi
- Dar asta ce-o mai ? La mai spânzurat bänet
geaba ? rog, ce, adecä musai trebuia pozna asta ?
Nu se putea trai de ea?
-
Odatä vine la mama
mä tot bat
tare
:
o

ce-o fi
:

ruga sä-mi spui cevasilea. De mult

ceia de din
pärete, niste slove la care vä tot
-
toatä ziulica de grijä. La ce e bunä,
Se
e termometru!
?
ni aratä cât e de cald sau frig...
mama loana, cercetatoare, spre mama, sä nu cumva
de ea. din cap, strânge buza de jos
degete spune, un ton cam de zeflemea, cam de milä :
- Bat'o crucea de Da' ce, am eu nevoie de
!

ea, sä-mi spunä de-i cald ori frig ? doar nu-s moartä : nu simt
singurá ?
Avea ea toane multe, mama dar, când sä ni
spuie basme, uitam de toate : de mâncare, de joad, de somn...

www.dacoromanica.ro
 37

Povestia pe indelete, cu mii mii de amänunte, noi stam

cuminti, gura cäscatä ochii mari, sorbindu-i vorbele. Când
sä ni descrie zmeului näprasnic, tremura carnea
pe noi de ne strângeam ghem lângä fusta ei, apucând-o
-
de mâni
e
rugând-o cu glasu 'n
Ioanä, Ioanä, da'
? Sä nu moarä, nu vreau
:

la
moarä !
Fät-Frumos,
ne scinciam, gata de-a binelea in plâns.
- Ei, ascultati pe baba, nu fie puisorif maichii.
Las' vedea ce-o päteascä dihania necuratä, ce mai
Fät-Frumos, voinicul nostru näzdrävan...
Noi, prindeam a zimbi dam ghes ni spunä
mai neläsând-o nici räsufle.
S'a stâns mama loana, de mult lumea dreptilor,
oscioarele ti odihnesc micul din satul ei natal.
fost dorinta.
S'a stâns, si s'a gura de aur ce fermecat copiläria
tesätura a basmelor, pe care ca
ea nu ni le povesteasa.
S'a stâns, dar minte vie imaginea, clara, ca pe
la adäpost care .mi-o supt märul din
pe scäunelul ei, lucrând.
urechi ca un ecou murmurul ne-
al glasului cald blajin. Lilla Sperantia,

SPORT1VUL.
in gloria amurgului
Arhanghelul cel luminos
pie(ele de los
Cu binecuvântarea
vine
Spre cerul de
Pe a
Din nemiscata lui
Dar o dihanie roscata
A de-odata :
Un nionstru genunchii goi.
Priveste dându-se
Minunca slard ridicata :
mândrul canibal,
de-ar putea
L-ar pune se
Pe-un stadion pentru football.
Venetia, lunie 1938, N.

www.dacoromanica.ro
38 CUGET CLAR

Biennala din Venetia

V.
Belgia a mult in ce priveste varietatea lu-
crurilor de expuse tot ele cu ce e
mai durabil traditie mai deschis la influentele, pe care nimeni
nu se poate sä le inläture, ale timpului.
Frumoasele opere de picturä de sculptura prefatate de
d. Paul Lambotte, director general onorar al frumoaselor arte
pagini de intelepte de juste, ar trebui
produse Curagios, acest bun judecator recunoa§te de
vreme" s'a produs resistenta publicului de anume
artisti de critica de avangardä" care-i recomanda. se
explicatia acelora cari nu se vor mai putea
impune. Publicul a afirmare de originalitate
vreme ea se exprima prin ai unei care
se de a artei. A locul
accstei fie la asezat trucurile
care, lipsa unei puternice experiente, se pretentios
propria neputintd. E natural evident informe ale
unor anume pictori cari se recomanda cu eticheta artä actualä"
acum intrecute. patä de coloare, chiar e bine
armonisata, nu mai multämeste. ce se indärätnicesc a imita
aceia ce, acum câtiva ani, se proclama lucru indräznet,
urmä. Ceva provincial aratä lncetineala a
miscarea Azi un nou clasicism se la Paris, la
Roma... El cucereste simpatiile amatorilor mai sensibili. Unii critici,
inzestrati presimtirea modei viitoare, ard acuma idolii pe cari
ieri aclorau. Negustorii, speculatorii, pictorii se gräbesc a
lichida marfa aceste vremi din Vedem in State le
Unite, le Scandinave organisându-se expositii de opere ce
se a le putea strecura Musee colectii ale unor
anumiti amatori rämasi la snobismul indräznelilor agresive, intrecute
acum pentru alti ochi". se citeazä lui George Manlier,
el Belgian, care indärätnicia a nu se schimba a
unui Louis Buisseret a biruit.
De aceia, a pactisa cu dulceagul academism", Belgia a
trimes pe acesti artisti, cu incredintarea amatorii publicul
se vor la operele indeplinite credinta. Ei vor
cunoaste pavilionul Belgiei savoarea
ca continuitatea traditiei, de la acei maestri cari au fäcut din
scoala una din cele mal frumoase mai nobile
din Europa".
Astfel se Boisseret näscut la 1888, pentru a
se ajunge la oameni de ca pictorul Léon Devos
sculptorul Fernand Debonnaires. Stau aläturi aspecte ale tuturor
de naturä de industrie chiar (Paulus Pierre), inspiratii
religioase de un caracter mistic (Servals) portrete pline de ex-

www.dacoromanica.ro
NOUL 39

presie. sculpturg puternici animatori portretisti

intrupätori ai ideii abstracte : victorie, tineretg, emotie, os-
pitalitate (Victor Rousseau).

Statele Unite au presintat toate aspectele

vietii, de felurite, din imensul cuprins. S'au adus
zele acelora, acuma cari se glorioasa serie
a lui Whistler Sargent cei de astgzi. aici se afirmä
plinirea datoriei de a ilustra calacterul particularitatea vietii
americane", fäcându-se cu de localg, a
literatura,
lui Mark Twain (Eachins pe când (Ryder, Davies)
sânt apropiati de Edgar Poe, de romantismul" lui Inness.
Impreunä peisagii care reproduc altä de portrete de
un adevgr impresionant se trage din simpatic
a vechilor locuitori ai patriei, (Henri Robert, Ufer
Walter).

surprindere e Egiptul. Aid, cu artisti - artiste - cari au

studiat Apusul european, se presintä o cu altä
oameni desävârsire noi, deosebit de sim-
pafci, ca fetele frumoase de la Bahari sau de
ale d-lui Ahmed Osman.

Cu incredere propriileforte se presintä

- pentru oarg, ca ai Ni se vorbeste de
vre-o de pictori" pe cari-i are tara care cuprinde regiuni
de deosebite, prin inspiratia ce o pot da artei, ei
vre-o cincisprezece" dreptul de a figura la Biennalg. Cei cinci
alesi represintä, se adauge, afarä de meritul personal,
caracterul a trei
Printre ei, Jama, aproape septuagenar, e impresionlst de stil
profesorii revolta
pentru a trece la colorimul", care se poate da
(mai ales cel de-al doilea, critic de artg, poate
introduce teorie. Sârbii Milunovie, tineri,
catedre la Belgrad cel doilea e presintat ca superrafinat".
Niciunul nu se opreste patria sa pentru a-i da formula, ceia
ce tocmai ce poate fi mai greu artg.
cautä astfel subiecte Dalmatia, dar sufletul dalmat.
Milunovie, cu subiecte de la Dulcigno (Ulcinj) de la Cattaro
(Kotor), e ngscut Muntenegru, deci dosul acestei
care-I atrage. In e mäcar voiosie.
de Mestrovie, socotit prea cunoscut, pus acelasi
rând de importantä cu dânsul, alt Dalmatin cu aceiasi fibrä ro-
deci, Toma Rosandie, din (Split) (n. 1880) de
mutat la Belgrad. Mai definit deck marele säu rival, el are
Lupta", de armonie, un efect zguduitor de putere avânt.
N.

www.dacoromanica.ro
40 CUGET

Floarea amintirilor mele

de Miguel de Unamuno.
Traducere de Elena Odoni.

Ceia ce amintesc din prima mea de cram in

clasa celor mici, era respectul ce-1 aveam de mari, de
ce mergeau la institut mai cu de mai din
ternat, Carcamo". Carcamo se in negurile cele mai
depArtate ale rnemoriei mele cu ceia ce mi se important
mare gray. protejat de el, era din lucrurile cele mai
dorite. de din Bilbao, n'am mai
nimic de el, amintirea lui n'a fost evenimentele poste-
rioare. Monotonia se intrerupea la un
semnal anumit, inergeam bem in unde beretele
noastre in fundul era urciorul cu apá. Ne in
mergeam bem unul altul cu páhar de destul
de ruginit : odata arunca bereta in atunci
nu punea ceva mai tare in ea. Murdari, mai rnult ca murdari.
Toate SAmbetele, ni se pare, ne musica, resultat.
torul scria pe portativul timpul cu nedespártita
trestie toti in : - do, re, mi, fa.... Lectia se termina cu
Puritanilor. Nu cu putin entusiasm : sune
Domnul Iginio, care fusese musicii
unui batalion al pretendentului Carol al V-lea, agita trestia cu
frenesie. dulce a Cum ne distrarn in
acel internat ! Copiii, seara, crescuti in propriile case, supt protectia
unei arii sau a unui abate frances nu pot ce este
exceptAnd vre unul. In ciocnirea pasiunilor se
caracterele, de aceia vád doi mucosi dau pumni,
departe de a duce separ, imi zic : - se fac oameni,
este ucenicia luptei Pentru cá copiii
nu li s'a rupt nasul de ceilalti, rare
ceva in fata vointii nu se supune ei. nu e o
care se impune de altul, ca aceia a sau a
care ne s'o pe a ci vointa care e contra
adeia a altui copil care vrea ceia ce eu nu vreau. Acela
care dominá de la ne face intoleranti, tirani, supt
aspectul sclavilor.
Cum distram ! In viata mea, nu m'am distrat rnult
ca 'n ziva in care am am prins un biet motan de pe acope-
invecinat internatului la care se ajungea
care fu cu grilaj) aruncarim jos, pe hornul
animal cobora toate
pentru a se agáta de cosului pe cosar,
in timp ce noi plesniam de inchipuindu-ni funingine ar
fi dat pe polita poate in oale... Mult, mult
mai distractiLy am fi fost presenti lucra fantesia

www.dacoromanica.ro
NOUL 41

veni la cArciumarul, furios, protestind un

motan intr'un nour de funingine pe mur-
totul se invArteasca toate oalele.
chipuindu-ni scena, gesturile strigatele
marului ei, nu puteam ni räsul
retinut la rändul ridicolä.
torul exemplard, dar delincventul a fost
imposibil de pescuit..., sau din mai suspecti au
plimbare. spunem drept: trebui
pe supt de strengária noastra.
toate zilele, spuneam rugAciunea in genunchi,
crescendo" rossinian. Era pentru noi plictisitor a repeta
de multe : Ave Maria", a Dumnezeu.
La litanie ne distram foarte mult prelungim s" final al lui
ora pro nobiss". Apoi venia un Pater" un Ave" pentru
sufletele Purgatoriului, apoi pentru neamuri, pentru Sf. Rocco,
protectorul Ciumatilor", pentru nevoile Statului ale Bisericii,
pentru Sf. Nicolae, patronul internatelor... s'ar mira cineva
recitam TatAl nostru" pentru amintitii sfinti, se
e mai putin surprinzator reciti pentru Sf. in acelasi
cum ne-a fost pentru Dumnezeu
era lucrul de toate zilele ! Nu! Trebuie se
ciunea nu era exercitiul mai pentru executarea cucer-
niciei noastre. Una dintre rugAciunile care ne edificau miscau,
era melopee care zice :
Pimpinito, pimpinito,
Am pe un drum
Si-am o
Imbracata 'n
ceia ce urmeazA.
Ce ni cu
plangAtoarea melodie, este cornparabil numai cu aceia a
Carabi, hura", care am putut s'o experimentez ca cu
! Ce farmec are pentru copii ca pentru noi, la acea
repetam a ne obosi pe pimpinito, pimpinito".
Imi cum, intr'o in unei verisoare,
pe masa din recitam de mai multe ori,
o de vreme, rugdciunea cu care se obtin cincizeci
de zile de apoi socoteala: Am nu
ani de i-am

La duceam invatatorului leafa... Un scud ; nimic

mai mult Cum putea fie bogat !... faceam socoteala
scuzi pe zi. Ziva lefii era o zi solemna, in care ni se
ca se petrece ceva gray demn, ni se incredintase
de un scud, pe care in pumn acesta
in buzunar : ne trecea

www.dacoromanica.ro
42 CUGET CLAR

intr'un salon, acesta de miros de

rare ori in acel sanctuar, unde internatul se transforma in
al invätátorului. Acolo se afla capela mica. Vi se
pare lucru ai o in ! credeti, nu era o
pen tru zgomot cu totul altceva. Era o in care se
slujba serios.... Se afla o pendula pe un dulap o
verde, care continea icoane pe care ni le da ii'
scudul.
Am o amintire despre discutia mai icoana
sau scudul nimic nu e mai usor decat fiu eu
acestei discutii, pentru ca nu valoarea nici a uneia
a celuilalt. apoi cram un specialist in a incepe discutii de care
mai ageri. N'a mic succesul pe care obtinut
in in ziva care un coleg, de mea
- de mic eram tot de inchis pe de
limbut acum, - imi zise : - Mihai da' zi ceva
Ceva!", - am raspuns gray.
zi, am ajuns la la oara de desemn, intre
mine profesor acest dialog:
- De unde ?"
- De
--- Dar
Pe unde ai venit?"
cum ai venit ?"
-
Erau poate premature ale vocatiei mele filosofice !
despre vocatia mea precoce, era dovedita prin faptul
de pe atunci chiar adunam in jurul mieu un auditoriu format din
colegi, in special in serile Duminici, irni :

Haide, Mihai, povesteste o Imi amintesc fáceam

cu gura acei cu ecoul lecturilor mete din
Verne Mayne-Reid. vorbiam despre inghitite de balene,
despre crocodili, despre silbateci, despre naufragii despre alte
ce imi spuneau : ajunge !". atunci incheiam
povestirea pe erou, dar despre avea cine
dea argumente : amicul meu Beppe Garaigorta. Nu voiu uita
niciodatà in povestirea ce o despre un oarecare aventurier,
care, cu fier cu o in trebui
- nu se de ce -, la un munte la altul pe o funie
de intre cele de-asupra unei
de
Apoi acel nebunatec ni povestia ce a visat noaptea, erau
teribile, la care luau parte intotdeauna misteriosii Madianiti,
pe cari eu mi-i inchipuiam, nu precis, oameni superiori sau
inferiori. Eram povestitorul internatului, cu simplicitatea
mea. Simplicitate care la in care 'n general copiii mai
mult ceia ce i-au superiorii nu-mi aduse putine
de joc, in ziva care am spus am sustinut
se nasc copii din binecuväntarea tot restul de

www.dacoromanica.ro
NOUL 43

care se vorbia in nu este sau inventie

a de pe cum mi s'au lärgit orizonturile
la suprafata sufletului mieu ale acelor
zile in care, pe o blusa la zdrente, intorceam
transpirat, cu fata aprinsá, ochii strälucitori de vre-o
vânätaie, vederea lucrurilor
fatá de interiorul aruncam pe pat ca
dorm cum dorm copiii.

V.

S'au comparat silbatecii, copilaresti

primitive existá proba, in de notite in ce
priveste obiceiurile jocurile unora altora. cum in
se vede germenul arborelui tot astfel unii
cari in jocurile copiilor drama a
acum vorbim despre economia despre limitele ei
intre copii. Foarte veche este origina monedei, a
dar nu mai veche nici mai alt lucru omenesc.
dupá se spune, se servesc, pentru schimbul de
pene, de scoici de alte noi, copiii, ne serviam in internat
de iconite, de figuri, sau cromolitografii, de de
despre din care colectie, nu constituiau, ca diaman-
tele pietrele pretioase, materia ce putea fi transformatä
sau de schimb, dar mai curând de lux, in fond un de a
aduna disponibile, ceva ce momente de nevoie se poate
vinde sau pune in gaj. Erau iconite de feluri valori.
Uncle erau lipite una alta, altele decupate, rotunjite la
colturi, ca cártile ; erau fine sau ordinare, valora
o unitate, cinci, etc.
Ca Englesii, nu cunosteam sistemul monetar zecimal. Erau in
circulatie figuri scandaloase ; dar acestea circulau in
ascuns. Sfintisorii erau moneda cu care ni
gustarea ; era o istoricä, biograficä geograficä,
instruia distrand.
resultat mai mare ar avea propagande principiile
ar fi incrustate pe
Acesta mi se pare mijlocul mai bun pentru a combate
socialismul : incrustezi pe scuduri scurte ornamente combative
distribui moneda de propaganda printre
mai cu repeti incetare argumentele incrustate,
o
sfintilor, am cunoscut pe Sovolls cu lui
mari, pe Cabrera, Sagasta, Prim, Servano Topete, etc. Erau dictio-
nariul nostru biografic.
Dar principala intrebuintare a iconitelor ca aceia a banului era de
a o juca. Iconitele se inventarä pentru a le juca intocmai ca
care au fost inventate pentru Nu lipsiau, de altfel,
cari colectii de imagini pentru a le ; unii tapetau cu

www.dacoromanica.ro
44 CUGET CLAR

ele cabinetul inteun de de bunurile !

trebuie spunem pentru onoarea a

aceasta o copii impinsi de n'o ei,
insisi, aprindeau care este senilitatea spiritului.
Ne jucam cu iconitele punindu-le in berete. In nu se
noi potriviarn fulul de a iconita, pe sau pe
dos; iconita cum voia Dumnezeu : unicul mijloc de ce face
un
Acest joc era causa celor mai simpatice discutii. ne jucam
ca sá-i dám mai multá
putere. $i Dumnezeu chipul
lui Adam, cu o suflare, viata.
Demn de a fi mentionat amintit este mijlocul care, in
internat, ajunseiu unui mare trecätor noroc ; pentru
nimic nu mutt e mare.
Legea puternici a obiceiului este puternicá
jocului obliga, cred va urma oblige, pe sä
urmeze jocul ce invinsul cu ce juca, nehotárat,
pentru acesta primia o de la concurent, iar acesta
mai incerce pentru ultima soarta.
Veti vedea am profitat de lege in folosul
cunoscut pentru de care mi-ar
fi fost imprumutate fi dat una ca procent,
(10.040 pe an).
Cu momeala procentului ajunseiu fiu depositarui unui capital
considerabil. Legea capitalul erau de partea mea, nu-mi lipsia
forta de care nu intreprindere care
prospere. Asociáiu la mea pe un voinic, supra-
numit Portocalä, din causa beretei pe care o purta, protejandu-mi
capitalul fie respectata legea.
Eu sosiam buzunarele de iconite propuneam oricui
joace vrea, mai cu acele iconite pe care mi le
imprumut, i le afacerea era gata! Apoi,
pierdeam prima dublarn misa, pe mieu
urmeze jocul. pentru va ; astfel, supt legii
a lui Portocalä, mieu executor, pe
nenorocit lefter de tot.
- Vrei sá joci
- Da
- Zece
- Bine !"
pierdeam :
- Douäzeci."
apoi, continuam pierd :
- Patruzeci."
pentru eu aveam capitalul cu care fac miselor
succesive dublate, pentru mine nu era un hasard.
Acum spuneti-mi faptul de a despoia aproapele individual,
ajutorul capitalului tuturora, nu e ceva afacerilor
de la ; mari aptitudini pentru !

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR 45

in practia evanghelia: cine are mult i se va da

mai mult, dar are putin i se va lua ce are.
inceput de vocatie pentru s'a vestejit fn
mugure! Nu mi-a dat fructe, dar putin floare
imi trimete de-a lungul anilor parfumul face
la ceva ce fi ajung, daca fi
imbogatesc.
Am fundat, tot in lui Portocalä, o loterie cu care
50 / impartind in
iatá atunci totul mergea bine, interveni eternul
al fiecárui progres al initiative libere,
socialismului, originea celor multe economice: interventia
Statului, protectionismul.
De-asupra legii, a fortei de-asupra
Statul, supt judecator, eternul distri-
buitor de : este invätitorul care ne
plimbare poate administreze o !

Vre-un cu duhul, dintre aceia din necunoasterea

legilor in casul - pentru intamplarea are sale,- atribuie
soarta lui rea care trei sau patru n'a
niciun premiu, la spuie cum Mihai,
se bogat cu norocul
Nemultamirea fu generala, scäpare n'a fost deck darea
a ceia ce luasem de greu fusese de onorabil
Fericiti ce aceia se vor
cari se plâng totdeauna bine, pentru
nu scutiti de uriciosul sentimentalism care se impresioneazi
de lacrimile celor ce fárá n'ar putea
blestemäiu atunci protectionismul magistral" ! De aceia
schimbul liber are afective de profunde in amintirea
mea pe pe de soarta
sa. Din aceiasi stofá oportunistii cari inventarä Statul!
(Urmeaa.)

POET.
'n odaie de sus din
Pe vaporos fumuriu al
lini,ste prea ca 'n ceasul pruncul
puterii.
Se pe
Condeiul nu mai scrie, e prea
Fantasme se ca boaba
de poveste, pe coarde de
Arcu,suri amintirea
melodii frumoase se 'n line,
Duios 'n
Sau poate tainic din care vine.
Emilia Theo oridi.
www.dacoromanica.ro
 CUGET
DIN MA POET
de Anastasius
- oare, voi Cdt noaptea stele
De vers asa, Pe cer va
oare vechiul in stare
Sd sune va 'nceta ? E a le descif ra,
Nu-i cornul abundentei mai luna
de ? Mai bat,
Pe lume fiori nerupte, Cdt adieri din codru
de-izvor ? Mai vin pe inserat,
- trdi-vor
'nf loare iri, Ai poesiei zei
fete vor
mai priviri, ai ei.
pe morminte 'n de slavd
Stau chiparosi ce Va trece, - biet atom -,
Cdt ochi mai Cu din
se mai Cel de pe
Cdt soarele mai trece Tot Domnul
cerului :
un Ca la o f loare
pre privirea lui, la .

Cdt urtuni supt ceruri uriasa f loare

zbucnesc, va vesteji,
lar de a soare
ce se 'ngrozesc, Ca praf
timp intrebafi atuncea,
Se curcubeu v'a mai veni,
'n piepturi pacea Ori e veleatul celei
Al zeu, Din poesii....
de I. Const.-Delabaia.

Vorbe CRONICA.
d. Brätescu-Voine§ti :
Ce bine ar fi calda solicitudine pe care
iestatea Sa Regele a arätat-o pentru scrisul românesc, cu prilejul
deschiderii expositiei ar aduce ea o vindecare a tristei
dureroasei stäri a scrisului românesc, pricinuitä de
a scriitorilor a editorilor a criticilor !
A acelor scriitori, cari, din literatura o profesie
contând pe sprijinul unei reclame zgomotoase, numai
dobandirea mai mare material. Grija trainiciei operei
nu-i de putin, mai putin
ce un scriitor poate prin operele sale sä reputatiei
prestigiului neamului. De aici vine graba care scriu
surprinzatoarea fecunditate. Ce are domnul cutare?
www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 47

Abia a treizeci de ani e autorul a volume de

nuvele a trei romane. Pentru numele lui Dumnezeu !, dar o
velä, mai mult un roman, ca sä vre-o valoare, tre-
buie ca autorul fi purtat multg, foarte vreme minte,-
sä fi dat timp subcon$tientului sä colaboreze pe indelete,
trezind imprejurul ideii centrale toate datele, toate
imaginile, toate cunopintile ea care, culese de autor
din diferite locuri diferite timpuri, dorm arhiva memoriei
lui. Apoi, aceastä adunare de material, con$tiinta
tread a autorului trebuie - simtul lui artistic trebuie
lase de-o parte, sä sacrifice unele lucruri, care, de
bune frumoase, ar däuna proportiei lucrärii.
viabilä e ca un cristal trebuie sä aibä o formä definitivä
precisA, cum o are cristalul. Un cub e un ; i-ai
slute$te. Vine apoi grija ordinii care trebuie
sä se desfä$oare povestirea, nu e indiferent cetitorul
aflä prea de vreme sau prea din cele povestite. sta-
bilirea acestei ordini, vine grija a$ezärii propositiilor frase
a cuvintelor propositii, pentru asigurarea celui mai
Dar, - va räspunde scriitorul presumtios, - ai ta-
lent, astea lucruri care vin de la sine, preocuparea con-
$tientä a scriitorului. Poate s'o zid, dar se amar. Sfatul
lui Boileau : cent fois sur le métier remettez votre ouvrage" e
sfânt; iar : timpul nu nimic din cele
colaborarea lui un mare adedr.
Mä adresez scriitorilor Dragii miei, nu e schitele
nuvelele lui Caragiale sunt ? Nu e cetindu-le,
simti cä n'ai putea nici täia ceva, nici adäuga ceva, nici schimba
ordinea care povestite lucrurile, nici ordinea care
propositiile frase cuvintele propositii, färä a aduce
o vätämare operei ? Ei bine, eu am dzut scria Caragiale :
1-am dzut scriind nuvela La hanul lui i-am väzut
ciornele. Stersäturi, trimeteri de pe o paginä pe alta,
nate cruciulite, pätrate, cercuri, poligoane.
Nimeni, afarä de el, n'ar fi putut descifra indescifrabilele lui
ieroglife. L-am dzut apoi transcriind nuvela pe coale de
hârtie, o caligrafie impecabilä ; se ca tocmai
josul paginii sä greseasd sau sä un cuvânt, nu
nu pe de-asupra cuvântul sdpat, fóarte lini$tit, foarte
tacticos, punea pagina de-o parte s'o transcrie de la
Nu se gräbia omul : nu se a doua zi,
pentru vecie. el nu era o profesie, ci un dar
dumnezeiesc, de care se slujia cu gravitatea care
un credincios se
Tot din scrisul lui Caragiale poti mäsura,
grija de a nu depä$i... cum sä zic ?... credibilitatea cetitorului. Am
mai spus-o place s'o repet. Caragiale mai ales
satire, mai greu gen literar, primejdios pentru un
scriitor, pentru e sä sä exagereze. totu$i
toatä opera lui nu vei gäsi un singur personagiu gura druia sä
puie o sau sä-i atribuie o actiune, care sä te sä
zici : asta nu poate sä fie adevärat, - aici Caragiale exageread. De
www.dacoromanica.ro
48

ce Pentru cä avea un extraordinar al pentru

un scriitor e dator sä fie mai veridic decât realitatea.
tot de la Caragiale atunci când ai inte-
resant de povestit, singurele griji ce trebuie ai, cu privire la
stilul dumitale, sânt claritatea gäsirea ritmului povestirii.
dumneata tot scrisul lui Caragiale o frasä obscurä, pe care
cetind-o, te o fi vrând sä ? preocupare
de originalitate stil, de artificii, grija de a spune lucrurile altfel
decât aduc numai pentru de
de sinceritate din partea autorului. Ce poate urmäri un
scriitor, nu unul care, lipsä de alta ales
de literat ? Ce alt decât faca pe cetitor sä ori mäcar sä
zâmbeascä, sau sa-1 ?
Pentru a reu$i trabuie sä fie sincer ; goana lui dupä
originalitate de formä stil personal lipsa
lui de sinceritate. La asemenea mijloace nu recurg $arlatanii,
cari astfel sä goliciunea fondului supt
artificiilor de stil. Un care, având ceva de povestit,
artificii face impresia unei mame care,
catafalcului copilului ei, de a-$i mu$ca batista täcere,
versuri. Din nenorocire, de la marele räzboiu au
literatura o droaie de asemenea pseudo-literati.

Vinovätia unora editori e tot de mare. Ahtiati de

ademeniti de modestia pretului care pot cumpära
nuscrise voluminoase, bizuindu-se pe concursul unei reclame zgo-
motoase speculând setea de scandal de obscen a multimii,
aruncä pe piatä volume peste volume de romane, care mi$unä
personagii situatii atâtätoare de desgustätoare.

mai mare e vinovätia unora din literari.

ce dureroasä e constatarea
! unii critici chiar, ale ckora
vädesc o culturä generalä, pärând dau
de rolului de aläuzitori ai gustului cetitorilor,
ce asumat, laudä scrieri lipsite de absolut valoare. Nu
vreau cred ce mi s'a spus, anume unele case de editurä
presintä unor critici lista cktilor ce au editat schimbul unei
ademenitoare, obtin de la ei coriferinti la radio articole
de ziare, prin care se aduc laude acelor
De acela care mi-a spus acest lucru e o persoanä a druia
credintä grijä de adevär nu mi-au fost niciodatä desmin-
tite, nu-mi vine cred. Nu se poate sä fie a$a. Ar fi prea
reros fie

cum am dea Dumnezeu ca pretioasa

calda solicitudine a Suveranului producä efectul premeniri,
unei a literaturii noastre ; sä dea ca
solicitudine sä facá sä scriitori pe editori
pe critici valoarea literaturii noastre putem sá
reputatia prestigiul färii neamului

www.dacoromanica.ro
 REGINA
Un singur foc a mai 'n para
Se intinsi, pe miriste,
ursii, cari dorm
fata, care-si

Ciopliti in stau : nu-i infioara

Nici zvonul cald tainic al
numai ochii ard de-o sete-amara,
Ca fulgerele noaptea 'n largul
Orcan de se
cu-o ire-a soldurilor
de pe trup...

S'aud suspine...
dintre dealuri luna 'ncet spore.ste,
pe dintii de lup.
G. Tutoveanu

CANTEC DE

de sundtoare, E rod
albastre de cicoare, Dau caisii,
Tremur' 'n Holdele covoare
Freamdtul de Peste ponoare.

de pe glie Vin chemdrile

Si-1 goneste prin Din addneurile-albastre,
'n largul Din mirosul
Pe pustiul Din

Trece zborul unui graur, o amintire,

Un fir de din psaltire,
Sus roiesc stol Mstuni, Un de poesie
Prevestire de furtuni. Din trecut simfonie.
N. Lenguceanu.

www.dacoromanica.ro 4
50 CLAR

Nuvela iapones
Un Rus, Eliseev, s'a acum peste zece ani, sä
o alegere de nuvele iaponese, astfel se prin acest
capriciu al unui singuratec, care nu e nici Frances, nici Engles,
nici German cu atât mai putin el o
literaturilor straine.
Trebuie un interes deosebit o initiare pentru a se
retinea numele, de sträine noua, ale celor scriitori, mai
toti din generatiile mai de la cari, femei (doua),
s'a ales ceva. A le culege biografiile care precedä bucätile
nu poate fi de vre-un
Aceste biografii spun ceva. La toti scriitorii avem a face
cu oameni cari fäcut studiile, nu Europa sau
scoli organisate european, cei mai multi la Universitatea din
Tokio, altii dupä studii acasä, au cunoscut societatea ame-
Franta. Numai d. Hasegawa Meujiro a studiat la o
Cetirile indreaptä spre Franta sau spre Rusia.
Cu trecutul, ei au putine legäturi, deck doar o anume predis-
positie spre ergotare jurul unei probleme de drept ca aceia a
responsabilitätii criminale, de ori, la presintarea
unui omor care pretinde a fi din gresealä sau a unei sinucideri.
Nici Dostoievschi nu s'ar fi mult jurul casului
psihologic. Unele obiceiuri cu totul straine de Europa
vin tot din lume din care poporul iapones s'a desfacut
violent de aproape un Astfel un puternic exotism se desface
din povestirea tatuagiul", care un pictor ajuns a lucra astfel
de desemnuri cu pe pielea oamenilor, pe piele
a femeilor, primeste la el acasä visita frumoasei fete dreia i-a
vazut din palanchin, doar vârful piciorului adormind-o
pe cea de atunci rämasä mintea lui, pe spinare sim-
paianjen care va prinde atâtea ea cere, ca
dintre ele, pe a lui.
Restul une ori,
chip magistral, tocmai aceastä rupere
din ceia ce a fost o mare originala. Astfel splendida
povestire a d-lui Akutagawa, Familia fetitei care e pusä
a povesti are de mostenire treizeci de frumoase
pe Impärat, pe atâtea figuri de pe vre-
muri. Cum e un prieten oferä le cumpere un Ame-
rican doritor de lucruri de exotice. primeste se
la plata a caruia marfa" se va putea lua.
Dar mama se greu sä
se gâci causa suferintii ei. Fetita ar vrea mai vadä
chipurile frumoase de care trebuie se desparta. Dar tatäl, fra-
tele o opresc violenta. Numai ultima noapte,
lume frumoasä mai e acolo, se vede acelasi
care, cu ochii le mai priveste odatä, copila
motivul tainuit al durerii.
Iesind din apriga strämoseascä necontro-

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR"

latä, se Intrevede o alta, de milä pentru vie.

când, cu lungimi autobiografice obositoare, d. Nagai
teste cum s'a la ei acad, când el era o vulpe, care,
dupä multe dutäri, e descoperitä vizuina ei, ucisä. Copilului
e de trupul sângerat, dar, când, nefiind ziva aceia
peste, pune sä se taie douä din gäinile, pänä atunci de
la care se läcomise fiara, mintea lui se pune
intrebarea valorii pedepse.
moralitate nouä ar fi iasä din prefacere. Deocam-
datä, ea lipseste prea mult. de familie e greu
astfel cAsniciile trei, patru apar, arnestecuri de
de actori celebri, tulburgri sufletesti adânci, spre
crimá. Vechea prostitutie, recunoscutâ incurajatä de societate,
e acolo ca sä toate pornirile spre ruperea raporturilor
legiuite. Ea, care duce la exploatarea nestiutoarelor fete grace
de la la inglodarea la sinucideri la clime.
de au numai ; ceastä temá, una, a
d-lui Kikuchi, adauge o nobilä notá umaná.
Intr'o
injosit-o
de

zece ani de zile

-
ieften, o nenorocitä pe care a
zugrävirea e groaznica -
se ucide, ajutorul amantului ocasional,
care, greu ränit, scapá totusi Magistratul venit pentru a
face cercetarea e de patrona stabilimentului legea-i
dreptul sä iea de pe degetul moartei un de nimica
ca sä se pläteascä datoriile ei. Judecätorul va räspunde da,
va cumpära el inelul va repune pe degetul rece al si-
nucigasei.
Dar revolutia iaponesä, triumful bogatilor al parvenifilor,
al noii clase dominante care urmead, lux nebun imoral,
moda europeanä americank trezeste sentimente de adând
legere milä pentru omul särac. Aceste sentimente se
exprimä strälueit Cornacul (conducâtorul de elefant) al d-lui
Hasegawa.
latä un biet cornac care a dus multá vreme prin pe iubitul
elefant, colaborator artistic, prieten, Zempachi. A
cu dânsul pard ar fi avut a face un mâncând ace-
iasi dormind pe aceleasi paie, fäcând aceleasi drumuii,
aceleasi aplause. odatä, lunecând la un povârnis, cad
amândoi in präpastie. Elefantul moare ; de
nemângâiat, scapä. aflä altä decât sä fabrice sä
cari el vorbeste ca cu acela pe care
poate zi de care cautä lângä
aceiasi hranä altä marfä indeamd sä se : nu
e de
Acolo, fata lui, care ea lucrând usinä, frumoasa
spune un prieten al lui i-a adus o mare veste Fiul
unui viconte a cadou un elefant, care se de
a pe toatä lumea. Nimeni nu 1-ar putea domestici decât
el, vechiul cornac.

www.dacoromanica.ro
52

face. PlAtit o sutä de yeni pe luna, el

enorma bestie, apoi o ca simtä stäpânul. Elefantul
porne$te, prin lumea o eribilä se recunoa$te
De acuma o vreme de traiu bun pentru acela care
nu sä-$i gäseascá pânea. Cu tânärul domn, cu coco-
elefantul merge la excursii, la vânätori.
nu mai trebuie munceascá se face o mândretä de fatà.
Dar, de Ia o vreme, cornacul a gäsi se
societate din care lipse$te cuviinta. De ce
a lui chiar ? De ce toate aceste cheltuieli ? De ce risipa cu atâtea
lucruri care nu sânt De ce vicontele lui se
prin pentru un mister jigne$te?
cäi se aratA cä un alt coconae propune lui cu
altä mare, fie cameristä" lipsa sotiei. se
neaz5, bänuind de ce e vorba. Va pleca mai bine, mai ales cä a
fost pentru acea fäcutä gura mare. Dar prietenul
care stäruie pentru tocmire adauge un argument care
decide situatia, dar zdrobe$te pe bietul el a väzut
cum cu acel cocona$" au cheia.
Cetirea micului volum - am putea face noi unul asemenea -
dä o ideie de adâncimea gândirii nobleta,sufletului natiei
iaponese.
N.

/RILE.
ce ne-om
'n fapl de
Amintirile-mi
Bucuria mea
In de hoinar
Voiu prin lumea
Din alt
Amintirea-ti se
Dar, Mamna va sosi
de
Obosit voiu poposi
Pe 'nserat deal la vie.
atunci
mi-1 vor aduce...
Picura-va peste
Doina, sora mea de cruce.
va
zice-voiu
Ochi-mi s'or painjini,
pldng 'n palme.

www.dacoromanica.ro
NOUL 53

LARIN

Andrei Foca
in româneste de Aurei G. Stino.

Andrei cânele de vânat foce erau prieteni

inteun vechiu bordeiu pescäresc, asezat
präpästios la termul märii. Pärul dädea capului
unui cuib de sälbatecl Sprincenele päreau bätoase
ca papura. La fel de se arMa Hurri, cânele lui de
Toatä ziva, dormia fata bordeiului, desteptându-se
ca se aprig cu alti câni prin ulicioarele satului
de Atunci IMratul lui räsuna din stâncä se
auzia pe mare la stânca focelor.
BMrânul Andrei visa, pe lavitä. Se la viata-i
singuratea Sotia moartä, feciorii departe pe ocean. Feciorul mai
se intoarse, zi, de pe mare ; s'au dus mpreunä la pes-
cuit vânat foce. iarnä, muri särind
de focä. Foca cenusie, vechea a pescarului, nu se läsase
in capcanä. Lunecase oare harponul de care se sprijinise
De unde s'o mai Andrei ! bänuia Necu-
ratul se amestecase istoria asta. Foca, nelegiuita, dracul de
mare, pe supt Totdeauna dobitocul se ferise
de primejdie ; niciodatä nu se läsase prins. Ani de zile foca tot
a fost auzitä urlând noptile de acolo pe stânc5. Dânsa,
cele mai bune plase ale mosneagului. N'avea de
fäcut decât sä le dreagä, la lumina slabä a lämpii
cäcioase la tic-tacul penduld vechi. fiarä, care
toate provisiile de peste pentru iarnä. Dar, acea iarnä
- era venit Fevruar diavolul märilor, monstrul Apocalipsului,
n'are mai scape de räsbunarea lui Andrei. se sculä
harpoanele dintr'un colt al odäii. Le ascuti cu piatra. Dacä
va fi de afurisita de n'are sä mai scape.
* Nascut in se printre cei mai represintativi
scrlitori ai Finlandei. A sä sufletul finlandes
visiune de poesie realitate poet prosator, trimes
duiosia inimil slabi, oamenii sortiti suferintii. Admi-
rabila Bdtrânul Andrei Foca poate fi o
dentä a talentului scriitorului, izbutind a face umil acel erou
cu sonoritati chiar o adevarata grandoare.
de toate, Larin Kyösti este un poet Versurile lui au inspirat
pe poporul le a cunoaste autorul, luându-le drept
poesie populard.
publicat .numeroase culegeri de versuri, onere in o
dram& Ad Cugetätor profund, scoate
dramatic din evolutia cugetárii sale, vigoarea sa descriotivä
situatiile cele mai variate, oculând o intre verva
humoristica autentic. Scriitor surnrinzatoare mijloace de
realisare, Larin pare desprins din peisigiul ile. peisagiu gran-
dios prin melancolie, duios suferinta omului si cu o insistentá
invitatie spre meditatie. - G. Stino.

www.dacoromanica.ro
54 CUGET CLAR

Cercetä fringhia ce-o impletise o gudronase toamna trecutä

era destul de tare. Cäuta s'o lungeascä bratele sale se intinserä
ca Era zdravän Andrei. Iatä, drept are
târascä el pe ghiatä bestia, din ascunzgtoare. cum are s'o chi-
nuiascä ! Tepele vor trupul greoiu, apoi va
trânti o loviturä cu mäciuca drept ochi. Mustätile päcätoasei
nu vor mai tremura ochii mici, de coloarea piperului, se vor
Gata räsbunarea impotriva vechiului du$man al fiului
mult iubit.
Adesea, dormind, bätrânul avuse aceia$i vedenie, putin cam
vedea feciorul, pe skiuri cu pu$ca la spate, cum
trecea ghiata apropiindu-se de stâncä. Hurri. alerga pe
uria$ul din coadä. Vântul sufla din
spre : era deci contrariu, foca nu putea simti dumanul.
La depärtare de cincizeci de metri Hurri adulmece sä
Alergä mai departe se opri unei movile de
zäpadä. Bestia scobise acolo o räsuflätoare plecase
sä sape ni$te cämärute dusese puiul. Acolo,
cämärutele acelea, puiul se plimbase. Indatä simti mirosul ager
al cânelui. feciorul se de räsuflMoare. Sprijinit
de ski, särise gaurä, pe care trupul o
totul. Puiul era prins, nu putea sä scape spre mare. Tocmai
legase harponul de trupul puiului ca sä-1 lase sä coboare legat
astfel supt ghiatä, unde voia sä prindä pe
ea de mamä o va face sarä in ajutorul puiului, se va
prinde ea harpon. In va pläti cu viata grelele
casne ale iernii tristele nopti färä peste prins. Pielea va
despägubi pe pescar de toate pagubele sale, Hurri va
mânca gräsime de fock cea mai aleasä bunätate din paradisul
Hurri ca un la margenea gäurii, cu pärul zburlit,
când sosise Andrei. Feciorul trase puiul de focä de-a lungul supt
ghiatä, larg. L-a apucat mamä-sa", strigase dânsul. Atunci
o Mare färä sfârsit, o crudä vesnicie a cerului ! Dumnezeule
milostiv, pentru ce ai läsat sä se ceva ? Oare Dracul
se zbätea Infuriatä, foca se aruncase supt ghiatä. Bätrânul
pescar vedea ochii scânteietori, adevärati ochi ai Necuratului.
$i inotätoarele de d'inainte s'au strânsoare
toare. Apoi, ce clipä grozavä, loviturä pentru un biet
ritor ! se rupse, tânärul se fäcuse neväzut adâncimi.
nu mai väzu deck o privire ce se stângea, decât o mânä
cel din urmä rämas bun care la margenea ghetii
se mistui apoi apä. Foca cea mare spre larg. clip
se ridick dreptul räsuflätorii, ca cum fi batjocurit pe
bätrân. Voia sä spunä printr'o strâmbäturä : Om blästämat
netrebnic, ei vezi ! Feciorul täu a voit sä-mi fure puiul,
mieu puiu, galben mätä'sos. Dar am fost eu cea mai tare.
Acum mi-a venit mie rândul sä-ti iau copilul. Cautä de te
te mai apele mele, unde eu singura stäpanitoare

www.dacoromanica.ro
NOUL 55

Apoi dispäruse, chiar Hurri rämase mut inlemnit. Andrei

gemu din adâncul sufletului se la term. A fost drumul
Calvariului Monstrul biruise.
Totu$i sä vinä ziva când are s'o pe foca cea
De la inceputul toamnei se pregätise. De trei ori va räs-
buna el moartea feciorului. aceste amintiri intunecate strângeau
cle$te de-a lungul grelelor nopti
Curând are sä meargä, de luptä, spre stâncä
cu Hurri, harponul la spinare ura suflet. Andrei se
pe altä parte, aproape de bätrânu-i trup plapoma
de blanä adormi sfâr$it.
In de Intâmpinarea Domnului, Andrei plecä la vânä-
toare de foce, toväräsia lui Hurri. El trägea o säniutä incärcatä
mäciuca de fier, harponul sacul provisii.
De data aceasta, foca säpase pentru Din
se aräta la ca sä admire o privire
jocul puiului. Pe se ingrämädise banchisa: suprafata
albä cotropitä de zäpadä a Märii imense strälucia cu cristalele
ei de zarea depärtatä se o linie finä
auritä, a cärii coloare amintia pielea mätäsoasä a puiulul de focä.
Pe departe, se ridicau corturi de cäci, acolo, oa-
de pe insule se indeletniciaii cu pescuitul de iarnä. Se
zäriau niste puncte negre indreptându-se coastei.
caii cu de peste, duse de cumpärätori spre porturile
continentului.
Hurri du$manul, de departe, arätä ; alergase
drept dtre cu urechile ciulite, tot mi$când coada. Andrei
gräbi pasii. lui, tristä zdrobitä, bätea surd de furie
la fel cu ceasornicul din colibä.
In sosise ceasul socotelilor. Andrei se din ce
ce mai mult de stâncä. Vântul contrariu, bestia nu bänuia
nimic. se inceti$or, ca pe skiuri. Cânele se oprise
lângä deschizäturä. Andrei unde-i acum ascunzätoarea. Tiptil,
zigzag, se gaurä. Voia sä se arunce acolo dintr'o
säriturä, sä träsneaseä lovitura ucigätoare dihaniei care-i apucase
feciorul de picioare, - luându-1 drept puiul ei -,
sä-1 târâie spre adâncuri dinti puternicele sale inotätoare.
Pescarii bätrâni povestiau astfel lucruri din timpurile cele mai
Blästämata aceia de focä era o adeväratä pacoste, spaima
insulelor din jur. Vräjitä, niciun glonte n'a ränit-o Totdeauna
izbutise sä primejdiei. Dar astäzi i-o va pläti
neagul moartea celui mai fiu va fi räs-
bunatä aprig. Andrei injurä pe ca pentru a-$i da curaj.
Acum n'are sä mai lege harponul cu frânghie jurul :
el va sträpunge coastele dobitocului adânci apa
neagrä a märii se va colora rosu. BMrânul se ridieä drept, -
cât era de Malt -, sprijini pieptul toiag se strecurä
gaurä pânä supt umeri, in mânä. Puiul de
alergä de-a lungul castelului de zäpadä. Andrei

www.dacoromanica.ro
56 CUGET CLAR

harponul parte. Puiul scoase un strigät de durere,

apoi urlä ca un câne Andrei se pe anevoie,
apoi cufundä animalul apä, legat de funie scuturä lung
'n lat. Jos, negrele adâncuri, mama nu vedea uneltele dia-
volului. Acolo ea odatä feciorul. Acum va fi prinsä
capcanä. de mamä are sä-i instinctul primejdiei.
Andrei cä foca nu se teme de nimic atunci când puiul
este prímejdie de moarte sau când nu mai este niciun mijloc
de a spre Marea deschisä. Atunci se capätä
putere de timpul este cel mai dobitoc
al märilor. Vara, nu face altceva decât sä pe spate,
du-se voia curentilor Nu se nici chiar când
o corabie cu trei catarguri trece pe lângä cap, care samänä
cu o margene de
Bätrânul se opinti. Foca, voind sä-si apere puiul, se
de o inotätoare. Era greu ca o sarcinä de päcate, ca plumbul
din mrejele Satanei. Bätrânul trase din toate puterile. Bestia se
zbätea cumplit. Era obisnuitä sä se miste in voie prin apele sale.
Se zbätea ca o nebunä, astfel Andrei trebui sä-si adune toate
puterile. In sfârsit foca sä se cu o ameti-
toare jurul deschizäturii. strângea fringhia, deget cu
deget. Apa fiarbä ca prin vräjior.
! Loveste! cânta mâna lui Andrei foca
spate cu sulita, de fer, care luneca peste pielea grasä.
manevra, insä fiara luneca mereu supt ghiatä. Andrei se sä
nu atingä frânghia s'o taie. o loviturá parcä nemerise,
de nu chiar la locul cel mai sensibil. Câteva monstrul
päru vläguit. trase, strânse din dinti, injurä, släbi
gâfâi, se de picioare. Cânele lätra pe
muchea deschizAturii gâtul lui rosu lucia la soare. Bätrânul
foca pe ghiatä cu o puternicä loviturä. Postogolitä zäpadä,
fiara ameninta coltii, ochii ca piperul erau veninosi. Dracul
privire. Andrei fu cuprins de fiori.
De odatä, foca veni fire, väzând cum pruncul cu moar-
tea. Gemea, coplesit de muscätura harponului, sângele-i pätase
Un elan sträbätu atunci mama. Fu apucatä de o neasteptatä
inviersunare, de o furie sälbatecä o nevoie de
räsbunare. Câtä vreme mai 'avea un pic de suflare, are sä se
apere, dutând sä smulgä puiul din mânile omului räu. Privirea
focei cäutä omul pe furis, spionându-1 ca fulgerul neasteptat
care norii. Harponul n'a sträpuns decât una din cele douä
inotätoare. S'a desfäcut, cu o strâmbäturä de räutate. Sigur
era vräjitä afurisitä acea de mare. Niciun descântec,
nicio boalä putea veni de Ca un ea
se slobozi din fiarele care churä pe ghiatä. Andrei fäcu un pas
- se ingälbeni apucä ghioaga
de lung cât era, - se prefäcu
al aril cap se aplea asupra bätrânului. Se
Dar se
namilä neagrä
ca o
uriasä, un balaur inspäimântätor porniri fioroase, Andrei se

www.dacoromanica.ro
NOUL 57

Hurri se näpusti, furios, muste bestia de

dar aceasta nu se sinchisi, orbita de setea
räsbunare. Foca se aruna peste Andrei, toatá greutatea,
rästurnä Batrânul abia räsufla Cereä sä sträpungl
gâtul pariga.
Bestia apäsa din ce ce mai mult, aproape cä-1 zugruma.
Cu ultima sfortare, tepusa foca sä
horaie. vâscoasä curgea pe chipul bätranului gurä.
Nu putea strige. Tot corpul parcä era legat burduf acele fäsii
carne. Pieptul apäsat, respiratia slabia tot mai mult.
acea clipä, el väzu desfä$urandu-se supt ochii säi, intreagä, lunga
sa viatä, copiläria pe termurile insulelor linistite, petrecuti pe
oceanele depärtate prin porturile zilele
insula de bastinä, de foce pescuitul, groaznica luptä
omoritoare a feciorului säu cu acelasi monstru. Nimeni nu-i va
veni oare in ajutor, nimeni nu-i va vedea ultima luptä supt cerul
unde luna a diminetii albi strälucia
pe banchisä ? Mânile släbiau, suflarea se opria bättânele sale
puteri erau la capät. Bestia dânsa se oboseascä.
fier o sträpunse adânc, labele putin pulin des-
fäceau coada intepeni. Capul bätranului se plecä pe
spate. Acum, se gândia nici ceasornicul din bordeiu nu va mai fi
De Muse un ceas, ca sä poatä
ajunge acolo de vreme. Acum singur face tictac odaie, de-asupra
de care o stea de coraliu, adusä de
feciorul din Sydney o täblitä : Pacea
cele mai frumoase ale cäminului". Da,
legerea pacea, mai ales Curând va gäsi pacea vesnicä,
ceruri la Tatäl ceresc, fecior. Sau poate cä nu era decât
un vis de toamnä, o prevestire de naufragiu ?
furtuna aruncase bord pragul colibei sale.
Acum i se pare cä era un sicriu. Ochii se ;
el gäsi chipul palid al mamei. Atunci i s'au stins ochii :
se dusese ad
Seara, când pescarii pe acolo bätrânul
zäcea zäpada era foca,
vreme ce stätea botul sprijinit de pieptul
gernea, luna
(Des Contrebandiers, ne francesA de 1934,

SENTINTE
Ce este dupä ni
Ce trebuie sä facem ni e asigutat.

La domnii mari la frumoase

Poti sA serve$ti, dar nu te
Trad. N. L (Kant.)
www.dacoromanica.ro
58 CUGET

Ce se ?

din Bucure$ti ni cere sä de

cetit scolarilor, promanur Glzeorghe 1. Marin, ultima
operä a cunoscutului pornograf Mircea Damian. Ca ce am
cetit aceastä carte proaspätä, lipsitä de valoare literarg, voiu
arata, cele ce urmeazä, ce unii editori scriitori
poate constitui hrana sufleteascä a tineretului. Din punctul nostru
de vedere, cartea de care ne ocupgm (de de valoare
literarä) constituie o bucurie : e mult altor produse
ale aceluia$i scriitor, (s'ar putea ?) mult mai curatä.
Departe de a fi un roman, ea aduce, cum o putea face scrii-
torul incriminat, povestea unui copil de ajuns la
$itul liceului. E o carte neterminatg, un de
piuä. Ceia ce m'a determinat sä scriu aceste
pagini pe care le oferä $colarilor
carte. Iatä-le :
E vorba, primul de zugrävirea unui sat, la hora
se petrec astfel de lucruri, demne de strecurat sufletele naive :
Fläcgul se repede, de-odatä, ca Fata se apärä se
I-a proptit palmele piept fine câteva la distantä.
Apoi cu genunchiul
minute amândoi dar nu se lasä niciunul. Fetei
i s'a cam stricat coafura cu atâta dresul de pe
frunte e bräzdat de Numai floarea stä la
ureche
la urmä räzbe$te Cu floarea,
une ori intreagä, alte ori - se prinde
victorios. Fata aranjeazg fustele pgrul, e Nu era
pentru el floarea asta...".
specificul românesc pe care d. M. D. scoate luminä,
carte destinatg elevilor. natural nu pot sä
reproduc, de aici, deck
Din parte, iatá un portret foarte delicat al
Nu purta guler la ocasii rare.. Era
cgriat pretindea ghetele obisnuite sau pantofii scot mai
mult defectul
Nu era prea fermecätor dascälul haine de serbgtoare.
desat, cu haina strânsä pe trupul vânjos inchistoratä cu un
nasture de-asupra cu grumaz de taur, pard era proptit
niste picioare sträine...".
alte de-un realism feroce, sä
arunce sufletul naiv aversiunea impotriva slujitorilor E
o atitudine din partea care nu s'a prea bucurat
de ospitalitatea dascglilor.
Negresit nici profesorii de liceu nu mai sim-
patici. Ace$tia au de elevi douä atitudini : pe
tratau anume : la luau cu binisorul, aju-
tându-i, iar, fäceau vre-o nebunie, erau
rinteste...".
www.dacoromanica.ro
NO

E o metodä specificA de a face educatia, pe

cetitori impotriva colegilor profesorilor.
dac'ar fi numai Dar, la un moment dat, eroul nostru se
!

E un nou, un imperativ, viata unui tânär

care se respectä. Deocamdatä face urmärindu-$i gazda :
,Se orienta mai mult gesturile ei... Incepuse de mult sä
observe ce-i stä cocoanei, bine, când e ridiculä, când
e adevärat mamä, când e femeie...
Sotie nu era niciodatä".
Fire$te zugrävirea unui de este suficient sä
arunce desolarea sufletul cetitorilor, cari vor vedea asätorie
tocmai ceia ce vrea autorul : o adeväratä nenorocire.
Dar :

Sigur c'o iube$te. Nici n'a väzut-o bine, n'a putut s'o vadä
toatä, sä-i vadä mânile, picioarele, capul, sä cum aratä
Dar o iube$te. Uite, s'aplead peste inimä c'o iu-
be$te. Ii tremurä carnea pe el, tremurä mânile...".
mai :

Nu ce va face. Nu nimic, nu vede nimic, nu se

la nimic. -, atât".
De-odatä surprindere cä, nici aceastä privintä,
tânärul de clasa a V-a de liceu nu era novice :
Mai iubise el... Se indrägostise de o din satul lui... de
o domniwarä, la litere...".
Totu$i acum e altceva, cäci, atunci :
durea sentimentul nu-1 atâta. Acuma
e räscolit, främântat, acuma sufere. Bucuria de a iubi
este de doare...".
câte alte amänunte mäsurä sä nervii, atât de f
mântati , ai $colarilor !
Dar inevitabila scenä de dragoste care, negre$it, nu lipse$te,
dar banalele declamatii repetate aid, pentru a oarä ! Dar
tras de care vrea sä dea o intorsäturä acestei
de banal insinuant pe care un autor a putut
s'o un editor nepriceput ale literaturii pedagogiei a
putut s'o s'o recomande
In realitate, cartea analisatä e ultima presintare a aceleia$i pri-
mejdii, chircitä supt umilä presintare in urma campaniei
de purificare moralä. E un progres, dar e o cursä, din causa
cäreia o refusäm de plano : astfel de romane" n'au ce cäuta
mânile $colarilor.
Paul I. Papadopol.

Nu este poesie färä credintä, färä sperantä färä

iubire.
(Jules Carrara.)

www.dacoromanica.ro
60 CUGET

din Venetia
- note -
VI.

mare surprindere a gMit-o Spania, Spania in

luptä. D. d'Ors o introduce printr'un studiu care pleacä
de la Goya. Se semnaleaz4 originalitatea unei mijlocii
catalane, imitând pe Parisieni. In recomandarea celor noi, pictori
ai ai sinceritätii, dar superbi coloristi, se
asupra comunitätii de inspiratie Portugaha republicile
ricane. se constatä un curent spre clasicism
spre inspiratia religioasä (Pedro Pruna).
Peste pânzele celebrului Zuloaga, care de departe, nu
un artificiu acuma cunoscut, privirile, se scoate Madrilenul
Alvarez de Sotomayor, admirabile portrete, de o discretie.
sculptura unui Quinto de Torre, a lui Perez Comandador, na-
turaleta figurilor colorate, aduce o nouä arta contemporanä.

Cu prilejul acestei a XXI-a bienale s'a organisat o presintare a

picturii din secolul al XX-lea.
parte a permite se compare nota deose-
bitoare a deosebitelor natii interpretarca unei care e
general europeanä, astfel distingerea vine, nu din materia
a ci in ce adauge fiecare ca element propriu,
sufletul national.
In frunte, ca vechirne ca revolutionarä, ca putere
de Moire se Anglia lui Turner, care trimete o sumä de
alte opere, mai ales ale lui Constable (t 1837). Nu e numai
marea jocul de ilusii al negurilor, ci aceleasi näzäriri ale
brumei de-a lungul cämpiilor sau, ca admirabilele
sälcii ale lui Turner valul aburilor
Larg e Franta, care a crezut sä de la
peisagiul de de scene familiare supt bolti,
coloane statui, al lui Hubert Robert (t 1808) ce
respunde opera lui Claude-Joseph Vernet (t 1789). Apar in
acest superb de capabil rusineze tot desmätul
actual, putin cun mai de pretuiti, ai
de la Barbizon, dintre tovaräsii dacä e slab caracterisat
Corot, Courbet apare stâncile-i bätute de de-asupra
märii. Nu Diaz, Dupré, Daubig,ny, Rousseau. De acolo se
prin toate formulele: (Delacroix, Fromentin),
dernä de toate stilurile (Monet, Manet, Cézanne, Sisley), pänä
la Gauguin Pissarro.
Aläturi se aseazä Belgia, pânza märealä a lui Hippolyte Bou-
langer, Câmpie de supt uragan", - de Fontainebleau,
cum, la Inceputurile sale, a Grigorescu, douä peisagii
apusene ale lui expuse coltisorul nostru, de modest.
Olanda se la o parte. Dar Elvetia Calame a

www.dacoromanica.ro
 61

Baud-Bovy, cea germanä a lui ler aduce impresii proaspete

din muntii clari. Din America nurnai o mare a lui Homer
Danemarca are un aier vechiu, tot asa Ungaria, care a tinut
sä se räsfete pe un pärete, pe dat de Germania,
care n'a expus la peisagiu. E grosolan de falsa pânza care infä-
tiseazä intr'o albasträ, supt o de rotunzi nourasi
albi, o femeie zbeguindu-se pe iarbä.
Cehoslovacia poate sä se evidentieze doar o de ve-
chiul Manes.
De la noi, la Grigorescu, cu Florile Intoarcerea de la
päsune, din colectia mea, s'a adaus, printeo de alegere,
numai un rud Andreescu.
Proportiile au lipsit aici prea mult. e päcat s'a räspins
ideia de-a avea la Bienala a XXII-a interpretkile toate sufletele
nationale ale Venetiei
N. lorga.

FÄNTÂNI VENETIENE

Sdntem fdntdnile inchise.

Ce mai iubiri i ce mai vise
jurul nostru s'au
De cei cari ne-au cunoscut!
ce nu voi
Venetia noi
lungi de sat,
Prin .Fopotiri de-amorezati.
Din tot ce-aici se
se 'ntruchipa,
Ce se pe Marea
Art4tii
ce
s
ne
'ntreag ni era
de a purured.
Acum, pe vremi de ingineri,
zilele de ieri,
gura
C'un greu capac e astupatd.
Dar, masinile grwsc,
Spre noi multimile
'n 'nvie
Cu-arhaica ei poesie.
N.

www.dacoromanica.ro
62 CUGET CLAR

BOTH WE L L*
de EM. GEIBEL.
sc 'nfiord regina Pentru tine-i numai, care
incremenitd, din draci, mai
Pe 'ndrazneful conte
ce-a ucis un rege
regin' acum
Ca de moarta-i era fata ; ea 'ngrozita,
Cum privia c'un semn temut, 'N lui se prdbusia,
El sudoarea
: S'a facut Ea ca
Nu strânsoarea lui
S'a caci dulce Se rasfird pe-al lui
Nu fldcdu : Largul val parului.
Pe la oara opt
Spre Darnley va pleca. Puse 'n dcget-ui inelul,
Pe-al lui cal o ridica
Ea : Te ierte Domnul ! in goand catre
lea tot ce-am, du-te, fugi !". Cu prada scumpa
Dar el Pentru sânge
Aur imi dai, ca la Negru era ceru 'n noapte
Prin al
Te iubesc, Marie ! Daca Doar din in când un
ladului m'am dat prinos. ca de
de I. Const.-Delabaia.

CRONICA.
Primim :

Bucuresti, 23.VH.938.
stimate domnule profesor,
: rog pentru mica obo-
seaM ce v'o produc.
Este o chestiune destul de susceptibilA faptul revista
domniei voastre Cuget p. 367 pe antil 1937, la Galeria
s'a citat, introducere, versuri bune, - ca
- poetul N. I. (aded versuri de sub-
sernnatul) comparatie alte versuri, dar rele, date ca
apartinând poetului Ion de aceste versuri erau tot ale mele,
fac mentiunea aceasta scopul ca, dv. avea
timp, sä cuvenita rectificare, onorata trebuie
ctitoarea informatiilor indiferent cum prins
obiectivul d-voastrA. Ba, pentru a
despre felul mieu de a permit a vä trimete Mate
apärute Vestigii, i musicale.
mai permit pAdure uscAturi"...
se vor gäsi 'n scrierile mele care trebuiau ; une
* Contele Bothwell, banuit a fi pus la cale uciderea lui Darnley, al doilea
al Mariei Stuart, a devenit al treilea al ei, dupá ce i-a dat titlul de duce
de Orkney (n. tr.).

www.dacoromanica.ro
NOUL 63

ori, spiritul auto-critic ni pune masca erorilor ; dar, cat m'am

priceput atât am fäcut; sä mai mult deck am putut".
Am sä vä rog, domnule profesor, vä prin
versurile mele.
altoit pe principii tradifionaliste : cred mieu.
Este exclus nu
ateva versuri bune (chiar
-
recent,
eum
binevoit
binevoit sä
reproducefi
-
articolul, scris de profesorul Paul Papadopol Cuget
Românesc").
Câteva versuri bune,.. sânt suficiente din partea unui poet
mai ales pentru literatura romäneasa. Trebuie noi
literar, vederea alt Eminescu".
acest trebuie" vä rog de pufinä indulge*.
nu se poate sä mä cä eu tot elevul d-voastrá
neprefuita mea admirafie ce v'o port.
E greu vä reamintifi, dar fac o inscripfie cä, in
de lumina ce insuflat-o prin ideia concepfia
despre oameni lucruri, redat, fisiceste, 1929,
societgii, prin intervenfia d-voasträ, calitate de rector al Uni-
din pe längä un spital din Capitalä.
Sânt clipe deosebit de emofionante sânt multämit cä, dupä
ani, mea face creasa asemeni inscripfii fäcute
coaja lästar.
rog sä mä cä nu puteam altfel aceastä scri-
soare, färä aceste amintiri, vä rog, d-le profesor, sä primifi
respectuosul mieu devotament deosebita mea considerafie pentru
totdeauna.
N. I. Bontas".

D. Nicolae aclunä, supt titlul de cristal, foarte

sale din Lecomte de Sully Prud'homme
Hérédia, (Bucuresti 1937.)
,
judecatä curagioasä asupra lui d'Annunzio o d.
turo Pompeati, Ateneo veneto, :

Eu cred cä d'annunzianismul verbal a fost la näscocitorul säu...

aproape un fel de a vedea viata, de oare ce visiunea n'a
fost niciodatä in el de realä (impegnativo),
sä nu poatä ca prisonierä frumusefa sau in raritatea unei
frase.... E vorba, mai la urmä, de acea sensualä d'annun-
zianä a cuvântului.... ce rämâne din ea liberkile (manomis-
sion0 grosolane ale epigonilor sau, mai räu, mimetismul
mesterilor ordinari, e usor de
de aceia, deci, cred urgentä o demobilisare a ultimului d'an-
nunzianism".
Pune, in : Arghezi.... ce priveste instinctul naturii sale
acelasi timp primitivä foarte rafinatä", dar suggestiile
unei culturi variate curioase" fire$te, pentru rolul in viafä, -
de o parte eroic, de ata nespus de josnic infam.

www.dacoromanica.ro
64 CUGET

carte curioasä', de o inspiratie exoticä, dar

formä româneascá, de o simplicitate, e aceia a d-lui Gh.
Bägulescu, Suflet japones, din care a iesit, la Universul", o primä
parte. E o initiare in cunoasterea altei lumi. Ea e, acest
trecut al ei, - cäci nuvelele traduse limba de un Rus,
despre care se va vorbi alt numär capabile de a ernotiona
prea de noi pentru a ne atinge de adevär. E
ciudat cä, atunci când laponesii scriu ei despre sine, ei
sânt mult mai general umani decât cândsträinii caut
noasträ societate.
Ilustratia publicatii e de o rarä finetä
N. I.
Literatura la antici la moderni,
de Petronius.
Existä nu numai cabinele secrete din unele musee de mare
reputatie bucäti de artä de decentä care
atrag prin curajul - dar existä literaturá de cea mai
bunä esentä, literatura clasicä, pasagii deo ce ui-
meste. amintim celor cärora nu este cu totul antichitatea
pasagiile in care Petroniu zugräveste isprävile lui Trimalchion,
ori versurile lui Iuvenal, care cu atâta curaj ni zugräveste pe
Mesalina satira a a, moravurile femeilor romane.
Totusi cine ar scusa literatura de azi prin indräznelile clasicilor,
ar trece vederea nuante importante, anume: Lascivitatea este
oarecum tolerabilä, când este dintr'o atitudine din tole-
ranta moravurilor vremii. Când nu te deosebesti de ceilalti, nu esti
pervers, dar, când fel, nu poate fi
societate, e dovada unei nepermise, literatura
nu este o floare de serä, ci o nevoie de viatä unanim priceputä
anumit timp. Ceia ce era moneda a
vremii lui Neron ori Tiberiu, nu poate fi la tolerat
care decenta vorbelor e obligatorie civilisat.
Dacä am fi atât de indulgenti cu literatura pornograficä, pe
motiv gäsim recomandäm tinerelor generatii
aceleasi expresii, atunci de ce n'am tolera ceia ce
cinicii ori Socrate insusi pe sträzile vechii ? Existä azi
delicte de ultragii bunele moravuri, ceia ce aratä limitele
licitului de ilicit sânt schimbate.
Pornografia celor vechi, apoi, nu uitäm nu putea urmäri
cäci, de inventia tiparului, literatura nu era negot.
Transcriau manuscrisele când nu le fäceau ei
le prieteni. In acest cas, era
inexistent. Paginile din clasici sânt la adäpost de de
in ceia ce mercantilismul, pe când literatura
este de dorinta câstigului.
deci, paginile pornografice din literatura
a crede procedând astf el sântem nerecunoscatori
de umbre ale clasicilor. deosebiri, nu pot fi uitate.
(din Viitorult.)
www.dacoromanica.ro
 REGIN A MARIA
De 'n bolti de
Pustii negre, umede reci,
viers domol jalnic de psaltire
'n taina trist' a de veci ?...

Sd tunul in
Pe värf de munti 'n umbra de poteci,
Sd 'n
De la Bihor la din Tigheci...

Ea, acolo, pe Siretiu, in vale,

poarte visu-I pe
glas de mari asalturi urale...

Ei, cu mantii de
ca pe
Sculati din morti, vie la paradd....
G. Tutoveanu.

ANUL CU PRIDVOR.
Supt poald codrului pitit, Dar intr'o seard s'a oprit
pdsdri/or cor, voinic cu-obraz de
Cu albi pdrei pridvor, De chipul feti-ademenit...
Pe a ispitit l-a
noapte pasul bor. Cd i-a furat seninu-i somn....

C'avea hangiul vin curat 5i-au in lumea

Pat cu busuioc, De de vis,
Pridvoru 'n f loare imbrd cat, Indeplinind ce li-a ost scris
i-o bund, - ochi de oc, - Pe ei addncul dor
Al lui noroc. Pustiul l-au ucis....

Curgea ca vinul in De-atunci bat in geam

Al vorbelor aprins In din trecut...
Cum ata in prag, teiu a ntins un ram
Pdn' ce vedeau cd e 'n zddar f loare blond' a desf
pe vre drag. Peste pridvorul alb mut.
8 Mart 1937, Adelina

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

presintare a literaturii
D. Vasile Munteanu, fost membru al Románe in
dar stabilit de multi ani la Paris, nu o Istorie a literaturii
care nu i se putea cere in eleganta colectie, de
informatie mai usoarä, care i s'a adresat acestui tänär cercetator
ci portrete
Astfel de se cetesc cu cum e casul pentru aceastá
presintare chiar, care intr'o francesi, un
talent literar ales, pe care nu-1 destainuiau destul publicatii anterioare,
dar a le discuta, odatá ce e vorba de gustul al autorului,
ar fi putea convinge pe d. Munteanu unde
ne deosebim.
ne deosebim in doua privinti, care in felul cum
lucrurile,
literaturii noastre nu poate fi cu Alecsandri
cu tot, doar ca o introducere, care se poate prescurta de mult.
Junimea, ultimului timp, nu mai poate ocupa, -
ca atare, nu valoarea scriitorilor ce s'au cu
locul care, din interes ori cu generositate se atribuia.
Pentru partea mai un cercetdtor de idei se va opri cu
interes la cugetarea d-lui C. Radulescu-Motru, dar, din punctul
de vedere al literaturii, el nu va putea insista asupra unui scriitor
de abstractii care de poesie nu s'au intins
asupra criticei literare, cum e casul pentru valori
d. Lovinescu insusi oricum, au de a interesa
pe d. Munteanu.
lar sistemul de a recunoaste toata din fondul unui
Arghezi, a putea cita elemente de frumuseta, dar a-I
presinta ca pe o dihanie curioasa, nu e nou. la altii,
dar e inutil argumentam.
Tot pentru lungul al metecilor ebraici al indigenilor
de vorbe, a aror poate fi document psihologic,
dar literaturi, nu.
Cetitorii vor aprecia verva, dar, cum materia nu-i
intereseazá prea mult, nu vor putea fi in rätacire.
N.

neobosit, Sd dai o
din Celor mai mari
Tu care oricand uiti cea de ieri,
faci viata din minte,
ce fu 'napoi,
Ne :
AMt de lesne
Prin o Etern spre /apte noi.
N.

www.dacoromanica.ro
 SAMANATOR" 67

Notite despre B. P.
In Cuget anul am vorbit (p. 394)
despre un autograf al lui B. P. Hasdeu, apoi (p. 408) despre
Hasdeu foaia sa Cuvântul", complectând unele date din mi-
nutioasele volume recente, B. P. Hasdeu, literare,
morale politice, ed. Mircea Bucuresti, 1937.
In acelasi sens, aducem aci vre-o câteva intregiri,
turii parte numai arnintite, parte amintite in zisele volume.
Mai o copie facsimilatä a actului de botez al lui B. P.
Hasdeu se la d. Istrati din Noua-Sulitl, jud.
Hotin. Se tip5reste textul publicatia dorohoieni,
Cuvintul Nostru", Dorohoiu, IX (April-lunie 1938, p. 33): Hasdeu
s'a nascut 26 Februar 1838 satul Cristinesti, jud. Hotin ; a
fost botezat la biserica de acolo, la 5 April an.
Actul este redactat pästrat fel, noi avem toatä
increderea datele sigure ce presintä.
La marele proprietar de la Volovät-Dorohoiu, d. M. Stroici,
am väzut de curând brosura : Studil critice assupra
istoriei Romane. Luca Stroici, pärintele filologiei latino-române, de
Bogdan Bucuresti, Imprimeria Cesar Boliac,
Str. Scaunelor 40, 1864. Pe copertä se reproduce iscAlitura
LogofAtului Luca Stroici.
M. Stroici scrie pe prima Suveniriu de la prea
iubitul mieu pärtnte". : G. M. Stroici, 1876, 15/3".
convorbire, venerabilul boier dorohoian mi-a spus
tatäl d-sale, Emanoil Stroici, a cäpätat acea scriere, 1864, la
aparitie, de la B. P. Hasdeu,- asigurându-1 cä familia Stroici
de la Dorohoiu este urmasa Logofätului.
Noi, modestele noastre cercetäri de documente dorohoiene
am gäsit firul acestei le2äturi: la timp, ne
vom Invrednici a tipäri sporul acesta de lucru, vom dovedi-o.
Aici amintim doar atâta Emanoil sau Manolache Cäpitanul este
eel mai frate al lui Constantin Stroici, ucis de tâlhari la
Horläceni, prin 1821.
Am examinat Buletinul Instructiunii Publice" am constatat
scrieri de ale lui B. P. Hasdeu : Buletin stiintific. Tratatul lui
Neagoe Basarab despre arta militarä" (pe 1865, p. 76);
la Români" (fragment din cursul despre Dreptul constitutional
.

Fraternitatea Unirea" (ibid., p. 620); Bul. Instr.

pe 1867 (pp. 15-19) avern, de B. P. Hasdeu, studiul
Scoalele polone privinta Românilor (o schitä)", - are total
XVI puncte; ibid., p. : De titlul domnesc la ibid.,
30-5 (pe 1868): Modul alegerii Domnilor la ; in
fine, ibid., pp. 41-3, se publicä, tot de Hasdeu, discursul tinut
de la din 3 Februar a societätii Transilvania".
In cartea d-lui M. Eliade acest izvor nu se aflä citat ; se dä,
schimb, acest dupä Transilvania", I,
nl. 19 din 15 Septembre 1868.
www.dacoromanica.ro
68

In foaia de la Iasi, Conventiunea" (anul II, 1868, Februar 26,

nr. 14) gäsim, despre Hasdeu, urmätoarea notä de calomnie, din
pasiune (sä nu tot atunci, aceiasi foaie, .sânt
calomniati cei mai buni preoti din cum Filaret Scriban):
Bogdan Petriceicu Hâjdeu, când a päräsit postul de
bibliotecar al Universitätii de lassy, a luat cu sine Psaltirea tra-
dusä versuri de Mitropolitul Dositheiu.
Denuntäm Ministeriului de Culte aceastä a d-lui Print
si-1 oblige a bibliotecei de lassy acea Psaltire,
ea este de scumpä, este de ajuns a spune
cä nu se niai gäseste al doilea exemplar".
Ca Hasdeu, cu litere compacte, este calomniat Filaret
Scriban, in n-1 de la 26 Septembre 1867.
In Albumul Macedo-Român", Bucuresti, 1880, tipärit supt
grijirea lui V. A Urechiä, 147 scriitori colaboreazA
este B. P. Hasdeu, cu articolul: Românul stä bine
ambele Dacii".
Este acest articol. däm aci intregime
ed. Mircea Eliade pomeneste la p. 402):
Unguril asigurä Românii sânt venetici Dacia lui Traian,
trecuti acolo de peste Dunäre ; Grecii din contra,
Românii sträini Dacia lui Aurelian, veniti acolo din
Carpatilor.
Ungurii ne spre ; Grecii ne trimet la Nord.
Läsându-i sä discute controversa genetia, Românul stä bine
ambele Dacii".
Se dä facsimile : B. P. Hasdeu`. Deci
in ultima vreme scriitorul istoricul nostru.
Econ. D.

voastrd-i val de bucurii...

grijile prea mari nu 'mpresoard...
Un cal sau o
V'a un vis sublim,- copii!
lar pldnsul vostru, de stele,
Pe-obraji de nu urme...
De-ajuns e o vi-1
ochi

Dar noi, copii mai m2ri, de vis,

De griji ale zilelor
De ale lumii de durere,
De ori din am scris....
26 Martie 1937. Adelina

www.dacoromanica.ro
NOUL

Faima lui Eminescu

- la
de N.

Mi s'a cerut la Botosani, o Trebuic declar

de mai vreme am acest obiceiu : mi-a trecut pur
simplu vremea conferintelor. Nu le fac nici aiurea, atunci
este o nevoie neapáratá.
cas, eu nu aveam nici cea mai intentie
munic pe cale ceva. repetate fac
aceastá atunci, in starea de spirit in care gásesc
eu nu pot sa gändesc la acela care represinti aici
icleia in forma cea mai depliná, mai mai
legâtor la Eminescu.
M'am la prevestirile lui, atunci când am sträbâtut strada
in care a a zilele mieu care mama
mea gäsit adäpost, in unde,
lângi o numeroasä populatie care industriasi
mesteri cunoscuti, cum era cizmarul Baraboiu, cerdac al
casei lui am pe ofiter al
boiului pentru in liniste o usurare a
suferintilor sale, azi, de la un la altul,
numai Evrei.
m'am dus la ce s'au
acolo.
De sigur era bine nu se vechea a
lui Eminescu. Dar vina este a cui a acest act de vanda-
lism, din nenorocire prea obisnuit intr'o societate de pietate.
cea este cu alt stil, dar, din moment
ce este vorba de a se face un ea poate asa.
Tin spun ostenelile d-lui Irimescu a onora locul
de nastere al lui Eminescu au reusit pe dcplin in ce priveste bi-
serica. Bine proportionatä, cu un turn elegant, având intr'insa
icoane vechi de la de frumoase opere
de sculpturä, datorite, mi se spune, unui Danes, pentru
impodobire a cládirii celei noi, corespunde intru totul
aceloc de pe care le apárá Comisia Monumentelor
Istorice.
Tin spun aici, intentie jignesc pe nimeni, lucrarea
de care s'a la Ospenia, cu sfinti cari se
pe un sau in un represintá o
negare a traditii in acest domeniu este päcat nu s'a
crezut de nevoie se intrebe Comisia care
piedece intentii de bune, din partea unor profesori
de desemn, cari insá in domeniul artei bisericesti aveau de luat
lectii pe care n'au avut de unde le
In atmosferà prin urmare, cu privelistea a ma-
relui ghetto din strada copiläriei mele cu aceia, a
actului de pietate care se cátre Eminescu, vá
cum a fost el gresit de mai multe generatii in pentru

www.dacoromanica.ro
70 CUGET CLAR

a ajunge la ceia ce numesc felul potrivit de a intelege pe marele

poet.
S'a spus de multe ori, se spune acum, din anumite
ambitii interese, se a se crea un junimism, cu
aceleasi apucaturi de rationalism critic, de oameni
meritá, de prigonire a tot ce poate fi socotit ca un sentimentalism
romantic, intre Eminescu Junime" ar fi fost o foarte
Junimea" 1-ar fi creat el ar fi fost devotat
Junimii". Este necesar se afirme de des contrariul. Emi-
nescu de la pornirile temperamentului de
la legiturile intelectuale pe care le-a avut in de la
sale, la Junime" el a venit ca un oaspete, atunci era
pe deplin format. Despre junimistilor, pe
desaprobau alti tineri din cum a fost Xenopol
chiar Vargolici, el avea acele de favorabile, pe care le-a
pus in de in cutare ce s'a prin ineditele
sale. Acestea lucruri cu de
pentru junimisti, Eminescu era omul de talent, putintel cam
liber nepieptänat, care avea pentru a in
vorbiri", de refaceri stilistice, cu care era de darnic omul,
de simpatic in sale, care a fost Negruzzi.
Nu cred ca vre-o Eminescu se fi bine intr'o
cietate care, Alecsandri, intrebuintat pentru prestigiu,
umplea pentru ca se pe de el ce
odaia, care, nu erau astfel de primiri boieresti, se trans-
forma intr'o de studenti germani veseli, cari se delectau
de scultarea anecdotelor sau se cu pernele.
Spiritul profund serios, in in in scris, al lui Erni-
nescu, trebuia se absolut isolat in acest mediu, supt
lui.
Nu tágaduiesc lui Eminescu, pe care Maiorescu sfatuit
nu se insoare cu Veronica pentru aceasta a avut alte
iubiri, ceia ce n'ar fi impiedecat-o de a-i asigura o
pe deplin Junimea*, mai ales Maiorescu personal,
i-au anumite inlesniri in vreme de
Dar nu cred aceasta poate forma o intre
un poet cercul cu care intamplarea pus in legáturi. Ale-
gerea, de Maiorescu, a celor ceva de poesii, pentru
a fi adunate volum, fárá mult gust, dar in
acelasi timp o de atentie pentru imensul material
pe care Maiorescu avea la publicarea cártii s'a
de alminteri, pentru a se da un ajutor bolnav, iar nu
pentru a stabili o glorie in desvoltarea literaturii
Tinerii de pe la 1890 s'au pasionat de Eminescu, dar supt un
raport care nu poate fi de putin in
eu väzut pe poetul bolnav la Iasi, total
la Botosani, se intorcea de la avea figura bär-
energicá a sale, cum am mai doar la fostul

www.dacoromanica.ro
NOUL 71

profesor la, 1-am mai vazut in ultimul stadiu al unci

triste raspundea sentiment de pentru toti
pentru toate la dovezile de veneratie care i se de
putini cari-1 intelegeau.
Dar nenorocire, care poate pe oricine, nu poate fi
transformata in elementul esential al vietii lui Eminescu.
Eminescu nu este bolnavul, nu este nebunul. Nu trebuie se
greseala de a mai scrisori ca acelea ale surorii lui, Hen-
care prin caracterul tragic al mari,
palide al ochi cu negri, cum
mai deck pe ai pictorului Grigorescu, se uite tot
ceia ce provoca mil& in paralisia de de care fusese atinsi,
in care nu este vorba de cersirea banilor necesari
pentru ingrijirea bolii, sau de fireasa intre intre
intre intre Veronica.

A trecut vreme Eminescu a fost represintat mai mult

prin imitatori sau prin eminescieni, ceia ce de sigur
El nu mai apare prin urmare pe prima linie a atentiei
intr'o generatie care-si represintantii ei intre tineri.
din nou s'a vorbit de acesta s'a datorit in
mare parte darului Academiei de Maiorescu al
telor fostului prieten, Aceste manuscripte au fost intrebuintate
in Seminariul universitar al unui recent membru de onoare
al Academiei care, in sprijinul unor teorii bizare, credea
sai s'ar putea folosi de scrisul lui Eminescu. De aici
a resultat o astfel de compromitere materiala a acestor fra-
gile, Academia a luat hotärirea de a nu le mai comunica in
riginal.
Pentru acest admirabil material ar fi trebuit se
colo o comisie pentru a cronologic toate aceste caiete
si a da apoi o editie integral& din care nu lipseasca un singur
In de aceasta, s'a permis oricui din manus-
criPtele lui Eminescu ce voia, de aici au iesit editii fragmentare
sau gresite. Chendi a publicat poesiile populare ale lui
Eminescu ale lui, un cu alte ocu-
patii, folosindu-se de numele d-lui A. C. Cuza, a adunat intr'un
mare volum, de la Iasi, publicat pe coloane, lucruri
pärite lucruri inedite, la greselile de
lecturá.

reactiune a trebuit se oameni s'au ocupat

in deosebi de biografia, de slab cunoscuta, a lui Eminescu
de uncle ale scrisului Aceasta deosebeste activitatea
de la a profesorului Alexandru Morariu, care a scos o
pentru acest scop, aceia a mieu coleg cumnat,
Gh. Bogdan-Duia
Dar fasa de adunare de publicare partial& in mare parte
a materialului, n'a fost cea din ci de Emi-

www.dacoromanica.ro
72 CUGET

nescu s'au produs curente in timpul din din

ele se de cugetarea lui, pe care o pune in cu
cugetarea din ganditori ai epocii, a
insemnarile lui pot fi de acelea care nu
resumatul unor ascultate la Universitate.
de metafisica de la 1870 nu ne mai
peste toate aceste filosofii ie$ite din intrebuintarea
nu partea care ne atrage mai mult
Este altfel, d. Calinescu n'ar fi putut publice mai
multe volume, in care, de toate, se
de alaturare filosofica.
Tot a la noi moda istoriilor romantate, sau a
manelor cu atunci scriitorii s'au indreptat
Eminescu. In general vorbind, este o Eroii pentru pre-
sintarile acestea literare nu pot fie din oame-
nilor mai obi$nuiti sau din al cari apartin unui trecut
indepartat. Este neadrnisibil
se aceia ce permis cu
d. Eugeniu Lovinescu, publicand romane in care se pun in
nurnele Veronicai al Mitei Kremnitz, a se
tinea aceste femei distinse au o familie a
crede familie avea datoria de a cere o satisfactie,
tile care in acest fel o respectabila
pentru autor o corporall.
In d-lui Lovinescu vedem pe Erninescu ca
un necrescut, un nepriceput, un nespalat, un desbracat, un murdar
un grosolan, injosindu-se la actele cele mai
cele mai bestiale. avem de a-1 auzi pe Lovinescu vor-
bind Eminescu, cum se de cu Carp, cu
Maiorescu, oamenii mai de frunte ai acestei vremi. Ar mai
fi admisibil lucrul acesta : ca oameni de geniu, talent
ritate vorbeasca prin gura unui prost, in schimb, am putea
vedem pe prost transformat, de un de geniu,
convorbitor interesant ; dar lucrul acesta nu s'a intamplat
acum.
Fasa din este deci aceasta : Cercetarea de sistem la cineva
care este de toate un poet, de ar fi lui,
sau obiectul unor trivialisari talent, care o pro-
fanare.
Acestea de la Eminescu ? Nu, ci altceva.
El a fost, nu omul grup manifestarea unei vieti
dividuale, pe care putem s o mai mult sau mai putin,
ca prin aceasta esenta a sale fie sau
El a fost sirnbolul poporului din vremea sa.
A cunoscut toate toate locurile toate clasele. In deosebire
de junimistii cari nu in de de unde s'a
plat odinioarà la cu Petru Carp
lutati de de Evrei, la Evrei raspundea el la
rispundeam eu, el a fost omul tuturor cercetarilor vechi noi
literaturii acela care a dus literatura
cele mai deosebite, de la vechea literatura sanscrita

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNATOR" 73

la cea din noastre, cu o sträbatere

a literaturii germane care nu i-a fost inspiratoarea exclusivi.
In el s'a adunat prin urmare intreaga vitalitate sufleteasca, intreaga
sentimentalitate de a desface idei dinteun
de imens material, care o avea lui. felul acesta, el nu
este numai un indemn catre o productie, i-a dat
intr'o de dar este in acelai timp
exemplul spiritului care necontenit se intoarce asupra lui, pentru a
se completa, cumpletarea aceasta o in toate izvoarele de
care se gäsesc in jurul lui.
Un complet, intr'o vreme in care ceia ce este mai necesar
pentru noi este refacere a omului complet, pe care tim-
noastre i-au fragmente, distrugand omenirea in
ei definitiva.
acei cari bani pe literaturä sau ii cheltuiesc
pentru avantagiile banale al vietii, ar reserva din in
ceva intru amintirea i celui mai de represintant
literar al natiunii, s'ar putea crea un fond Eminescu, suficient
pentru ca, o de asteptare, natiunea sá afle in opera
lui marele izvor de frumusetá intelepciune pe care-I cuprinde.

ALT

parte de o
A un vis a un cer
Pe ziva monoclul
soare galben ca un giuvaier.
Mai azi n veniam alt'
Cdnd greu foi,
viscolia
teama pomi

Ca aceiasi
vremurile
ca umbrele cale
i noaptea-mi dli ochi.

alt' daM, nu de malt,

Mai vremuri, mai
amintiri,
nu izgoniti!
Virgil Carianopol.

www.dacoromanica.ro
74 CUGET

Oameni mai ca fiarele

- Fragment din Meleaguri
de loan Ciocirlan.

sä scoboare nici jumätate din cu

märunt, din spre valea Coziei räzbia slab de copite pe
sleaul pietros al de Coltun
a lätrat, dar cu ochii la stäpân, ca sä-i prindä
demnul. potoli avântul eu un singur deget dus la buze,
printre care abia strecurä un sât" ce nu-I prinserä in auz nici
tovaräsii din preajmä. nemiscati clinul potecii, cânele
se asezä cuminte la picioarele lui Soare, vreme ce tovaräsii
mai ascultarä sä se incredinteze este mersul vietätilor
oamenilor cari treziserä täcerea muntilor, tocmai când nu trebuia.
Acestia-s vecini din Prisaca. Fac drum spre sat de bunä
samä cu ce-au putut fura . azi din pädurile noastre,
gräi bätrânul, care cunostea toate sävârsite de
ani in urmä. Apoi, cu oarecare amäräciune, muiatä de adause :
- Au päduri säraci lipiti... 1-au jupuit de toatä
ce li-o läsaserä strämosii codri»., dar ce sânt
ei de vinä ? Au mâncat aguridä urmasilor s'au sire-
pezit cum spune vorba din bätrâni. de acum
treizeci ceva de ani au fost färä minte de
fruntasi lacomi, au bäut chefuit câteva säptämâni, pentru ca
urmasi din urmasii sä nu-si mai afle razim nevoilor capului.
chiar fiecare zi pe toate potecile dosnice cum
carä ce pot fura pentru cârpitul gospodäriilor päräginite, dar mä
fac a nu-i vedea.
Mi-e milä mi-e rusine de rusinea
De data asta, vom iesi cale, nu pentru infruntarea
faptei cât mai ales pentru ce va trebui sä
voi, tineretul, din tot ce-au ceia ce
ei acum. dupä mine.
gräind pornirä pe o cärärusä ce se desfäcea
la vale, täind cu mult mai jos, calea dru-
metilor ce trebuiau
Când au pe cea mai fäsie de stânci care despär-
tiau prin coaste präpästioase apele Cozioarei de celelalte ale
Stânioarei, cäläuzul se opri, :

- laca, de-i prindem aici, Strunga chietroasä", cad

capcanä, cäci nu au sä husneascä. voi aici
când socotiti cä s'au strecurat
In tufisul slab al stâncilor
hi li calea in spate. vremea
asta eu niä las mult mai in jos din : ca sä nu-i
grozim vor avea de ispäsit päcatul ce-1 fac, astfel sä sarä
careva präpastie, li spunem, unii nu facem
nimic räu, ci voiam sä-i vedem pe fiecare la sä-i
cunoastem când o fi mai avem vre-o pe undeva prin
codri.

www.dacoromanica.ro
NOUL 75

Odatä planul lui Coltun se pierdu

printre stânci jos, tinerii bun in povârnis, de
aflarä
unde prindeau totul cu vederea dedesupt atre pietros
strâmt. Nu trecu mult timp la de dupä cotitura unui
bot mare de stâncä se arätä drumet. Un de
mosneag, capul gol Avea fata arsä suptä,
spatele incovoiat mult de greutatea din ghebä. Cu
virea pierdutä jos, purta la suptioara o lustruitä de
mâna trägea de un apetel de frânghie,
un slab, samar greu de de De
coada primului venia a doua cu
tot de cel de-al treilea al patrulea, prinsi la fel unul
de altul, purtau atârnate de-o parte de alta a aripi mari
de scânduri, ce se târau urma gata a-i präväli
când parte, alta. La o depärtare urma
de dupä acelasi bot al stâncii se ivirä un amestec de mogaldete,
mai mari mai märunte, care la prima arätare nu ti se lämuriau
ce sä fie. Femei tinei et la
supt poverile grele ale crosniilor de crengi uscate. cum se
miscau päreau mai degrabä un de arici uriasi. Dupä
popor näcäjit ivit alte sireaguri de cai, purtati de oameni
ori de copii cu fel de fel de de ori
scânduri, la calea a inchisä de cotigi cu
roate, grinzi trase toate de juncani
piperniciti ca stäpânii.
lume de necäjiti, oameni animale, se gândi
privind la trecuse prin Când
fruntea ajunsese aproape de celälalt al
Strungii", ei astfel
de oameni animale. In clipa aceia, din josul
sus, spre coada coloanei, chiot cu de oprire.
spate, la rämase atunci mecum li fusese
iar strecurându-se printre oamenii
nu prea bucuroase ele de popas clin de stândris,
unde pe Soare de vorbä
bätrânul
Cum väzu mosul, gräi :
nepoate, aista-i badea Cardei, care toatä bunä
vremea prisäcenii la furat codrii nostri.
Uitä-te bine la el, cunosti, cä, de-1 va mai Dumnezeu, spre
pedeapsa lui de al ce-au mostenit, vei avea de
mereu cu dânsul.
capul plecat privirile pierdute inläturi, desträmând
cu degetele nestire din capätul curmeiului ce
mâni, gräi cu smerenie :

- Ai dreptate, märite vornice Soare, când e vorba cä Domnul

tine spre pedeapsa mea cuvenitä. Da', al
ce-i nu sânt eu. Pe

www.dacoromanica.ro
 CLAR

precum pe ei, ne spre cele fäptuite numai säräcia

nevoile care ni macinä chin cumplit.
S'au näruit din sat, cu oameni cu tot, am mai rämas
doar noi, o mânä de suflete, pentru ca sä fim märturie dureroasä
de ce a fost pe vremuri ce mai este azi.
a gräit mosneagul farä sä cuteze a desface priviri din
pe care o cälca ; isprävi, ridid ochi brate
cer, ca :
- laca, milostive vornice, astea-s pricinile, martor mi-e de
Sus cä spusa mea e adevär; acuma fä ce vrei päcätosii.
ingäimând vorbele din mai mult de
läsä sä-i cadä josul trupului, ce ochii
de pironi din nou spre picioarele goale
Insângerate de atâta mers prin de piaträ.
Vornicul Soare, cum spuse bätrânul, potrivit vechilor numiri
ale cäpeteniilor de sate, se läsä ca fata
suferintilor omene$ti gräi la rându-i :
- Apoi, bade ca de atâtea alte ori, eu, päcätos la
rândul mieu, nu voiu lovi cei cari au lovit cu dreptate
pe de
sä de asta ; numai prinde cât de
putinticá mäcar acum, dupä ce lovit cu capul de
nevoilor. laca treci in urmä la coada strungii
tuturor cuvântul bun. pentru ce ni-a dat-o
de Sus, cer o chezäsie de toatä suflarea
ce se aflä aici, in
- Dati poruncä eu mä pun capul !
Odatä Strunga de chiaträ", sä nu se nimeni
pe cäräri dosnice. Vreau sä mari
mid, cum vä pânä ceom Prisaca voasträ, cât a mai
rämas. Eu ce-i pe acolo ; voiesc sä ai miei, flädiandrii
cari mä ce Domnul pedepseasc5 pe putinii
färä suflet cari au fost voi v'au vândut, precum pe cei
dar färä cari s'au läsat du$i ca vitele spre täiere.
apoi, din fi sä vadä sä ai miei, vor prinde poate
de vostru.
- Se va face n'are sä lipseascä din preajma Märiei
Tale nici nici ! Spre sä
tânär sä facä numärätoarea.
peste câteva dupä ce Chirilä a trecut la
gândului câte capete de Priskeni avea luati chezäsie, a
de-a purces mai departe drum pace toväräsia
Cei din frunte, badea Soare mosneagul Chirilä, mergeau
despre cele ce fusese odatä pe vremuri bune Prisaca cea plinä
de grädlni stupi codri cari pänä strasina caselor,
precum despre cele ce adusese urmä jalea de azi.
mea cealaltä ce i urma, bucuroasä scäpase numai rusinea
fäptasului se minuna de bunätatea vornicului din vecini,
care niciodatä nu i-a $trefuit.

www.dacoromanica.ro
 77

lar, urma tuturor, mergeau ei,

sfat despre una ori alta ce se desprindea din noul fapt al zilei,
ori mai amintindu-si de atâtea alte Intâmpläri ce-i legau mai de
demult, ori aveau li de acolo 'n cale tot cu
ispite noi de dragoste.
Dupä un de pentru oameni animale,
sleaul pietros de se jos in Prisäcelului,
poienita largâ, de mesteacäni brädet tânär. Cum pentru
urcusul ce aveau se cereau puteri improspätate, s'a
acolo popas. Vitele, incärcate cu poveri cum erau, s'au
pe de margeni sä mai adulmece câte o gurä
de iarbä, cei cu crosnile de uscäturi s'au la supt
ramuri, räzimându-si trupurile frânte de sarcinile läsate la pämânt,
bärbatii toti câti s'au adunat in preajma lui Soare
a celor doi tineri ce-si aflaserä de odihnä pe trunchiul unui
brad de bätrânetä. Cum oamenii din Prisaca stäteau
riti in picioare, necutezând sä prindä graiu ori mäcar sä se aseze
undeva, badea Soare pe säli afle pe
trunchii de pe margeni ori iarbä acolo fatä unde se aflau.
S'a pitit mai badea Chirilä, genunchi, räzimat c'o
mânä parte, iar dupä el ceilalti, câte roatä
imprejurul Vornicului, care, dupä ce-i prinse pe toti cu vederea,
legä de vorbä :
- Va sä zicä, bade Chirilä, nevoia vä mereu sä
piti din codrii nostri, atâta jertfe de vieti
omenesti !

- Nevoia, säräcia, märite vornice, precum am fost spus !

- Asa-i, särutäm mânile, toti ceilalti la rând.
lar, de la bärbatilor, femeile de toate care-si
läsaserä crosniile pe de margeni, pentru ca sä-si afle ele
cisla ce se pornise ai vecin, din
cum se gäsiau la se timp potrivit
toatele laolaltä, spusele din
- Asa-i..., asa-i, milostive vornice !... uitä-te la noi vezi :
oameni sântem, ori alte ? Nu mai avem pe noi,
abia se tin petec de petec, nu mai avem rufe, uite nu mai
sânt bune decât de fultuialä de puscä. Ni-au rämas doar numai
pielea oasele, amärâtul de suflet ce nu se Bunul

-
Dumnezeu sä
nevoile
väd,
ia.
cum sä nu! Dar, pe
de care vä
mi se pare,
nu s'au culcusit de ieri,
de alalgieri pe la casele voastre, häät de multisor !...
- Apoi tägadä, Märia Ta!
aista-i adevär
Noi ne-am pomenit, tot mereu de amar
mai tineri bärbati fernei, timp ce
gemând usor ca acei prinsi dureroase aminte...
- Da' badea Chirilä de-o iarbä cu el ce au de spus :
apucat vremuri bune ?

www.dacoromanica.ro
 CLAR

- Apucat, sä ; pacat ni-ar fi sä spunem

graiu de durere putinele care puteau sä o mär-
ca asta. dupä ce toti o clipä, badea Chirilä, cu
capul plecat ochii pironiti duse vorba departe. Am
apucat vremuri de bielsug bine, când satul Prisaca nu avea
Sute de gospodarii pe laturile Prisäcelului
infloriau väzând cu ochii. Vite multe frumoase pe la ;
tänii lumea, grädinile cu stupi, codrii coborau
stresinile caselor, vorba ceia. lumea, de la mic la mare,
de sänätate voiosie... iatä ce mi-a fost dat s'ajung...,
-
päcatosul de mine !...
sä se
cum de s'a dus bielsugul binde pentru ca locul
nevoile ? De ce s'a näruit pustiindu-se
un sat cum spui c'a fost Prisaca ?
- Cum s'au petrecut faptele, Ta destul de bine ; da',
drept pedeapsä, pe sä-si märturiseasca nu mai
stiu a câtea oarä päcatul la care a fost pärtas. cum vorba
bätrâni spune päcatul märturisit e pe lertat, l-oiu
märturisi de astäzi pentru invätätura tineretului nostru
a celui din preajma Tale. Numai am eu o
--
minte..., cele din urmä mosneagul.
anume ce, bade ?
sä povestea ceva mai târzior,
dupä ce-am ajunge cu totii chiar acolo, margenea satului pustiit...
Vedeti, acuma stau Impovärate, pacat...!
- Cuvânt cu dreptate ai, bade... acolo, preajma satului
Prisaca, ce-a mai fost se cuvine sä ni povestea
vremurilor bune pe care le-ai appcat; pe cele
de azi, le vedem cu cum
rämânând cu acesta, mai drum
preunä ce ajungem la Piciorul Caprei", având sä
tem cu laolaltä ceva din mäestria binecuvântatä a
codrilor, de-acolo ne-om margenea
fiestecare pe potecile ce-si vor alege ca mai scurte
de urcat.
vremea asta, cu dumneata dorind am toväräsie
rânduieste pe cineva din ca poarte caii din frunte.
se cu el ceilalti, unii
crosniile cu lemne, iar rânduind vitele care cum trebuiau sä
facä drumul de peste Muntele Caprei. Din cu
sarcini de lemne au fost alesi doi mai cari
pe cäläuzii. Au asezat crosniile de cotigele cu boi,
potrivit sfatului primit, iar apoi au dat fuga de-au luat primire
caii din frunte. Au trecut Prisacelului aceiasi
cum aici, au pornit, pierzându-se umbra
acoperit de cetinä deasä.
(Va urma.)

www.dacoromanica.ro
NOUL SÁMAN
GOTTFRIED KELLER (1829-1890)
CANTEC DE SEARA TARZIU IN TOAMNA
Ochii miei, luminatoare Zi de ploaie
Da(i-mi, luminoasa, zarea ; Resemnata senina ;
privelisti sa patrunda 'n voi, Printre face
va veni intunecarea. Alba soarelui
Când, obosite, pleoapele se 'nchid Razele poart' amurgul
;
Lau drumurile Frigu 'n
in ne culcam in la imbie.

Azi in lumina voastra se Desnadejdea speranta

Scanteieri de stele Traiesc de o 'n mine ;
Ce neasteptat luminile pierd, - Dor de chin de moarte,
de fluture ce moare. in suflet se 'mbine.
Dar, pe iubitu-mi mai Cum stau linistit sigur,
Cu sclipirea bogata, ce se joaca,
o ochi, pleoapele sánt vii, se
Din lumina lumi, la lupta
de Const.-Delabaia

un
Buna literaturä, poesia aleasä, curat cuminte, aceia care va
uimi veacurile a gäsit, totdeauna, sinceri, calzi desinteresati
apärätori. In acestora au fost totdeauna creatori,
realisatorii frumosului, la noi, ca aiurea. Ni-o cei ce
i-au cunoscut, cei ce i-au auzit fäcând apologia operelor de
toti cei ce au träit apropierea faptul e explicabil, nu
numai decât prin acel egoism sau sectarism, care ar echivala cu
un sentiment de auto-admiratiune, mai ales prin faptul
deprinsi cu frumosul, ei nu puteau aluneca pe panta pseudo-artei,
nu se puteau minti, nu-si puteau biciui o sensibilitate
Dintre acesti apärätori scrisului ales amintesc pe poetul
Panait Cerna, de la a cärui trecere s'au
dougzeci cinci de ani. Timid, sfios, feciorelnic, zeu al frumo-
sului crescut atmosfera de artä a Avân-
tului", brgilean, el nu putea fi un apgrätor al scrisului
grijit, nu numai formä, dar mai ales prin continut
in acest sens este schita despre Nocturnele" d-lui D.
Nanu, pe care o reproduce, n-le al Gazetei Cärtilor",
profesorul D. Munteanu-Ramnic.
Bucuria elevului din clasa a VII-a a liceului din Bräila e
mai mare, versurile d-lui D. Nanu, de o corectitudine
de o se deosebesc de
ca formg, tocmai aceia nu le face räspin-
www.dacoromanica.ro
80 LAR
Natura inveninatá a continutului twist, care se
din atmosfera de libertinaj, träind ele supt forma
unor imagini virtuale, dar indestructibile".
Aceastä constatare pus pe poet nedumerire, sä
cugete, oare la cutia a Pandorei".
Pentru cine cunoa$te versurile d-lui D. Nanu, unul dintre cei mai
adevärati creatori de universala, aprecierea lui
Panait Cerna nu e deck confirmarea unui mare estet. Ea spune
ritos tuturor necredinciosilor unei forme corecte elegante
trebuie corespunda un continut ales
printre aparatori ai literaturii curate. lui e cu
mai pretioasä, cu a fost exprimata acum peste treizeci de ani,
pericolul literaturii imorale era abia mijind, când necuräteniile
vestitei cutii mitologice abia aparitia.
de vijelios de ar fi fost, acum
doi ani, acest cultivator al frumosului, de care acela$ domn E.
Lovinescu bate joc cu atâta cruzime.
?

ani de Tintarul" ziarului Credinta",

tularul acestei rubrici onora epitetul de plagiator, pe con-
sideratia epigramä (pe care o recunosteam ecou" al
alteia mai vechi), imprumutam jumätate de vers din... D. Teleor.
Se pare de atunci incoace, lucrurile s'au schimbat. iatä cum:
Ziarul Romania" in numärul säu de Luni, 27 lunie,
o pentru lespedea lui St. O. in care, pe
o a d-lui Petru Manoliu (creatorul
torul Tintarului" de la Credinta"), se reproduc Cateva
despre St. O. losif". fie o coincidentä? Dar
reproduse fragmente din pärerile" adunate de mine
in apendicele volumului mieu : Un sol al biruintei : poetul St.
O. losif" publicat, 1930, in editura Cartea
: fie numai o coincidentä ? Se poate! Dar tot coinci-
faptul aceiasi se aduce un facsimile din
exact acelasi care reprodus eu dupä originalul
dintat mie de d. inginer Coriolan Stänulescu, dintre intimii
poetului ? Prea mare
Am acolo doisprezece ani, pasiune entusiasm. Lu-
crarea a bine apreciatä. o e e faptul
materialul adunat a consacrarea reproducerii din
Romania". Nu asteptat, totusi, ca reproducere
nu merite amintirea nurnelui aceluia care s'a sträduit, atunci,
o fata care a avut o vi-
bratie sulleteasca fatä de poetul celei mai imense mai
cordate sensibilitäti".
nu fi ca de procedee intrebuinteze
tocmai cari, acum trei, patru ani, má acusau tocmai pe mine
de plagiatul unui... vers.
Cu bine Paul I. Papadopol.
www.dacoromanica.ro
 PETICA
Tu dormi, 'n trec de cocoare :
Sosesc solii in floare ;
Prin de-aripe te din stihii,
Ca 'n vremurile-apuse,
nenvinsele palate ;
Suet lumina strdbate,
De 'n de raze pierdutu-ti paradis,
Fecioara 'n alb" cu ochii de
tainic tilinca de la strungd,
De-s codrii dati in dungd,
negre
Din freamdtul de lozii s'alege-un :
tremur durerea 'n glas de
Tu dormi, iarna vie
pe jdlania-i pustie
ea, cu mai din negurile-i reci,
Prin de-arcusuri te-a 'n veci de veci....
G. Tutoveanu

GANDU L.
amarule, Ca pe rug
barbdrule, - 'n schimb, ce dai,
Pururi
involburatule, Ce dai tu, nu e a bine,
De .'ntunerec greule, tu, haine,
mereule Spulberi coloare,
Cum porti cutreierul, Picurezi 'n floare,
Aprig mu§ti creierul, Dai furtund
Bari ca ghionoaiele
Fi-mi seci Din dai chinurile,
suspinurile,
Lumea mea cu limpezi uncle - Dai de nopti crude
Unde-o dusefi, unde, uncle ? - $i-mi dai zori de lacrimi ude
amarule dai umdrului, grele,
barbdrule Tu, al vietii mele ! -
Urci in suflet
tineretile, !
George Voevidca.
' Public poesia aceasta. din 1905, ca un omagiu adus lui Petica, a cirui
comemorare s'a fácut zilele trecute, la Tecuciu, initiativa unui rnanunchiu de
intelectuali Solii Fecioara 'n Fratii" sânt titlurile scrise de

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Imaginatie imagini
Represintantii mai radicali ai modernismului nu se sfiesc
spuie cere vremea pretinde publicul. ideie, care
ziere -
ar fi o rea mostenire
ei sânt, de
färä sentiment, o
cei mai romantici dintre
romantici ! -, sä se caute ineditul, nesfiutul nespusul - ce
se deschide ! - domeniul singur al imaginilor.
Al imaginilor, nu al impresiilor. aceste tendinte
a fost o impresionistii, cari aveau meritul de a introduce
poesie nelamuritul, misteriosul, cum iese din subconstientul
nostru sau cum vine din suggestiile tainice ale lucrurilor din
au fost de cari locul lucrurilor care sânt a
pune pe acelea cii care samanä ori nu
se pravale deci asupra gramada acestor potriviri"
cu o dureroasä presintate cu o cutezantä
prin care se stria tot ce ni dä o visiune normalä. Lumea se
toarce haosul primitiv inchipuirile peste
ca desemnurile pe care le fac, spasmurile nebunii
de ospicii. locul pläcerii estetice nu mai avem de pe urma
desgustätor deck oboseala nemistuirilor
fatale.
Am spus altä astfel de apropiere pretinde
dânsa. Ea nu se produce deck o trecere de
vreme nu se poate ca sä se la altä apropiere, care
ar cere -, ca adaptärile ochiului nostru la succesive
altä obisnuintä.

Asa, domnilor filosofi revolutionari ! Imaginea are

ea, hi poesie ca psihologie, rosturile nevoile ei. Cu ea nu
te juca, fiinda, la urma urmei, ajungi sä te joci cu
mintea d-tale.
De sigur poesia e lucru de imaginkie. Dar imaginatia are alt
altä vigoare deck acest sport al imginii. Ea poate cuprinde
totul : natura toate stärile de E de
creafiune, pe de ce este, pe când defilarea icoanelor nu e
deck jongleria ce gata de aiurea.

Dar e drept pentru imaginatie nu ajunge imitatia.

E darul dumnezeiesc cu care nasti. Omul cu mai multä imaginatie
literatura noasträ, d. Sadoveanu, nu s'a folosit niciodata deck
de mijloacele cele mai simple ale graiului.
de la dânsul!
N. Iorga.

www.dacoromanica.ro
NOUL 83

Ce datorim '
de

Doamnilor Domnilor, cele mai multe conferinte nu au

Aceasta are una. N'ar exista dacá fi eu, dar n'am
oferit-o, ci o a colegului mieu Burbank, de la Uni-
versitatea din Bucuresti, a unui coleg de la Constantinopol a
vechiului mieu care este Grimm, - nu dacá legátura
aceasta pentru noi se vede: eu am profesorului
el nu a trecut putintel peste pe care trebuie o
elevul, - visita aceasta, in care erau trei natii, - Grimm represinta
douá, doi Englesi incá una -, a de de a
influenta, inat am alcat o pe care nu
servat-o d-voastrá, de a nu da conferinte.
de mari, atunci cedez. Când vorbesc
despre o materie pe care o cunosc mai putin, cedez cu mai
mult. De obiceiu conferentiarul are reserve pe care el singur le
stie cum se nu le publicul, este mai bine ;
vorbitorul are mai libertate : nu conferentiarul, nici
publicul, jar, in ce priveste pe stenografi, stenografii fac datoria.
Dar a mai un lucru care m'a determinat sá vin in
orasul acesta de de o internationalitate atât de
vara, unde am eu o trecutá mai departe in familia mea, -
pentru a da
Eu cred in ce priveste noi dintre cultura
exprimatä in literatura - eu vechea
mea teorie : literatura nu este un in aier, ci expresia unei
o expresie care nu trebuie coboare societatea in jos,
dar care are voia o ridice in cred in ce priveste
legátura dintre noi literatura englesá, ca expresie a
englese, ca traditie de trecut, ca indreptariu de viitor,
raporturi care n'au fost presintate. voiu atinge ceva din
aceste raporturi, in cu o pe cre am
eu insumi, - o anumitá din viata mea este tocrnai
momentul am ajuns noi a cunoaste direct literatura
anume nu o devenitá ca
kespeare, ci cealaltá englesá, care nu a devenit interna-
pe care nu o cunosteam, literatura aceasta am
eu de la dânsii de in spiritul ei.
materie de opinii care defa-
vorabile traduatorilor. Traducerile se impart in :

foarte exacte, care nu au nicio valoare care

au o valoare literará, dar nu de exacte. urmare, nu
vie ni presinte un engles, se
vede foarte bine nu este scriitorul engles, ci un indigen de
nostru, precum, nu inteleg cineva joc de numele
unui scriitor ilustru introducand o productie manifest indigeni,
care n'are nimic a face opera acelui La noi, aläturi de
la de de de la Sinaia, 31 lulie

www.dacoromanica.ro
84 CUGET

o literaturi originalá, care este de o spontaneitate de o

extraordinara, - romanul, - este o de
care se face cu aceiasi
Fiecare popor trebuie fie cunoscut in literatura sa, de cineva
care a ajuns limba lui, a ajuns o inteleaga in
nu existe nicio greutate ceteste, fiindca, imediat
ce se simte greutatea la intervine gestul de de a
lua un este mai bine nu un oare-
care de cuvinte, pentru le chiar atunci, sá
tervie dicOonariul.
parentesa cred nu este cu inutilá.
Dar, acum, dupá toate pe care binevoit le
se venim la insusi fondul chestiunii la ce-ar putea servi
literatura englesá ?
tntrebarea trebuie se indoiald, iatá de ce.
Odinioara, lumea cetia, de literatura popor, o
singurá literaturá literatura francesá, care domina in toatá lumea,
a dorninat, o de vreme, literatura latinä.
cuvinte nu vor strica pentru semnala rául pe care influenta fran-
cesá literaturii englese in secolul al A
trebuit un primitiv de geniu, din Scotia, Robert Burns,
ori se un mistificator, care a presintat poemul
lugárului Rowland, Chatterton, pentru ca se la cele
izvoare de inspiratie care de o parte,
trecutul istoric, de parte.
Dar influente de acestea de la o literatura la literaturä
foarte multe in care un popor este de cugetarea
altui popor n''au nu fie in samá
de putin.
odinioari era o literaturá o literatura
: pe vremuri, evul mediu, frantuzeste o
de vreme, - chiar italieneste, pe la dar pe
frantuzeste in secolele al al XVIII-lea.
Literaturi multe ajung sá fie cunoscute azi litera-
tuturor popoarelor. Une ori aceste literaturi foarte inte-
resante. Cine ceteste o a
mea, care se Cuget in care fac portretul scriitorilor
modernisti al necuviinciosi, pentru cari am o simpatie
deosebitd, - un cine se de
ceteste revista aceasta a mea, poate in numerele
note una despre literatura care se
de d-ra Eftimiu, originara din Macedonia, care foarte bine
alte limbi slave, - ceia ni-a dat d-sa supt'
de antologie", de fapt crestomatie, a literaturii polone nu
pretuieste o culegere intr'o care este
de la Sudul de la Nordul dar nici cas nu
este adevarata literara, e pentru bogata
- eu cunosc traducerile de de la Kraszewski
Sienkie-;:icz Prus.

www.dacoromanica.ro
NOUL 85

Adaug de sigur este bine a cunoaste romanul polon, poesia

- mai ales romanul, - numai cât se pune intrebarea :
vreme avem noi, pentru literaturile in aceastä viatä
a care este, pe de parte, solicitata de o de
alte ocupatii ; acum, din fericire, nu mai facem politicä, dar
alte ocupatii : din nenorocire, de la trei la
zeci de ani, este sportiv atlet : copii atleti, domnisoare
domni doamne atlete, venerabile atlete, mosnegi
a. m. d., ni ia din timp
chiar mai mult, fiindcá facem noi atietism, jar din rest
ca atletismul celorlalti.
Dar mi-a in la o admirabila culegere,
de un Rus, din nuvela iaponesä. nu nu s'ar
putea undeva, vorbesc despre nuvela
pones& extrem de
Deci literaturi care pentru ele atentia.
Acum in mi-a sosit o carte, de mai mare interes pentru
noi, in estonianä. Se costume populare, care
tocmai ca ale noastre, dar limba este o de vocale pc care
nicio ureche din lume, nu este estoniana, nu le poate
repeta.
Din literatura public eu Acum in
iese in Cuget traducerea din limba finlandesa a foarte
dramatice nuvele: lupta unui pescar din cu o cenu-
sie, subject cu totul
literaturi mari mici, se pune :

din ce literatura cetim ce cetim, cu nostru ?

de sigur, cu tot national, consfintit tratatele de
pace, prea multe limbi literaturi. ce ai un
milion locuitori, ti se cuvine un Stat, - din punct de
vedere national nu e obiectie, - chiar un milion de ignoranti
au dreptul intemeieze un Stat, fie incapabili de desvoltare
scrie, in limba o liferaturi pe care noi
ar trebui s'o cunoastern pe aceia.
Dar timp putem da noi literaturii englese ?
Räspunsul mieu este : foarte mutt timp.
De ce?
Evident, niciun boier de noi in al XVIII-lea, de
ei unor biblioteci adrnirabile, pe oamenii de
gust le acum din franturile vede cu pri-
cepere alegeau boierii de cu nepri-
cepere le alege publicul de in majoritatea la
aruncindu-le imediat dupá ce le-am cetit, - niciunul
din boierii acestia ietari de biblioteci minunate nu a
englezeste. Se vre un ambasador engles pe la
noi, cum a fost un Chishull pe vremea lui care a
manifestat o deosebiti simpatie pentru tara cu
pentru Domn mai ales acel asa de mare

www.dacoromanica.ro
86 CiUGET

din timpul Brincoveanului, Constantin Stolnicul Cantacuzino, -

am eu a lui dar, cind, in
secolul al XVIII-lea, trecea, din in nu numai un
basador, dar un oarecare, era un fin de lord, atunci
ai nostri intelegeau este beizadea" englezesc, avem
povestea a beizadele"
Pe Englesi putem socoti printre natlile care, ne-au cer-
cetat, au fost mai amabile cu noi, mai ales ei nu ni-au
injurii pe care mai toate celelalte natiuni ni le fac. Astfel
iubitii nostri, foarte Francesi le fac prea adesea.
Cea d'intaiu este spuie noi niste admirabile côpii ale
poporului frances : uimim de destepti, întocmai ca
Francesii, - ceia ce insemneazi destepti de vreme ce
ne cu ei, dar prosti nu voim fim noi
al doilea, este tara cu cele mai frumoase
femei, care, atunci un Frances, in stare alerge
in de la Virciorova la Grigore Ghica-Voda, doar l-or
prinde, cel mai mare dor al este parfumul frances
de care a plecat din Paris.
Nicioclati un Engles nu a spus o natie foarte cum
se cade pentru a Englesi. Ne-au pretuit, din
inteo in care nu de a fi Englesi, in mäsura
in care noi ceia ce este foarte bine. in al doilea
Englesii, cari au totusi foarte multe fiske, niciodatä
nu inchipuit a inebunit populatia din tara
de la saisprezece la de ani, numai pentru faptul
a un Engles ei.
Deci, foarte bogate, observatii foarte adevarate,
seriositate modestie. Un de la 1821, Mac Michael,
a dat niste ilustratii foarte frumoase.
ne-au cunoscut atunci drumul i-a adus pe
noi. Am avut nenorocirea n'am fost pe mare, care
duce la Constantinopol prin Belgrad,
Peninsula in diagonala, astfel pentru ca
la noi, trebuia tread prin Arcleal, prin pasurile
care in vremea aceia nu erau peste de deschise pentru
circulatia internationalä.
Pe atunci, - aceasta este fasa noi nu cunosteam din li-
teratura pe Shakespeare. Acum in -
sesc bibliografic imi dar nu este mult
am cetit un studiu foarte bine cu privire la pätrunderea lui
Shakespeare la noi. S'a fäcut numai prin frantuzesti, dintre
pe le am eu.
Traducerile acestea indirect, de fapt, Shakes-
peare nu se poate traduce in frantuzeste, - in se poate,
dar in frantuneste - pentru nu existe limbi
mai deosebite, nu chiar dar in forma la
care s'a oprit francesä, acestea poate

www.dacoromanica.ro
 UL 87

sá cineva pe Shakespeare dupá o traducere -

una nu, este acelasi lucru ca pentru limba
francesi El se poate traduce pentru
slave se cu partea misterioasä, de care vom
vorbi, a literatnrii englese. intr'aceasta e toatá taina folosului pe
putem avea de la literatura englesá, ea se poate traduce
in in limba in alte de numeroase, dar nu
totdeauna simpatice, lirnbi slave.
Traducerile in ale lui Shakespeare sunt pe de
parte, intr'o vreme de limba poporului era tot
de ca acum, dar cárturarii, cari crescuti greceste,
nu felul potrivit de a se exprima. De multe ori e o
pe acesti bieti oameni cari idei din alte limbi
in limba nu cum s'o Acum de am cetit
o carte a doctorului Piscupescu, despre anatomie, cu
sideratii filosofice, religioase, etc. E ceva grozav cum se zbate el
noroiul limbi de mahala, care nu este limba poporului,
nu reuseste redea fineta seriositatea cugetärii umane
in domeniul literar.
(Urmeaza.)

A IN MAI
de

In pe Cu a roud
Cu ceas din zori spald fata ei
Roua peste toate-asterne scaldd buda
Stropii ei ; De-i sclipesc in ochi ;
Darul cel mai e roua'n Chiar ochii cari pldns-au,
Dulcea lund de Florar, Stropi de rdcoresc,
Miruind frunze ce 'n zori de
Cu miresme nectar. Stropi de roud

Roua de o soarbe scoica, Picurd

Perle 'n ei se ; Balsam pentru jalea mea,
ce-i soarbe'n trunchiu stejarul, imi
albine se prefac ; ,i-mi

li-alind setea 'n drum, ;

Li-aminteste ochii soare,
Li-a cum. Dulce de Florar
Trad. de I. Const.-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
88 CUGET CLAR

TRECE DOMNULUI

Lung se zorile, $i
florile Fafa, mdnuifele,
Din somnului
- Trece Maica Domnului !
Fetelor, nu la albe
somnul salbe
Trece-a Raiului
Cu prunci de ;
din valea pldngerii,
cu
Vrea Fecioara
Plaiurile-i minunate

La luceferi-
La stelute -
C'a uite de
nu mai
de jocurile
Hai, trece Drumul a-i
Maica zece se va
Heruvimi in ea Maica Precistd.

Aci garda de grea

din chimvale Din ochi i-a
osanale.,. Cerul va
De nu vei
Se florile
purces
li-aprindd
Intre
E un du-te vino, sus,
lar, de-atdt ce s'au
Raiul pare -ntinerit...
A zimbit Fecioara, eu
Glasu-i ca vioara Voiu tocmi mereu -
de soare grädinari.
a spune : Ochii miei cei mad..
- Florilor, Ca
Surorilor,
Cu trumor carat, Seva
Gdnd Mirul
Mull bucurat... Din ziva
(Din Revista Bazarglc.) Papazissu.
www.dacoromanica.ro
NOU SAMANÁTOR" 89

Imagini poesie
Dacä tinea socotealä de aparitii recente, putea
afirma träim imagini. E vorba de poesia ultimilor ani, care
este mai mutt de decât de adâncime sensibilitate.
Deslegat de nevoia unei evolutii, ea se risipe$te in frägezimi,
ne-am nu pot fi inchegate tot sufletesc.
e gray, toate acesté imagini, pe
distante, nu ajung deck greu la mijlociei cetitorului
de azi. E casul mai nefericit : acela al imaginilor incongruente
inadinisibile, caracteristice poesiei moderniste.
Din fericire, tot imagini, ceva mai mai
s'a pornit iuresul poesiei etnice noi. Leagänul ei pare
Bucovina, care, in Curcubeu peste al lui Teofil Lianu,
de minune noua
Am cetit cartea, oarecare nedumeriri, la mai cursiv
clupä aceia. D-sa este un autohton incorigibil, un fläcäu al
iului bucovinean, care plâage doineste, ascunde in poj-
a unor metafore zimbetele smulge irnagini de
fulgere dintr'un candid le pe firul neväzut al unei
ideatii artistice, represintä, de sigur, o clarä o sensibi-
nouä. Deocamdatä d-sa e departe de a fi un mare
poet. Se pare toatä aceastä bogätie sufleteascä nu ajunge sä
se realiseze, sä se incorporeze, sublectului lipsesc puterile
ascunse ale traducerii fapt a unei care vrea sä
bileze o sä-i sublinieze frumusetile, sä-i cânte limpezimile.
une ori izbuteste mai dovadä sânt pagini, atâtea
strofe, atâtea imagini, acelea deosebi care atmosfera popo-
ranä e mai bine ca :

pana sura, Auzi valea cum

de codru, ; voinici pe
drum pe Toance, crengile
Stea de 'n de lance. Trec

E o uimitoare apropiere acest tânär poporului

pe care-I urmäreste :

Cruce 'n cer, cruce 'n

Soarele
Peste codrii cantului,
Peste valea
Peste fata apelor,
Peste iarba pleoapelor;
in apudturi obiceiuri :
Bade, cruce de
de
masa
De
pe ea de soare
stergare,
Mari stergare.
:

www.dacoromanica.ro
90 CUGET CLAR
o de racoare,
Un harbuz cules pe
Un in
'nvelit in foi de soare,
bucuria provocatä de noii näscuti, a venire este
juratä de cele mai gingase imagini:
Bucura-te, mandra floare,
it-e fiul trup de soare.
Trup de soare, de roua,
de noua,
La culesul zorilor,
La poalele florilor.
Amintesc, acest sens, cântecul de leagän (p. 34), care se
revarsä toatä duiosia poporului românesc pentru
nevinovati :
Nani, gene
sprincene,
Nani, de I

Nu-i lipsit de interes nici Colindul ce

lama, creanga de ornat, Tara, lung&
albe, pana zurgalai,
Supt padure : Raiu de stele, mar
de plug nou, imparatesc.
Din hotar 'n hotar Un colind frurnos de-un ceas
de fulgi dar ce-a
Pas de inger Desvelita
la din tan in Ian. Loamne.
Drum de 'n leat. Munit de voinici
Tata, stea a de
Stea Capriori, de frumos,
Noaptea la e fala lui Hristos.
aceiasi sensibilitate Doina, definitä printeo adeväratä
värsare de imagini, mai inchegate, altele mai putin, dintre
care reproduc câteva:
clatinata creanga, Somn de paltini prIpoare,
Magura de primavara, brumat de clipot,
Deal vale iarb' amara
Veac in dunga de Turma alba de mioare.
dar volumasul de fatä al lui Teofil Lianu nu este deck o
alcituire pretioad de imagini, unele firesti, altele grotesti, toate
imprumutate din plinä tatea peisagiului românesc, dar, supt niciun
cuvânt, nu constituie ceia ce a fost, este trebuie sä fie marea
singura Atmosferä poeticá, artistice ale unor
gânduri curate, sensibilitate, da, dar nu acea revärsare de stäri
sufletesti, care cucereste, subjugä. acolo
e un drum pe care Teofil Lianu va sträbate numai se va
fie mai mai inchegat.
L Papadopol.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÄTOR"

Floarea amíntirilor
de Miguel de Unamuno.
Traducere de Elena Odoni.

VI.
E de nedescris efectul ce ni nouá ni duceam la
copiii crescuti in oras. este de toate
pentru aier curat. De obiceiu mergeam la plim-
bare catre Volantina, doi ce putearn rupe
trebuia privesti cum fugiam printre arbori, pe
in lungul fluviului. bucurie trecea vre-un vapor ii stri-
in cor numele : Biscalino ! Biscalino ! Biscalino
Repetarea numelui, un ce se vede este ulna din pläcerile
copiläriei. E ca cum intr'o oarecare ar impune
pe insusi. Joia, nu era mass, in acea zi,
cuminti, plimbarea era mai lungá ca de obiceiu.
ne intreba unde mergem, locul care
mai multe voturi era Landa-Verde : cine pentru ?
Izbucniam in : La Landa Verde ! La Landa Verde !,
ne ducea la Landa Verde. Ea se gáseste intre Begonia
fluviu, cine merge acolo, vede stancilor goale de
la MaTiaria, care inchid insorita vale de Echevarri, prin
care fluviul ca ar vrea aici.
Departe e lantul muntilor Archanda, pe care de ori
am voit trec care represinta atunci pentru mine un teren
de aventuri Jules Verne. De altá parte, Apus, de unde
veniau grosi cari stricau plimbánle noastre, se vedeau uriasele
piscuri ale Pagazarri muntii invecinati, Himalaia copiláriei
mele, pentru uriasul Gorbea era prea departe. Dar noi nu pri-
viam niciodatá de departe ; ne limitam ne pe
se pare, copiläria de-a lungul anilor, noi sim-
tiam atunci gresit sufletului tot ceia cc am väzut.
miram insectele rare stranii ; rádaste, altele
vedeam pe una din aceste insecte o
: - de de puternica! In
paratie cu noi, are mult mai - Animalele ani-
male !, spunea altul.
Licuriciul era pentru noi o misterioasä. o
ar fi intrat in urechea persoane, siguri cá aceasta ar fi
inebunit ; dacá vre ar apá in care s'ar fi o
ar fi murit. Aproape totul era veninos pentru noi, in special
plantele. Toate insectele ne aträgeau, toate ni-ar fi putut servi
ca : Solitalia, greierul de Maiu. e o insectá mid,
pe care o fáceam se pe fir de in speranta
in ar lua zborul. deschidea aripile, noi
cântam

www.dacoromanica.ro
92 CUGET CLAR

Du-te la munte,
spune pästorului...
despre greleri, cine nu-si aminteste de ? Despre
voiu vorbi in capitolul viitor.
de rnuste. Musca e o insectá printre mai distractive.
cum Petru, de care vorbeste Amicul copiilor",
suri intregi in inchisoarea uncle inchisese, se dis-
tra cu mustele in diferite moduri. In odatá o
i se poate pune pe spinare o coadá de hârtie,
apoi ca sä zboare cu suplimentul se aseze pe masa
sau chiar pe capul lui.... Smulgandu-i aripile o, poti
manevra intr'un fel de circ format din patru acolo s'o pui
si de fire de paie
punând la piciorusele din bastonase in
felul spadei, vor face scrimi, de va fi o si privesti.
gându-i capul care va fi impiturati
strânsá, obtine, ei frurnoase caleidoscopice.
Dar jocul mai surprinzitor care se preteazá musca este acela
de a o face de motor unei de Cu
de se face o picioare i se pune o
aripile acesteia cu putiná ceari: insecta
astfel zburátoarea de hârtie, apoi se pe un fond intu-
necat : nu se trucul, lucrul are mare efect, pentru ci nu
mai mare proprietate nici spontaneitate decát a lucrurilor
artificiale. Cu acest joc am obtinut efecte chiar
asupra persoanelor adulte. Cite unul a rimas surprins mult
n'ar fi examinat mecanismul in noaptea aceia, n'ar fi dormit din
causa fantasmagoriei ! cu acest joc n'am reusit niciodati
insel un copil. S'a calomniat musca, socotind-o mai proastá decât
albina. Un faimos spune ci, s'ar pune intr'o
albine dacá s'ar aseza sticla cu fundul
gâtul in sens opus, albinele, ciutând nu fac altceva
si se agite fundul sticlei, a se putea de obsta-
invisibil, in timp ce zäpicitele muste, dintr'o parte
intr'alta, atunci se mai putin, drumul pe care
si iasi. Aceasta albina e mai logici, mai
decit aceasta e mai estetici, adeci mai spirituali
aceia. albina, cátre geam,
faci o ideie de obstacol, in timp ce musca, vioaie, se
convinge imediat ci a cazut in sau mai bine ci totul este
o exploreazä inchisoarea in laturile,
placul ei, a se merge impotriva luminii, astfel,
pentru ci a intors spatele jucandu-se libertatea.
pentru ci am vorbit despre musci, cine n'a asistat la tragicul
spectacol ce ni-1 ulcioarele speciale care servesc la prinderea
mustelor ? Acolo se cu moartea, in lichid, pentru
si se salveze urcänd pe cealaltd, pentru a se putea
usca relua zborul, astfel se pe altele din
ci vreau si se salveze pe cheltuiala

www.dacoromanica.ro
 93

VII.
era una din jucariile nosatre date de
La Bilbao se numeste cochorro, in alte regiuni ale
Spaniei jorge bacallarin, abejorro, sanjuanero. Numele cochorro este
un diminutiv in orro", care vine la cocho" sau
cochino" este echivalent cu cochinillo" (purcelus); de sigur
mai cu acest animal decât cu un cocosel (Fran-
cesii numesc hanneton, cock. chafer Nemtii maikäfer,
de
De fapt, in Maiu, in dulcea castani
de India se in ciorchinele de albe, noi
cu pietre, arborii erau inalti scuturam pe cei mici cu
trunchiul flexibil, pentru ca din porn, spre a-i
aduna a ne juca apoi cu ei.
Spun cinsprezece specii de Noi
noastem nurnai de Sf. Gheorghe, acela de Sf. loan
acela de Simpietru.
Ce interesantd acest de Maiu ! Este
tâcut nu se aude când zboará ; dar e foarte in
luarea zborului de a se avânta in aier, face gesturi ca
cum spatele pentru a se aripile sale
tari, care servesc de celorlalte aripi, cele lungi, pe care le
tine indoite dedesupt cu care
Distractia principala consta in a-i da drumul in ;

dar mai i o distractie. I se un (nimic

: au putin sânt in plus !) in locul piciorului,
se aplica apoi, cu ajutorul unui ac extremitatea unei lungi de
; se fixa extremitate de un
ce lua zborul. Era foarte distractiv vezi
zburând in jurul prisonier, care, sau
trei invartituri, credea e liber.
Intre noi disputam cine are mai pentru
;

zborul lui numiam lucrare"...

Al mieu este lucrator" !...
- Nu mi se
$i, pentru a-i. insufla : Pavolea, chitolea, vola, vola
tu... (bis), cuvinte liturgice, versuri care se intrebuintau in
semi-magica.
se in cutii cu iarbâ, frunze castani
de India ; dar muriau imediat. Pe de parte, era
credinta, contra nu putea face nimic experieno, ei
invie. dar ca
Pe am rnoare o zi de dragoste
nevasta neconsolata supravietuieste o zi sau depune ouMe,
moare ea scurta a unei zile.
Ceia ce ne preocupa multe ori, - eternul al
satiilor noastre, - era enigma creatiunii
Vre unul auzise spunandu-se de din ultimul an al
institutului se dintr'un vierme mai mare
deck ei, care supt cu

www.dacoromanica.ro
94 WGET CLAR
- Dar taci, imbecilule !...
- Ce vrei ei de !

- Nu ce spun ! Da, de la un vierme; de la un vierme !

se ponegria care pe
cu mai mare putere : Pavolea, chitolea, vola, vola, tu.
Mai am Aristotele vorbeste despre ca
despre o judrie a copiilor greci, o clasicá. am fost foarte
mândru sá aflu clasica originá a uneia din copiliriei
mele.
- Vine de la vierme , spuneam.
E natural.
(Urmeazi.)

PASTEL
Picuri lungi de ploaie cad
Pe din
Trandafiri orchidee,
Crini princiari i azalee
din cap se 'nteleg.

de ate
Cald, usor adie
Räspändind miresme fine.
grädinä-paradis,
de iris,

o
colo pe
Parc' pai pe
Ce
gonesc,
Printre bozii, printre nalbä.
Spre amurg lucesc pove?ti
legendele
Vis, ilusie, ispite,
Zboarä roiuri

in fapt de sarä
farmecul de :
El straiu
Ce-a in întuneric
$i aprinde o
Chiar
N. N. Lenguceanu

www.dacoromanica.ro
NOUL

Cum e azi,
Am o acestui anotimp, cäruia poetii
altor vremuri i-au stihuri nemuritoare. optsprezece
semnate de stihuitori tineri, cari par a forma un
de cenaclu. Netägäduit cá, a avea un adevärat cult pentru
poesie constituie un merit care contra-balanteazä lipsa de
a unei societäti care, de la vers, a ajuns la prosa
pentru ca, de aici, alunece spre cancan fasciculä. Cred
acest cult nu e sulicient spre a ajunge la realisäri poetice. E
tocmai casul acestor vase tineri, cari abia izbutesc ni
câteva imagini mai a E casul d-lui Constantin Barcaroiu,
banal, stängaciu, aritmic de neologisme supärätoare ;
e casul d-lui Paul Bárbulescu, cäutat ; e casul d-lui Ion Horia
Munteanu, care vrea sä creeze atmosfera religioasä a primäverii,
dar nu are mijloace artistice suficiente ; e d-lui Gheorghe
Manea Manolache. de la care, totuvi, am retinut o imagine :
Imi alipiiu urechea de coaja de copac
curn seva se
o de a readuce primävara copiláriei (Primävara
prin versuri care trosnesc din ; e casul cu prosaicul
Cristian cáruia i-a cäzut lot primävara urbanä, cum e
casul d-lui Virgil Treboniu, acestui cenacul comandantul
acestei tentative de prea-märire a naturii, care, nu
versifid anapoda sau nu calcä in picioare acordul:
ränile vechi nu mai doare,
ni câteva imagini mai :

Lumina soarelui o culeg

E dulce 'nselatoare ca vinul,
de särutari.
Sorbiti o ca toate de primávara...
iac' vase tineri de poesie n'au fost in stare
salute, in forme artistice, primävara.
Poate, la

Vorbe..., vorbe....
de vers, mereu imagini noutáti ne mai
nemai auzite, poetii noi", chiar oameni de talent, ajung la im-
párecheri de cuvinte bizare, la nepotriviri ciudate, la contraziceri
izbitoare, la exclamatii care a luptä cu de
recent din Viata Basarabiei", d. Meniuc, Hä-
lädulre", spune inimii :
Adunati aromatic ca
Din putrezesc

www.dacoromanica.ro
96 CUGET

sau, Episod nocturn" :

de au ascuns lacrima
ciocanul inimii pe
toate golfurile se sbate
Valul
Aceasta se când :
de catifea adie supt fereastra
cresc fantome stravezii peste
Uncle naiba e acesta ? Unde sânt pumnii de nisip ?
Ce e cu golfurile ?
D. Costenco, Strofe" :
mine amintirile se
Precum un codru in care
Apoi, toate tac", ce de zbatere mai este ?
Tot Lacrimi" :
Era de la oara trei,
fredona 'n
Dacá tipau fredona cum era totul mort ?
tot acolo :
in jucau
tremura catargul lunii in
in pus ii".
Strofa asta abracadabrantá face parte din Episodul noc-
al d-lui Meniuc s'a »Lacrimile" d-lui Costenco.
D. Carnavali, Inaripare", scrie :
vrea pe umeri se
Cerul impodobeasca aripile moi,
ciuguleasci 'n
arunce 'n palme stele vii
'n lumini
apoi :
Tu, durere, lecuit de vis
Spune jar inviersunarea ta in
Destin in profetic,
Strange-ma plesnesc orbit, nebunatec".

Am 'n Pulbere 'n

Arde focul pe crestet. Arde piscul
mieu valvoiu.
Foc e in 'n moi.
in cer...."
realiseazä poeti dorinta ca poesiilor
fie neinteles, moara de vânt a macine
D. B

www.dacoromanica.ro
 NU VINE...

de crin, Ca vii 'ntruchipa

- Nu mai vine ZANA, - Chipul, in icoane.
de crin,
de de vii,
inâna. - pe veci
Cd de ce iubia,
'nfloría de pdreai
Florilor, - Nu mai vine ZANA...
pustii,
de mult iubia,
23 lulie 1938. Elena Farago.

FIORI DE STEPA.

Privighetoare, tu, privighetoare,

Md cherni in codru 'ntinerit,
mai ca 'n alte vremi, uimit
La glasul de lacrimi de

Aduni in gusa ta clocotitoare-

Fiori de cer
din pustiul incropit
zvon de lunci murmur de ízvoare...

Aduni
pe vraja de vânt,
tot ce iubirii

De la 'nceputul pe pámánt...
nu gândesti toate-s trecatoare,
tu, privighetoare....
G Tutoveanu
Cuget III, 1938.

www.dacoromanica.ro
 CUGET

Un poet adevärat
Poemele d-lui Al. Iacobescu represintä o poesie clarä,
de cele mai nobile idei. Invocarea atre Poesie se
cele bune poeme romänesti. Omus nu-i stä urmä, cu
formule dantesci. E o mare foarte frumoasä bucatä,
plinä de avânt. Un spirit clasic de o perfectä autenticitate dominä
cele Astfel Socrate,
din tot ce-a
Agave se simte o initiare indelungatä adâncä rosturile,
de greu inteligibile, ale vechii Elade. E o redare a
care e parte din aceastä epocä a orne-
nirii. legendei lui Oedip e prinsä Intreagä. Mult mai slabä
icoana : evul mediu are taina ; n'ajunge o
amintire din Eminescu câteva nume pitoresci chute banal.
Tot de e evocarea bätrânului doge Foscari, o
inspiratie byronianä, de romantism declamator. la antichitate
pentru a anta Roma, care-sl are alte aspecte, poetul e
mai Avem iaräsi un mänunchiu de cea mai bunä poesie.
In adevär se lui ca veacurile moarte sä cânte
ele". Dar Michel Angelo Shelley
Balada maicii nume spaniol pierde prin monotomia lungi-
Dar mai sprintenä ritm nou e aceia a lui
va prefera Moartea Cerbului cu de prins
In :
Mai nemblAnzit
Cu neguri grele 'n ochii viatA,
Când raze limpezi
De printre panze moi de
aceasta se antologia cuminte care va veni.
Poemul mortului de la cuprins
de coalä :
Cu fata cer,
Tu mai pästrezi pumnul de tärâná
Un räpus de mister.
E foarte frumoasä infrângerea haiduci'or rämasi ochii
dusi la e de semnalat gâcirea de dragoste.
N.

DIMINEAT A SURA.
Ce ! Acest suf omenesc,
urit,
Ne-a ne-a 'n,selat r Cere-un pdrintesc.
Noaptea prin
In al Ci soare,
Codrii stau Te
apa din izvoare, Roiurile de albini
umbra prin din grádini
mai mult N. erga.

www.dacoromanica.ro
NOUL

- Dintr'un carnet -
de I. Agirbiceanu.
Umbrele mägurilor mari de la Apus coborirä peste sat, ca niste
väluri fine, nevazute, care scuturau räcoarea miresmatä
a peste zi, toiul verii, plutia peste sat.
Nu o rupea deck, rar de tot, lätrat singuratec, rägusit, câne,
un cucurigat, de cocos, sau zbierätul dulce al unui
vitelus. Dar pacea de peste zi era apasätoare supt cup-
Imi pärea, din copilärie, cä läcasurile oamenilor,
ca poietile se supt de
sau de paie, se fac mai toate miresmele ierbii din
ale florilor din grädini se amestecau, pärând a face un singur
aier gros, greu de respirat.
Umbrele räcoroase ale fáceau sä se distingâ, cum
boram spre sat, mireasma viilor, rämase in urmä, mireasma
câmpului, a cosite, de aierul ce venia din spre sat,
miros de Lumina desparte pune ve-
dere ; Inserarea noaptea aduc simtului rnirosului.
Coboram pe poteck rudenia mea de la vii,
grabä am ajuns pe o cale care abia se mai cunosteau vechi urme
de cu troscotel rnohor, mare, bunä
de coasä pe alocuri. La ducere am alt drum, mä
acum pentru ce nu coseste nimeni aici, sau nu paste cineva
caii ori cu vitele iarba asta grasà, care Imbätrânia.
- Da' cine s'o Vasile ? Nu vezi cine
aici margenea ?
: iesiam de samä de la
bordeiele de aici vin de fum pe care le
adulmecam adia boarea dintr'acolo.
- Tiganii, ce sä aducä la päscut? Poate cânii bätrâni, cari nu
mai näpârlesc pe 'tot trupul. Da' ei, säracii, nu mänând
numai când doare deserturi, chiar atunci, câteva fire.
- Tin ei, câte câte-un câte-un purcel.
- Tin, toatä ziva Nu-i rabdä
nimeni sä iasä ei drum la päscut. Drumurile sânt ale
tului, mai ales ale cu mosii pe lângä cale. Apoi, nu vezi
dumneata acesta duce printre cucuruzi de fript,
ce mai präpäd ar face ei dancii cari ar päzi porcii ! Drumul
decât la la culesul cucuruzului al
viilor... fac destulä faraonii, de când sä fie
de fript cucuruzul.
voi mereu !
- Ba vai de capul Vasilie ! Jitarii se
mereu prin partea locului, nu-i zi sä nu prindä când pe un
când pe o harapcä. Cât despre copii, prin
ca niste pui de draci, nu pot pune pe ei.
cu aceasta se mai Indulcesc ei, präpäditii.
ei, neam de ocarä, de s'au izvodit lume.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

- Päi, se spune la Improprietärire, li-au dat pämânt !

Rudenia mea se opri. Lanurile de porumb, de
drumului, fosniau abia auzit. Frunzele lungi, niste
incovoiate, cu mai cu
tunecate mai neclintite.
a boabelor de pe tulein a blonde
sau uscate, adunate de cafeniu.
- Mare b Vasilie,
Ce batjocurä ? Mireasma rodului de-odatä
parte, anii
- Li-au dat niste pe care cresc numai scaieti
spini Faraonii pe capete. vre-o
au tras niste petrecanii de credea satul arde
Dar, chiar de li-ar fi dat pämânt bun, ce ar fi fäcut cu el, färä
plug vite ? fi ori purceii ? Cine a mai väzut
Tigan de coarnele ? Eu, Vasilie, zic :
tot neamul de lui.
D'apoi cä Tiganii de la noi n'au niciun !

- Cum nu ! Uniilingurari, altii sânt ciurari,

fierari, buni la la secere, la fácutul
rämizilor, la bulgäritul caselor. lar Tigäncile mai fac o leacä de
negot: ace, cu Ba, anii din urmä,
alte vase. Apoi, iarna, häräncile däsaga spate, de la
o casä alta. Care femeie nu li dä o de sau de
? Nid nu s'ar spune cersesc. s'au
pomenit de : sä dea o de o
cäpätinä de sau chiar o de râncezealä.
Avea aduceam en aminte din copilärie.
Ba bucate cu ferdela, bäditä Vasilie, pentru
lucrul de varä. toate sânt Tigani, când chemi pe
tornici, vin färä la lucru. Nu asteaptä sä faci drumul
tigänie de ori. E o lege din bätrâni, pe care o
inserarea se Când ajuns drumul pe vatra
faraonilor, pe cer se aprinsese o piaturä de argint,
sfioasá parcä de un albastru
flämânzi, Incoltindu-se in
Faraonii, capul gura mare
si desparta. Peste zi erau pe jumätate
sälbateci de foarne de tenia släbirii, era
mai satul. Odatä cu cäderea Inserärii, deslegati,
se inieptau hulpavi, nrile vânt, pe unde o coajä.
multi de-odatä, clipä vedeai cocolositi
ghem multe labe.
purceii când i-ar
desnädejde, ca de-
odatä foamea de grumazi, sä nu mai poatä Se auzia
grohotit mai gros. Când de-aici, când de-acolo, iesind din
bordeie, se iviau de
puradci se tineau dupä ele, un petec oachesi

www.dacoromanica.ro
NOUL 101

toti la obrajii nespälati, pârjoliti pe trup, ochii frumosi,

mari, aprinsi de bucurie. Ramâneau mamele tro-
cilor, din care lumii din cotete sorbiau infulecau sä
se Se räspândi o : de
ruieni opärite, presgrate de urzici, de
Purceii tin bine, Vasilie. trag de
dau uscatä prin sat, ei o
cu o buruienile. Multi
Romani grgsunii ca ei. De primavara toamna
n'au nicio : buruieni cresc de lângä
Ne-am sä privim. dancii
priviau cum din cotete. Din când când se
strigau trocilor din care se hräniau läcomie
voiau pe-o
Cânii lingeau goale, rästurnate mai la o parte.
din bordeie apropiindu-se, cu pipele
de cocini. Cu capul gol, pe piept, ei
incântare. Când se intorceau spre cari
la cea mare erau veseli vorbind
odatä dând din mâni.
- Saracii !", zise ,,Au ei o avere, au ei o !

Dar nici cinci nu sânt cari sä taie burlincul de

vând pe la sat, sau duc la târg. Nu
sä se din dedulcele Au ei lipsä de un ban,
de o de o iarnä.
Pe deschise se vedeau de luminând pe
vetre. Oale de fierbeau la foc, aburi de
- Fierb pentru puradei Oamenii
putere femeile, sânt Au cinat pe la crestinii la
cari au lucrat peste zi", lämuri mea.
Vedeam eu multi pe podmol, supt strasina bor-
cu pipele 'n Din când intindeau pi-
pele chiar copiilor mai ei un
ori Acestia sugeau obrajii mai mult
fum. ColcAiau, bärbati femei. Erau toti dintre accia cari
azi la lucru la crestini.
Une ori se isca ceartä mai neräbdatori, ori
mai lacomi, se prea
pipa, smulgeau, la o nebägare de din ori din
ea printre
De-odatä se isca mare. fugia sä-1 pe
säriau ajute, strigau la goanä
de câni, urlând pe vine bordeielor.
Când lumina trecând pe d'inaintea des-
niste fantome de pe lume. Li luminau dintii albf
- negru,
! Pe
erau schimonosite sä nu le mai cunosti.
prins !
lui tatä-säu !", zic eu
n'o sä-i mai smulgä a doua
satisfactie.
- Da' de va bate ?".

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

vre-o opt jurul fi tot avut cinspre-

zece ani. Ochi-i fulgerau, pipa pumn.
Unul din pe semne se la el cu
rdiicat, tare orbele ce
nu se mai rupea.
gândiam acum, ba acum, o sä-i räpeadä palme, ori
niste pumni! Dar, de unde ! In larma mare ochii copilului
tot pälirg, se aproape ascunsi de pleoape.
aceia tatäl smuci pipa din se sparse
toatä adungtura, larma se topi.
- Ai väzut ?", mä
-- Tiganii rar se bat! Li-e de bätaie. Se
de pe ei, dar se sä ded, sä izbeascg. Pe
copiii cred nu-i bat niciodatä."
Chiar coltul unui podmol, la bordeiu,
atunci o cu neagrä, suptä, de brazde
adânci, cu singur cu o numai
care se vedea pärul sur, ce-i vite, ca lâna la oi,
peste umeri, peste frunte Era incovoiatä mânioasä.
suduind din bordeiu, in focului de pe
päru eä o cunosc de un veac. un fior de
- Nu-i Rusalina?", pe de-odatä
mine el.
- Ohô, säraca Rusalina! De mult va fi oale ulcele! Da'
Tigäncile, släbesc, toate ele,
Vasilie.
Häranca trecu pe la trei bordeie, oprindu-se cerând ceva
de la cei cari fumau, pe podmol. La patrulea se opri
ceru din nou, unul mai pipa.
- Dupä tutun sânt pätimasi cu zise rudenia
mea. Dupä tutun un pähärel de rachiu. Eu unul nu-i juclec.
Flämânzi mereu, se ei cu ce pot."
Danci cu pärul negru, adormirä lungiti pe podmoale, aproape
goi, capul poala mamelor, a surorilor, ori pe la genunchii
tätânilor.
Larma nu se potolia. Muncitori cu ziva pe la Români, Ti-
ganii nu veniau decât pe rând acasä.
De se arätä de mägurä cornul lunii din vre-o
câteva cot* purceii.
Cei mai devreme säriau gura la cei
certau amarnic. Unii venian de de departe, dar erau
de cari tigänie capul mare, olgläind. Veniau
de pe la gazde cari i-au omenit bine rachiu.
- Haide, Vasilie, se de tot".
mai fi rärnas salcâmul unde ne opriräm, dar, de când
pe Tiganca aceia gândurile erau nu
mai vedeam nu mai auziam ce se apropiere.

www.dacoromanica.ro
NOUL 103

i alt tineret
refer la tineretul literar, care, mai ieri, se specialisase
in alcituiri asimetrice afone numite poerne" sau in
sau incircate cu al unei epoci de
sitie. Stanjenit, timp, in actiune se vede
din lui apar, se desprind de exemplare.
E cazul spun, aici, cuvinte despre prosator
Alexandru Predescu, care, intr'un ingrijit, bine scris u
pricepere ilustrat, ni raporteazi induiosate de drum din
regiunea Jiiului. Cartea se deschide cu altui Pericle
Martinescu, care vede in Popas pe Jiiu" Doamne, de
prieteni un... reportaj scris cu nerv, sträbâtut o con-
inzestrat cu un serios spirit de E drept
lucrarea aspecte : unul, documentar, satisface o cu-
riositate ; altul, literar, corespunde exigentelor unei
lecturi".
Din primul punct de vedere nu lipseste elementul geografic,
industrial, cultural, toate in ni ofere o
dar complectä monografie a acestei regiuni, una din cele mai bogate
ale romanesc. E puterea de evocare a acestui
care se duce cu mintea departe, in alte timpuri,
du-ni supt ochi icoane de scumpe, in precise, nu cu totul
lipsite de poesie. Curn e firesc, Pietrosanii, cu
sa industrial& de veche i de ia partea leului.
capitole speciale pentru : Viata Social& Ucenici strajeri. Atelie-
rele Centrale de bine organisate, tocmai din causa
tineretului, lucru face pe autor exclame: Am
capul cu am privit peste veac viitorul acestei
al acestui neam. Sufletul mi s'a de ca
cetina brazilor risipiti pe culmi de duhurile iernii".
mai departe :
Nu-mi venia cred oamenii acestia in
care se mai blindajul usilor capitonate !
Tara croieste drumul. vezi proiectandu-se in
viitor, ii deslusesti in milenii ii dorim pe crestet simbol
de glorie al de noroade. munci-
toare, in care i-au
in felul acesta, prin d-lui Alexandu Predescu,
increderea pe care cunoasterea unei imbucuritoare
i-o
Aceasta pentru atras de specificul acestor locuri, d-sa pre-
ni vorbeasca despre lucruri adevirate folositoare, despre
sectiunile mecanice, despre cu idei bune,
care trece la Petrilei, la extragerea brichetelor
Pestera Rosie, care nu e accesibilä oricui. drumul spre
Lupeni, visitarea minelor, cu care prilej aminteste de Infernul
lui Dante, Usina subterana, presintarea minelor, convorbiri de
siluete negre, care apar dispar in gura minelor.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

in fine, la Aninoasa, localitate mai unde

aceiasi subterani, formatá din vegctatia a timpurilor
antidiluviene". Dupá care Vulcanul, veche, la
gura cu acelasi nume. aici, ca pretutindeni, acestui
realitatea cu cu tot
ce interes : oameni instalatii, fapte privelisti nu
rare ori se uimeste in fata frumusetilor cu care impodobite
aceste colturi. latá un fragment care ne pe deplin nici
talentul literar nu-i acestui care, departe de pre-
ocupirile excentrice ale generatiei sale, sá con-
temple, sublinieze sá
Un doineste din un haiducesc. E
din patria vestitului Jianu...
Muntii se pierd, incet, in dealuri stincoase golase, din
care creste apoi un imens platou. Dar umbrele
incá. Imi privirile li crestetele topindu-se
in spuma norilor. la inceput, m'au infricosat, acum simt
crescándu-mi in suflet dragostea neamului
pentru ocrotitorii de veacuri".
de am zis alt tineret literar.
Paul Papadopol.

DE ZIUA TA.
Azi parca razele de soare
be-a lungul fluviului etern
Se amefitoare,
din adáncuri mari se cern
de lumini

Pe sfioase
de
Ce 'n se ambitioase
Spre noi, uimitii privitori,
Ca se 'ntrebe de-s frumoase.

In a tot ce este
Tu n'auzi, niciun
nici n'auzi cum o poveste
spune fiecare
De peste tot veste :

E ziva ta, draga,

Tot ce-ar putea fie spus
Din ochii miei vrea
'n ochii fie dus :
ce 'n veci nu se
Emilia Theodoridi

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 105

CARNETUL UNUI JIT.

Visul
....Nu cât am stat grädinä, sufletul lipit de
cu ochii imbroboditi lacrimi. Suspinam atât de tare,
a-mi i lutul suspinä odatä cu mine. larba ofilitä
obrajii arsi de friguri. De-asupra, un cer de zgurä cobora
aproape. Cioaniturile dulgherilor din curte vorbele
menilor cu fete atränite, cari asteptau räzimati de garduri sau
lungiti la pämânt, ajungeau pânä la mine niste zgomote musicale
depärtate. Dincolo de toti, se frumoase impunätoare,
perdelele negre. flutura margenile faldurile.
uitam, când la ele, când curtea cu oameni, când la pä-
mântul de supt mine, färä sä pot lega un Uitasem somnul
greu rece al mamei. Uitasem parcä de mine.
dulce mä cuprindea cu Para o mânä neväzutä
mä ridica de la pämântul care-mi sprijinia durerea mä
usor, undeva, unde linistea era deplinä unanimä.
Am ochii. se auziau, dar din ce
mai depärtate. de-odatä nu s'au mai auzit de
Dormiam ? ! Cum fi putut sä dorm, când, dincolo de
pleoapele incl'ise, minuni multe se desfäceau din neväzut
ca niste semne ciudate de intrebare cenusiu al
pe retina mea avidä de noutate extraordinar ?
Mai am azut casa noasträ cuprinsä de niste flacäri ciudate,
care, s'o mistuie s'o prefaa cenusä, o transformau
cuib minunat, poleit aur. In jurul
un de musculite aripioare strävezii tru-
zornäitoare sträluciau de puternic, nu
muste päreau, ci scântei. Oamenii din curte stau preajma
pe bizarul incendiu
asternea straturi misatoare de In pärul
musculitele de se opriau o clipä, ca sä-si apoi
duand ciocurile minuscule crengi blonde brune de pe
capul de supt nasul unde aterisaserä. In ateva minute,
capetele erau chele mustätile tuturor dispäruserä färä
Apoi flaarile au cuprins trunchiurile de se
mistuiau supt ochii miei. de la umeri la coapse,
cresteau de avori obruele despädurite exprimau
de decolare. Dar, clipa aceia, au apärut femeile ochii arzând
supt sprâncene. Erau infricosätoare la vedere. Trupurile
bätaia arämie a parei, cäpätau din ce in ce märimi neobisnuite.
Eram sus, sus de tot, dar nici capetele nu erau departe de
mine. focul din ochi sä mai viu. S'au
genele sprâncenele. Apoi pärul. Femeile ardeau.

pentru puterea viaiunii, dar am

ndui autor a literare. - N.

www.dacoromanica.ro
106

Ardeau de vii. Bäibatii au vrut le imbrätiseze, li-au dat foc.

Fustele se mistuiau clipä femeile
erau numai Torte uriase care legau pämântul "scorojit de
arsitele verii cerul posomorit autumnal. Väzduhul era poleit
de flacära vii.
De-odatä, casei desfäcându-se douä, a apärut
mama aur. o atingeau,
nu poleiul
dogoritor nu-i stricau albeata obrajilor. In crescuserä tranda-
uriasi de diferite colori, iar längä buze un
zimbet nou, care mai luminase niciodatä fata.
Ce frumoasä era aceia! Tocmai mä asezasem pe
coltul unui nor, când aparitia ei neasteptatä m'a sä tresar.
Am vrut sä mä arunc din mea bratele ei.
dar mama urca de räpede mine, am socotit de
prisos sä-mi realisez intentia! Nu tot venia ea la ? Ar fi
putut ea räbda depärtarea care ne despärtia ? Mä uitam la ea
se usoarä frumoasä, luminând norii zimbetul

-Dar ciudat ! Mama a trecut pe

care-i räsärise lângä buze.
! Mamä !
mine mä
färä sä se opreascä. Väzduhul rosu inchisese pleoape de jar
urma ei.
- Mamä! Manjä !
- Ce-ai mä-ta, copil neascultätor ? acuma, ce-ai
omorit-o, o ?
Tata Glasul lui mi-a strivit linistea visul vorbele luí
räutäcioase puternice. Am särit sus. De-asupra o päreche
de decolorate de tutun jucau lângä buzele pe
rotogolul al unei
- Mä-ta, ai? chemi sä-ti ridice trupul din buruienile
pe te prinde somnul 7
%cut bulgäre a sä-mi obrazul, dar nu
i-am asteptat aderea. Ci, adunându-mi curajul risipit,
m'am räpezit prin buruienile spini, treniurând näuc. Am
särit apoi garduri, picioarele mele lovite obosite au bätut
multe drumuri poteci pustii. Era toamnä, lumea era pe câmp.
Doar copiii, pe la porti, främântau cer. eu
singur, scuturând din ochi lacrimi mari fierbinti.
Unde mä duceam ? Oriunde ! Numai nu! Am rätäcit prin
satului, de câni de amintirea Vorbele lui
grele

Am
- rämäseserä lipite de timpan :
acum, dupä ce-al omorit-o, o chemi ?
eu pe mama ? Dar cum puteam eu ucide s!ngura
care mä alintase scäpase de ?
Cum puteam eu s'o omor, când nu eram mai mare o sin-
gurä mänä a ? mâna ei drag5 ocrotitoare ! Bratul ei moale
sprijinise de-atâtea ori trupul obosit de ; degetele ei
suptiri mângâiaserä ori istovite de
vis ; ochii ei mari coboriserä ori privirile

www.dacoromanica.ro
NOUL 07

'n sufletul meu Cum puteam dar ucide pe mama ?

Toamna suna melancolia in arama frunzelor. Cerul era rosu
dogoritor ; satului, pustii triste. Salcâmii pe
garduri scuturau in tärânä lacrimi de ruginä. Cânii mea
lätrau metalic pätrunzator. Pe supt haine fiori reci fäceau
coplesitori.
Mamä ! Mamä ! Nu te-am ucis eu, !

Ochii impäienjeniti de lacrimi vedeau departe. Dincolo de anii

scuturati suflet bucurii treatoare. Ah, mormolocul
gelatinos de odinioarä, molecula de carne de azurul
mamei de catifeaua degetelor ! Vedeam atunci
altfel. Mi-aduc aminte prima aruncare a bratului
miresme de tainä. Prima izbire a degetelor pläpânde cu misterul
care mä inväluia. Primul chiot de bucurie, primul scâncet de
durere Mama era cälca aerian pe lângä mine.
De-abia vedeam umbra profilându-se pe päreti. Dar in ochi
simtiam lumina limpede albasträ a ochilor ei.
CAte-odatä, pe lângä grinzi vedeam stele. Tavanul se
intunecându.se, ca sä priveascä apoi nenumärati ochi strä-
luc:tori curiosi. Pleoapele-mi acoperiau ochii uimiti.
'n besna de ele rämâneau stele frumoase.
Lumina li era rece, dar mä ardea ca niste märgele
de foc. Mama mä privia ceasuri
manent o sä tremure de presimtiri rele.
Bäiatul nostru e o auziam spunând
Dar tata lovia ghiata grea de pämânt iesia supärat. Mama
ofta venia sä mä särute sä-mi mângâie obrajii. Eram
prea ca fiu eu. Simtiam mine cum un strigät
carnea. Dar ce puteam eu articula ? Nici
nu spusesem atunci, de främintasem toate chipurile
buzele. Sunetele se mine ca cutie care se
se apoi Fäceam mari ca
sä le arunc de piedeca ce le opria, dar degeaba. Din
causa asta plângeam. Tot necazul mi-I stingeam in
câtä usurintä plângeam atunci! Nu de ce, dar
crimile de azi ard mai räu obrajii ca lacrimile atunci...
George Constant.

De sigur o
Dar mersul ei
unduirea rochiei
E o föptur'
Cu ei Ea cere venerafie.
De pare momentan Dar, 'n cale a zimbit,
De pe o de Ai crede ai
Represintdnd vre-o Madonna delle Grazie.
N lorga.

www.dacoromanica.ro
 GET CLAR

NFRED *
Felix

Pe Manfred, mort, Burgunzi-1

Veniau pe eretica s-I
Carol de Anjou,
pe mortului, el
Strigdnd: mort azi eu Impäratul!".
Pe drum o
spini
Pe voi cruce
Un pe ajutase,
Dar aspra Cardinalului
Cdinos de-acolo alungase.
Si-un spin fu partea celui ce Domnul
odihnia. Dar ani somnul
Lui d'Anjou fu turburat de ;
auzia pe Manfred blästämdndu-1 :
Italia puterea s'a frdnge ;
In mea s dorm fmi va fi rdndul".
sus Dau
oasel' ereticului
Franta trimete, ca Mare
S le ,i-astfel,
Trimese-oskqi o
Dar ca mdna goalä se
ni urmarea,
Dar in zädar ni este cutarea.
Cum tii, supt i-am pat
Dar fu focal !
supt vdnt al
de azi umple
Pädurea azi se nume$e
$i-un cuib de nu se
s-i mai
De mull regatul lui Anjou
Dar in Lunca roselor", Benevento,
Privighetorile cdntä: memento
Manfred pacea
de 1. Const.-Delabaia.
* Manfred, favorit al Frederic al pierdu prin
lupta la Benevento moartea iurcsul luptei.

www.dacoromanica.ro
NOUL

(fragment)
Soarele diminetii de cerne cununa de aur pe
zidurile pe de lumea care
pe
pe peron.
Un piuit sonor, locomotiva, burduf de jar de
de ori suluri groase de fum huruind ea
goanele legate unul de altul cu ciocuri groase de fier, o por-
la drum, in ei, greoiu in Brâie de de
fier, de telegraf, grupuri de colibe asezate in
poalele dealului lor,fug pe d'inaintea ei, se dau in
o inapoi, in ochii nostri, ai De pe
apa clenciu ziduri betonate,
gâturile pe de-asupra hornurile vapoarelor care cherestea
de pe rampa ; se pare privesc la tren cum
pe cum funingine de inecând
la ferestile vagoanelor, ni ochii spre ele, cu dorul spre
necunoscute.
casele pe piept deal
ne Face impresia unei de oi intr'un
de stâná.
Cum iesim din de vagoane stationare din cheiul
portului podit cu lung de stive, terenul se deschide de-odati,
ca in numai departe in zare sprinceana
in grinda boltii albastre. Din dreapta se la noi supt
strasina cerului tuguiurile dealurilor din Dobrogea. Intre noi
acestea, un smoc verde de ostrov scutecele de
petece de horbotá, verde, cu ochiuri de
apá intre ele, ce sclipesc in soarelui.
de acest ostrov, goneste la drum
trenul, ca de dupi un cotlon de suhat de trestie
de si-i arunce un crac de Prutul,
peste el, dincolo, un curgan mare mal de
opreasci. Dar, de fier, pe de beton,
Prutul, locomotiva, bufnind de in pofida
invingitoare.
pichetul de care face paza podului, in
seninul tricolorul rominesc, iar de pe malul de dincolo ne
cu crucea pe biserica din comuna
Tot satul se risipit pe muche, printre
pomi. perdea de de pe locul unde
primeste in vatra ei cotul de al Prutului.
cordea de face nod trainic de intre
aceste limanuri, care au stat vreme Când
trecem pe Basarabiei, o care ciugulia un glod
de iarbá, trezitá de zgomotul masinii, zburleste spre noi creasta
o din in zbor de-a lungul peste deal.
de n'a putut terenul, a stropsit tot
aproape de drumul fier. E tulbure ca braga.

www.dacoromanica.ro
110 CUGET

Pe ostroavele bogat, rizletite pe de api

virsat, turme de cirezi de miorite pasc linistit. Uncle,
pe salteaua moale a rogozului, clipocesc din
gene, nesinchisit. Cite un zuluf ciobänesc doar
cu gura mare spre teren, ca de veghe nu
doarme.
De aici incolo, Dunirea, nu poate birui, mai
potoliti sulul de api de
locomotivi, insotindu-ne neintrerupt. Un de se
in dintr'un stufärit, se apoi ceva
departe pe tivul apei. de trei berze, in trei
picioare, stau cu ciocurile spre musteala
Un Ne apropiem de Reni. Apar mai
sirmile cu pomi infrunziti, miscá
in bätaia vántului, brazde de cu de olane
gara: bloc alb de zid cu un etaj.
Din ochiurile lunguiete fire de raze de argint.
Pe peron lume, ca in toate statiile de pe linia
: din localitate cu trei-patru
cari tren, cari se suie ; incolo numai
personalul de serviciu....
Dragomir Petrescu.

TARA VISURILOR.
visurilor mele
senin e cerul,

Un evantail de frunze grele.

Ca de smarald e azi Oceanul
Supt raza
ca gura ferbinte
E addncul lui märgeanul.
de visare,
e
Pe frunte-i'o
'n suflet o

Dar neguri se asa-vor grele

Cdnd pled, :
Va ninge-apoi
visurilor mele.
Mihai

www.dacoromanica.ro
NOUL

CRONICA.
D. lancu Constantinescu o carte de amintire lui
O. Goga (Octavian monografie literard, Craiova 938). 0
carte Nedreptate u poesia lui Duiliu
rescu ; p. 39. Analisele literare sânt pgtrunzgtoare.

Vechea ei pentru omeneascg

povestirile pe care d-na Elisabeta Hentiu le intituleazg
Retnfloriri (Brasov 1938). N. I.

campanie care nu poate

refer la campania care a dat nastere acestei reviste care,
ca a aprobarea entusiasmul
tuturor celor de popor.
Resultatele s'au : stârpirea aproape - a por-
nografiei, care, nemai editori, nid cetitori, a trebuit se
refugieze in tainitele masoneriei iudaice, de unde pândeste
oportun se asul ra sufletelor neincercate.
de ce trebuie mai depaite, cu aceiasi
un Lovinescu, un Aderca un Bonciu au fost ame-
tiparnitele au dea la literaturg bolngvicioasg,
editorii nu mai primesc astfel de toate
acestea nu pericolul nu ne mai sau
dusmanul a fost
de ce campania trebuie cu Trebuiesc
descoperite toate infamiile, detronate toate gloriile gloriolele,
minate toate gunoaiele. gândesc la anumite posturi de
pe care le infractori ai pornografiei, la profesori
universitari vajnici ai arghezismului la pro-
fesori de limba cari predau patru, cinci luni poesia
ieatrului Porcofonie, la urme dureroase ale unui trecut bol-
ngvicios, la atâtea semne neindoioase, prevestitoare ale unei even-
tuale
de ce campania trebuie cu acela$i entusiasm de pe
toate positiile troneze dreapta
judecatg.
P. I. P.
Spre albastre...."
intituleazg bucata mare - de altfel bun
cotidian din d. Al. O. T. fie oare d. Teodoreanu ?).
S'ar crede aulorul se in cu
mintea albastre. Dar despre ce e vorba
Eroul povestirii la Lido, de avea
in Acolo captiveazg o cu forme

www.dacoromanica.ro
112 CUGET CLAB

monioase, ochi expresivi blond, care inota gratie

ar fi zis orizontal, pe când o nevazutä o
de-a lungul apei albästrii".
Imaginile sânt adevär geniale.
Apoi, blonda iese din Eroul o priveste la soare.
lui ca un prins in pumnii clipä
ea 1-a privit privind-o" figurä de stil !). Pe blonda
s'a a de la Lido. Domnul, dupä ea, in o
:
- Duduie,
-Domnul e curagios.s'arCaintâmpla,
auzit !
sä
vreau aud glasul.
increderea blondei, spune
cum Ea rämâne surprinsä fu-
sese colegä cu o a lui. Dar n'are a face. Domnul propune
o plimbare la Ea primeste. Se suie intr'un taxi. El trece
bratul gura ei se däruie Blonda
Tremurä mult, Dar ea uitä la ceas :
- Trebuie sä ne la dejun.
- Te conduc unde vrei.
Ea spune strada numärul. Coincidentä : acolo avea

treabä el, aceiasi casi... Coboarä acolo. Doamna recomanda

sotului pe domnul cu care a venit care tocmai la dânsul avea
treaba... doamna o poveste : un sträin a acos-
tat-o ; s'a ; ea dar nu se
läsa ; atunci dumnealui (domnul cu care venise) pälmuit s'a
oferit conducä acasä, - am aflat, pe e fratele
colega mea de tocmai avea tine".
- Extraordinar !
- Ce coincidentä
asa.
netrebnici la strand numai ca Se
de nevestele oamenilor. Ele se sä-si däruie gura"
näscocesc pentru minti sotii.
Literatura modernä, literaturä moralä ziare care au menirea
de a tinde spre zärile albastre din
D. L. B.
Lecturi filme.
Legiuitorul a cerut candidatilor la bacalaureat presinte o
lecturi indice un autor preferat.
Tinerii au gäsit de a eluda greutatea,
in cunoscute ca autor pe acela
opera mai volurninoasä posibil. Ca literaturä francesä, ei
seninätate filmele vázute. Jean Valjean
un Harry Baur, Marguerite Gauthier este Greta
tistul de cinematograf creatia literarä, linia po-
vestire anecdotica prin imagini tot textul zone de uitare.
dintre noi filmele tin lecturi."
(Din insemnäri iesene".)

www.dacoromanica.ro
 mare culegere de poesie popularä
de colinde a d-lui G. Breazul (Bucure0 1938 ;
seria Cartea Satului") a fost pe dreptate aspru criticatg de d.
Brgiloiu, in foiletonul unui ziar bucure$tean, pentru schimbgrile
introduse forma popularg, care nu se poate modifica. Nu vom
discuta partea musicalä. Foarte multe nu o astfel de
alustruire.
De relevat : pentru ur$inic (p. 40). De aici u$e-
nel" (p. 49). SAvai", devenit sovai", pierde primul sens (pp.
e opus lui (p. 93). Cetim : A
(p. 60). La pagina : ruptu-s'au faptu-s'au". Des
de noapte" apare la pagina 105, lunat" la pagina 152.
materie de calendar : interventia Sfintilor (pp.
103-4, 117), Sânmihai (p. 106), Simtion" (p. 110); sä le dea
Sintei (p. Ar fi ciudatä invocarea (p. 127),
nu s'ar descoperi el o variantä a lui leroi" p. 129).
Dar e aici o viatä istoria un dant de curteni"
(p. 130), cu jupânul" care poartä dantul",
Toiag rásuceste,
in sus
sprijineste
se fereste :
Fericea 'n
Fericea 'n de mine (p. 131).
(cf. Sgraca 'n de mine"). Leaggnul verde" (p. 133) e, acolo, o
arhaia. Cântarea Domnului" de
Osti moldovenesti
craiovenesti
aminte?te (p. 137), de situatia din
dintre Sirnion Movild boierii Cralovei. Se din vad vad"
,din 'n casä", din masä 'n coconul bun de
domnit". Fireste e Isus, care
Nu domni,
Nici
Nu merge 'n
Nici in
Dar se obiecteazä totu$i, o poate :

Ci-i lesne-a domni

a
De Curte
La masi si
si ridice,
Cal bun si 'ncalice,
Din cula domneascd
si
la lefegii,
Spade la spahii,

Oar,
www.dacoromanica.ro
 114 CLAR

Arme la armasi,
Cai la
E cea mai bucatá din colectie.
Foarte frumoasä balada fetei rusinate de cei
...trei juni incalecati,
Cu trei (de la clulami" ; p. 140).
Vechiu e 93, de origine feciora§u1
Dupä povestea fetei de Turci (p. 154. No. 102, ton
de baladä, nu e isprâvit) aceia a Märii Negre (no. 102). E
o de mare valoare cu domnita bäläioarg", care
nici nu
Ci moarte faci,
galben
zgariind.
Prinderea leului (no. 107) e iaräsi original* ca legenda cer-
bului (no. 108), vângtor pe murg" el vânat",
Eu mi-s cerbul dintre
Ce-s Ion, Ion.
Azi din cer m'am scoborit
cerul pámántul.
cu stánjenul
cerul
8i-am gisit mai mult
cu bine-am potrivit,
C'am ridicat in sus
vaduri seci,
Vaduri seci, izvoare reci.
In no. urmätor, o face Glieorghe FM-frumos, care
Murgul, Ceara Negrul,
iea arcul din arcar din sägetar",
ogarii :
sus la
Ogari galbeni pe
ziva, zi de
Pan' fu soarele 'n (no. 108).

El aflä leul
Adormit,
Dadormit, da pitulit
Dadormit cu fata 'n sus,
Supt o de sghinduf (= spin dus),
destepte nu se 'ncrede,
nu se
Murgul spinted vântul fugind", pänä oboseste
Murgul pe
Zboari sus in vint,
Ogari ca

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMNN 115

prins de urechi, aruncat pe e dus

legat

Meritä Murgul sä fie dus de sora viteazului, Fira, grajd de

cu i-a presirat,
cu din serbitori,
Cusut de surori.
variantä aratä pe larg cum
ici,
Sala rnuntelui
ia urma leului,
care doarme umbra spinului. Trezit, el vorbe$te :
Ce-ai tu, june-aici ?
Ai venit ne
Ori in pusti ne
In ne ?
Haide 'n direpte (no. 109).
oa leul e pe valea Ceahläului". Porneste contra lui
mirele",
...rizimat
Pe plesnele arcului (no. 110).
Prins, leul e
Cu paivan de mälin verde,
De e drag la vede.
Aceastä notä e no. 129, care presintä pe Fät-frumos care
vrea sä Murgul
Pe care de
pe de vin,
Teancuri de postav :
Postav rosior,
vreau 'nsor,
Curtea imbrac,
Curtea curtenii.
mai toti
Dar Murgul aminteste cum a fost la nehäränit
potcovit", cu Turci cu Frângiu, cä a trecut Marea, ca nu
se decât
Talpa cizmelor,
de buzdugan,
Poale de caftan,
el a
Pe-o de soare
una de
la BoboteazI el se Intrecea caii häräniti potcoviti".

www.dacoromanica.ro
 116 CLAR

Intrecerea Murg se no. 252. Fiecare se

roagä puterilor mari puie piedeci avântului rivalului säu.
pefire de
Supt aripa ceriului,
la strunga e la no. unde se vede zestrea pästoreasca,
darul de zestre" :
Sute, sute oi cornute
la coarne zugravite,
Cu 'n
de argint.
Un alt cioban pa$te oile pe cer le

La un nor
le
In de
puind ca
un berbece
Frunte de trei palme,
'N cap cu coarne,
se

nepricepute,
unde merge la vânat Oanea voinic", care va face
din sângele pod din pielea munfi din al par, alt
pod oasele ciutelor (no. 112).
Vedem ciutalina" optzeci de zile, ciutalinä
splinä" (no. 115).
Inteo bucatä, cerbul Dornnului,
Cu coarnele rimurite,
Cu aurite,
se cere a fi crufat, pentru Fiul sfânt" a adus pace :
astazi nu curga,
Lacrimi azi sa nu se scurga
vânMorii, in genunchi, fac cruce din sagefile no. 133).
apoi Dumnezeu care vrea ale cui
lui Neagu Fät-frumos, el räspunde :
Cu dreptate spune-ti-oiu
Ale cui ceste oi :
D'ale tale cu-ale mele.
Eu le tu
Eu le tu le
Eu le tund, tu mi le cresti.

www.dacoromanica.ro
NOUL 117

Domnul, väzându-1 cuminte" dulce la cuvinte", nu-i cere

pentru partea sa decât
La doua miele,
La un miel frumos,
La Ispas un cas.

Altä datä (no. 139) apar, a Miorifei:

...trei pacurari
Cu ciopoare mari,
Padurari munte,
trei de cruce, -
doi veri primari, dar lotri mad", unul singurel" n-le
131-2, 257-8).
Iatä pescarul cu toatä povestea lui, izbutind a prinde doar,
fundid mätitei", un rac cosac". Nnvodul, o noun
toann", scoate doar pläticn", apoi chiar pe puiul
drei". chinuindu-I, pescarul face sä vie vidra care-i
spune unde e rostul bun de pescuit (no. 117).
Din plugarul, luând 'n gurä", se
le binecuvânteazn :

Cresteti,
'n
oyese
de dese,
la subsuori
porumbul
la (no. 120 y. no.
Me5terii, esterii", fac, cu lemne din pAdure, casä mare
laturi", imbârnitä varuitä". aläturi,
culege roada câmpului : e toatä povestea strângerii roadelor, pentru
ca apoi nevasta sä dupä datoria ei, copaie" colacii
(no. 123).
Nu lipse5te, sfâr5it, nunta criminalä frate
alaiul ei (no. 134). domeniu, cearta, pentru folosul
brad teiu (no. 136).
Acestea pe multe cânlece de stea, dese ori
de fabricatie arturnreascA, din lumea dasailor. Capi-
tolele plugu5orului", sorcovei", etc. bogata culegere.
N.

de sat, Ori, imensele

Ai oaspeti Cu ziduri mândre
Voi, neam plebeu ceritor,
De voi adesea ni-e dor.
de greaua
C'dnd. pustii Când vedem nevoi,
nu vedem vii, 'nvie 'n voi.
N.

www.dacoromanica.ro
118 CUGET CLAR

Cum se compromit cum se clasicii

Vorbesc de poznele unor editori unor ingrijitori de teatre
clasice. Le-am când am dat o editie din
Pastelurile" lui Alecsandri, care, toate tipäriturile curente,
presintau serioase, dar nejustificate ; modificAri
dernisäri Le-am reproducerile atâtor
scrieri alese sau volume complete, care textul zburda cu totul
aläturi de forma lui adeväratä. Iatä cum au fost compromisi cea

melui -
mai mare parte clasicii nostri. Ni oferit supt
s'o recunoastem -, pe un
modernisate färä gust, fragmente care dau pe fatä
tare
nu-

rästälmäciri cu de-a arbitrare, cu un cuvânt :

texte care nu presintau nici sufletul autorului, nici limba timpului,
nici sensul atmosferei locale.
De-aici nevoia unei salväri, unei reintregiri. fac atkia publi-
cisti cari, când nu se cu o simplä
lärnuritoare, cautä originale, räscolesc manuscrisele, cerceteazA
textele dau operelor primarä autentia E casul
sä amintesc aid, cu toate laudele cuvenite, opera de salvare pe
care, cu Duiliu Zamfirescu, a intreprins-o, ultimul timp, profesoara
Mariana Rarincescu. E vorba de cele volume editate la
Scrisul românesc", colectiunea Clasici români comentati", care
apare, cu multä sub directa supraveghere a profeso-
rului N. Cartojan.
De astä datä ni s'a oferit o admirabilä adunare de poesii
pusä la punct a celor cinci romane care au fäcut din
acest artist, nu un mare clasic, dar mai ales cântäretul
duios al boierimii românesti, pusä la grea cumpänä. Spre a aprecia
adevärata ei valoare aceastä operä de salvare a unui mare clasic,
e de ajuns sä aläturi vechile texte de cele resultate din
ingrijirea meticuloasä, putea zice : a Marianei Rarincescu,
care a pus aici, nu numai pricepere devotament, dar mai ales
putere de pätrundere Textul a fost deosebi urmärit
fidelitatea credinciosului care nu sä se atingä nici de
unele semne ale vremii, nici mäcar de fatale in
astfel de In felul acesta, un adevärat eroism,
textul a fost sustras de pe panta alunecärii, a fost restabilit,
autorul a fost salvat, acestei harnice comentatoare, care,
pe lângä un text purificat de toate insanitätile unei edituri negli-
gente, adaugä un bogat aparat de note, ilustratii facsimile
studii introduckoare, analise caracteriski care ni-1 fac pe autor
accesibil toatä deplinkatea sale senine alese.
Astfel lucrurile, nu pot mai deck pe
cetitorii au pietatea marelui scris sä prefere
rianei Rarincescu, care nu numai l-a pe Duiliu Zamfirescu,
dar a sä ni-1 ofere cum a fost trebuie
Este munci devotate pricepute.
Paul I. Papadopol.

www.dacoromanica.ro
NOUL 119

Dintr'un carnet
(Urmare
de Agarbíceanu.
Rusalina, din copilgria mea a lui a fost cunoscutg nu
numai la noi in sat, ci in tot jurul. Povestea ei am inteles-o pe
trecerea anilor.
Bunica lova nu ne niciodatg pe noi, pe copii, cu
vorbe, cum fgceau alte femei, când copiii ori nu se
mai astâmpgrau.
n'am din gura ei, nici a mamei :
- Plângi numai, vine ea o te pun in dgsagi
te !

Dar aduc aminte zi de deschise

tot cu o
de spate, cu peteciti pe umgr, sur
murdare peste spate, peste umeri, peste fata
o numai zdreantg. Se uita drept
trei se zmuciau lanturi sä le
zugrumati para, ochii erau sglbateci.
Am nu puteam misca, la
simtiiu zmuceste cineva putere de brat :
- Nu te uita ochii ei, !

Era bunica
cu impinse de spate in odaie, trântind
mine. De acolo, de grea in mine, urechea.
- Lele lovo, ccva babei !", se auzi un glas gros,
dorogit.
- Lele lele, dä pentru sufletul mortilor".
Cânii acum furiosi.
- N'ai mai fost de mult pe la Rusalino !", glasul
cunoscut al bunicii, mi-a mai venit la Ai fost
prin sate ?".
- Am fost, lele lovo, lele ! Tot caut nu-1 mai
nu pot muri nu-1
- Numai Dumnezeu unde e Florica.
darnic mai cauti pe drumuri. Nici ochii nu te mai
- Ochii nu, c'abia mai o zare inseratä. Da' ajut
simte vede mai bine ca omul.
nemeri pe supt care-mi doarme fata, m'a
m'a junghia la oiu pe mormântul copilei".
- 0,
odaie, trecu pe
!", auziiu suspinând pe bunica lova.
mine : Adecg tot :
in
nici mai
bine, nici mai
In curând se cu o bucatä de pâne moale o
de
- Bogdaproste", auziiu pe
se potolirg. Se vede bunica a petrecut-o la

www.dacoromanica.ro
120 CUGET CLAR

ce auziiu inchizändu-se, am indräznit sä in

pridvor.
- Vasilicä dragä", incepu bunica, Tiganca asta vine rar
pe la : odatä, de ori pe an. Tu n'ai mai väzut-o
acum. nu te niciodatä ochii ei. E o nenorocitä, deoache
pe toatä lumea care i se uitä ochi".
Nu atunci ce este deochiul, de descântase bunica
mai de multe ori de deochi. Pe semne descoperi ceva
-
ochii mei, pe
vre-un
mea, adause :
vedere i-a mai rämas. Nu cred
Te-ai uitat ochii ei
fi fäcut
Erarn infricat. Vedeam cä bunica e mai dä deck
de obiceiu.
- Ochii i-am väzut bine, cä se uita pe sus, drept
Dar e bunico !
- Päi, au Imbätrânit-o suferintile ei de moarte.
Dar a fost cea mai frumoasä tot jurul. Fata ei,
Florica, era leitä mamä-sa.
De-odatä täcu, cruce, mä singur.
De atunci, am mai räsärit, am rämas incredintat cä erau
adevärate slugii noastre, care-mi spunea cä sânt
strigoi strigoaice. Rusalina asta, o strigoaid trebuia sä fie.
Dupä o vreme, i-am spus searä bunicii.
- Cine-ti mai prostiile astea 'n E o muiere neno-
rocitä, atâta tot.
Dar vorbele ei nu mä mai puturä convinge, am crescut
umblam la oras. Din mai auzit despre
Rusalina mai am cä nu era decât o femeie
nenorocitä.
N'a fost niciodatä märitatä. Lua palme pe fiecare fecior de
Tigan care cerca sä se apropie de ea. Ba se cu ei
dovedia pe toti, dacä nu cu puterea, cu unghiile. de
rnicä orfanä de pärintii, de la noi
cine de sä fie neam de corturari cari cine
ce au trebuit sä se despartä de laie.
cäsutä au Inciripat ei de a muri.
Copila,Rusalina, a träit din mila oamenilor.Tof o bucuros:
de neagrä, era de frumoasä, se lumina curtea care
Bunica Sora, aproape de-o ca ea, aducea De la
ea am auzit mai ales povestea Rusalinei, când am crescut mai mare.
Mai märi$oarä, lucra pe la crestini. Crescuse mlädioasä,
tare ca o coardä de otel. bäteai palme isprävia un
lucru. Se pricepea la de spälat, mai
ca o volburä in lanul de grâu, cu secerea strälucitoare
mânä. Ochii ei mari negri ardeau intunecat. Nu era
bucuroasä de vorbä. Nu glumia cu feciorii de RomAn, cari ar
fi bucuros vorbä cu ea. Pe mai indräzneti pälmuia
ca pe cei din neamul ei.
Crescuse misterioasä, ca o floare exoticä, mij-

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 121

locul satului, podoaba lui. Socotind dupä fata ei Florica,

pe care a cunoscut-o satul trAitor azi, purta amintirea
proaspätä, aceia nu avea fetele din jur.
De-odatä, sfâr$itul unei ierni, näscu o fatä.
tigänia satul au Nimeni bänuise sarcina ei.
Tiganii se jurau dintre ai nimeni n'a cutezat sä se
de ea. Unii aduceau aminte cä primävara trecutä Rusalina
a lipsit din vre-o doux Nimeni nu unde s'a
dus. Poate la lucru satele vecine.
Rusalinei, atunci, i s'a deschis de-odatä glasul. Acasä,
la lucru prin sat, la lucru pe cânta aprindere, ve$nic
cu copila, Florica, apropiere. Avea un glas de altfel cald
adânc, pe care oamenii minte ziva de azi. Bucuria
veselia se revärsa sufletul ei ca un torent de munte
inunda farmecul ei pe cari apropiere.
Când legäna copila acasä, tigänimea fäcea roatä cui-
bului care cânta fericirea. Din ochii bätrânilor ddeau lacrimi.
feciorii albiau la de palizi ce erau.
Ajunse nestemata faraonilor din sat. Se uitau la ea ca la o
lume.
Sfio$i, de-un neam ea sä-i daruri, de-ale
mândrii.
Dar Rusalina nu primi de la nimeni nimic. Tiganii o cinstirä
o admirarä mai Fiecare era gata sä cu cutitul pentru ea.
apoi, ani, ea pentru fatä-sa Florica.
ca un spic din ce cre$tea, sämänau mai mult.
a ajuns de $aisprezece ani.
Atunci, noapte de cu fulgere dese tunete groaznice,
se nenorocirea. Tiganii stäteau bordeie. De
groaza tunetelor nu li venia somnul, cum ei fricosi la vreme tare.
De-oclat5, tunete, se auzi un zbieret ca de junghiatä.
mai viteji ie$irä In u$ile bordeielor. R5gnetele
veniau de la casa Rusalinei.
clipä nävälirä vre-o treizeci acolo, cu mânä. La
lumina fulgerelor väzurä u$ii o de Rusalina,
rägnind, se izbia de dädea din mâni, sä
pe cineva.
Când oameni ea, sä Abia Ti-
ganii ce spunea.
A räsärit din noapte un fecior Malt,plete negre, must*
abia räsäritä, argint, cu ascutit
tead, i-a cerut pe Florica de nevastä. Nici ea, nici fata, nu
s'au Atunci a scos a junghiat-o in Rusalinei,
a luat moarta pe umär a in noapte.
incheiatä a fost pustie de de
au in noaptea sä caute pe
pe Florica.
Rusalina, ce a povestit cum a putut, nenorocirea, a
din sä izbindu-se de

www.dacoromanica.ro
122 CUGET

cu brafele. Se iniepta furioasg, nebung. smulgea

deschidea de din obraji.
Tiggncile nu cutezau se apropie de ea. Trei zile trei nopfi
a tot rägnit, a adormit ca din
ingrozifi, cu ea.
A patra zi, când s'a desteptat, se potolise. Dar Tiggncile au
bägat cu de Rusalina nu mai vede. Se izbia, cu
ochii deschisi de toate lucrurile. Incepu sä cu
de an nu vazu nimic. In vremea asta n'a o
din Mânca ce-i Românii Tiganil. De
când se gemea zori.
Tiganii se intoarserä färä Nu Rusa-
lina nici nu-i aude.
o de an din Dar, când se din nou
lume, privirea ei era tare ca flacira ofelului, ve$nic neschim-
batä. Nimeni nu o putea suferi. Intreaga i se schimbase.
o de Nu mai lucra. Cer$ia. Era
incovoiatä. Umbla din sat sat, cu
privirea pe Cäuta pe semne pe ucigas.
Mai ani, avu rgstimpuri când orbia de tot,
pe vederea-i revenia, tot mai slabä. Acum, spunea tot cautä
mormântul fetei. Nu va putea muri nu-1 va afla.
Crestinii o miluiau cu strânsä de jale. Cutreiera mereu
satele din jur hotarele. De multe ori, pe inserate, speria copiii
cu când o vedeau ivindu-se, ca o de
Mergea tot pipäind cu ei.
Inteo a dispärut. troienira niste viscolite pe
la al sat de aici, nimeni mai de urmg,
la topitul omätului. Ori, poate, ei a
simfit glia sup; care dormia Florica ei, a sägetat-o cu junghiu
de moarte, cum spunea ea bunicii lova ?

N'am adormit noaptea aceia zorilor. Chipul

horancei din trezi In amintire suflet intâmplarea
asta, asupra adese ori s'a aplecat copilaria tinerefa mea.
le pe Rusalina pe fata ei Florica, nu cu uscgciunea
de acum a inchipuirii, ci cu cea din tinerefg... am ajuns
la o incheiere, la care m'am oprit de multe ori in Toate
neamurile de oameni fäptura Ziditor. nu-i
prin care sä nu vorbeascä lumii Dumnezeirea, prin pufin o
strälucitoare a sufletului. In viafa a faraonilor arde
mereu o floare de sânge : dragostea... De supt soarele aril
de lume au adus ei acestei turburatoare otrgvite,
adese ori ? bucurie de de libertate
numai din soare poate !

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 123

Moartea
- LuI Kyóstf, - de G. Stino.
Au de o molimä toti päunii lui
lipeanu.
Ciudatä fäpturä acest Filipeanu, bogat, grija zilei de
mâne. petrecuse tineretele la Bruxelles, unde studiase dreptul.
Anii sträinätate au represintat pentru dânsul o epocä de
incomparabila perfectie, peste de ajuns astäzi. inte-
resa de putin lumea. Nimeni nu-1 väzuse pe sträzile ora-
träsurä, mergând la garä sau, undeva, la
Nimic nu exista lume pentru Filipeanu o nepoatä
ceata de päuni in dreia ducea bätrânetele.
Casa, demnä sä figureze in comedia omeneasa a lui Balzac,
avea oarecum unei clasice litografii din epoca roman-
tia. Ziduri vechi groase, acoperite cu ederä care urca in
vârful unui turn, apoi grädina migälos dar unde
in afarä de lunile verii nu vedeai picior de
Din lunie spre lui Septembre, casa tkerii se
cura de viatä. Obloanele verzi ale ferestelor din se deschideau,
läsâncl calea luminii. Venia nepoata, o femeie tânärä
de copil. din copilärie. Supt ochii mei
in adolescentä apoi in maturitate. cunosteam doar
supt numele de nepoata"; nu uitam niciodatä cu ce rochite se
cu un an mai ; crescuse aproape odatä cu mine,
färä sä fi putut care-i mai mare. paradisul cu ciuda-
tului vecin, silueta. Ii bänuiarn oarecare prefäcute
ascunse. Se printre boschetele frumos tunse,
absentä pard, in prada unei obsesiuni. Pianul räsuna zilnic,
vara, din casa cu turn ederä. Valuri pätimase de clasicä
prin ferestrele deschise. Nu uita niciodatä furtunoa-
sele acorduri de Beethoven care se sä braveze freamätul
furtunii pe cale de sosire, supt plumburiu.
lipsia, presenta nepoatei" ; o doriam cäci o varä
vor de acolo alte glasuri decât vaietele pustii
ale päunilor.
Tristele päsäri purtând podoaba apäsätoare a unor vesminte
lemne, cred fost deslegati de blästämul greu ce
li-au dat fioroasele gemete. grädina lui Filipeanu arätau
strälucirea de carnaval ca niste fantome fugite dintr'un paradis
idolatru, iar din când când desertului se incrucisau
peste copaci, chip de amenintare veste rea.
Nici musafira nu prea era väzutä dincolo de gardul de fier al
grädinii ; petrecea diminetile amurgurile brazii din
unui mic havus, absorbitä de färä intrerupte doar
de räcnetele päunilor sau de Intrebärile nelipsit de lângä
ea. Seara, adesea, o umbrä albä peregrinä tärziu aleiele
apoi se aprindeau luminile din camerele cätre stradä,

www.dacoromanica.ro
 124 CUGET CLAR

aceia$i umbrä se vedea continuându-si plimbarea ca o

pânä ce venia ocrotitor.
umbra se aseza la piano. Atunci eram sigur musica va tinea
mutt, aproape de miezul noptii... Din cerdacul mieu primiam,
odatä cu acordurile generoase, boarea ametitoare a heliotropului
din grädina lui Filipeanu. Erau straturi aproape de gard,
care luciau bizar prin noaptea sträbätutä de anemicul bec electric
de la räspântie.
Despre päunii lui Filipeanu vorbia multe. Era un fel de
legendä a orasului. Odatä, moartea sotiei sale, i s'ar fi arätat
vis o sfântä care i-a poruncit sä creasa ceata de päuni. Omul
orbeste vorbele curând o droaie se ivi
in grädinä, privitä toatä curiositatea de copiii de la
primarä din apropiere. Unii mai sustineau Filipeanu sta de
vorbä ceasuri päunii, ei ascultau ráspundeau
legea mi$cându-si capetele mari cât Altii näscociserä
cä nici nu dorrniau acasä päsärile acelea ciudate : cum
tunerecul, plecau, zbor, o parte spre cimitirul israelit,
veniau sä se aseze la mormântul räposatei sale din cimitirul
Sf. Constantin. Ceva din halucinatiile povestirilor lui Edgar
sau Hoffmann plutia in aier peste casa vecinilor de peste drum,
povestea cimitirul mi-ar fi pläcut s'o intâlnesc printre
unui Les fleurs du mal".
Abia trecuserl câteva de s'au dat läturi obloanele
sosirea nepoitei, se vestea s'au
präpädit päunii, dupä ce boliserä câteva zile. A
fost chiar veterinar, pentru prima datä la niste
de pacienti. mirasetn auzind vaietele obi$nuite.
Párea de necrezut zvonul prápädului cete de päuni, ceia
ce totusi se intâmplase.
La un colt de stradä, zi de târg, mijlocul forfotei
täranilor, un pipernicit zdrenturos, gata la
desfácea o obisnuitä : pende päunilor morti cu
miscätoare frätietate. Le vânduse bucätäreasa. Erau de tot
felul, mari, purtätoarele ultimelor vanitäti, câteva femei
.se cumpärând pene lungi, inflorite la cu chipul unor
ochi ingrozitor de ficsi.
Instinctiv, m'am apropiat de negustorul de ocasie am cum-
pärat un buchet de pene ; o cristalinä din necunoscut
mi-a poruncit sä am ceva din päunii lui Filipeanu. clipä mi s'a
pärut inexplicabilä presenta penelor mâna mea, ca cum mi
fi däruit vis vre-o vedenie. Mä sägetä un :
odatä päunii nu s'a pierdut oare ceva din
Nu voiu bizara sä mai aud sträpungând ge-
mätul funerar atât de obisnuit? voiam sä arunc penele,
mâna refusä desclestarea. Le voiu duce deci acasä.
Ajuns mele, mänunchiul de pene mânä,

www.dacoromanica.ro
 SÄMÄNÄTOR" 125

pe nea$teptate privirea vecinei de la casa unde nu mai

pinau paunii. Atunci i-am putut observa voie chipul, de totul
durase doar Un zimbet, lung unui fulger,
dar tot de luminos, se läsase armonios de pe buzele femeii, un
zimbet splendoarea lui. femeie finä, dotatä
dosa convenabilä a simtului ridicolului, trebuia numai deck sä
aromeze surâsul cu pulberea vecinul sosind cu
maiestosul buchet de pene. Am gâcit.
De atunci, zi, acelasi de o clipä venia din spre
tufele parfumul greu al iasomiei era triumfAtor, voind
aräte o biruintä de curând. Blästämatele de pene erau de
indoialä. Imi repetam imaginea pä$irii mele, poate solemn, färä
sä buchetul mânä...
a
matinalä nea$teptatä fäcu sä sune clopotelul.
capul tuns masina cea mai micä, picioarele zgâ-
goale sandale, la ca

-
ne-am fi de când lumea.
roagä frumos mämica sä-mi dati voie sä-mi caut zmeul :
a azut adineaori la mata in fundul grädinii ; sä fi ce
nice tumbe a nimeni putea
Când 1-am cine-i mämica dumnealui, $trengarul räspunse
cä stä la mosu, vis-à-vis". pe bäietasul misterioasei vecine
mea, privindu-mä curios nu färä sä
nuiasa instinctiv mine un prieten.
In mare bucurie. Zmeul nu pätise nimic se oprise
unei tufe de astfel 1-am putut micului
care parcä avea ceva de spus läsa pentru mai târziu :
- Vä roagä frumos dacä nu supärati, sä-i
mutati ceva de cetit. grijä, mämica pästreazA frumos
cärtile ; are doar trei dulapuri pline acasä !"
Nimic greu sä gâcesti preferintele de lecturä ale unei
femei, atunci când place mult musica Am
la intâmplare trei volume, dintre care un roman finlandes
tradus frantuseste : Cântecul florii ro$ii", pagini cu totul
de banalitatea de salon sau de speluncä a romanelor obi$-
nuite azi. Puteam fi sigur nu-1 pe Linankoski, din
celor câteva sute de curi. Copilul prietenos se neväzut pe
poartä, ducând povara zmeului a cärtilor.
De unde vecina cä la ? Curând aveam sä
aflu lucruri multe mai surprinzätoare.
- Märnica vrea vä dea sä vä
sunä cristalin silabisit, din gardului de fier, unde se
noul mieu
Apäru doamna, zimbet pe buze,
peste poartä o mânä cusur. Märturisesc explicabilä
numai prin curiositate mister, mai ales cä doamna Verea, privitä
de aproape, n'avea nimic extraordinar sau aparentä.
femeie la care bänuiai colaborarea armonioasä a cu

www.dacoromanica.ro
126 CUGET CLAR

fisicul, nu-i trebuia nimic zgomotos pentru a fi remarcabil.

In niciun cas nimic din haosul casei in fäptura ei.
mi s'au Imbräcate cu suptire, pläcuserä
toate, mai ales romanul finlandes. Domnul Tucu, mesagerul literar,
va trece pe la mine, cu rugämintea sä-i trimet alte räsfätate
cu egal tratament.
de zile de când nepoata lui Filipeanu petrecea verile aici,
totu$i nu-i cuno$team träsäturile ci numai taina tulburätoare
a siluetei päuni, pinii de Normandia boschetele parfumate.
Verea mä pofti apoi pe o band, supt pini,
acoperitä de perinite rosii, se prelungi nimic
precis, abil de femeia care färä avea ceva de spus.
Imi vorbi despre solitudinea ei, de pläcerea ce o simte
unde n'are contact cu cei din jur, unde poate
gädui voluptatea de a fi a ei amintindu-mi cä nici eu nu
päream a parte la vre-o altä viatä aceia dintre
Oamenii cautä totdeauna asämänäri, iar, le gäsesc,
cred cä-i o adeväratä regäsire univers. Adesea place
seasd asämänäri nu numai aptitudini sau gusturi. Sigur,
simtiiu o multämire pufin comunä paralela
sä de loana Verea, retinându-mi o
clipä mâna, tainic, privindu-mä bizar in ochi, aproape hip-
notic : Am sdpat de päuni, stafiile acelea lucitoare cu
glas de Aveai oroare de dânsii, eu la fel.
impresia unor de cimitire. Cineva mi-a cetit o
soare de a d-tale in care te plângeai de casa era
ciudä barem nu turnul acesta vre-un astrolog sau
alchimist!" surprindtor de expansivä, bueuroasä de aierul
meu mirat.
este de lumea! Scrisesem prieteni de departe
ceva despre casa päuni, mai ales cu privire la strigätele supä-
rätoare, dar care anume din epistolele mele degetele
fine ale Verea ? Cum au ajuns ? Ea imi gâci intrebarea,
cum numai femeile sä-ti desprindä un din privire.
- Te miri ? Avem doar un prieten comun. Drept sä-ti spun
m'am simtit chiar mägulitä de cum ai vorbit despre mine, o
necunoscutä, mai ales bärbatii simt ei o adeväratä
luptate de a vorbi mai usor despre femei... Acum pot chiar
sä-ti spun pentru dumneata cântam ceasuri cu fereastra
deschisä, sä pot räscumpära urletele casei Dar, de când
nu mai pe Cesar Antim ?"
Cesar Antim! Bunul meu prieten de pe Universitätii !
Acum, aläturi de Ioana Verea, mi se pärea prietenia de
la locul ei, ca cum fi cunoscut-o de ani.
väzusem de mult lipsa lui mi-a fost aproape un gol sufletesc,
Exista noi o comunitate de gusturi idei, anii de
strânsä prietenie, simpla a existentei noastre era de ajuns
sä ne satisfad. ce niciodatä nu fusese vorba
noi de loana ?

www.dacoromanica.ro
NOUL 127

- De acum eu fi alchimistul astrologul din foisor.

Trebuie sä-mi dai mie o panä de päun, drept eu nu
mai am niciuna!"
*
muri Filipeanu, - de supärare dupä ceata de päuni, spunea
Lipsiam din oras, astfel n'am putut sä-i arät loanei
gretele mele, nefolositoare banale astfel de momente, dar
fi bucurat de s'o fi
De Pasti mä astepta o scrisoare plic neobisnuit de mare,
flora cu un timbru italian, artistic, represintându-1 pe Dante.
Scrisul prietenului Antim. scrisoare prodigioasä, zeci de pagini
Mute la din Sicilia, se va asätori de
Rusalii cu loana vor petrece vara casa a
chiului plecat din lume.
S'au tinut de Moartea päunilor casa, moarte mis-
terioasä pentru mine, dar pentru destinul
Aproape patru nu ne-am despärtit, hoinärind prin
acele poteci täinuite, dornici de toaca de
blând colorate ale Bistritei Moldovei. Un mister de câtiva
ani se topi fericire, poate târzie, n'am autat a
cerca sä-1
Odatä cu sfârsitul unui Septembre pictural, Antim,
amicul Tucu, plecarä, läsând casa iaräsi Filipeanu odih-
nind de mult cimitirul umbrit de brazi, lângä sa, acolo
unde dormiau odatä päunii.
Doriam, de istovire sufleteascä, sä aud iaräsi suspinele
fioroase, färä care clädirea Impodobitä cu mi se pärea
sträinä acum când se golise pentru grele lungi luni.
epod se iremediabil, rämânându-i, ca cea din urmä
supravietulre, buchetul pene de ce trona vas
muriu pe o biblioted Incärcatä cu tomuri grele.

A mea
de-ai venit!
Gem din subtiori uriase
cresc imensele
De frunze sulcinä pe zenit.
E ca 'n jur de sacrilicii
noaptea glea ca 'n iernele polare:
Primeste de
In care-am strâns din sufletu-mi de soare.
Deschide buzele spre 'mpärtásanie,
Transfigurând suprema danie;
nimb de
C'un de spovedanie.
N.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA.
Insemnäri.
Despre limbii literaturii italiene la Sibiiu scrie
d. Pimen Constantinescu, apreciat specialist aceastä
o interesantä inteligentä dare de samO.
Punctul de vedere al armuitorilor, zice d-sa, ar trebui
de la ideia se contribuie nebänuit de mult la români-
sarea romanisarea spiritualä a prii, prin intärirea limbii italiene"...
apoi : aceastá limbA, prin frumuseta ei frä-
tietatea ei desävarsltä..., se mai
In fine, prin ea se dá un ajutor nespus de mare limbii latine".
istoricul pätrunderii treptate a italiene
din Sibiiu, infiintarea unui curs liber, cum introducerea
publicatii de-ale fratilor nostri aceastä cetate. Lucrarea se
cheie cu o interesantä autobibliografie italo-românä pentru anul
1937", care dä mai bine pe fatä osteneala acestui pro-
fesor pentru apropierea culturalä a celor douä neamuri latine. E
o muncä serioasä continuä, care face din d-sa, aläturi de
Claudiu Isopescu Al. Marcu, al treilea cercetätor fanatic pe
aceastä linie, a drii adâncire nu poate fi deck spre binde

incercare de a câtorva koane din trecutul neamului

ni dä placheta De prin profesorul publicistul Lucian
Costin, care, de multä vreme, osteneste pe meleagurile ;
eo aleasä, inchinatä vremurilor turburi. In ea, cu
cu grijä adunat din vechi hrisoave, cronici scrieri bisericesti, ni
se zugrävesc, versuri lungi, figuri domnesti. Astfel, dupä
un capitol introductiv Voevozii cronicarii", altele despre :
Drago$-Vodä, Alexandru-Vodä Bun, la Räzboieni,
Alegerea Domn a lui Petru Räsbunarea lui
Tomsa, Moartea lui Alexandru-Vodä Läpusneanu, Musatinii,
se cu apoteosa principatului Moldovei.
Versurile, de greoaie din causa lungimii a limbii prea
totusi curgAtoare reusesc sä ne transporte
marilor voevozi dätätori de legi datini". E o läudabilä
incercare de a graiului strämosesc, astäzi atât de greu
amenintat de nävala neologismelor. Cutare fragment ni aduce
aminte de Gr. Ureche.
In nr. 4 al revistei Preocupäri literare", d. V. V.
descifreazä o parte din corespondenta lui Alecsandri din epoca
renasterii României". E un material pretios pentru bogätia de
formatii, impresii de cälätorie, Românilor la Paris. scri-
adresate lui Ion Ghica, N. Bälcescu altora din cer-
cetarea atentä se poate reface firul istoriei. latä de ce
trebuie sä ne bizuim pe acest fel de documente, ca cele
mai vrednice zbuciumul sufletesc al epocii".
In acela$i numär o nuvelä inediti de L :
un an de jale", tot din Viata meseria0or
P. I. P.

www.dacoromanica.ro
 Ce datorim englese
(Urmare.) de N. lorga.

Traducerile vechi imposibile, intre traducerile lui

peare din engl9zeste in numai bune,
numai de un diletant cum
eu, un profesor, care este d. Grimm. Numai nici el,
eu, nu avem vremea traducem intregime opera lui
Shakespeare.
Acesta este curatul Shakespeare se poate traduce in
aproape cu cu conditii : si
englezeste, si ai literaturii poesiei in suflet.
Ceia ce au ficut traducatori ai lui Shakespeare, cari au luat
din frantuzeste, prin urmare, dintr'o interpretare ca
la interpretare mai e de
Intre acei traducitori sânt trei oameni foarte onorabili. Unul a
jucat un rol foarte important in a P. P. Carp,
care avea un mare talent oratoric ; scria era cu totul
A tradus onest, numai traducerea lui nu pre-
tuieste, cum se spune in limba vulgari, doi au
venit doi oameni cari perfect englezeste, fratii Ghica,
lui Ion Ghica. Traducerea a reusit mai bine deck a lui
Carp, pentru motivul mai rea ca a lui Carp nu se putea.
Nu mai vorbim de traducerile comandate de Teatrul National,
care se intrebuinteaza sau trei ante-
Hoare, pe intervine regisorul cu lui, a
mai vorbi de actorul care, une ori, nu intelege mult din spiritul
lui Shakespeare sau din deosebita interpretare a lui Shakespeare.
eu am la Londra, jucate de doi foarte mari,-
unul era .Hellen Thery, - piese ale lui Shakespeare, dintre
care una era Hamlet, dar Hamletul visitor, sentimental,
mantic, ci un Hamlet de-adreptul nebun, zbuciumat, brutal, care nu
mi-a plicut, dar in fine aceasta este o interpretare. a-1
interpreta pe Shakespeare cu cu cum il represin-
cite noi, in de admirabila a lui Hamlet
de Manolescu, pe care joace Othello, care nu
bucurat de aceiasi favoare ca Hamlet, felul acesta nu merge.
In de traducerile acestea, este una care servi mijloc
de distracOe Fostul mieu coleg, pensionar acum, - in deose-
bire de mine, care, printr'un vot cerut, nu de mine, ci de
dr. Marinescu, care voia si fie pe dar nu se presinte la
Senat singur, m'a luat profesor pe
de pentru pensionar, n'am aptitudini d. Mihail Drago-
mirescu, care nu englezeste, a tradus din Shakespeare.
aduc aminte ci are undeva un pasagiu in care i se spune
lui Romeo : Madame". De unde vine Madame" ? atunci,
dat un rispuns, d-sa este dintre cari au gata
1938.
www.dacoromanica.ro
130 CUGET CLAR

chiar a pune cineva intrebarea, - madman" din

englezeste se traduce in prin Madame«. Era o teorie
intreagá : de Romeo e bärbat, cu toate acestea avea in momentul
acela o atitudine care cu atitudinea unei femei este bine
i se Madame". Se de ce traducere
se asa.
Shakespeare este ceva international, international mai de
vreme. lumea in ce Voltaire, care avea capul
gros pentru Anglia, de este considerat ca introducitorul in
al ideilor englese de a stat in Anglia, a
glezeste a scris despre Englesi, chiar intentia de a
in Anglia, de neinchipuiti libertate, - Anglia nu a
niciodati o de libertate neinchipuitá, cum credea el, dar
el nu a niciodati istoria poporului engles, - considera pe
Shakespeare ca pe un nebun de geniu", care trebuie imitat, dar
corectat.
Un scriitor care se intorc astázi simpatiile poporului italian
care este Ugo Foscolo, in vestitul lui roman sentimental
Ortis, pe trei principali represintanti ai umanitatii
literaturi, intre acestia este Shakespeare. romanul lui Ugo
Foscolo e d'inainte 1800, ceia ce acest al unui
doctor din Insulele al unei foaste grecoaice,
a unui cizmar, pe Shakespeare mult mai bine de
cum il la Paris, Voltaire.
Dar, vedeti, de atunci, de 1800, Shakespeare devenise,
de de caracteristic engles in ceia ce este mai interesant din
firea poporului engles, un scriitor international.
A venit o generatie, - trecem peste aceia de la -,
care ea a tradus mai intáiu pe Shakespeare. Trecem peste genera-
aceasta, de 1860, care, cum tradus prin Carp
fratii Ghica, ajungem la oamenii de la 1890.
Oamenii de la 1890 au cunoscut literatura tot prin
traducerile francese anume printr'o foarte mare binefacere pe
care au fácut-o traducátorii francesi, cari erau foarte
atunci foarte din ruseste din poloná, - pentru limbile
slave erau de obiceiu femei, de oarecare asezate la Paris.
acestei intregi traduatori de profesie,
Francesii au pentru prima oará ce este literatura
Francesul de obiceiu nu ceteste literatura
când ceteste totusi vre-o alta, o- in felul Noi am
fost foarte putin bágati in când ne-am tradus noi
insine, sau am scris direct in frantuzeste.
Va pe la 1890 au - cine este din generatia mea
mai aduce aminte, - acele cu coperta rosie, cu litere foarte
mici, nicio ingrijire in ce priveste tiparul, in care se dädeau
traducerile din literatura A fost tradus Dickens, a fost
tradus Thackeray, in cele de cápetenie opere ale sale, apoi
George cari puteau sá fie tradusi
sau se putea nu se de traducere.

www.dacoromanica.ro
 131

Cred s'a intamplat urmatorul lucru : toate acestea,

numeroase in general bine Francesii, pentru cari au fost
cerute, nu le cetiau, Hind literaturd dar cari
frantuzeste le-au intrebuintat in cea mai mare A fost
un fel de pasaport international dat de Francesi prin ele. am
cetit intreaga serie intr'un tirnp in foarte
nu nimeni curn fapt nu m'a
nimeni pe urmk ceia ce se din felul cum
ci m'am singur in la noudsprezece ani,
acum vre-o de secol, eu literaturi mult
mai multi dintre cari, de in
mentul acela nu existau in
Dar o a in altceva drama
tot ceia ce cuprinde drama aceasta ca spirit istoric,
ca o creatiune, in domeniul irealului, a imaginatiei celei mai
extraordinare, la culmile cele mai indráznete,
deck domeniul misterului, care, in ce priveste literatura
porneste din timpul nu scriau
zeste, pentru o secolul al afará de
Cronica Anglo-Saxonä, frantuzeste, intr'o mai mult sau
mai putin cu limba care se vorbia de obiceiu,
dar la Chaucer, care cizmar, chaussier, la
Povestirile din Canterbury" ale lui, ei nu scriau englezeste.
de atunci, in cea mai mare la creat in epopeia
medievalá ciclul lui Arthur, tot ce fi mai potrivit cu sfufletul
engles de care acest e de legat, ciclul lui Arthur
in secolul al XIX-lea prin Tennyson, acest mare poet engles
unul din mai mari ai care, la moartea printului
Albert, a presintat reginei Idilele Regelui". Albert nu a
fost rege, de a condus Anglia, dar, a fost vorba sá
cavalerii doamnele din ciclul lui Arthur, ei ele, prin vraja
lui Tennyson, n'au de la adunare.
In perioada la care am ajuns, cunosteau o parte, dar
numai o parte din sufletul s'a intimplat cá
acestia victorieni au, din spiritul engles, dar
lipseste cea de-a care este mai pentru noi
celelalte pe care le avem noi, pe cea de-a
chiar dacá o avem, o acoperim nu ne de la
Dickens, de la care a luat Nicolae Gane povestea Hatmanului
Baltag, este un admirabil notator al faptelor mici, din care se
alatuieste o povestire mare, de a da o ideie despre viata
unei intregi, pe romancierul frances alege un
oarecare de fapte pe care le presintá logic. La Dickens
tele detalii din care se compune traiul de toate zilele prinse
legate cu obiectivitate in felul acesta simti, de fapt,
vuind in jurul lumea. Dar genul acesta al realismului cu tuse
mici, se la alte literaturi. Se de multe ori,
mai bine, in literatura naturalistä ; pe
care Dickens, care nu in de ajuns, care scria

www.dacoromanica.ro
 CUGEM CLAR

d'abondance, nu le vede, in Balciul

in Cartea Snobilor" ale lui Thackeray, analisa
tuturor pacatelor artificiala. Cred amán-
aceste ar trebui traduse pentru
care trebuie se ea de a se imbulzi la Balciul
foarte frecventat, chiar din ce in ce mai frecventat.
zicem se dintre noi care momentan nu are
ocupatie nu este nici ministru : se face cu
o comisie supra-ministeriala in care el e numit presedinte.
un program pe lumea, nu
e nimic Dar, cum lucrurile se par foarte grele,
trebuie cineva din ca i le explice. Am luat un
cas la intamplare, a la persoanä, acest
cas ar intra in Balciul Vanitátilor". in ce priveste snobismul,
in el cu moment : snobul din noi se zbate neconte-
; nu ne ziva sá dormim poaptea.
Oamenii nu de multe ori spirituali,
de cea mai bunä societate, dar este ceva de nesuferit in
genul insusi al snobismului. casuri genul simpatic,
dar e de oameni antipatici, casuri genul
este antipatic fi represintat prin oameni foarte sim-
patici, cari nici nu-si dau sama de cum
Snobismul se in alte literaturi.
un cas care intrece pe al lui Thackeray : a in
Olanda un mare scriitor pc care lauzi prea mult de
desi ei se supárá, nimeni n'a lovit mai in
anumite defecte nationale el, in cartea sa Max
in nemteste, nu in ; - eu am seria
operelor lui in limba olandesi, pe care o cetesc curent. Multatuli,
pe cherna Decker, a scris poveste, in care
toate pe care functionarii din coloniile olandese,
pe vremea lui, le comiteau. carte ar trebui fie
la Fundatiile Regale, unde se nisip de dimineata
seara, s'ar putea ca Multatuli
este, de de putin cunoscut, un german,
din speta ignoranti, odinioari, acum foarte intr'o
istorie a literaturilor contemporane, scria : Max Havelaar, care a scris
o carte Muhatuli. pe dos, dar n'are
omul este savant.
Multatuli a ipocrisia olanclesä in cum niciodati
Thackeray nu a putut presinta ipocrisia englesi. un exemplu
o familie foarte care se in fratii se
;

iubesc intre ei au respect pentru mama ; mama

este paralitica. Familia trebuie se mute, atunci se un
consiliu pentru a asupra modului cum o fie mutatä
mama pentru a costa mai ieften. Toti o iubesc foarte mult au
respect pentru economia este economic. Hotärirea
consiliului de familie este sá o lege de un scaun s'o coboare
pe intr'o Fiji au crezut aceasta este cea mai

www.dacoromanica.ro
NOUL 133

solutie au convins pe care a inteles nu sa

se prea mari cheltuieli cu deplasarea ei.
Dar este la Englesi un al treilea caracter, care se nu
numai in poesie, dar in teatrul engles mai vechiu, alaturi de
de admirabila imaginatie care face farmecul mare
al lui Shakespeare al intregii de contemporani ai lui, in
cap cu Ben Johnson, cu Marlowe cu altii mai cari s'au
mentinut mai putin in gustul public. E celtic, care
mintea mai mult cred cea mai mare parte
din englesi ei
(Urmeazi.)

SIMFONIE INTIMA
fu scris lumea mea de vise, Sa pustiul intuneric
de lumind, Al care fu !
S'aduci din alb' a In dumnezeiasca
Arome dulci de de caise ; versului homeric ;
$i 'n albul chipului prihand,
Imaculatul din stele
a visuril mele...
roua ce-a cddelniot supt geand
Balsam fu pe-a sufletului
iardsi prinse !
G. Cazacu.

JOSI-MARIA DE
AMURGUL.
podoabe pe granit
$i aureste piscul ce in amurg ;
Oceanul pune de spume
'ncepe in zare s'a sfdrsit.

Usor coboard noaptea, Linistit

Adoarme cuibul. .Fumul din se ;
Doar clopotul de seard din se desprinde
Legandu-se cu marea in zvon necontenit.

Ca din din intunecate,

Din ponoare glasuri :
jute cirezile pe plai.

orizontul mare se de umbre,

lar soarele ce moare, pe cerurile
Inchide crengi din rosu-i

www.dacoromanica.ro
134 CUGET CLAR

Cu gândul la un mare precursor.,

Dougzeci cinci de ani s'au de curând de la plecarea
dintre noi - pe atunci foarte tineri - a unuia dintre mai
zestrati cântgreti ai sufletului românesc : St. O. nu
cum, dar opera sa ni amintire, in
aceiasi atmosfera de duiosie suferinta.
treizeci de de la aparitia
de H. Steinberg, a neuitatelor sale ,Patriarhaleu, prin
care, ca un adevärat aducea nu numai poesia unei vieti curate,
dar mai ales semnalul desrobirii artistice.
crescut mai ales mediu ardelenesc, care
grija sufletului precumpgnia, iar nationalg trecea drept o
mostenire, losif a dat cel glas unor accente
osebite prin care, ca un profet, fixa noi contururi poesiei
românesti. Traditionalist prin mediul melancolic
prin temperament, gratios prin inclinatie descriptiv prin manierä,
crea o poesie : aceia care se impletiau aceste
patru note o poesie de icoane de curate ca
fletele sfintilor, o poesie dar umbritä de välul unei
lancolii cu stapanite. S'a vorbit mult de lui
Nimeni poate nega. Trebuie sä se recunoascg
a fost o miscare fireascä, o reactiune
Impotriva tendintii de De aici nu scriitorii
au despretuit literatura altor popoare. Dovada cea
mai : Iosif, Sadoveanu, Garleanu, Cosbuc
cunoscuti ca apreciati traducgtori. Fapt e
torismul trebuia sä se a mai supt
tisarea unor inspiratii sfioase, ca celea din Patriarhalele" lui losif,
care sä fie socotit un adevärat vestitor preggtitor al
E o precisare, care, scadä valoarea acestel
de revendicare pe scrisului ni-o
ça pornind din deosebite, de nesecatele
artistice ale unui neam care n'a primit fie niciodatg
decum a fost totdeauna. losif a fost un sol acestei
Paul 1. Papadopol.

A.

Dintre coloanele vitd Drumerii trec plânsd

Petrec amurgul care moard. Spre insula de
Pe frunze palide-mi se departe...
In risipite-acorduri de
lampioane,
seara tot mai impresoard, Priviri fugare undelor imparte,
cu ochii de Si... viata pe
Departe-un ceas a prins din Adelina I.
undeva suspind o 31 Oct. 1937.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNÁTOR" 135

scrisoare a lui P. Cerna

Ascultând la radio, de conferinta prof. D. Mutt-
teanuRAmnic despre Panaite Cerna (d-sa zice ,Cernea",
mai rornâneascA) väzând Neamul Românesc" (din 16
lie 1938) resumatul acelei conferinte, in care ni se dau amintiri
necunoscute, despre poet, el se afla in
clasa a VII-a la liceul N. din anul
mi-am adus aminte cä eu am scrisoare
ineditä, pe care a P. Cerna, in lite-
de la la 7 August un prieten din Roman :

Sinaia, 7/VIII 905.

Eugen,
Eu nu pot pricepe cum de tu scrii frantuze$te.
De ce nu exercitezi limba maternä ?
mult bine afan de aceasta, ni dai noun,
cetitorilor mai multä inlesnire de control asupra izvoarelor
tale de inspiratie.
Eu am recunoscut numai deck ciupit pe Verlaine.
vrea sä aflu multe lucruri bune despre talentul suc-
cesele tale idealuri mai omenesti.
Te rog sä-mi ceva mai chnesc mult
pânä sä-ti descifrez hieroglifele.
Unde ai fost pe luna lulie ?
Cu cine te-ai mai ? Esti tot de viu glumet, ori
au intervenit ceva desamAgiri, care ti-au mai retezat din aripioare?
- dar pe româneste.
Al
Stanciov."
poetul iscnleste cu v" la iar nu f", - cum,
eronat, unii altii despre
Adresa de mai sus este : D-lui lonescu Eugen, student,
Smirodava 19, Roman".
Scrisul lui Cerna este foarte ingrijit, are un aier de
gingäsie samänä träsäturile sale cu cele ale
criptelor d-lui N.
Când voiu edita Insemnärile acestea literare, voiu da
simile scrisoarea de care ne
Eugen era un bun, inteligent coleg de Universitate, fiu
al lonescu din Buhus. A ajuns functionar la Admi-
nistratia din Roman apoi avocat.
Cerna moare la Bucuresti, la 23 Martie 1913. Prietenul se
stinge el la Roman, tot cam aceia$i vreme.
Ambii studenti - P. Cerna lonescu - au stat la

In text, cuvintele noutati

www.dacoromanica.ro
 ET

aceia$i gaza casele Olbrich din Str. Sf.

17. Acolo, apropiere, era vestita Mensa Academica", un res-
taurant ieften, unde studentii plätiau doi lei pentru treizeci de feluri
de Eram noi printre dânsii, ceva mai o
de la cartela" salvatoare!
Astfel se in orasul Roman, de la o a
descoperit unsprezece de-ale lui P. Cerna atre amicul säu lo-
nescu, - d. profesor Alex. Epure din Roman, un element
de culturä, un adevärat indrumätor, pe de modest de
al tineretului
D. Epure, : Insemnäri critice" (Roman pp.
42-52), a descris legMurile amicale dintre Cerna acel student
romascan, fäcând resumatul celor unsprezece
Scrisoarea noasträ, däruitä de atre d. Epure, este deo-
sebitä de cele unsprezece - vine, la data 7 August 1905,
de le completeazA oarecum (cäci este a dougsprezecea scrisoare,
corespondenta amintitä).
Foarte interesante aduce corespondentä.
Mai socotind douäsprezece (prima cu data de 17
April st. n. 1904, ultima data de 7 August 1905, scrisoare
publicatä de noi aici), vedem ele poetul astfel : in
cinci, Stanciov ; in ; Cerna ; i una, Panait
Stancio
E apoi, schimbarea numelui, forma P. Cerna", stä
sfatul dat de d. N. acest an 1904, când
Sämänätorul" publid 36, p. 564) poesia
Corespondenta de la Roman aminte$te de activitatea lui Cerna
la Sämänätorul". ce poetul, data de 24 August
1904, din Bucuresti, atre colegul :

Dragä Eugen, eu am dus-o o duc la chip

Ai cetit Ideal
Gâci pentru cine am fäcut acea poesie ?
Am vorbit conducAtor al miscärii noastre literare...
Poate da ceva pentru numärul acesta al Sämänätorului".
Ai fost undeva la ? De ce m'ai uitat ? Prepari examene ?
Eu am läsat restul baltä.
Te
Cerna."
Scrisoarea se la directorul revistei Sämänätorul".
apäruse 32, iar poesia pe care o pregätia pentru aceia$i
revistä - marea dragoste ce pästra conducätorului - este
minunata poesie Soapte", care apare 36 din 1904.
Este evident din acel timp vine prefacerea isaliturii
Cerna", - precum iscäleste cântä studentul de la Roman.
lncâ o dovadá, tot atât de : la Septembre 1904
apare Sämänätorul" poesia $oapte". ce P. Cerna
prietenului de la Roman, la data de 4 Septembre 1904, din
Bucuresti : Eu prada unei tulburäri Am
vrut sä culeg trandafirii, atras de strälucirea i m'am

www.dacoromanica.ro
NOUL 137

de sphiii sufletul adorat. Dar... vei veni... vei

schimbat pe devotatul
Ai cetit Sämänätorul" ? La redactie a fost mare entusiasm.
oapte", 5 Sept. 1904", : Cerna.

La rând, alte frumoase poesii ale lui Cerna,

Sämänätorul" Plänsul lui Adam", Legenda unei stânci",
CAtre pace". Pomeneste de ele, corespondenta noasträ, in
care el apare cernit", näcäjit, chinuit, - acesta sdnt
Se mereu atras spre Eugen prietenul iubit de
la Roman. La 13 lulie 1904, de la Sinaia, P. Cerna .
bucur de sänätatea viata care din scrisoarea ; sufletul
täu este foarte simpatic. Mai scrie-mi, faci o nespusä pläcere.
Panait."
Acum vine, tot la Sinaia, ultima sa scrisoare din aceastä
corespondentä, la 7 August 1905, - precum o vedem textul
aici, Cuget (Noul Sämänätor"), ca o
pioasä amintire pentru poetul care a la vechiul Sämänätor".
Econ. D.

VECERNIE LA VENETIA
de Emanuel

Ave Maria Pace pe mare in cer,

Din turnuri glas de trimete-addnc mister.
Ave Maria! e
Fecioarei prea Curate !

ingerii in cerur stau in genunchi acum

Domnului inchind al parfum ;
purpura de se-and venind
Ce Duhul trimete din 'nalte

Evlavie divind ce cuprinzi

'n 'nfiorare tu sufletul prinzi!
0, rugdciune ce te spre cer
Pe aripa de mister
lacrima pretinsa se topesc
bucurii de in suf let
Ave Maria l'al glas ;
cer cu lumea se 'n ceas.
de Const

www.dacoromanica.ro
138 CLAR

Oameni mai räi ca fiarele

- Fragment din -
de Ciocirlan.

(Urmare
In unna cotigelor care coada coloanei miscätoare au
pornit doi bätrâni : Soare ei
pe de lâturi, ori preajmN, oamenii slobozi
in amestec laolaltä cei de crosnii. Vrâstnicii, bär-
bati femei, se sfätuiau dându-si fiecare pärerea asupra celor
ce-avea sä li mai povesteasa vornicul vecin, tineretul,
ori fete, cu toatä greutatea crosniilor ce-i ghebosiau, se intreceau
care mai de care sá facä drum tot preajma lui
Märinas. Fete le deosebi puneau rämásag dintre doi
e fatä. pentru ca sä se incredinteze de adevär, cand
erau ardtau cu degetele Sorinei, ce se zäriau
din cäciulä, treceau se opriau spionau cu ochii
bondita desfäcutä la piept, unde bänuiau popândocii cä stau sä se
arate sânii obraznici de fatä mare... toatä truda cercetärilor,
nu uitau s'o insoteascä sfat nevinovat
-E mä-ä !
- Da' de unde
- ?
stau sä iasä de supt ca sä scoboare

--0
pe spate, ca la once fatä mare !
; da' eu mä uitäiu 'n !

ce-ai zärit ?
- Tâte de fatä mare, ghemuite
-- Ei, deoarece ?...
de ce s'o fi irnbräcat
bonditä
?
Ca s'amägeascä pe flácäul de ea!

cei doi tovaräsi haz de 'nghesuiala plodurilor, cari

aci s'avântau fatä, aci rämâneau spate, mai ales de
sfatul ce-auziau se 'nfiripä chiar pe socoteala
In vremea asta, doi bätrâni din frunte se oprirä, asteptând
norodul tot din urmä sä s'adurie Inaintea
acum sä urce priporos, care vitele ce rämäseserä 'n urmä
izbiau copitele cu incordäri puternice. Din mersul trudit, supt
de cetinä, räsuna bodnit moale de pard toatä calea
fi fost poditä lemn nu piaträ la stâncile care se
ridicau colturoase de-oparte alta.
Soare, dupä ce urcä cea din urmä a
dintâiu pe fägas, tropäind opincile zimtite de
parc'ar fi stat joc de chindie, nu mers de toväräsie.
când a crezut cä din urmä intraserä drumul
nou, se opri se 'ntoarse spre ei, :
- Nu vä mirati de ce tropäieste mosul de fi la
nu la mers de ?
Intrebarea au prins-o toti auz, dar nu suteza nimeni

www.dacoromanica.ro
rAspuns. Privindu-1 mai de-aproape cu vAdit interes, stAteau
juru-i a$tepând lamuriri.
- Nici dumneata, bade Chirilä, nu-ti dai cu socoteala ?
- De, vornice intelept, eu ce se mai torc
dumitale ?
- Ia cu bAgare de pe ce
ne cu !In mersul in copita grea,
bätând-o
calea asta dAdea de luat
samA. Noi, oamenii,
mai u$or, iar cei mai multi cu picior nu
cu luare aminte la ce asternut ni-a fost pus supt
picioare... : pe-o minunatä impletitä numai
din moarte a rädäcinilor de brazi pini.
plecându-se, cu firele care, pornind
dintr'o parte din alta ale $leaului, se impletiau cum se
tesc firele tort ori de lânä orisicare tesäturä.
Se uitarä multi din cei cari erau de dar tot nedumeriti
au fost ce prive$te Vornicului. Singur
cu purtându-se de colo colo, de la margenea de
unde porniau firele rotunde ale rädäcinilor ajungeau
impletindu-se celelalte de peste drum, din cap
cu sernne de 'nteles...
- Va sä pe dau cu socoteala,
stau sä taina ce ni la toti pe supt picioare ?
- Ca mai aproape de sfatul
de-o clipä ce stai sä li arunci, ei, märite vornice, ti-au
ce se mintea märiei tale sä se scoboare
de limbä... - s'amestecA badea Chirilä.
- Ba o fi care-i gata sä deslege taina ce s'ascunde
supt picioarele noastre, da' mintea inteleptului vornic", -
o bätrânicA, ce a fost lepädat crosnia la o parte dat fuga de
s'a 'nfipt tuturor celor de
- A$a-i, asa-i, sä gräiascä baba Chira, noastre !,
dupä ceilalti, mari
Bata Chira", cum spuneau ai satului, din vremurile bune
ale Priskii, era cunoscutä nu numai ca mesterä lecuhoare, ci
sfAtuitoare. cum se bucurau se nimerise
ei, pentru ca sä-i scape de rândul acesta din ce

-doi voinici ai
li stätea fatä.
gräiascA, sä gräiascä ! - pe badea Soare
-
sä dau räspuns, ca o
deslegare pentru graiu, märite vornice, voiu
ce mä Tesätura ce se
calcä se vede, :

Sfânt invälimânt
De la Mormânt,
Dat de Domnul Sfânt
Pentru
a gräit putinele cuvinte, a stat aplecatä spre
pämânt, privind cätre covorul de rädäcini a drui cerca s'o

www.dacoromanica.ro
140 CUGET CLAR

deslege. ce-avea de spus, trupul scorojit

privind In tgcere pe vornic pe toti ceilalti la Astepta
judecata celor cari o ascultaserg. o de tgcere,
au putut cate spre vornicul Soare, acesta :
Cuvânt cu 'ntelepciune a spus bätrâna Prisgcii.
timpul de ca pe vremuri, se adevereste spusa : Are Chira
socotealg". este: ce ni supt picioare, toate ce
la pgmântul, sfinte sânt
De la Domnul sfânt
Pentru ist
am crezut eu crede cuminte. Atka numai
eu mai ruga pe mama Chira ni cum de vine
de la Sfânt Mormântul ?...
- Apoi asta oiu tälmäci-o, märite vornice. Bunica, bâta
cum spuneau tot Chira o cherna, fusese
umblarn cu ea prin codri coclauri, buruieni de leac,
tot povestia ce aflase de la bätrânii ei, ce-i apucase.
purtat privirea pe la de ;
apoi, a fost dea rgspunsul, pironit ochii in jos, unde
bocänia usor cu toiagul, de ar fi cerut ajutor pgmântului
pentru cele ce-avea sä de sä pricinuiascg
asteptare, ea :
- Pgi sä cum a fost :
Când Mântuitorul pe cruce s'a aflat
a fost dat,
s'a cutremurat,
Catapitezme au
munfi au surpat,
Morminte astupând,
Jale 'n suflete-aducand !
Maica Domnului, rnormântul pregätit pentru
Domnul s'o cumva, s'a rugat pentru linistirea pgmântului.
Dumnezeu a dat atunci vânt puternic, de-a venit din largul
cerului pusderii de de copaci, care au In noaptea
aceia prin toate cräpäturile fäcute de cutremur. semintele,
la ridicat codri cari au
strânsori de ca nu se mai la alte
cutremure.
Iar, pentru ca Mormântul Domnului fie apärat,
Brazii cresteau,
Stânci de
nu mai
Spre Mormântul Sfânt
Ascuns supt
Si-au crescut, tari dese chiar 'n mor-
mântului, pe nimeni sä deck mironositele.
Când veniau ele cu mirosuri zorii se

www.dacoromanica.ro
 141

feriau la o parte ca turturi de derdele, iesiau, se 'n-

clestau de inchizând totul ca 'n de fier.
$i, de-atunci, se zice a rämas, cu acest invälimânt,
de la Sfânt Mormânt.
laca, vornice, deslegarea tainei ce te punea gânduri."
Gräind cuvintele din urmä, bätrâna se privi spre
badea Soare.
Acesta, clätinând din cap a mirare, duse vorba mai departe
Ce de a fost avut satul Prisaca,
cu toate-acestea, s'a präpädit din pricina nebuniei.
- Ei, cum sä nu se Ascultä cineva
din ?
Cine a fost spus cei cari n'au bätrâni, sä caute cum-
pere", oameni au fost. Da' vezi, Prisäcenii pe putini
câti aveau batjocoriau.
Si-acuma trag-o, sä se 'nvete mäcar cari se ridia.
Da' nu se vornice, nu. Au präpädit codrii au läsat rnuntii
färä sfânt care-i cu stânci tot. muntii
s'au näruit cu sat cu tot. Da' vremea de azi, tot mai stria
puiet ce se rldicä Nu nici fir de
copac, mäcar pentru adäpost de umbrä, dupä cum ai sä vezi !..."
cu vorbele din urmä bätrâna se mânioasä
de uscäturi, pregMindu-se sä
- Ajutati-o, bäieti, careva din vol ce-ati rämas cu sloboda,
puse Badea Soare cuvânt !
din Prisäcenii se implineascä
vornicului, ce de altfel era al Dar bätrâna,
care se gräbise de-si urcase crosnia spate o legase
de-a binelea, a pornit-o repegior, bocind gräind :
- Ajutati-vä pe voi, cä pe mine m'o ajuta Sfânt... luându-mä
de pe pämânt !
- E näcäjitä foc, märite Vornice ; se de
acestea, nu-i poate sta nimeni preajmä, - Chirilä.
o fi având dreptate !
- Are, cä, dintre cari mai vietuim, ea singurä e färä
nicio vinä de amarul vietii ce-1
Vornicul Soare, auzind jälania bätrânei indreptätirea venitä
din partea lui badea Chirilä, rämase o clipä täcut, ochii pironiti
iarba ce i se intindea supt plcioare. Apoi, sä mai
priveasa spre careva din vorbi ca pentru sine :
- Eu din bätrâni, cä oamenii cuminti se leagä de
pämânt sädind pomi livezi ori pe margenea drumurilor a
cosirilor, se adânc meleagurile ce stäpânesc
numai ocrotesc pädurile codrii muntilor.
-lar apoi, ridicând ochii, adause :
vedeti, tälmäcirea acestei credinti nu pare fie cine
stie ce tainä ascunsä... Cu toate-acestea, oarnenii din vremea
nu o precum au
Bätranii de pe vremuri se simtiau legati de pämânt, dar de

www.dacoromanica.ro
142 ET

cer, numai sádind pomi, spuseiu, fântâni, fäcând punti

podete peste râpi ape. Cine urmau se foloseascá ro-
muncii aveau fach sfânta cruce cu :

fie primitä pomana asta inaintea Domnului !". lar, dacä ne

la ce ne doare, la codru, apoi acesta, vremuri bune ori
de restriste, tot spre i-a fost
- Codru-i frate cu Românul", a spus un mare poet al
neamului, !, - vorba figeäul Märinas.
- Va fi fost Românul cândva fratele codrului, da' vremea
din urmä mai mare dusman i s'a arMat ! când te
cä el, codru, nicio clipä din nu tihnitä, te
miri te cutremuri de prostia omeneascä. Codrii ni dau
umbrá timpul de varä cu tot ei, la vreme
de iarnä, priponesc mreji de cetinä care nu mai poate
sä sä pustiascä cale... Ne de
când venirn pe lume, ni vesteste nunta prin crengi verzi prinse
tumuru,ii cuibul pentru adäpostul cAsniciei tot
din lemnul binecuvantat codrilor se croieste. Pentru restul
traiului de fiece clipä, apoi, tot din acestui frate bun
ne la când sorocul a cea din
pe räboj, tot in cele patru scânduri däruite de codru
ni gäsim linistea de veci. iaca, lumea de azi nu mai
nimic din taina rostul adevärat al vietii... Bätrânii s'au dus,
de Domnul, pometurile corobänite s'au aplecat dupä
ei färä ca altele sä se ridice urma
Dealurile au rämas codri pämânturile s'au
näruit, läsând ca in spinisul din oamenilor sä se cuibä-
reascä pustiul jurul br, peste tot,
acesti oaspeti, pe unde apucä de se abat, apoi se
amarnic, de nu mai scapä nimeni de präsila
Te pomenesti bade, cä la voi, va fi fäcut pui pacostea
-
de säräcie ?"
fireste, precum spui !
- Atunci, pentru ca sä de tot amarul de azi,
trebuie multä chibzuialä cumintenie.

--- Doar
Da' de unde se cumpärä
de la
märia ta faci
ceva ?
cari le au de prisos, ca sä mai
pomana asta !
altora.

- Bucuros, numai vrea sä ; vorba ceia : omului

de-a de dat nu cäci, cum pui traistä, el leapädä.
- Ba n'om mai lepäda nici noi, bätrânii, cari am mai rämas,
tinerii la fel or face, cred !
- Vom vedea ; pentru adunat sfatul cuminteniei, cred cä
fiistecare câte-o träistioarä undeva. strädania asta vom
nu peste multä vreme. Astäzi, poate, putintel, tot la
f el alte prilejuri.
- Hai, dar, de-orn pomi noi pe urmele babei Chirei. Poate,
la mai greu, s'o läsa ajutatä.
gräind vornicul, plecarä cu mari imprästiindu-se
costisul pe diferite

www.dacoromanica.ro
NOUL 143

Notive literare.
Banatul ajuns, din causa vitrege, o foaie
patru aparitii anuale, sä duck supt conducere
a profesorului scriitorului numele literar al
acestei provincii, prin versurile prosa tineret
care, nu rare ori, e aproape de calea cea bunä. Nu uit nici pe
fondatorul care, cu colaborarea
de acest tineret la flacära eternä a artei.

Despre lui Duiliu aduce interesante pre-

d. C. C. Nicolescu in Universul literar" (XLVII, 15). Se ajunge,
felul acesta, la acest scriitor a cu
poesii, destul de slabe, având vedere care scris,
: Batrânul fluturul" Oh, taci...", publicate in ziarul
Rázboiul, condus de Gr. H. Grandea anume la 12 Maiu 23

E o precisare pretioasä, cu atât mai mult, cu asa-zisa mo-

nografie a lui L. Predescu n'o

La reactia contra rele pare se fi inscris, din capul

locului, un anumit tineret : tineretul sänätos al acestei
pe dibuim prin paginile unor reviste la
dintele mai de la atâtea dintre
manifestatiile serioase care dau pe disciplina de
sinceritate simtire, echilibru dragoste limba
româneasca
E momentul sä punem o revistei Crenguta, care,
supt conducerea profesorului scriitorului Oh. apare ca
a Soc. de B. P. a elevilor liceului
Ion Creangä" din de seriositatea cu
care sânt discutate atâtea probleme, ca nota de naivitate aleasä
ce se desprinde din colaboräri, ne la aceasta.
Am convingerea unii dintre modestii colaboratori ai Cren-
vor persista pe aceastä cale a binelui, credintei
moralului.
la aceiasi incheiere duce Glas pe care, de
ani, o la Râmnicul-Sarat, alt dascäl de valoare, Stelian
Cucu, el poet harnic cercetator literar, care
ultimul : La moartea lui Octavian Goga (caracterisare);
Pastile (versuri); Natura conceptia de (studiu);
Steagul la un ceremonial al pavilionului national).
Pretioasä contributie de cunoastere a imprejurimilor,
ca bogata prin care se aduc la cunoagerea
fapte culturale, literare

www.dacoromanica.ro
144 CUGET CLAR

Tot pentru tineret colaborarea acestuia apare, Bucu-

re$ti, revista ajunsä la al numár. Aceia$i
tinutä aceia$i dragoste pentru scrisul curat, aceia$i
dine de simpatie pentru cei ce ni-au premers. Revista e onoratä
de câtiva colaboratori consacrati, dintre cari : George
Gregorian, George Acsinteanu, Virgil Carianopol, ,Coca Farago,
Th. Scarlat, plus Zaharia Buruiana", care, moment de
estetic5, a putut publica acea monstruositate care-I va stig-
matisa pentru toatä
e lui O. Goga, despre care scriu : lordache
Ráducu (necrolog); Cristofor moarte);
George Gregorian (Arhanghelul care a plecat, versuri), Zaharia G.
(Post mortem, versuri), pe un frumos
ment de pietate recunoa$tere.

Despre Biblioteca Centralä din scrie cu pricepere,

Preocupdri literare" 3), d. Manciulea. Se de la
povestea suferintilor romäne0, refugiul pe care
nostri 1-au gäsit carte, canonicilor, vlädicilor luptäto-
rilor cari au suferit causa nationalä, adäugind carte
carte document document la acestui monument
Vlädicii monahii bläjeni de a
därui, dupä moarte, toatä agoniseala de manuscrise,
acte corespondentä, bibliotecii mänästire$ti".
Din nenorocire multe din aceste s'au insträinat, distrus
risipit, cursul de
Nu putem uita pe mai de samä donator, Timotei Cipariu,
una din cele mai luminate pe care a häräzit-o Ardealul
neamului romänesc".
Din päcate : Mare parte din boggia" acestei biblioteci
necatalogatä, pioase harnice mäsurä s'o puie la dis-
positia cercetätorilor.
Studiul d-lui St. Manciulea e interesant binevenit. El pune
luminä realä una din ale neamului.

Scriitorii de altä datä se deosebiau, din multe puncte de vedere,

de de astäzi. Ca un pios adus dintre cei mai
represintativi, bardului de la d. col. N. Petrescu po-
vesteste, Romeinisarea" 77), faptul premierii sale, la 19
Maiu 1878, ora$ul Montpellier. Expunerea precisä se
prin reproducerea scrisorii-räspuns pe care a trimes-o
Alecsandri Tinerimii Academice române (asa se numia ?) din
Viena, care, acest prilej, expediase un frumos album omagial.
Fapta d-lui col. N. Petrescu, cetitor asiduu al revistei Cuget
publicist de la sine. Ea ne aratä
autorul Doinelor" Läcrämioarelor" aceiasi caldä care
räsbate operä. P.

www.dacoromanica.ro
 DAC' AR FI SA
(dupá

Dac' ar pori sd-mi

jalea in inimii,
N'ai mai nemerit
Ca mame banave, cu chip
De griji lipsuri care
'n are moard, - cu stravezie
Tot desface intoarce moare,
sdipitoare,
Pentru cel mai mic din bierii ei :o
Ce-a 'n taind pentru cel mai drag dintre copii....
Septembre 1938. Elena Farago.

IDEAL
ani de in ochii trec,
de-amurg dor, pe mine,
Privesc de nu mai vine...
Dar tot pustii... plec

Pe drumul de visuri ruine...

de lumi in goand petrec
'n 'nec
Chemarea a senine...

Sosesc mereu pleacd

lunci parada,
Cu de mai alb
chiot de
In urma mereu cu capu 'n
Ascult codrilor...
G. Tutoveanu.

III,
www.dacoromanica.ro
146 CUGET CLAN

Un profanat

A fi salbatec pare a fi astazi o Ca a da o forma,

unor barbare. Arghezismula, care a infectat
cere aceasta. Cum oare ar dovedi cineva inteligenta acel
misterios dar care se chiamä talentul deck dându-se de-a tumba
peste morminte fkând ceia ce Romanul numia profanarea
printr'un anume licvid a urnei care se cenusa

procedare a fost
ierte-mi-se neologismul -
obi$nuita
de o memorie atât de
-
generatia mea ca aceia a lui Alexandru

Tineretul de azi, crescut cum s'a pe vremea

razboiu pe care nu deplin durerea sfintenia
lui, n'a avut supt ochi aceastä cele mai
nobile.
Dintr'o familie cu de o mistica religiositate, tânärul
care urmase ceva la Universitatea din Bucuresti,
dar mai ales se aruncase cu o curiositate asupra unor
lecturi mai multe limbi, era, douäzeci de ani,
decât un umil imitator al lui Eminescu, care, de
acei ani 1880, era departe de a fi recunoscut pro-
portiile cuvenite geniului Deosebit multe de acest
vre-o douä decenii, el era, de atunci, cum se
potrivia sa de acel glas de
care pärea menit predicei, de toate -,
ceia ce n'a fost casul pentru Erninescu -, un moralist, un
un cele ale
profesor, la apoi, pare, la Bucure$ti,
omul cu privirea a minunatilor ochi negri, a pästrat
dominanta el are datoria sä critice
De aceia potrivit-o, ca un al antichitatii,
misiune. viatä de o de un
Malt spirit de una din acele morti care,
de nedreptatea soartei, umanitatea. Printr'un ultim act de
onestitate literarä, el a cerut, - nu cred a ginerele
un ale.artei, - i se
nuscriptele, care, precum sper, s'au trebui
publicate.

Aceasta ar readuce pe primul plan al interesului literar pe unul

din scriitori, ar fi mai bun räspuns de
o pângarire.
N. Iorga.

www.dacoromanica.ro
 147

Cum pe Nicolae Grigorescu

de N. lorga.

genii a formatie se dar evo-

lutiv ascendent, atingând, un lung de ani, o culme sin-
cum a fost casul pictorului frances modern
alte fäpturi, tot atât de talentate, dar mai spontane,
fericite dinteun punct de vedere, cAci nu cunosc calvar al
creatiei ating o culme chiar din ani de lucru, cum a fost
lui Corot, ale drui peisagii din Italia, compositii figuri
din tineretä mai valoroase operele de la
numite ale epocei din Ville d'Avray.
Grigorescu, ca Corot, a avut o fericitä predispositie, o pro-
digioasä desfäsurare a talentului ; ca Corot, a pictat
cum pasärea dar, ca Corot la Ville d'Avray, Grigorescu
a avut asfintit de la Câmpina.
Grigorescu manifesta din primele inceputuri o independentä de
mestesug o dragoste de naturä. Tânär ucenic zugrav, când lu-
la mänästirea Zamfira, tipicul, temperamentul
Indreaptä tot ce e viu uman. Intre de la Zam-
fira sânt unele surprinzätoare pentru un ucenic de
sprezece ani dacä din acele icoane epitaf se poate deduce
marilor mesteri ai Apusului, ale cäror gravuri probabil
cä la zugravilor nostri, rämâne afarä de preocu-
pärile de stil compositie coloarea armonia, factura,
atâtea care sânt Mite märturii prevestitoare ale talent
exceptional.
nimic mai firesc ca un rafinat ca Mihail Kogälniceanu, care
vede la Agapia, sä-1 incurajeze, acordându-i o
pentru Paris.
Acolo, in haosul metropole (1862), Grigorescu era singur,
sprijin, färä sfatuitori, se orienteazä
säu propriu, spre adevär frumos. nu e lucru,
joritatea tinerilor artisti de obicein de arta
a pontifilor academismului, compatriotii lui Grigorescu: un
tärescu, Aman, Sathmary Mirea, au rämas toatä
bita formulelor pontife.
Grigorescu, numai câteva luni de atelierul lui
Cornu, un prim succes la concursul de acimitere pentru
Nationale de Beaux-Arts, plecând la Fontainebleau spre a
se la acel concurs Concours de l'Arbre", nu se
mai la Paris, Beaux-Arts, se de
sä lucreze mai departe plinä dupä
exemplul unor mesteri francesi independenti, cari se
pe vremea la Barbizon localitätile Invecinate din
durea de la Fontainebleau.
Grigorescu a ascultat numai de sale a
vraja ptein air, a acolo s'a apropiat de
francesi pleinairisti, despre a chor picturä spunea: Pictura
francesä se imbräcase in haine

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Mai multä mai multä frägezime, mai

resulta din pictura pleinairistilor ; era o reactie impotriva picturii
de atelier, care duce de multe ori la conventional abstract;
mina atelier e de obiceiu un efect contraste tari,
cu planuri mai dese ori opace, pe natura
lumina ne incunjoarä de pretutindeni: chiar umbra-i coloratä,
definitiv totul e mai viu!
apoi, pentru acesti mesteri, motiv din naturä, oriat ar fi
de umil: un copac, niste stânci, un izvor, un o turmä, o fiintä
pe presintä mai mare aranjamentele conven-
tionale personagli antice sau mondene ale pictorilor academici.
Théodore Rousseau, mai dintre peisagistii de la Fon-
tainebleau, a pornit de la un fel de anatomie a copacului a
pentru a ajunge la acea opern largä care cuprinde natura
toatä gravitatea ei.
Daubigny spatiul, picteazA apele, coastele jocul
luminii discrete; Troyon, pictor animalier, e preocupat de formele
miscare din naturá, preferä acele teme rustice cu cirezi de vite,
cu turme, intoarceri de la muncä lumina de contre-jour, toate
motive de interesante observatii tânärul Grigorescu plecat
de la ; Millet, care picteazá natura ansamblul ei, omul
legat de pämânt prin viatä indeletnicire, a- ajuns la o visiune
mai monumentalà, din care totusi nu poesia. Millet era ca
un patriarh, binevoitor sfätuitor ; Grigorescu amintia
emote sa mesterul frances pe câmp, care, väzându-i
pictura, pe spunandu-i: C'est bien,
gars Corot, fire mai liricä, era preocupat de armonie. Na-
tura din lui Corot, acele fluiditäti argintii, cu lumina
tamisatä, cu nota virgilianä a operei sale, trezeste un puternic
in sufletul lui Grigorescu, care gäseste aceste motive o cores-
pondentä, o amintire a privelistilor primäväratece din sa.
tusiasmul preferintile lui Grigorescu u Corot nu slábesc
niciodatä, amintirea mesterului franccs adie dese ori opera lui
Grigorescu.
Dar, de la naturalismul lui Corot, Grigorescu ajunge la un
teism rustic.
Grigorescu la Barbizon a cunoscut toatä
terilor cari se acolo. domnia un
sentiment comunitate, de voie de sinceritate, de patriar-
se intruniau hanul lui
Natura din frumusetile ei fácuserä pe accsti
meni mai mai dar mai adânci.
când Grigorescu Museul Luvru, multä
intelegere pe ; nu se pierde capriciul superficial
al subiectelor ; sä deslege mestesugul sä pätrundä arta :

acea copie dupä Officier de cuirassiers chargeant",

lui Géricault, e o lucrare de valoarea unei creatii. lar din
prin Italia, Germania Olanda, visiunea lui Grigorescu se
geste sa Rembrandt si i-au lämurit
lucru ce se vede din acele capete de Evrei din portrete.

www.dacoromanica.ro
 SAMANATOR" 149

Dacä pictura marilor poate fi o atractie binefkätoare

pentru unii, ea poate fi tot de periculoasä pentru acei färä
discernämânt.
Pe sä-i observi, studiezi, dar sä nu-i imiti ; iar, când
esti naturii, sä-i : naturä artist o
directä, färä martori : natura s'o prive$ti ca un
näscut. Voir comme celui vient de naître", spunea Cezanne.
Cu toate influentele inerente unui Incepätor, opera lui
rescu din perioada de la Fontainebleau poartä totusi pecetea unei
personalitäti proprii. Grigorescu pe acest drum ar fi ajuns un
valoros me$ter : nu avem decât sä-i pân-
zele acelea ale contemporanilor säi sträini cari s'au format aceiasi
epoca la Barbizon : Olandesii Mauve, Gabriel, van Weissen-
bruch, Ungurul Pal Pettenkofen, Cehoslovacul Chittusi, etc.
Aceasta-i lui Grigorescu, personalitatea sa se
soarä pe drumul naturalismului pleinairist al francese, de
care totusi se elibereag treptat, anul 1867, când se
toarce tarä, e stäpân pe sine zboarä aripi proprii.
Intre 1867 1873 scara arhondäriei de la
nästirea de la Ruar, Bärätia de la Câmpulung,
capete diferite, Munteanca, Femeie Ciobani, Femeie
pleinair (Museul Simu), luminisuri, motive peisagii din
Mused, etc., sfârsit o mulfime de care se manifesta
o personalitate emancipatá de francesä.
prima sa expositie la 1873, e preocupat mai mult
de teme rustice ; se opre$te mai atent la studiul boului : pic-
teazä toate chipurile, repaus, mers, grup, la jug, la
; toate de creatie, construite larg, sculptural modelate,
forniele bine Inchegate ritmul just observat. Studiul
la capätä importanta pe care le au unele
sonagii opera unor mari mesteri. Aceste studii vor servi pentru
viata ori de ori va picta un bou, Imprejurare, fie
impresie, schitä sau chiar amintire, accentele vor fi juste.
când picteazä figuri sau portrete, precum fi magistralele
pânze : Evreul caftan, Evreul cu din Ghergani,
Tiganca de la Boldu, sau portretele doctorului Davilla, diverse
precum ar fi cele din Sofia Bragadiru, din colectia
tomobil Club, din colectia Clubului Tinerimii, câteva autoportrete,
cele din Museului Toma Stelian, colectia printului Nicolae,
etc., sau surprinzätor fecior boieresc din Cio-
flee, ele vom mai gäsi visiune facturä occidentalä,
prin caracter stil rämân opere de personalitate.
De la rabinii lui Rembrandt nu cine a putut suggera mai bine
cu atât caracter tipul traditional ; pânzele unor contem-
porani ajun$i la mare ca Israel, Munkácsy, sânt mai factice :
cine cerceteazA putin Museele din Amsterdam Budapesta, va
vedea cä aceste afirrnafii nu simple impresiuni.
Traducere din L'Indépendance Roumaine, 21 Mart 1900.
(Urmeaza.) K. H. Zambaccian.
www.dacoromanica.ro
 50

Noutatea este, de sigur, una din conditiile de frunte ale

rilor literare. E o revärsare, acest domeniu, a de a
alte forme cu continut mai larg, pe care trebuie
sä impuie foti factorii cu räspundere culturall de pretutin-
deni. A repeta cvantumul ideologic, practic sau artistic al omenirii,
a aceleasi tipare gânduri, a veni dupä
cu aceleasi simtäminte, iatä ce lipsa complectä de noutate.
cä nici cealaltä extremä nu poate aprobarea
cercetätorilor seriosi. Mä gândesc la acea
riscantä, ba chiar pägubitoare, la noutatea excesivä, care, depäsind
margenile artei bunului simt, provoad nedumeriri sau indignare
la noutatea dutatä lumânarea, care oboseste,
tiseste desgustä.
De aici nevoia de a ni drämälui aprecierile aceste extreme,
evitând cu grijä sau eliminând cele douä categorii de falsuri care
se comit numele poesiei, al celor cari se repetä, ca pe al
celor ce depäsesc limita posibilitätii comune de
E locul sä vorbim aici, ca fäcând parte dintre d'intaiu, de
fostul mieu elev Petrescu-Vrancea, care, Sbuciumw (Bucu-
resti 1937), nu aduce nimic I-am cetit cartea gândul curat de
a da de urmele unui poet, dar, trebuie s'o mkturisesc, n'am gäsit
deck aceleasi aceleasi sentimente gânduri ;
reroase, une ori neunificate, alte ori neortografiate, ba
chiar ecouri visibile din precursori, : De ce nu (dupä Emi-
nescu), Cine-o fi de Cotrus), Mi$ei, misei" (Cosbuc),
toate, din nefericire, inferioare modelelor. E, o constatare
dureroasä, care va descuraja pe autor, dar, sä nu se ulte, ea
presintä icoana adevärului. Cu teme banale, cu inspiratii räsuflate,
acel patriotism flacka artel, cu o formä scAzutä
prin incorectitudini gramaticale, nu se mai poate face poesie
anul de gratie 1937, dupä ce de ani mai
nescu instrunit lira spre a cânta, ca un adevkat iluminat,
teme caracter universal. Nu zic deck
ceastä limitä, dar tkie cä, färä nimic astäzi, nu-ti
poti justifica domeniu. E o chestie elementarä
poesia nu poate face exceptie de la aceastä regulä, chiar dad, unii
ar vroi sä vadä lucrurile altfel.
dar, pe autorul acestui tipkit cu grip, care
am dibuit foarte putin, bucata Somn u$or", pe drumul adeväratei
poesii, care nu poate fi nouä chibzuitä. Paul I. Papadopol.
www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 151

AUTOBUSUL
de Artur

Sântem la lui August, tare cald.

sä
duce cu trenul, dar imi multe ceasuri ca sä
ajung acasä, färä sä mai socotesc nepläcerile ce avea de
durat, cu schimbarea trenurilor asteptarea prin La Veresti
schimbä trenul asteaptä. Mergi câteva minute, schimbä trenul
la Dolhasca. Ajungi acasä pe la miezul ; nu
träsurä la : iei pe cu bagajul in mânä, urci dealul
sosesti la tine, gâfâind.
Am autobusul, care plead la patru jumätate, la
jumätate ; färä sä schimb nidiri, Folticeni mä cobor la
de casa mea. Mai pune la socotealä costä
mult mai ieften decât trenul. Statul face singur
Am duc autobusul C. F. R.
Fie binecuvântat ce a autobusul !
La oara patru la centrul orasului.
cumpär : un carton ca biletele C. F. R.,
masinä. gäsesc pun bagajul retea asteptând
mä uit la tovaräsii miei de drum.
Lângä mine, pe banchetä, stä un domn care nu prea vorbeste
bine româneste. Merge la Suceava.
In fata mea, o mare doliu, un domn
destinatie. Hainä neagrä, väl negru pe spate, doar
o mantie contra colbului. Tac amândoi din când and,
se privesc.
Cred cä i-a ; nu párea
In spatele soferului, o bätrânä, slutä, vai de un
trân. Trebuie sä fie comerciant, ; se pare, dupä
câteva uvinte schimbate cu
Mai sânt alti : un copil oameni färä importantä.
Câteva minute de plecare, se o o ser-
vitoare.
Doamna atrage tuturora prin prin far-
durile sale.
Poartä o päläriutä de paie, albä, o cordid rosie, ale
capete ies la spate, pe supt pälärie, umbreste sprincenele,
smulse inlocuite cu trase cu un condeiu de artist. Sprin-
cenele fabricate din dreptul nasului, se arcuiesc, la un
un unghiu se spre urechi.
Genele doamnei sânt prin smulgere. Firele sânt
väpsite, ca sä mai groase, ochii doamna, i
se genele ca un pieptene dintii rari.
Pe supt ochi doamna e väpsitä, ca mai mari, mai Ian-
; obrajilor sânt mestesug, buzele....,
un talent deosebit ca le prefaci ca doamna.
Buzele doamnei sânt o minune. Un rosu aprins le

www.dacoromanica.ro
152 CUGET CLAR

Supt näri, douä arcade, studiate, pard vor ; restul

zugrävite din pare gura o de foc.
Mai mesterä Dumnezeu, doamna, s'a acut frumoasä, dar
fricä sä te apropii dansa, ca sä nu te murdäreasd atâta
väpsealä scumpä, sä nu vezi cât e de slutä.
Din de ceas, doamna scoate din niste
instrumente speciale, cu care-si vopseste buzele, uitându-se
oglingioarä ; netezeste fata o ; mä rog, se face mai
frumoasä.
Trupul doamnei nu-i mai breaz. e ; mai
o farsä. Pieptul e gol, mânecile se sfârsesc uncle trebuie sä
rochita-i pânä la genunchi. De te uiti mai bine, vezi
cä supt rochitä nu mai este altä E de cald !...
sânt o groazä. Asa-s de colorate, asa-s de rosii,
s'a undeva a *nit de i mur-
Asa-i moda.
Cu picioarele este o comèdie Mi se pare erau
de ciorapi, iar, dacä-i avea, are un mare merit fabricantul care a
entat astfel de tesäturä finä de asämänätoare la coloare
cu rielea cea adeväratä.
D'apoi pantofii... Câteva sfori, libere degetele
raiele, când mergea, de credeai urnblä douä
nu una.
Doamna era cea mai de pe urmä cea mai elegantä modä.
Servitoarea dumisale, pe care o asezase pe bancheta din
ca sä nu steie aläturea, nu läsat de conga": poartä
costumul care a umblat bunid-sa,
bunid-sa, neam de neamul ei.
Plead autobusul. de a ajunge la Cucoräni, ne oprim.
Panä de cauciuc.
Ce mai injura personalul ! a trecut multä vreme ce au
roata.
mare doliu, mânile pale la izvor,
bracä cea albä se Inainteaz5 pasi, apoi
se pune la sfat cu un domn tânär. Face niste gesturi largi
amândouä mânile, se aplead, dä din degete, o discutie
serioasä.
Dä Dumnezeu de pledm, ajungern cu bine Bucecea.
Acolo se tare murdar. Avea uguiatä
ca un stog un cojoc rupt räu mirositor. era de cald,
iar el cu cojoc, de credeai crapä lemnele
de ger.
Cum autobus, se pe un ocupat de alt
lätor, care se coborise, poftesc sä mai la fund.
Mai la fund era doamna cu päläriuta de paie, dar bietul
Oran s'a asezat el ceva mai depärtisor,
te ultal la credeai nu-s amândoi de acelasi neam,
crescuti hräniti pe acelasi pämânt, de soare,
hätuti de acelasi Ont.

www.dacoromanica.ro
 NOUL SA 153

Soferul conductorul se pun la vorbesc, i

e comunicativ, toatä lumea din autobus
E de plácut, autobus, cAnd se
Un domn aprinde o tot autobusul se umple de
fum, care te face sä
Inaintea noasträ o de Tigani, Ei vin pe dreapta,
cum li-a spus jandarmul. ca sä-i sperie, când
Indreaptä masina spre stânga, de
credeai cä masina o ia spre
dreapta, tofi cAlAtorii rAd de spaima Tiganilor.
E defrumos cu autobusul, cAnd se pot face
ghi dusii...
Ajungem la DumbrAveni.
Ne oprim la stafie. Un domn, gras scurticel, se
soferului manevreazä mestesugurile masinii. Trebuie sä
fie un cunosator ale autobusului, vre-un de controlor,
are o servietä cu el.
Mergem metri ne oprim la o Se
controlorul, conductorul, zAbävesc cu
tofii. Ce vor fi ei eu nu dar controlorul a
rämas acolo, noi am plecat
CAnd mergeam mai bine, pe aproape de Burdujeni, ne oprim.
Un domn controlor, costum veritabil de control, numerotat,
se autobus ni face controlul biletelor. Control sever.
A luat o de conductor, a cetit cu atenfie fiecare bilet,
s'a uitat pe hârtie, a un semn cu creionul, pe hArtie
ye bilet, ni 1-a restituit, dar a uitat sä ni precum
fac conductorii de trenuri. De, eram .autobus...
Burdujeni. Alergam de credeai cä zburäm. Ni-a fost
cu noroc controlorul. Vom ajunge la timp Folticeni ; mai
avem de ce ceas : vom prinde trenul care pleacä la
oara opt .seara.
CAnd ne apropiem de locul unde trebuia autobusul,
auzim un lung ne oprim brusc. panä de cauciuc,
la o roatä de dinapoi.
Alte injuräturi, altä roatä schimbatä, intArziere, dar, cAnd
credeam am scäpat, altä injuräturä, trebuie schimbatä
roata care mai plesnise odatä, altä
S'a dus dracului trenul de opt seara.
CAnd ar fi trebuit sä ajungem Folticeni, noi sosiam

-- Sapte, opt minute.

Suceava.
stäm domnule conductor ?
Am timp sä beau o bere.
Bodega aceasta o de mai bine de jumitate de veac.
mi-am petrecut cele mai frumoase ceasuri In tinerefli. $i nu-i
nimic In ea. supt acelasi ; aceleasi
mese de acelasi aici cu pläcere ; mä
acelasi de acum cincizeci de ani...

www.dacoromanica.ro
154 CUGET CLAR

Reflectam la vremurile acelea, când apare, prag, Sorin.

- Ce cauti aici ? Cu cine ?
Era singur ; venise de la Am la autobus, am
rnmas cu
Autobusul a plecat peste jumntate de ceas, nu peste
opt minute, eu am stat la ceasul unu'
miezul la oara am acasn, fgrä de cauciuc,
E foarte cu autobusul.

Oriunde e
std Scaun drept,
De pretutindene
Prostie-a omenesti.

Ce-i bun e ce-i e Astfel

schimbi pe
e nebun, Cu o de cuvânt ;
de Dar nimenea nu supus
a dreplate. de sus.
va adea
band lumilor divin,
vei $i noastid-i doar
Pe cei ce pot resista. Ce std de-acolo !
N.

E MULT DE-ATUNCI
E de-atunci... Era livada 'n floare,
$i ca o
ta soare,
'n sta mieu de strajd.
In ca de lumind,
Ades popas...
din
Door ruginite-au mai
peste bruma sd cadd
reci se pe sus:
De mull 'n
Cocoarele spre s'au dus,
printre cari
se soarele 'n
C. Cristegti.

www.dacoromanica.ro
 155

Proverbele arabe
de G.

Numele d-lui Ahmed Rassim este bine cunoscut Egipt. Delicat

poet, amestecind lirismul cu realismul, scrie versuri
francese, de tot farmecul temperament perfect adaptat
culturii oecidentale, dar totusi nu mai pufin specific oriental.
Poet limba lui scriitor d. A. Rassim se numärä
printre cele mai de ale literelor Egiptului tânär.
Volumul Chez le Marchand de Musc (Proverbes populaires
arabes) o culegere de proverbe arabe in
traducerea poetului Ahmed Rassim, reusind a o frescä de
acea atât de a prodigio0or Arabi, care
grandoarea lucrurilor eterne cuvinte, poesie
filosofie.
Adesea, proverbele arabe din carticica scriitorului egiptean par
poeme miniaturi câteva, am avut impresia
de a fi cercetat perlele infelepciunii poleite curat
poesie. Adesea spiritul de observafie, muscitor, necrufitor,
adânc, cusururi, aceleasi prin pustiuri la
firmurile generoase.
câteva din aceste proverbe :

Miroase acest trandafir, dar el : Mi-i acru sufletul

de
sânt caietele nebunilor.
te uräste vecinul, mutä-fi casei.
$anful nu se umple cu
Cel tras poate batjocoreascä voie pe Sultan.
Säracul este un sträin in lui.
Chiar vestejit, trandafirul tot mai mireasma.
dracului este lungä.
räul, mulfämind lui Dumnezeu.
Nenorocit nu-i decât care nu a cânta.
Când Dumnezeu vrea piardä o aripi.
este un
cap cuprinde o
Färä n'ar mai exista ierlarea.
te gäsesti cetate unde oamenii se la vifei,
strânge !

Un sträin este orb, chiar vede.

Mai degrabä infeleptului certitudinea nebunului.
Diavolul nu se aratä cui
Scorpia din moartä.
La tamburinelor s'a recunoscut femeia infeleaptä de cea

www.dacoromanica.ro
 GET CLA.R

Mai degrabä umbra a unui zid.

Contra ne-am ; dar nimeni nu s'a mai cä
este scorpia.
Cânii sar peste zidurile joase.
Cocosul gälägios din ou.
Depärteazg-te de cântä-i.
Cine priveste prea mult cerul, orbeste.
trebue sä fi fost de vânt.
cum se cade nu niciodatä mahalaua lui.
Dacä te un la
sânt evantalii
plângi norocului in fuge.
Temerte de cel care nu se teme de Durnnezeu.
frid, nu mai vorbi, vorbesti, sä fie
ai luna cu tine, nu te mai uiti la stele.
Piperul se vinde cu dramul cu stambolul.
säracului o pentru ca mai bine dulceata.
Dacä esti eu print, cine oare va mai
mägarii?
Ce-i poate face vântul marmorei ?
L-a trecut barcagiul bani, drept risplatä, face cu
ochiul nevestei
trebuie, mergi un an, dar nu säri niciodatä un
Adeväratul trebuie sä fie surd.
Bâzâitul viespei este causa nenorocirii
N'ai ta ca lacrimile.
Trebuie femeie sau copil pentru crede pe bärbat
atotputernic sä-i ceri cerul luna.
care te iubeste dintr'o causä, nu te mai poate iubi färä
acea causä.
- Cu care femeie sä mä tatä
- Cu aceia care va fi cu tine Impotriva
destinului.
Care este omul nestiutor, tatä ?
- Acela care nu-si propriul prer.
intinde-i mâna, dar numärä-ti degetele.
Nici de ochii nu se pot ridica peste Sprincene.
Proverbele traduse antologia d-lui A. Rassim cuprind, färä
indoialä, experientä a unei rase, concentrand o adeväratä
sintesä moralä. nicio pot oglindi cum träieste
simte Arabul, de o fatalitate geografic5 pe
roditoare, märi albastre sau vitregia pustiului. de
desfäsuratä autentia poesie sau meditatie obser-
practicA, apare sveltä, cu simbolurile cele mai reliefate ale
eternului urnan.

www.dacoromanica.ro
NOUL

plopul falnic nu mai

Bra( lipsit de 1-a räpus...
Doar salcamii, grei de crengile-si
primeasca pe copila ce de malt s'a dus...
torci!visarea
se 'ntrerupe...
Pe poteci mi-1 aud
din rupe...
pragul casei iarba presuri moi
Cerul revars' peste miei...
ca o din desprinde
'Zvonul pasilor de glas de
täcerea se
Ceasul mai vioiu drum.
Calm, mireazma pace despleteste,
Miruindu-mi zbuciumarea clipelor de-acum.
Cu privirii cugetu-mi
Maica Domnului, adormit la sin.
in penumbra basmele vegheaza...
Caii vremii uimire-i simt galopeazá
'n cu-amintirea
Julie 1938. I.

SERENADA. A.
de de
E ca 'n cer intreg pdmantul: Inima mea, spune-mi
Lund, stele straid-i Ce a iubi?
Pe grddina - Un singur suflet
Doarme deplin. In
bund, cer
spune-mi: unde vine?
- Unde-si I
in : - spune-mi: se
Tei floare
La fereast' o
- nici n'a fost
de e mai curatá?
senin - uitd. cd e
- e mai
Colo, 'n o
- a
Doarme, fie-i somnul e mai
Doarme 'n ei 'n -
Care ingeri (in. spune-mi: vorbeste?
Noapte bund, vis senin - Nu-i rostu-i a vorbi...
Trad de

www.dacoromanica.ro
 CRONICA.
Literatura destinul
Unii scriitori ai zilelor noastre, a soarta a dat
adeväratilor scriitori o meserie cä glasul trebuie dea
expresie uuor aspiratii superioare, pangäresc literatura cu pro-
ductii care o rusine.
Ei nu numai profaneazä lumea unor frumuseti pure, sau
lumea care purifia regenereazä sufletele, dar ni
rápesc nouä putinta de a vedea de frumoase aceste
orizonturi, ni accesibile numai prin graiul
deväratilor scriitori. Ei ni chiar bucuria de a
armonii ale limbii, cum ne-au deprins
virtuosi ai graiului pentru nu numai inspiratia
este dar este unor casne pe másura infir-
sulletesti.
Limba este un bun al vietii noastre, un drum care vine din
negura timpurilor merge spre infinit. Avem drepturi datorii
asupra ei: dreptul de a o folosi datoria de a o pästra nevätämatä,
Dumuezeu nu ni-a dat fiecruia darul de a o spori.
Fiinta generatii ale nostru care n'au urme,
ca a despre care ni poate vorbi istoria, este vie prin
graiul care ni s'a transmis, supravietuind secolelor. Dar cine ni-ar
putea spune de ajuns prin câte jertfe pästrat strämosii
graiul, s'au cari cä s'au bätut
mai mult pantru pentru viata I unilatea
limbii noastre, mai pronuntatá a alt popor, pe un
de teritoriu neamul nostru, este de
iubirea de samán de totdeauna a neamului
pentru graiul limba lui.
de elocvente ar fi paginile unei istorii a neamului sau
ale unei istorii a limbii noastre, ele nu vor putea toate
valurile abätute asupra acestei de la Inceputurile sale. Dar,
impotriva tuturor valurilor dusmane, ea s'a pästrat o avem azi
viguroasä armonioasä, nu subtilitate
a sau a sentimentului care nu se spune
graiul nostru cu cu toatá frumuseta.
Dar ce ni-ar putea spune graiul lui Eminescu
noi cu acte de cetätenie? Ce ni-ar putea
spune Evreul venit de peste Nistru, care-si trage sa de
dire din din miseria din coruptia care a vietuit ? Ce
niar putea spune chiar Evreul mai vechiu pe acest
care se ascunde cate-odatá supt nume voevodal, dar pentru care
peisagiul nu are resonante ancestrale, pentru care
trecutul este mort viitorul nu-i inspirä alte griji ale
priei sale averi, - pe pentru noi are glas, istoria
ni emotii i toatä viata ni-o simtirn angrenatä

la Universitatea din Välenii-de-Munte, 1938.

www.dacoromanica.ro
zbuciumul Patriei? ce ni-ar putea spune al
suflet 1-au pervertit 1-au adus acea stare de
miopie calea sale i se pare calea luminoasä
a frumosului a ? Ce departe acesti mistificatori
ai frumosului ai virtutilor de la
care a ridicat pe scriitori, in oda cuvantului :
Vol, vi s'a dat solia
De ai acestei mari puteri,
Voi, In al suflet se
Intunecate valuri de
i de-un intreg gändite,
Nu minunatul vostru dar
mânilor nelegiuite,
Ci, pe din altar
A prea
cuvântul vi-1 preatiti,
Ca mii de la un fel sä batä
miilor de veacuri sä vorbiti. (»Cuvdntula)
In locul unui ideal national social romanesc, multi scriitori
ai vremii noastre au adus noi idealurile mucedelor ghet-
touri, care a inflorit comunismul ; locul unei morale, care
gama sentimehtelor, de la cele mai austere la
cele mai delicate, ei au adus prea-marirea viciului a desertiunii
de la asprele indatoriri ale vietii, care
totdeauna o lume destul de destul de neocrotita, dar
destul numeroasd, care n'are puterea lepede de la sine, cu
literatura desonoranta.
Adevarul, pe care-I cunosc economistii, moneta rea o
pe cea se literaturk cel putin ce priveste
lectura multimii. De aceia literatura bunä trebuie ocrotitä,

Nu ni-am datoria de literatura

adese ori semnele de pretuire, care ar trebui se
numai scriitorilor pe cei
E pentru foarte multi buni, dar nestiutori, pot fi indusi
in eroare.
In haosul care prea multi n'au un indreptar al vietii ;
literatura ar putea li dea. Prea multi pe drumul
vietii ; literatura poate sprijini. Prea multi o
o evadare lume mai o ; literatura
aduce fiecáruia partea sa de bucurie.
Vorbind studentilor din Cluj despre rostul scriitorilor vremea
Octavian Goga li adresa aceste cuvinte :
actuala de preocupári po-
sitive, atmosfera de care s'a abätut peste nu
e nevoie de o regenerare, de un nou spre ideal ? De unde
ni vie, cine ? Eu la legenda miticului
Orfeu : literatura".

Vesnic vesnic chiar porneste de la scriitori

mai vechi, literatura are darul de a clädi, peste tristetele re-

www.dacoromanica.ro
160 CUGET CLAR

lumea a idealului spre care fiecare. De

nu o vom noi, o vor trai altii din osul nostru, dar bucuria
nu trebuie fie mai
Palmierul pe care-I Arabul zilelor noastre va rodi abia
trei secole, dar Arabul intens bucuria de a fi
pustiului o un dar nepretuit unor
ai neamului Aceasta a lost legea de totdeauna a neamului
el implinit-o sfintenia.
N'a lost oare aceasta marilor scriitori nu
noi beneficiarii visuri suferinte ? atunci
ne : care este darul cu care amintirea va
in hotarele viitoare, acele de urmasi
care vor fi de mane ?
profesor in Cluj
Notite literare.
Rgscolirea vechilor colectii prilej d-lui Dan Smântânescu sä
vorbeascg despre ateva pagini necunoscute din Delavrancea".
E vorba despre contributia acestui precursor la revista Lupta
apärutä la 19 1889, chiar supt conducerea sa. Din
nefericire n'au apärut deck douä numere, ca premerggtoare ale
Revistei care, curând aceasta, avea s'o Hasdeu,
de o mânä de printre cari se afla Delavrancea.
La Lupta au colaborat : Al. (Mamei", Cum
curge P. Ispirescu (Unchia$ul cu
basm ; O. Carp, Arthur Gorovei, Const. Mille, dar mai ales B.
Delavrancea, care, semnând sau cu pseudonime, a publicat
articole de 0 familie de poeti", Din cultura noasträ",
Câteva cuvinte asupra desordinii noastre", Pretutindeni aceleasi
vicii", Limba publicistic4", Ziarul L'Inclépendance
Roumaine", D. Manliu statistica sa", Cum putem sä avem
arti bune", Limba Ignoranta,
cinstea ocrotite", Pedantismul in Sistem artificial
norocit" ; in fine nuvela Hagiul". Autorul republicarea
acestor paginí necunoscute, bine face.
P. P.

numär variat, elegant revista Cele

trei care pe stäruinta pe calea
mosului a d-lui colonel George Bacaloglu, vorbeste, pana
de primul rang sau scriitori de
cunoscuti, de mari fapte culturale române$ti :
stil românesc, fresca a Neamului de la Ateneul ân
opera lui Octavian Goga. aprecierile drepte,
sä insemnätatea specificului artistic
national, sânt secundate de o de alese
reproduse, de o care fac din
revista un adevärat magazin de informatie
educatie national-artisticg. P.

www.dacoromanica.ro
 LA
Departe de livezi in floare,
de frunze tinere prin vii,
asupra ceruri strdvezii,
$i, peste toate câmpurile, soare...
calea vin
ni se 'nchine,-aglici colilii :
Din ne glas de
crânguri clocot de privighetoare...
cum cu 'n
Nici n'am când pe
Amurgul oddjdiile sfinte...
$i tu, ca 'n ochii mici,
Mi-ai spus incet : -
$i mi te-ai strâns la piept...- Ti-aduci aminte ?
G. Tutoveanu

LA BAL
in gand, spuiu
Pe vremea Cdt la inceput,
Eram am visat, am
Cu-adevärat, eu ce-i bal... Lumini,
De bal, de ori: melodii,
veselie,
melodii...
Vis de De serpentine duse 'n vdnt...
md in bal eu. lar iar cdnt!...
Doar nu e greu
näluci
sala cu de
pal Cu
La !" Cu ca de argint, -
nu, nu mint, -
primal ce-ani fost Mi-am
S'a Pe-al Tietii drum,
La bal, rn'am Cd trecdtor,
Mi-am Cd toate mor,
De cäci eu acum e nimica doar...
Ce amar !
in basme dar, vai, Atunci oglinda m'a
in lungu-mi $i mi-am
Mi se cd nu sant eu, Acolo, chipu-mi alb pal.
'n gändul mien
Md intrebam de-i vis sau La bal.
Margareta N.
' Locilitate de vii livezi,
Ill, www.dacoromanica.ro
162 CUGET

Un alt Caragiale
Nu se poate läuda de ajuns zelul priceperc a cu care d.
Cioculescu s'a trudit adune de pretutindeni scrisului,
une ori destul de supt apäsarea unor indatoriri care
nu puteau fi evitate, al lui Caragiale sä restituie marelui sciii-
tor bucäti neiscälite care ar putea fie socotite ca ale
Avern astfel sute de pagini care apar cu totul nouä,
aceia cari le cetiserä la le-au uitat de mult.
Printre ele sânt de acelea care pot antologia operei
povestitorului. Dar si altele pe care istoria literarä nu le
poate ignora, oricurn s'ar putea ele judeca din punctul de vedere
estetic, dar care, färä grija de stil a$ternutä pe un
fond de efemer de dubios, nu vor fi cäutate ca sä fie
recetite.
Din aceste artir.ole de ziare eventuale discursuri, din aceste
rimate pe o masä de cafenea, fie pentru a fi
väzute pe urrnä, apare un alt Caragiale acela al
obiective.
anume el nu are o singurä figurä de la pänä la
Se va admira acela care, foarte unele publicatii umo-
ristice ale vremii, cheltuia un spirit strälucitor, ni-
mica juvaiere de formä. E cea mai vioaie a
unui puternic talent care impus pe toate i
In societäti care a ce prive$te
un o oitografie din care editorul a crezut trebuie
ceva, acest produs al unor insuficiente al
mediu färä absolut inferior orientäri cultu-
rale uimitoare peste toate la modä, dintre care nu era
niciunul care nu el ceva roste$te sigurante
de care impun.
Dar acelea n'au durat. obosit desgustat,
grosoLn din rostul de conducätor teatral pentru
care era pe care, un moment, rimise un Malt simt
de care trebui sä caute pentru cl pentru ai
un de a la revistä a lui.
Mci caricatura e grecaie. Oricum, se
un criteriu asemenea cu acela pe care instinctiv gäsise
de la
Dar nu ajunge. pe dânsul prinde politica de de
care n'a putut niciun scriitcr din acéle decenii. con-
servator la Epoca, si
Lascar Catargiu sfâsiind cu cruzime pe de alacabilul
mitrie Apoi se face ntachist" prin paradoxe pe
oamenii, veniti din fundurile, ai clubului.
lar, la urmä, ränit desgustat, el roste$te, nemilos, cea mai
sentintä lumi de care fuge

www.dacoromanica.ro
 OH 163

la Berlin ca sä nu se mai de acolo niciodatä. e sec

dur, ca sufletul.
Din tot ce a fost un scriitor nimic nu se poate ascunde. Dar
reve1a¡ii acestea care dor, nu pe vechii
adevära¡ii prieteni, cuprinsi une ori ei maltratare
N.

ASPECT
A clipocit lopata apa ta
Barca
Din
Un
domeniul
e
fantastic pe
de
de vise
de miosolise
-
Usor boare, se
Fierdstruind apusul de ;
Pescarii pe maluri clzibzuiesc n(ii,
Pe-o zi de soartei dar.
A miscarea de azi de
Se prof 'n catarguri;
Doar de pe
solitary din cosmicele largur!.

Un departe..., lar
Se noptii par de
m;resme, de ar fi pe
cade tot cuprinsul
Emilia

COPIL
Copile blond, Copile blond, zmeul,
glasul ti-i izvor, Cd veni, curdnd, o zi,
Acum e vrenzea, vremea fuge... Cdnd smeul va
tdmplele, copile, Furat de
Un mag pándeste vei primi cu ochi
privi. .

Copile blond, zmeul,

De 'ndrägostit:
Sd uiti de de rndne,
De clopotele care
plecarea tuturora....
fericit....
Const Conn

www.dacoromanica.ro
3 64

Ce datorim englese
de N. lorga.

este sá se cerceteze din ce elemente este compus marele

popor engles, raspunsul este : din Anglo-Saxoni. Dar, in ciuda
teoriilor pe care un Coiling wood acum in un Reginald
Lennard, in volumul de omagiu pentru d. Dopsch (1938), le opun
vechii pareri lui Haverfield, care se unia, pentru Anglia, la ce
credea, pentru Franta Fustel de Coulanges, care este aportul Anglo-
Saxonilor in compunerea poporului engles ?
A venit un numär oarecare de pirati anglo-saxoni iuti, un
are tot o au Francii in
punerea poporului frances, nu mai vorbim de cuiva,
unui profesor de la Cluj, Diculescu, care voia ca noi toti ne
coborim din Gepizi, cari ar fi avut in formatia poporului
un mai mare rol chiar Francii in compunerea
porului frances apoi un canonic de la Oradea-Mare s'a ridicat
indignat ca Românii sá vie din Gepizi ? Dar noi? Avem
noi Gepizii Secuii ; nu Secuii s'au foarte
incántati in fie Huni, li se propune fie Gepizi.
glo-Saxonii au fost foarte
mai alt element germanic, Danesii, cari, mult
mai au ei Anglia.
De sigur anumite institutii au origine anglo-saxona. Dar
aceasta nu creste ce poate da presenta unui lagär cu-
ltahenii din Nord, se Lombardia"
uncle asezáminte vin de la Longobarzi, mai putin Latini,
amestecati cu Celti, Italieni ? fapt, tot in
lumul citat mai sus, supt curentului pangermanic, s'a
incercat afirmare, de d. Walter Goetz, inteun studiu Ivirea
nationalitatii italiene".
Continuu a crede e foarte mare admitem ele-
mentul hotaritor in alcatuirea poporului engles constituie Anglo-
Saxonii, Germanii. El nu in comunitatea o
este s'au cheltuit cele mai mari pentru a se ajunge
la o cu Germanii a fi reusit vre-odatä. vremea
sa, Carl le avea o deosebita simpatie pentru Frederic al de
Prusia a scris o istorie a acestui rege, in care, obi-
ceiul se cu eruditi, pe cari-i numeste uscati ca
praful" (Dry as dust). Carlyle avea admiratie pentru Bismarck, ca
al faptei el, pentru tot ce era german. Germanofil con-
vins, merse la a refusa o decoratie ca fie
i se oferia una
Dupá s'au mari de a intinde o
impaciuitoare Germanilor. drumul unui engles la Praga
ca pedagogiseze pe bietii cari prirnesc in situatia
profesor, in acelasi timp pe treime germaná, este
o Niciodatá Anglia nu a jucat un rol mai mare deck
acum, se duce buchile pe nazistii la

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÄTOR" 165

de nu Lord Runcimán, al fiu, un bizantinolog

foarte distins, a fost la noi, poate invete pe Henlein prie-
lui de la Berlin. general cu de a face
intre in comunitatea germanica, nu se reuseste.
o foarte frurnoasa a unui mare istoric
filolog german, unul din ginerii lui Mommsen,
lendorf, vorbind de : la
de sigur natiunea de la inceput, iar tot ce vine de-asupra e lucru
adaus, pentru rasa spiritul rasei de la inceput.
Rasa de la in Anglia e rasa celticá. Peste
Romanii au dat anumite formule, proportie de roman
foarte o recunosc. Li-au urmat Germanii, dublul
al Anglo-Saxonilor lutilor acela al Nortmanilor, Scandinavi
cu alte caractere. Apoi, peste Celtii, de návala normandi,
prin tot aportul ce l-a adus ca institutie au insemnat
supunerea influente romanice. pe fondul
mai sau mai prelucrat germanic, se ce a venit
din Franta, uncle celtismul s'a amestecat cu profunda
din epoca galo-romaná.
De aceia literatura are caracterele acelea pe care nu le
La Francesi, a fost de pu-
a anuinite cerinte de suflet. Francesii au fost
disciplinati peste anumite lucruri care veniau din ve-
chiul fond etnic ar disparute. Ca se o
anurne duiosie, trebuie sa se caute in literatura francesa din Belgia,
Maeterlinck sau la cutare vestit poet din timpul rázboiului, ca
Verhaeren. Francesul impune o obiectivitate, pe care in fundul
sufletului - cum se vede din literatura a foarte
dar care totusi, sau in anumite nuante dialectale, - n'o
arc de mult. Copilul este luat din primii ani supus unei
transformári. El intr'o din fabrica aceasta,
admirabila ca resultate de cunostinti, - la care noastre nu
ajung nici departe, - ceva care reproduce cugetarea
mai :ceva care, in formele
acestea, se poate intinde pretutindeni.
Englesul nu se fabricat",-acesta este marele lui merit ; el
poate trece prin toate tot el. astfel, nu
numai in legaturile momentul prin care trece, ci cu tot ce
a fost inaintea lui. este al unui
intreg tesaur, din care a cheltui o de aur.
Literatura este totdeauna ;la
este care nu se literatura pe care o avem
inaintea ; totul vine dintr'o atmosferä. Ceia ce ni
mai mult la Shakespeare nu este povestea, povestea este
absurdá de multe ori ci presintarea ei. Hamlet in
intregime, cum s'a dat la Teatrul Ligii
mente nostru de realitate se impotriveste cere
trecem peste anumite mai - nu este
Shakespeare este in de ceia ce numim noi de

www.dacoromanica.ro
166 CUGET CLAR

ale scrisului. Acum de un scriitor cäruia ca

acord cea mai mare d. Bratescu-Voinesti, ne tri-
mete pentru mestesugul literar la Caragiale. De sigur, Caragiale
este un scriitor definitiv, dar prea definitiv, uscat sec cum nu
se poate inchipui. Poate fi cineva un scriitor de o mare valoare
cu toate acestea sá nu fie vibrant. El e contra oricarii vi-
bratii, pe care o consideta ca pe un element de inferioritate, de
sentimentalitate stupidá. D. Brätescu-Voinesti ni spune :
la Caragiale de la urmati pe care
spune: Vingt fois sur le métier remettez votre ouvrage..."
Aceasta, fie spus in treack, nu, se poate, noi nu
o unitate permanenta, ci o succesiune de stki de spirit.
in momentul de dar ceia ce va fi dupá trecere de un
ceas se potriveste mai mult sau mai putin cu aceasta, prin
pe care le-am avea din acest moment. Literatura nu este
deck reproducerea a ce esti in momentul scrii, iar,
esti alt ; ce ai scris, ce
vei muri, foarte mult nu poti introduce de pe
lumea cealaltá o stare de spirit. Interes e starea de spirit
din momentul creatiunii,
Shakespeare nu se interesa ce este va
Ceia ce ne face pe noi sá ne confundám cu in
acelasi sens al vietii cu ajutorul lui ceia ce noi n'am
putea este spiritul celtic.
Contemporanul lui, Spencer, are o foarte in
care se aceiasi mitologie ca in Visul unei nopti de
cáci toate vin din aceiasi lume, care nu a ca
ciclul lui Atthur. Este lucru : vechi celtice.
Dacá merge cineva mai departe in
protestantismul, luptandu-se la Milton impotriva a ceia ce nu
intrá in cattgorica rationalismului calvin Paradisul Pierdut",
Simti un spirit care vrea sä scape, dar, pe pre-
dicatorul care se arnvon in de
acolo resultá aceasta care intr'o parte incapacitatea
de a da ceva mare, care nu fie mistic, de parte,
acel aspru, une ori puritanism engles, iesit biruitor
in lupta cu catolicismul.
Anglia se indeparteazá, de traditiile ei. Carol al II-lea
fratele - care a la revolutia din 1688, -
vin cu spiritul de la Versailles, astfel vechiul sens mistic
literaturii traditionale a ciclului lui Arthur se supt cheie.
era cheia de fier a teologului, e cheia de aur a
curteanului. Dar erau oameni in afará de Curte,
din dealurile lui, Burns, oamenii cu jabou de cu
tocuri rosii de Versailles, cu peruca dau
samá de ei insisi, se recunosc din nou in esenta nationalá. De
aici se adaugá elementul istoric. Curentul este ne-
intrerupt.
Totusi va interveni, pe la noului secol, ceva din spi-

www.dacoromanica.ro
 167

ritul economist", din spiritul pe care in Franta represinti Auguste

Comte, spiritul positivist. Avem epoca marilor romancieri na-
turalisti".
Dar poesia traditia, care nu este deck
continua scufundare in mister, ridicarea rnisterului mai sus deck
tot ceia ce definita formulare definitive a vietii.
Dar noi inine nu cum o arati poesia popularä,
deck oamenii misterului. In am trecut prin forme :
prin forma care nu era pentru noi, forma fanarioti,
potrivitä pentru alti lume, care toate nu s'au prins de sufletul
;in am intrat la Francesii
din noi perfecte pip4 ale educatii care era trei
ferturi pipuerie. ce a sunat versul populare,
- ca pentru Burns in Anglia -, indati ce a graiul din
cronicari ca pentru coala acolo, ne-am
asupra acestor izvoare de inspiratie.
Aceasta este marea schimbare care s'a produs in literatura
de pe la 1870 care este in chip de minunat in
Eminescu, care, in forma lui, are ca un mister musical in vers
pe care nicio nu cste in stare se limureascä. A crede
ci s'a prins astfel taina lui a-1 face si in primul
rind pe care niciodati nu a ficut ceva, ceia ce nu
impieclecat de a introduce in scrisul acea pe care e
darnic incercim a o analisa.
Cu traditia misterioasä a literaturii se
deci fondul nostru national ins4, care este plin mister care,
ce se in apele acestea misticismului, se
cu este cu totul altul deck ce fusese totdeauna.
dorim se coala prin care am trecut, pe
care le-am cetit, atunci ne inspirim numai de la literaturi
care ni vor da in cea mai mare aceste dorim
a intki nota fundamentalä din noi prin nota fundamentali
corespunzkoare din fiinta a unui mare popor, si cetim
literatura englesi cit putem, s'o cetim in limba ins4.

ZBOR DE RANDUNELE
Cupole,
Pare au
Dar iat' un stol de rândunele
la au

'nvie Va va :
ceasuri grele,
cu cea vie In jurul pietrelor e
cerului senin. Acelasi zbor de rândunele.
N.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Un premiat :

Am prima la limp romanul d-lui Paul Constant, - despre

ale cärui schite, transformate, une nuvele,
am cândva. L-am cetit abia acuma, urmä, dupä
ce i s'a decernat un premiu märturisesc din capul locului,
nu m'am desmeticit, nu mi-am putut lämuri calitätile deosebite
care au putut duce la aceastä premiare. E drept cä literatura ro-
mâneasa trece, astäzi, ca ieri, printr'o crisä, care
la suprafatä pseudo-valori. Totusi, din ceia cunosc,
am convingerea dacä e vorba sä se nu lipsesc
volumele care pe acela de
Dar sä ne apropiem de Râia", al drii titlu artificial nu
aduce vag cu continutul artii al arii cuprins vrea sä
atmosfera de suburbanä, sä izbuteascä, tocmai din
causa amänuntului. E de fapt o atmosferä naivä,
cu socotealä, care elementul traditionalist vrea sä deie
o notä de patriarhalism. Intentii, frumoase intentii, - dar de
greoiu realisate ! Mai fericit pare a fi d. P. Constant zugrä-
virea micilor slujbasi (aid e vorba de o perceptie comunalä), dar
aceasta e foarte putin pentru un roman. Dacä cä intriga
e complet artificialä totul nemotivatä, eroii n'au
nicio de viatä, niciun pic de firesc, diferitele capitole
nu se nu se armoniseazä, nu se subordoneazA cä finalul
e räspingAtor, credem am arätat destul o de carte,
naivä de a unor când banale când
nefiresti, nu premiatä.
Dar stilul, une ori, ia intorsäturi tnonstruoase :
Copiii stau jurul cortului peticit care se
pe ingrozindu-se de rägetele animalelor, care cereau
desperare dând ocol locuintilor pe roate care stelele",
gälbejite präjiau rântasuri ciorbe lungi false".
mai departe :
Oräsenii, oameni toatä firea, se interesau ei de eveni-
curs de preparatie, pasionându-se mai ales de luptele
greco-romane.... Strada principalä era mai ca oricând..."
:

artiste, - de talent de boli care puteau

päca pretentiunile de gust ale celätenilor".
Natural cä, aceastä privintä, face un serviciu autorului,
reproducandu-i toate päcatele stilistice, de numeroase,
s'ar Din nefericire n'o putem face aici. Il facem atent nu-
mai asupra nesigurantei care d-sa se aflä. Atmosfera de umor
de ironie care se complace pretinde un stil,
dibuirea druia poate cä se aflä, dar care, !, nu poate fi
realisat prin compromisuri, s'ar cineva. Cäci ce
oare a : Aroma tutunului pe care ar fi vrut s'o pästreze cat
mult timp ;

www.dacoromanica.ro
NOIJL 169

Pe banca dupä malul lacului...";

Nu-mi pot da cu socoteala de ce domni$oara s'a simtit
urma acestui sportive de ce mi-a
spus are regretul cä nu i-a strigat luptätorului mascat este
un escroc cä, putin pe ea, nu o mai poate ;
sânt pretioasele pädurii";
....aprinzând focuri de vreascuri uscate purcedând la frige-
rea pasträmei";
Copii voiu$i..." ;
Limonagii impingeau cärucioarele greoaie, pe cap
fesuri de ro$ie, strigânduli rAcitura vi$inie prin care
de lämâie".
$i-i aduse o ciofârt de rachiu ca focul...." ;
...luä ciofârta odaie, unde pe salteua
continua sä pufaie din
Aceasta nu decât : a te bäläbäni tot
felul de stiluri idiome, a bâjbâi constructiile expresiile, a le
modèle din afarä.
fiinda aduce minte d-lui G. M.
Vlädescu, nu pot sä decât regrelánd de
frumoase ca aceia de a zugrävi atmosfera a provinciei
au pe subiect hidos de banal pe
de exteriorisare a scriitor neformat.
Paul I. Papadopol.

IN
azi, frunzele
lar cuiburi
supt
Mai sus frunzelor

Cu de albite
Trec Apus
inldcrimati de vesnicie...
anii, - cuiburi
Dar nu
-
La poarta ce s'a dus.
a fost ca fie
anii miei,
toate de plecare,
Dar mereu pentru vecie
Mai sus de cdile fugare,
dour
Const. Goran.

www.dacoromanica.ro
170 CUGET

POEME IN PROSÄ.
MOARTE

pieptului mieu maestru are atelierul,

care netncetat, ziva noaptea.
De ani bate ciocanul ritmul vremii, eu i-am lo-
viturile, ca pe o musica de
AsM te, dus te mule pe tine, stat cu
intunerecul urechea la trecerea timoului;
simfit, nzaestrului, ctivitatea, mai ca
lungi a cutia ce o
pentru lutul acesta despre care tu mai nimic.
Atunci le maestrului obosite, loviturile
vor fi tot mai mil durerea mai te
iardsi. vii, pentru ultima
pleoapele peste afintifi asupra
Trebu:e tii moartea nu are mi-i
Ea este
FRAGMENT DE SCRISOARE.
va veni o vreme care soarele va mai strá-
lucitor, ciripitul te va fluieratul se va
ca un fipit perat, pentru nu vor mai
avea colori vii, Triste moarte vor fi toate pentru tine.
Atunci, supt ninsoarea anilor, vei simfi zvdcnind,
nesigur ; sufletul va fi o
dintre a-elea noaptea ai stat de
veghe cimitirul amintirilor, zi ferestrele
urechea la ta, as'epfi.
De acolo, de departe, uncle viafa te fi oprit,
miez de noapte, susurul apelor care trec pe supt fereastra ta.
va de de dragostea mea.
Vei fi singur. Eu ca acum voiu sta peste
toate amintirile, ca peste o carnet.
Elisabe'a Hentiu.

CLOPOTELE
Bat clopotele 'ntr'una, bat Cine-a a carte
Iao departe, De tot aud cum, nencetat,
glasul Bat clopotele 'utr'una, bat
fiori de moarte... La o bisericd, ?
Ori clopotarul s'a
$i-acum, desarte,
Pe-ai crainici i-a sculat
lui sparte
Bat clopotele 'ntruna, bat....
V

www.dacoromanica.ro
NOUL 171

Floarea am mele
de de
Traducere de Elena Odoni.

VIII.

Arta ni se aratä nouä chiar naturii. Arta s'a nAscut din

zice Schiller, jocul este viata copilului. Copilul se naste
artist sä mai fie când se face nu
de a fi, rämâne viitor copil.
Lirnbigiul era o distractie ; noi ne jucam Un
excita veselia ca vederea unei insecte noi, toate
-
ne distrarn pe socoteala celuia care voia
- era expresia obisnuitä
care ni se afectat sau din cärti.
vorbeasa bine.
cineva spunea un
apoi inventam limbagii speriale pe care doi sau amici
le plicepeau, un pe" sau o altä silabe
a cuvântului : sprpene-peipe luipe Pepeirupe ampe
porpenescpe pepestepe botpe.
Literatura noasträ, care se tr din copil copil
era constituitä din povestiri, anecdote coruri. Cântecul mai
melancolic dintre cele ce-mi amintesc, e melopeii lui pinpinito"
pe care am era urmätoarea
arrili'a - en los Arcos de Novarra, y
los Amos Novarra
Vivia santa doncella link se chamba y asi
se ch maba.
les dias de fiesta - su padre la castigaba, y !

su la castig ba.
Su padre come era moro - su madre rabiada, y !

su madre una rabiada

Mandö una rueda - de cuchillos y navajas y ash
cuchillos y navajas'.

Astfel cântau.
farmec contincau aceste universale ale cân-
tecelor Se transmiteau ca nuvelele
! generatie
generatie de copil amestecul celor mari, curentul adev5rat
profund al progresului social. Pentru aceia ce de a
copiii scrie adevärala traditie,
fundamental5, aceia anterioará scrisului, traditia pe
care documentul ne de a o simti.
traditie copil5reascä se transmite mai fidel
deck cea scrisA. Se mai scrisurile de la copist
la copist, sau de la scriitor la scriitor, deck povestirile
trecând din gurä gurä. copist care nu

vorbu de cea de Maur, de mama,

care face o de cutite".

www.dacoromanica.ro
172 CUGET

sau nu cristaliseze traditia. Poemele_homerice n'au oare sä

fie stâlcite când abia scrise ?
câte variante aceste cântece ! cât respect pentru
cuvânt, care are o valoare sine pentru sine !
amintesc un cântec ce astfel :
Ambo ot, motorile, rile, rile.
Abia mult mai am cä acele cuvinte misterioase
de la care aveau pentru noi farmecul care-I au pentru
copii cuviintele curate, cuvintele care nu nimic, erau
transformarea celor cinci prime cuvinte ale unui cântec frances :
J'ai un beau château .

Dar sentimentul nostru estetic se manifesta câmpul comicului :

incon$tienta marraneria" erau elemente primordiale.
Nimic nu e mai pläcut copilului sä se de la ;
nerespectarea era bucuria
Am surprins pe copiii miei, doi din timp ce
silabe färä sens, creând sama erau väzuti, se
rusinau...
element era marraneria", ceia ce coprografic.

Apoi venia arta care ni presenta pe mari prin

artilor de lecturä.
Sentimentele pe care arta le inspira atunci sufletului nostru
erau analoage acelora pe care le inspira vechilor suflete
suflete dintr'o bucatä, care färä oboseala vietii deschideau ochii
la coloare linie, mirosul la fiecare adiere aromatic*
auzul la fiecare zgomot sufletul la strigät de bucurie,
oricât de treatoare ar fost. Totul era pentru noi, ca pentru
primitivi, misterios.
Misterios din cale afarä era Mazo", o carte mare, o adeväratä
amestecäturä, cea mai mare dintre cele pe care le
pe care noi le cunosteam, afarä de misteriosul dictionar
care mari semnificatia cuvintelor.
amigo de los ? Juanito" ?
Mai mult decât cuvintele, ceia ce mai
sufletul nostru erau incrustärile.
Pentru copil sentinta nu avea eficacitate valoare decât ce-i
läsa o poate cea mai mare parte a perceptelor morale
care merg din gurä gurá, din text text, nu se intrupeazA
actiuni, pentru n'au gäsit expresia invederatá, de
linie sau de coloare, cäreia sä-i serveasc5 de explicare.
Când sosiiu la Salamanca si la portile ei
grábiu sä váz pe Armu7iesi carne oase. Dar ce desilusie !
Trebuiiu sä ochii, pentru ca acesti oameni, la lumina
mele trecute, sä se poesie. de ? Printre
cärtile care parte din biblioteca mieu
pe care el o adusese din Mexic, unde petrecuse primii ani ai

www.dacoromanica.ro
 173

tineretei sale, se gäsiau volume ale unei EspaTia pintoresca",

acolo. In zisa figurau scrieri cu ilustratii ale
diferitelor costume din regiunile spaniole.
Se vedeau Galitienii din Fmisterra, o
unei case cu furca un orn, cirnpoiu,
picioare fata femeii, iar niste copilandri dantau
Navarresi cu enorme boinas" de berete), Alavesi cu
haine curate ca ciobänasii din teatru, un car tras de
multe altele. Printre ei, au atras in totdeauna atentia
mea, pentru fantasia mea träiau de limp de spatiu,
regiunea a formelor pure, cu
sosirea mea la Salamanca, gäsiiu pe adeväratii
Armaiesi, cari secerau duceau la Salamanca ! Din fericire
nu sper pe Moise care face lasá apa dintr'o stâncá,
cu toiagul curn este represintat din salonul mieu.
Moise nu este nici Egipt !
Este ne plângem moartea Iuliei, mama
eroului principal, dupá cum se cu cetiam
acel ! amintesc cä de ori am surprins o lacrimä
ascunsä ochii gäsindu-se fata copiilor, nu le
putea stápâni. Fericit cel ce nu se fata
oamenilor !
de dorite de pläcute, pe cM de sincere,
primele pe care ni le stoarse aria, pentru multi din noi
poate ultimele. Trebuia Intreruptá pentru moment lectura, nimeni
nu de acea milá provocatä de inchipuirea literarä.
Nu voiu uita niciodatá efectul sublim ce ni produceau
cuvinte pe jumätate, timpul lecturli unei artulii a lui
Balmes, El prolestantismo comparado con el catolicismo".
ea un pasagiu care se cu aceste cuvinte : trecând supt
steagul lui Lucifer... vitiu nelegiuit ce mi se pare cä se
refera la mândrie.
pasagiu mi se párea ceva apocaliptic intunecos al unei
scene infernale ; dar culmea efectului era apostrofarea finalá :
vitiu nelegiuit !". Eu nu de explicarea acestui
nelegiuit". Dar intrevedeam ceva tainic de nepätruns.
se vorbeste despre sublim se aminteste fiat lux" al
Genesei, sau vre-un din Homer sau Shakespeare, imi
cátre frasele lui Balmes, abtinându-mä pe cM mi-e posibil
de la mea constiintä artificialä, mä fortez sä evoc
con$tiintii mele ecoul de ne$ters in
copiláros acel pasagiu din Lucifer. Pentru cä,
arti crezut tot continutul lui, aceia lucrurile s'au
schimbat pentru mine, mai samä de când s'a profanat, abusân-
du-se, cuvântul nelegiuit". plâng vechiul lui anocaliptic,
apocaliptic sublim, pentru nu avea niciun sens ! In schimb
ni báteam de de controversä. 'n aceia$i cártulie se
vorbeste despre Luther, Calvin, Zwingli, Socino, Fox alti corifei
ai

www.dacoromanica.ro
174 CUGET

corifeosa ne râdem pentru acei domni

erau numai feos" dar cori-feos" acei
ai protestantismului erau Calvin (un chel de sigur), Tocino (carne
uscatA) Fox (pâne frantuzeascA). (Urmeaza.)

PRINTUL MAUR
de FERDINAND
In Valea Palmierllor Nid arsita nu o clinti.
puse pe in Nici nu le vedea.
ne o de leu
ce din soarele; n veni
S'asternea roua ; sclipiau ;
Un roiu de termite') D n apa crocodili
Cu bratu 'n podoabe de monsiru ochd ;
iubita la pleptul
; e urlau, porniti ;
Priveste de perle ce-ti dau umbla de-adapjst,
negru, bogat ochii florile se inchide u.
Din Persia 'n marea co.ali,
Scafandril culesu-le-au pieptul de grijl de
un din :
pene de ca sA-ti Pierduta-i pierdut !
() discreta pe-obrazul pal, Prinsu-ni-au ;
cortul masa fel
Blelsugu al lzbanzii L-or duce 'n Apus
Ea cade smulge din ;

Printul
cortul alb
pe
maur de luptä
de n ri
- Din

Lipind-o,
de
de caldul nisip
plerdutul
Luoa rasare in disc stralucit.
Cu val de urale prlmesc al La imbulzeala. lume zor
veseli bat; Spre pe cort circular
el vine-al aprins, trompeta chimval,
Nigerul 'nspumat. palatele :
Ne du la In ne du 1" E un
din noaptea Aleargä sar
din de
luptátorii iuresul Un negru arab un engkzesc,
arata muieri.
prindea fuge tu
De zgomotul cu tidve pe ; La manejulul neclintit
Sus sta drapelul, la Un Maur par cret,
ga bena pusta se vopsea, turceasca luveste
Pe o de prei.
era In Valea de palm.
Ci ea pe gandul la h
la pocale cu-al must Acol' unde lei ;
podoabe vede cum sabia 'n lupt' o purta
Perle ce Persia 'n mari ascundea dat fost casa mai
buctat po. te, iubita cu
f untea cu pene de strut Cu n gru
ratul scold Si, sin in ci
In fita cortului-apoi pielea 'n a
S'asculte cum de ; Trad. de I Const Delabaia.
Te urnici a be ce in Africa (n.

www.dacoromanica.ro
NOUL 175

azi.
CRONICA.
Ce se
opresc putin la un roman modern" : Parasitii
mului, povestire hibridä, plinä de peripefii banale de situatii
fortate, prin care dd. M. Tonneghin Al. Bilciurescu au les
se apropie de spiritul literaturii purificate.
L-atn cetit cu neräbdare (ca unul care nu cetisern prea
multe de acela$i gen) in de faptul retinerii de la
anumite alunecäri, n'am putut iemarca nimic deosebit. E vorba
de patru tineri cari se complac sä din expediente, de un
fiu vitreg care exploateazá mama, de un tatä care se
sätoreste cu amanta fiului de o elevä la Conservator pe care
o ajutä generos unchiul de la Buzäu«, de gazde jäfuite de
restauratori neplätiti, - de tot ceia ce se
lume, care nu e nici cea mai mare, nici cea mai interesantä. latä
defectul principal al acestor care vor sä ridice casurile bol-
nävicioase la rangul de literaturä, sä recomande lucruri träite
sä fad, din simple curiositäti, romane. E o Incercare läudabilä,
dar care nu va reusi, tocmai pentru situatiile bizare n'au corn-
prehensiune lumea cetitorilor.
Modernismul sau, mai bine zis mondainismul, acestor romane, chiar
dacä une ori iau o Intorsäturä moralisätoare se
tâmplä cu de fan), nu e decât o care nici nu intere-
seaz5, nici nu distreazä. Le cetesti din simplä poate mai
afli ceva noo, dar ata. este totdeauna deficitar : le cu
regretul cä nu dat nimic : nici subiect,nici eroi, nici decor, nici
analisä. Pled des,ustat de faptul cä frivolitatea clespreful moralei
pot osteni pana unor scriitori tragi cortina peste un capitol,
peste un aspect al care n'are nici poesie, nici
duiosie. Te resemnezi la dosul cortinei ai läsat un
minimum adevärata viatä, multiplele variatele ei
de farmec de duio$ie, a$teaptä cu räbdare suflete
Inzestrate care s'o cerceteze cu s'o cunoascä toatä
märetia ei s'o cânte, pe adeväratii arti$ti, s'ar zice,
nu pot crea din putregaiul societätii. P.
Chestiuni de
fie a semnala o carte care nu e de literaturä,
dar atinge mari ne'voi ak vremii..
Doctorul R. Olinescu tri mete extrase din revista
de specialitate, de a voiu ocupa in cele ce
In general, in ele se chestiuni de igiená
caracter social.
Astfel, una ni aratá de de mare e studiul bac-
teriologiei, parasitologiei igienei,pentru farmacisti. Este o lectie
de deschidere are menirea arate studentilor cá, pe
cunostintile precise ale meseriei, farmacistul va fi chemat... la
conducerea treburilor publice". De aici nevoia unei culturi gene-
rale prin disciplinele amintite.
chestiunea tuberculosei, la Universitatea din
Bucuresti mediul rural romänesc. Basate pe date, statistici
www.dacoromanica.ro
anchete insotite de grafice tablouri, gravitatea acestui
flagel, care, in Universitate, atinge 1,6 la din 507
muncitori ingrijiti de singur dispensar, 60,8 la pro-
veniti din mediul rural.
De aici nevoia unor serioase profilactice anume :
La intrarea in Universitate: examen medical radiologic obli-
gator; inläturarea de la cursuri internarea celor atinsi ; supra-
vegherea igienei studentesti, care astizi de intro-
;

ducerea educatiei unde e complet neglijate.

porneste de la o constatare: in agricole cu legá-
intre metropola provincie se o mare
mortalitate prin tuberculosi la orase mici la sate".
mediul rural ea ajunge prin militari servitori cari se
intorc molipsiti, prin mijloace de transport, prin
gerea pe care o pläcerile orasului asupra celor de la
Urmeazá o foarte interesantä asupra bolnavilor unui dis-
pensar. Conclusiile: misuri profilactice, cu con-
trolul angajati in fabrici, prin rispingerea celor veniti
de la aranjarea posibilitätilor de traiu mai bun, ingrijirea
ucenicilor, aplicarea prescriptiilor igienice, simplificarea
bolnavilor.
cu aceastá e inläturarea medicamentului
miraculos, descoperit in Anglia, Umckaloabo, care,
experimente, nu s'a dovedit destul de util, ba produce tur-
la 40 la din bolnavi. De aid nevoia de a fi mai
prudenti adaptarea preparate, care, foarte bine sustinute
financiar ocult, izbutesc se introduci de usor in
Autorul retragerea autorisatiei acestui produs, care
speculeazá buna incredere a lumii nevoiase suferinde".
din extras trateazá problema de a tere-
nurilor de recreatie ale primare Grädinilor de copii din
Bucuresti. Se pe fapte reale tocmai din aceasti
dureroase: patru grádini cu curte necorespunzatoare, opt
care n'au de curte, o copii intr'un blockhaus",
cite altele.
De aici nevoia unui program complet de constructii cli-
dind care cuprinde intreaga populatie pentru
un program complet..., prevazute cu o curte destul de spatioase.
toate chestiunile tratate d. dr. Olinescu (ajutat
une ori de colaboratori ca dr. Floru, Hahulea Cl. Nitu)
un interes deosebit, cu mai mult cu expuse cu
ritate, pot fi usor intelese de lumea. Ele constituiesc o
de mare pentru indrumarea nu pot incheia
cu regretul cá, publicate de exem-
nu pot fi destul de destul de urmate.
P. P.

Cuvinte de forma vechilor legende de

noua a par. I. Agarbiceanu, Pustnicul ucenicul
editia Cartea ,N.

www.dacoromanica.ro
 I

Pe codri cade bruma nenduratd,

$i lanurile toate s'au cules,
Prin zarea 'nfiorata,
'n doarme iarba de pe
Din tot ce-a pe-aici : lumina, soare,
aprinse, mister,
Rdmas-au doar cicoare,
cer...

tdu, de a n:ns uitarea,

obrajii cei de spurn' a
Dar ochii tot mai spun
lubirilor pe care le-ai
G Tutoveanu

MELODIE
aminte, ca vin
treacd plutirea pe 'ntinsul de gand.
Stau la rdscruce de veacuri - suspin
Ce nu se aude, nici simte, nicicdnd...
aminte, ca lebede, vin
Sd-si treacd pe gdnd,
Coboara, din pe ni, lin,
were
aminte, ca vin
treacd pe gdnd.
de mine, ca umbra de crin,
sa cregi viersul
ca lebede, vin
pe 'ntinsul de
Doar cd din
Clipele astea, visdri
mai poate cersi vie(ii chin
pentru-aduceri aminte ce vin
plutirea pe de gänd...).
Coca Farago.

Cuget III, 12

www.dacoromanica.ro
 inviere a teatrului lui Delavrancea
Teatrul National s'a deschis cu Avarul" lui Delavrancea, Hagi-
Tudose", pe care nuvelistul oratorul de frunte ni l-a dat dupä
o mai veche _povestire a lui, care se aseazä cinste Iângä
lelalte.
acest acela care, dramele istorice, fäcuse
de a transpune totul de cadru cuno$tinta perfectä a
unui anume popular, $tefan-cel-Mare era un
ca din jurul Bucurestilor domnitele niste mândre fete
din aceia$i lume, foarte mirati sträini istorie, se
gäsesc palate spade arcuri, avea sä presinte
tocmai acest mediu.
judecata tuturora, el n'a izbutit. totu$i era un
viforos" aprig, care se zbäteau mari patimi, ce dAdea
atâta putere verbului säu toate povestirile sale, care e un
pitoresc totul nou, de täräneasa din pärtile lui de
nastere, nu aRceva deck ale suflet cum n'am
mai avut literatura politica noasträ altul.
Dar ceia ce l-a impiedecat de a izbuti a fost acel cult al amä-
nunfului, acea iubire pentru miniatura de
vine farmecul scrisului säu. Acestea au Inecat linia, marea linie
dramatia De atâtea de presintare statick dinamica
dramei s'a
E motivul pentru care o allä generatie a dat acela$i verdict
de neacceptare ca aceia de acum vre-o patruzeci de ani.
N.

Toamna, bunul faur, Se

de aur Funigei.
Peste vii. .supt tei
Stoluri de fapt de
'n zor cu cofe Visurile yard.
De ciorchine. in pustiitá,
Pe
Zvon uscat Se ínaltd, albe
De osäminte Crisanteme,
Ce se zbat. Ce optesc
Aleargá De ispite
foi Vestejite.
De cuminte, -
in triunghiu de ace negre, nu vie-un ferbinte
Printre norí, te
Cu momele
De pe codrul de cu fragede cuvinte I
N. N. Lenguceanu.

www.dacoromanica.ro
 Epica populará in Europa sud-esticV
de Dr. Walther

sträbätute de largi, in munti pädurosi,

de märetie alpinä, ca pe inältimele karstului sterp, care
adincite caridoare depresiuni roditoare, presdrate cu
verdeatd, omul Balcandor, Europei sud-estice. tncä
din timpurile strävechi regiune a fost o punte de
turä Occident Orient, un tmut de trecere al
multor formelor Balcauilor a
istoriei sale corespunde de asemenea o diversitate a semin-
tiilor popoarelor. Chiar nurnai interiorul unui tinut in care
se vorbeste aceiasi contrastele de confestune, de obiceiuri
de rasá se puternic ele. De soarta a unit
odatä unele sernintii slave lupta pentru afirmarea nationall
contrastele, ca resturile de viatä culturä sträveche, - care
s'au conservat cu deosebire la munteni, ciobani -, au
putut oarecare mäsurä sä fie inläturate, totusi Balcanti ni
se present ca o amestecäturd feluritä. Cu toate
acestea Slavul din Balcani a pästrat un tip antropologic infäti-
sarea acelor munteni ciobani dinarici, al cäror fel de
caracter desväluie o constiintä nationalä, supt care e
presintä slavismul balcanic. Toti poetii, ginditorii, luptätorii
pentru libertate iugoslavi bulgari duc cu ei pecetea
mostenirii acestor simpli munteni din Balcani.
Expresiunea plinä de a manifestärilor nationale
de rasä o gäsim azi, ca trecut, cântecele eroice,
epopeia popularä a Slavilor din Sud-Estul european. Secole
aceastä poesie a poporul la luptä pentru libertate
afirmare timp ce popular din Bal-
cani extraordinara sa boggtie, criginalitatea diferi-
telor grupe etnice, chiar supt aspectul religios
frapantele deosebiri dintre diversele confesiuni, epopeia
se ridid de-asupra tuturor contrastelor religioase de trib, da-
realisärilor sale etico-nationale, care este zugrävitä
poporului. Ea a fost secole de-a o chemare
contra dominatiei turcesti tatare; rapsozii iugoslavi bulgari
o mai azi. Chemarea aceasta la luptä are aceleasi accente
epopeia popularä ucrainiang in aceia a Rusilor Mari
Lupta contra stäpinirii despotismului sträin,
care popoarele deplin constiente de menirea trebuiau s'o dud,
a gäsit tocmai epopeia popularä expresiunea sa nationalä,
artisticä. Cu toatá acestei de

In Forschungen und vol. XIV, no. 5, 1938, pp.

P. Diels, Die Duma, das Lied der Kleinrussen
der schlesischen Volkskunde, XXXIV, Breslau 1934,

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

renegatii turci totusi epici iugoslavi sä

ante la curtea Diferiti bei turci au introdus in regimentele
astfel vom un numär de.
chiar printre Slavii de confesiune mahomedanä Poesia eroicä a
de-o potrivä pe stäpinitorii de odinioarä pe
pentru libertate. Ea pare a fi aparentä afara
Dar, virtutea vointii sale nationale, ea conduce
contrastele din aceiasi grupare, - precum ar fi crestinii mahome-
danii spre o afirmare fiinda poesie cuprinde
de sigur numai acei mahomedani cari apartin natiunei slave.
Rapsodul iugoslav bulgar este cel mai autentic po-
pular. Arta sa stä cu soarta poporului
Presintarea vioaie a epopeii cere un dar de a crea, o putere de
a-i da o formá artisticä, o stäpinire deplinä a subiectului o
tehnia a expunerii epice. In creatiile epice improvisate
moment anumit, pretentia, pe care o cerem
rapsod cintäretul epic se aratä, nu numai un popular
obisnuit, dar el este un creator, pentru
care nu termin de comparatie cintecele populare ale
tärilor occidentale. Ca un adevärat musicant confectioneazä de
el instrumentul musical de care are nevoie pentru
acompaniamentul expunerii sale epice, din material
ales
Epopeii populare crainicilor apartine mod necesar
un public care sä productia epic& Un eroic nu
are valoare numai sine, dar el trebuie sä se desfäsoare in fata
ascultätorilor. tul epic trebule sä fie cea mai
dependentä de poporul aceasta este de-asemenea causa
diversitätii de forme a epicei populare slave din Balcani, di-
feritele sale domenii. Dupá cum cineva poate deosebeascä pe
un Muntenegrean de un Hertegovinean de un Macedonean,
un Bulgar de Nord de unul din Sud, tot el va putea
face deosebirea diferitii ceia ce priveste
forma expunerii. Dar deosebire nu se face dupä con-
fesiuni religioase, ci dupä apartenenta Basa comuná, pe
care are ca fond epopeia slavä din Balcani, se numai
dupä grupuri etnice semintii. Balada lui Marcu
räsunä de la Adriatica Pont de la Dunäre

' M. Murko, Auf den Spuren der Volksepik

Wundschau, no. 3, 1931.
W. Die Seitentechnik der ed. R. M.
Rohrer. Brno-Leipzig. 1934.
W. in Institut Laut forschting
an die Universität Berlin. Harrassowi'z, Leipzig Institutul de
musicale de la Universitates din Berlin o serie de care
contin epice populare din Muntenegru Dinaric Aceste cantece
eroice au culese 1926 de câtre G Gesemann. Autorul a lucrat la
traducerea si prelucrarea stiintifica.

www.dacoromanica.ro
NOUL 181

aproape de Salonic ; ea se schimbä doar dupä grupäri etnice

se totdeauna mediului aceluia al
rilor säi. felul acesta epopeia popularä a Slavilor din Balcani
ni apare prin unitatea continutului sa
ca o träsäturä distinctä a nationale a Slavilor
totalitatea sa ea o caracteristia a Balcanilor ; dar
unirea diferitelor forme epice recunoastem diversele
cantonale, cu epopeia cari au zugrävit provincia
pe bor.
Acestei unitäti interioare sau de stä o
serie din cele mai felurite forme de executare de tehnici de
presintare. In Vestul Balcanilor, - deci in teritoriul
goslav predominä tehnica guzlarilor muntenegreni dinarici,
Macedonia s'a un de epopeie de societate,
Bulgaria gäsim de forme epice instrumente musicale.
Cele mai deosebite mijloace musicale, metrice declamatorii
determinä o foarte feluritä gamä de presintare a fondului epic,
care la temelia sa istoria este general-slav.
Cit de mare este influenta epicei populare slave asupra vietii
de zilele a din Balcani, se poate vedea usor din
poesia popularä care nu face parte din genul epic. Sistemul
tonic, cu care rapsodul musical expunerea sa,
prinde in restul cintecelor. Astfel gäsim adesea
de nuntä altele care fac apel in ceia ce priveste forma
executarea la mijloace ca epopeia popularä. Se
chiar populare care metricei a musicii
cu totul asämänätoare epopeii ; lipseste numai jocul instrumentului
improvisatia de märetia poesiei epice. casuri
inverse artistul epic adesea pe instrumentul säu de
celui de
Färä lume epia, retraa sine, nu mai
poate tine piept influentei moderne. Epopeia popularä a Slavilor
Europa sud-esticä se luptä de multä vreme exis-
ei. Din an an ea päräseste regiunile unde cerintile
poesia epia erau in acum. Totusi epopeia
a rämas destul de puternia la ciobanii de la munte
pentru a putea resista tuturor de azi
Occidentului. Din nenorocire epici
de a pästra neatinsä epopeia popularä poartä sine germenul
disparitiei. sä se la temele istorice concepute
proportii mari, ei se pierd in modelele ale evenimentelor
mai noi. Tehnica epopeii vechi, de mijloace rare de
acompaniament, s'a desvoltat sensul vest-european. Pierderea
esentiale de de formä duce iremediabil la
disparitia acestei epopei populare, unice Europa.
Traducere de D. Berciu.

www.dacoromanica.ro
182

Note de drum
Unul din caractere ale numai acum
zice : mai ales ultimele luni, e refacerea locuintii rurale.
Pretutindeni, drurnul spre Venetia, räsar vaste clädiri
rânduri, din frurnoasä rosä, inlocuind ve-
chile tain asa- de pitoresci, dar neigienice. Pe alocurea, pentru
grupärile agricole, mari stabilimente de deposit.

La acest al lui August, acopere ogoarele, tot

de suptiratec ca de la noi, de 5i, aid, verdeata campu-
lui e minunat de vie, din causa regim al ploilor, dar
poate, din causa calitAtii ierbii. proaspete asteaptä sämânta ;
alaturi, sânt lanuri care se pare eä au räsärit cereale timpurii.
*

Regula n'a läsat niciun petec-de nelucrat, nici-

un educatie. De-a lungul zecilor, sutelor de chilometri
nu se vede de Un fel de elegante constructii ro$ii
aratä consortiile" la gäri se câte o cantinä coo-
perativä" de largi proportii.
Munca isolatä pagubä sä dispar5. pentru aceasta
nu se cade sclivia colhozurilor rusesti, aservite nemiloase
teorii, färä un ideal.
Inscriptiile acestea mari sant o afirmare un

In toate aceste zidiri nouä, care cresc pretutindeni, nu e una

care, autând un oarecare sä se depärteze de tipul local,
fixat prin experienta veacurilor. para nid n'ar exista.
*

Italia nu mai are un singur Ascultätoare, cursurile

apä sânt albia a face numai bine.

Pe locuri banda pe porumb desparte randurile de haraci

ale vitei, ceia ce nu aratä a-i släbi puterea.
*

Prin ora5e, o monumentalitate nouä cautä sä se opuie vechi.

Din nenorocire formele sânt une ori de odios stil mo-
dernist, ca urâta clädire din dosul gärii de la Verona, cu ferestile
orizontale, de cea mai perfectä modä americanä.
*

Un tren bäietasi ballila". Frurnos asezämânt, cât nu

vremea pentru nu introduce de
vreme spiritul politic. Dar, aláturi de fireasca,
pentru tineri, o strictä diseiplinä se impune.

www.dacoromanica.ro
NOIJL SAMANATOR" 183

...Nu se aruna hârtii alte pe peronul

de Verona de linia feratä,

locul buruieni care paste vaca....

La Lonato, supt vechiul castel medieval, un imens silos pentru

grâne e constructie grabnicg.
De-asupra acestei agriculturi organisate stau
paralele ale dealurilor de atâtea secole
durite de o civilisatie peste de

ultimii ani am cunoscut din Milano, dupä reface-

rea a schelctul de fier din
siva zidire interioará, stil egiptean, cu basoreliefuri,
semne fasciste figurile zodiacului, numai partea din dosul sta-
tuii lui Lionardo da Vinci, cu Scala acea galerie
Victor Emanuel, care s'a adaus potrivire la minunea
mului, care apoi a fost de toate acele strgdite de veche
originä care la spate-I incunjurau cu pentru care a
fost fäcut.
Acuma, rämân uimit cuteatoarei prefaceri a
de o de capitalä irnportantä viata economicä a acestei mândre
tärii.
margene, unde nebunia putea träi sine,
ci pe linia care duce centru, palate
din secolul al XVII-lea, modernistä a fost sä-si
ridice imensele cuburi pentru locuintile anonimilor cari se aran-
jeazá unul nu poatä dormi de räul aituia, ca ote-
unde m'a adus, pentru aceasta, o soartä rea, Pelion peste
rând peste escaladând väzduhului. de
feresti scânteietoare tin locul Pentru a varia
se recurge doar la amestecul de coloare sau la caracterul,
Rena0ere, gotic, linear, al acelora$i fere0. de putin pentru
uriasa monotonie a acestor clädiri...
Gustul s'a dus, cu acea care deosebia odini-
oarä orase italiene. Am luat cina Galerie chiar. E voie
acum a se la ei mesele de café restaurant.
toatä lumea, cutreierg acest urât coloar pentru a exa-
mina pe consumatorii cari, la examineazä pe ceilalti.
Se abat din când in când ciudate figuri femeiesti artificiale
alb care par cinematograful coborât
Grupe produsele de jazzband, stridente brutale, ale
unei musici mândrie.
Mi se spune e ridicarea muncitorimii, presupusä disciplinatg,
peste clasä mijlocie, de functionari, de intelectuali, presu-
pusi primejdiosi regimele totalitare. cât de
ascensiuni sociale obisnuiesc a peste cei cari, pentru

www.dacoromanica.ro
184 CUGET CLAR

le-au pregätit. atunci, fascele romane se

pe un fond ro$u de anarhie asiaticg.
Anume atitudini ale acelora din aceste clase la care trebuie
te adresezi fac sä se un astfel de viitor....

De la Milano sus spre granita elvetianä. Trenul e de

Nemti toate nuantele caricaturii, capete goale, cämäsi colorate,
sacul pe spate, atitudinea unor cuceritori: Antipatia fatä
de e evidentä. Atitudinea e a grupului militar de
atoare ocupatie. Pe panglica de a unui astfel de fiinti e
svastica.

Dincolo de Chiasso, lac alpin se supt

munte in parte.
Aspectul uman, oricare ar fi caracterul national al locuitorilor,
e casele bisericile cu campanile tot italiene. Ace-
leasi vile impodobite cu picturi. negre case grace supt
rop. ori in verdeata de vie scapärä
io$ul unei vechi täränesti.
De sântem cantonul italian a cärui capitalä e Lugano.
Pe alocuri firme italiene se cu inscriptiile germane.
la gara. Modernismul are caracterul lombard.
Ultimele vii märgenesc drumul.
Dar ogoanele Reichului sä aparä.
Lamone, Cadempino, Sant' Ambrogio, Riviera Bironico, Bianca.
Pensiunile aratä industria sträinului.
Dar altä a vitei n'a un dovleac
se ive§te din iarbä. Lini$tit, täranul färä costum taie iarba bogatä.
Dar porumbul e aid cultivat.
Cu castele sure ziduri crenelate supt clädäriile de
granit veselul amestec de coperipri drämizii se aratä de departe,
in cazanul ei bogat in verzi, Bellinzona.
Cantonul urmeazä astfel, de cascade pe granitul ne-
gru, umbra pädurilor neatinse. Poiene asezäri
omenesti care coperiprile ro$ii cele de ardesie surä alter-
neazä. In lumea tihnitä de acolo, nationale italiene stau
aläturi cu senttmentul adânc patria de multe veacuri : un
Hôtel Helvetia acela care aminte$te italianä de la
Rodos.
Ai acolo, supt muntele tivit cu zäpada
numentul, cu inscriptie al sträpungerii Gotthardului. Din-
colo de lungul Nemteascä". italianä
nu e cele predomnitoare.
e acum. de case din fundul väilor, forma
din vechile Tinuturi ale Reichului, cu ascutit care
prinde ultima fereastä. Germane numele, pe ale
fundatori sau rostind pe al ocupantilor ori ce oferä
natura (ca Brunnen, de ajunge a

www.dacoromanica.ro
NOUL 185

domina. Biserica e de un gotic mediocru. Când se ajunge la

albastrele ape ale Lacului celor patru la Flueien,
cele douä mari vapoare ancorate se Germania Schiller
pe bäncile putinä dragoste, studentul poartä
Universitätilor germane.
Aceste largi lacuri incunjurate numai de copacii ei
sumbri n'au surprinderile nu desfac farmecul celor italiene,
fatä de care apar pustii, palide reci.
Zürich nu e un ora$, ci o colectie de ora$e, legate cu vremea
dupä capriciul irnprejurärdor istorice. Vechiul Turicum nu apare
prin nimic care sä atentia. Nici ziduri, nici castel la acest
care, totu$i, secole a fost atacând apä-
rändu-se. De sigur stau in picioare bisericile care Zwingli a
predicat desfacerea de idolatria icoanelor de poruncile sträinei
Rome, dar din mänästirile de la inceput, - una de femei, - n'a
mai rämas nimic. Vechile cartiere cu sträzile cuprind
numai obi$nuita casä renanä,luguindu-se, cu acele fere$ti tot mai
rutinate spre aiurea, chiar in actualul centru, strada
gustä se ca colt de Ni:rnberg, necon-
tenit p ispectiva unei noi surprinderi. Podul peste lac
a se vedea, cele catapetesme de verdeatä, proas-
pätä cu inviorarea aburilor, aceste fatade medievale de o de
venerabilä prietenie".
Dar vremea nouä a täiat drumuri reservat adäposturile
unei räpede c4tigate.
Astfel räsare un de stil cosrnopolit care amenintä sä se
Nävälirea modernului nu va avea proportiile desas-
troase de la Basel, unde cutiile de sticlä pentru laboratoriile umane
deschise tuturor privirilor in de cucerire. in
fata vechea mänästire devenitä Museu presintä zädar unei
vremi neintelegätoare migalele artistice ale vechilor me$teri a
fierul", cum se zicea odatä Buzurestii secolului al XVII-lea,
mobila prietenoasä, duioasä a epocilor când omul
era de toate un nu un anonim factor de productie
industrialä de räzboiu tehnic, glorioasele tapiterii care
cuiau strälucit o ce nu näscuse. lar Mvseul
altä intelegere a omului pânzele celor doi Holbein decât
desmätatul capriciu al moderne de picturä, stäpânä pretu-
tindeni pänä ieri.
Dar, pentru ca sä afli o mângiiere de aceastä obräznicie a
desechilibrului intelectual altoit pe tirania tehnicei, ajunge drumul
prin väile necontenit stropite de picurii ploii, vederea caselor ce
luminii, a oamenilor de pus aläturi voinici
cu florile din fereasträ, farmecul legendar al lacurilor
funduri de oglindire a codrilor. ora$e, ca la Cuera ,,Ro-
manilor" de azi, catedrala sträveche, care, de aranjate,
pästreazä structura, - s'au descoperit fresce de o
poesie acela$i calm de härnicie disciplinatä, pe care-I in-

www.dacoromanica.ro
186 CUGET CLAR

zglobiii copii cari se bgieti fete, pe toti

un lunecat treacAt al frumoaselor femei de rasi
lating.
La Como se larg, clopotnite cupole,
cu largi cimitire supt arcade, strävechi supt acoperisuri
rosii, El pe dealurile vecine, pe care case le icau
le acopere cu vremea. La
se brazii inalti, strgjeri ai dealului, pentru ca pe
peste tot se pgdurea.
N. lorga

CASA BUNICULUI

Bunicule, te prunii
Din cimitirul vechiu de sat,
De se geana lunii
In pe care nu le-am mai

De cdnd ai adormit de
au rörnas uitate,
Dar chipul mereu gdnd.

ta se face tot mai

Ferestrele-au ajuns
Doar cuiburile de
Tot

Grädina de se ;
Pe toate le grei,
darnic pe
fulguiri de ghiocei.

Bunicule, ni vine
Tu, poate, de acolo ne
E 'n suflet,
vatra ne la

Ne vremea, gdde,
drum pe care l-ai ;
'n basme un rdde,
venim in casa lut.
Stelian

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 187

Din scrisorile lui Alexandru Odobescu cätre sosia sa

XXXVI.
Bucarest, le 8 avril
Ma Sacha,
reçu ce matin ta lettre d'hier qui, je dois l'avouer, malgré
le grand que j'ai de recevoir de vos nouvelles et des
sur votre vie de les moments, a sur moi une
pénible impres4on, cause de géne morale dont tu
m'as parlé comme existant entre notre fine et son mari.
voulu répondre ce matin, mais j'ai tellement occupé
cause de mille et mille affaires et ennuis de mon école que je
n'ai pu réussir avoir un moment de té le apart
de mes deux niusafiri de vendredi, qui viennent me quitter.
disais que j'ai des ennuis. proviennent d'abord de
l'affaire des maîtres de conférences, mis en grand émoi cause
de la réforme de leurs paiements venir, laquelle ne m'a pas
encore été officiellement communiquée par le ministre.
Hier j'ai eu ce sujet la visite de Francudi', auquel j'ai parlé
avec beaucoup d'aménité, car c'est un homme que j'aime et que
festime. J'ai eu aussi celle de qui était désespéré de
cette mesure, qui lui fait perdre le tiers de ses émoluments. Les
autres sont, ce qu'il paraît, beaucoup plus furieux que ces deux
qui me touchent de plus Toutefois que toutes ces
fureurs s'appaiseront et, si quelques-uns se retirent, j'en serais
aise, car j'ai de quoi les remplacer en mieux...
...Et pourtant cela n'est encore rien quand je pense que c'est
probablement ces malheureuses affaires d'argent qui ont
ces entre Jeanne et son m dont les
effets se perpétuent ton grand ainsi qu'au mien..
...J'aurais écrit moi-méme Théodore pour lui expliquer tout cela
et ajouter en plus les conseils et avis dont il a été question
entre no us. Mais pour cela besoin d'avoir plus calme dans
l'esprit et dans le coeur, ce que tu m'as é:rit
aujourd'hui.
Vabandonne donc la charge de faire en sorte que ces nuages
qui me font de chagrin soient applanis par ton tact, ta
douceur, ta grande justice et ta grande affection pour nobs tous.
Tu le vois, embarrai sont énormes et, me faufiler sain
et sauf au milieu de ce dédale, je devrais ne pas avoir devant
moi l'ombre noire d'un grand souci, d'une grande peine infligée
au coeur de notre Jeanne.
te demande en de ne pas négliger de me tenir sans
cesse au courant de tout ce qui vous touche. Je vous embrasse
de tout mon coeur, qui cst pour le moment bien peiné de tout
ce qui est arrivé.
Tout toi.
Epaminonda. Decanul Facul here.
Lazar.

www.dacoromanica.ro
188

XXXVII.
Bucarest, mercredi, le 13 avril 1894.
Ma Sacha,
Je ne t'ai pas écrit hier, parce que mes heures de la matinée
ont été prises. D'abord il a fallu trouver moyen de réaliser
de l'argent pour les conférenciers. Nous avons serré de prs le
budget et nous avons en tirer de quoi satisfaire aux
trois quarts des conférenciers, tout en laissant pour le moment
en souffrance bien des fournisseurs, ce qui est aussi bien génant...
...En ce moment, on fait le transport des moulages de l'Athé-
née dans les remises de Normale côté. Et cela me
donne de grands tracas. Les temps est couvert et un peu
froid, mais pleut pas (heureusement pour mes mais
malheureussement pour la végétation).
...D'après mon écriture tu dois voir combien je suis agacé de
tout cela. Aussi je cesse en vous embrassant tendrement.
Tout toi. Alex.
III.
Bucarest, jeudi, I e 14 avril 1894.
Ma Sacha,
ne faut pas m'en vouloir si je ne t'écris que tous les deux
jours une fois. voudrais cependant me remettre en état de
le faire tous les jours, puisque dans ta lettre d'hier tu me dis
combien tu as de plaisir de recevoir chaque matin quelques
bouillages de ma part. Je puis du reste juger par
car, quand je ne reçois pas un matin ta lettre, je sais qu'elle
me manque beaucoup. Et cependant je voudrais t'éviter et la
fatigue d'écrire et celle de lire mes affreux griffonnages. vois
aussi par ta lettre tantôt que tu as repris tes lectures du
soir des enfants et tu devrais y renoncer cause de tes
yeux. Vous avez eu bien raison de répondre négativement Nicu
Mano au sujet de l'invitation qu'il avait fait chez vous Beldi-
man. Non pas que je considère ce bonhomme comme dangereux,
mais parce que je trouve extraordinaire le sans-gène N.
Mano par rapport toi et Jeanne, si en somme ne peut voir
dans Théodore qu'un subalterne. La leçon lui servira peut-étre.
Je vois par tes lettres que tu es tourmentée cause de
ma situation financière. Tant bien que mal nous y avons pourvu
présent en payant chaque jour quelques-uns des professeurs.
...D'autre part, le changement de mode de paiement chez les
anciens conférenciers occasionne de leur part des mécontente-
ments. On est venu me dire hier que trois d'entre eux sur six
ont donné leur démission...
...Ce qui me cause beaucoup plus d'ennuis c'est le déménage-
ment des moulages. qui a été fait de l'Athénée dans une malheu-
reuse remise de Normale côté de chez moi. La place
est je ne sais pas comment on réussira
: entasser

www.dacoromanica.ro
 189

toutes ces statues et bas-reliefs dans un si petit espace. En tous

cas le transport par de sales .Tziganes aux pattes sales et les
biisures (quoique réparables) qui ont été faites, tout ceci m'a
énervé et m'a exaspéré point que je faire, sans plus
m'en car avant-hier je me suis mis dans une si
désespérée que j'en ai contracté un mal de gorge et un
lis que je suis en train de soigner...
...Je vous embrasse tendrement.
Tout toi. Alex.
XXXIX.
Bucarest, samedi, 16 avril 1894.
Ma Sacha,
Ces lignes vous arriveront demain le jour de Je sou-
-haite qu'elles vous trouvent mieux portants que vous n'en avez
l'habitude depuis quelques temps, mais aussi contents, et
qu'enfin la série des pluies qui vous inondent soit terminée.
Quant moi, je me non seulement avec les difficultés
d'argent que je parviens grand peine apantisser le plus pos-
sible, mais encore avec les embarras que font la plupart des
anciens conférenciers cause de la perte pécuniaire qu'ils auront
subir. Sur les huit, n'y en a que trois (Quintesco, Bradu et
Gogu) qui ont présenté leur démission au Ministère ; les autres
ne sont pas contents non plus, mais plus ou moins acceptent
la situation comme provisoire et en protestant. a été convenu
hier matin avec le ministre que je chacun d'eux, les
priant de retirer leurs démissions ou leurs intentions plus ou
moins démissionnaires, et ce n'est que dans le cas
qu'un ne voudrait pas entendre raison que l'on les remplacerait
par d'autres professeurs, qui vaudront mieux qu'eux.
Tout cela me fait des pourparlers sans fin, qui m'assom-
ment ; hier j'en ai eu trois successifs : Gogu le (je n'ai pu
déjeuner dent heures, Craciunesco dans la journée et Sainean
jusqu'au soir...
Je vous embrasse, en vous resouhaitant de bonnes
Tout toi. Alex.

de vesnic dor de Oral de

Ei pribegesc din sdnge-aprins ochi de foc,
poposesc joc 1mpinsi de ve$nic dor de
Pe unde vremea Ei pribegesc din In
a vremilor
I-a spre-un vag noroc,
soroc,
pornirea
de vepic dor de
V. Ionescu.

www.dacoromanica.ro
 UGET CLA
DIN VREMI UITATE

Era viteaz aprig Lucullus Liciniu,

De dusmani prea temutul general cu faima,
Cduit in grele lupte pentru steagul Romei,
Dar sta impotriva-i, ca Mitridate,
rege 'n Pontus,
La unde 'n valuri ape de
Lucullus se opreste bate cu
Sdbiei in piatra se
'ncovoindu-si viteazuCse coboard
In se des face
$i 'n umed cu grijd 'nainteazd
Pdn' ce junge 'n de tdinuire,
In a Sibila
lumind
'ncet vorbeste ce tine-oglinda 'n :
Deschide-acum, Veleia, cratèrul lui
Ca aburii umple intreaga
de aruitcd-1 peste mine,
Ca nu o-recunoascd,
nici prin nu trebuie fie
Cd supt masca Sibilei vorbeste".
$i iatd, de-o parte perdeaua
Lucullus in pesterd, 'ndatd
Sibilei la picioare el :
-Md iartd,
Cd azi in sanctuariul tdu pasii
Nu vre o la md aduce,
Ci doar binele Romei, pe care
Cu uneltire s'o zdruncine
Alesu-m'au cu glasul centurionii
Ca pornesc cu oaste pe Mitridate,
Dar cu vorba-i a 'ntdritat Senatul
steie impotrivd-mi, el inarmeazd.
cer, deci sprijinul sfatul
Conducerea armatei mi se 'ncredinteze.
Stiu totul, generale, rdspunde ea ; ce taind
este mie? Dar lupta impotriva
Lor nu este acei pe cari
Invidia roade vor te
Dar zeii voiesc De sfatul mieu
La tine 'ndatd pe cei
Pe neimpdcatii rivali ce stau la ;

din Isoria Romana (vezi altrömischer de Simons)

www.dacoromanica.ro
 I.

Doar tie lumea cum Lucullus ;

i
Cu arta renumit'a tale,
Cu vinurile-alese ce mintea o ;
Stomahul atunci creieru-adoarine,
din codru pierd din grozavie,
bund-s de-a juns de
vipera e in mistuirii,
se limba,
ei ufor ce se-ascunde 'n
de vinul de Falerna,
Afla-vei atunci toate ce ;
vor in cursa pregdtitd
lar tu gräbeste-atuncea i ostile
la ;
Te luptd te 'ntoarce
Biruitor poporul
Ca un erou, Romei va tributuri
Cel biruit de tine, ternutul Mitridate.
Const. Delabaia.

CRONICA.
o Familia noastre.
Era firesc : actiunea de destramare morala de o anu-
de citre deochiati trebuia sá porneasca o
reacOune. fac profesori, vorbitori cari,
de primejdiei, au pornit campania de
Cum räul se furisa in sufletele drept-credinciosilor,
religiositatea unui popor care nu se vrea cum po-
menit din mosi-strárnosi, o de ostasi, inarmati cu
ascutite ale adeviratei credinte, au pornit lupta de redresare su-
fleteascá, de rnântuire inobilare. Unii dintre ei s'au grupat in
Oastea au pornit publicarea unor brosuri ingrijite,
in care versul se cu prosa, cu maxima sfatul
spre a ,indrepta pe cei spre alunecare din cáile adeváratei
credinte. Au in present cinci din minunate
brosuri. Din sumariul ni dám ce comoará de se
paginile modeste. Poeti scriitori : ascarov-
Moldovanu, Gr. Oprisan, Const. Goran, Dinu Soare, 1.
Gafton, N. Munteanu, Muntmarg, Gh. Secas, I.
Z. Oancea, in fine publicisti I. Rohan, dr. Mircea
:

Suciu-Sibieanu, N. Vonica, Tr. Vasilescu, Boncescu, cu un

vânt : o de elemente de distinctie sufleteasci
pregAtire teologica smulg din prisosul unor minti luminate de
crestinismului accente care conying.
Pentru mai atingere a scopului propaganda a treia e con-
loan Hrisostomul, patronul duhovnicesc al Oastei", a

www.dacoromanica.ro
192

patra a tineretului, a cincea a rnamei, teme in legatura cu

ni se dau pagini de iniltätoare Din nefericire, nu
pot intra in cuprinsul acestui bogat variat material de initiere
moral : nu pot cita nimic, nici chiar din minunatele
vestiri sau ale de bogatului Lascarov-Moldovanu, nu
pot reproduce niciuna din acele adevirate pagini de antologie
care dovedesc - la noi, - imprejuririle grele crisa sufletelor
au creat acea literaturi religioasi, povestire in care
frumosul se impleteste cu utilul, lumina cu mireasma vechilor ca-
zanii, credintii cu podoabele stilului. E una din
armele sigure cu care putem scrisul imoral al
al
un roman (Claudiu Suzana).
simplä ca cartea d-lui Claudin lonescu,
apärutä 1937, se ceteste pläcere. E o povestire
curatá care ne duce gandul mijlocul
pului vietii täränesti : istoria duioasá a unei iubiri
nevinovate, petrecute ani in urmä, pe vremea
eroul, greutate, nu era un entusiast nor-
malist visätor incorigibil.
la inceput, mai un caracter descriptiv, ea ni
imprimä in mediul sätesc, poesia lui, viata
petrecerile lui, oamenii apucaturile, ba
ale unui trecut luminos fericit, abuseze sau
sä banal, färä lucrurile prea departe sau
le nelimpezite.
Cred mai mare interes a doua jumátate a
acestei timide : aceia de confesiune, care Toma Filimon
la o parte un
din fereastra amintirii, priveascä departe de tot, spre
vremurile fericite ale celei iubiri.
Naratiunea, de e fireascä. un ton potolit,
se scurge ca un basin din lumea aceasta ; ni se pare cä am
träit-o o eroii cari, nu se uite, sant curate,
in limpezimea cärora nu se poate de naivitate
alese.
Fireste amestecul acesta de limbi care ne-a
uitm ce e al nu mai ce e ingäduit,
tirea d-lui lonescu, peste care pluteste un de
entusiasm, cäci, fárá o
ea ni se gäsesc destule curate, care,
neexploatand oraselor surplusul civilisatiei, sá poatá
presinta icoane zugravite din atmosfera romaneascä,
singura care, astäzi, nu poate in spre apele
mocirloase mirositoare ale desfraului.
De aici d. Claudiu lonescu a fácut, nu numai o
carte dar, mai ales, o
P. L PAPADOPOL.

www.dacoromanica.ro
 UMBRA
De pldngi de veacuri, e-o
jinduiesti de stele 'n care-i
de
Cu noi pluleste ele, care
printre luceferi, Ascunsul de
Pe lui, sau glie, din jur,
Un fir praf ori o care le
se 'n minunatul lui
De ce te 5i-acest contur frumos e vesnic.
De-apururi soare: Pe umbra se
Aceiasi pulbere renaste Dar sdntem fulgere de-o
in formelor eterne.
Grigore Silceanu.

MGENUNCHIERE.
Privirea mi-o van spre Tine,
buzele-mi nu rosti cuvântul
Ce nemurirea cu pamântul,
sufletul mi-e dornic se'nchine.
Nu-mi plivire;
de 'ndurare pe-a mea
Ta,
Cu-asupra e de-a rodire!
soare cerne peste
strdlucire pe ogoare,
nu stiu mai cere : soare!
necuprinsul cel de
Altar al postume, -
Ingenunchierea mea de doare!
Ch. Cazacu.

Larguier,
de ce ai nevoie a scrie-o poesie :
Primdvara, te
s'o
cerneala, fie de-orisice coloare.
ca s'o ca cioc, 'n
apoi, tot ce te face ca o
Trad. de Const.

Cuget III, 13

www.dacoromanica.ro
194 CUGET CLAR

Un de fabule
Fabulele d-lui I. Constantinescu-Delabaia se prin
neobisnuita fluiditate a versului, impodobit cu inedite
rime, dar mai ales prin absoluta noutate a temei.
acum, de fabula insemna variatii asupra
unor apologuri care plecau din vremurile... fabulosului Esop, cu a
sa isopie", de la Fedru, ea se inspira de la marele intelept,
pentru toate vrastele, mai putin pentru copii pentru ori-
cari altii, care a fost La Fontaine, la o parte pe dulcele
cavaler Florian, care cunostea aspra spaniolä, cu alt
Grigore Alexandrescu, un de de pasiune,
un pentru idealurile vremii sale, singur un alt
teles acestei supt masca povestilor glumete sau tragice
cu nostri cei cari nu vorbesc.
La acela pe care-mi fac o a-1 recomanda pentru
susirile alese ale sufletului nu e vorba de o
nuire a pacatelor vremii. Dar fabulistul, care el s'a la
silintile spre mai bine ale generatiei care acuma e cam intre
zeci saptezeci de s'a indreptat aceastá a
siei pentru ca sá neajunsurile românesti. ce
se in cuvinte la ar putea
se in combativ articol de ziar, d. Delabaia e un
ziarist de talent.
elementele acestei frumoase de humor,
o moralá la oricui, de la care se pot
indrepta.
Dar ea trebuie in intregime ca se tra-
ditie de folklore romanesc, de fantasie personald cu totul
se de
in e acolo un spirit modern care va apropia pre-
dica de cetitorul care greu se strámutá in altá lume.
Vor fi prPtuite traducerile adaptarile, care vasta
formatie culturald a autorului. N.

Au de
au nit,
s'au
aura mai
Ce-a odat' aici, se
Dar crede este damn
Nu pace ,si :
vechi ai
N. lorga.

www.dacoromanica.ro
NOUL 195

LITERA TURA ITALIANA .

pakohene
Silenzio : ora si entra nella casa della poesia", in Maiu 1.930, d.
Mussolini in capela la Castelvecchio odihneste
invelit in pacea de-apururi un chinuit de neintelesurile fund
Astfel poesia G. Pascoli era incastrata in definitia
d eci limpede a ceia ce multi au simtit putini au pri-
ce put a fi acordurile subtile ale acestei lire cu coarde :

poesie
Dar, precum adese ori nimic din ceia ce este a fi
fel, nu e crutat de aceia ce nu ce vor fie
a fost tratamentelor logistice, filosofice
ca poesie mare, analisei biologice. S'au evangeliarele
estetice in us de la cutie, autohtone de aiurea, au che-
mati in ajutor din alte I s'au aplicat complicate
in mreaja de a curentelor,
schematisärilor, cum se numai deck cu
exemplar ciudat din clasa de ni-au
un Pascoli, care, la urma urmei, tot Pascoli infkisat.
Poesia care s'a asupra lui cu mai pro-
fund, cu tindea o explice mai mult.
iesim din general. Autorul Myricae-lor a fost aproape
exclusiv in Italia, de la data primului volum de poesii
1892) Peste hotare Pascoli n'a iesit prea mult. In
s'au mai remarcabile asupra lui. De relevat cele
ale lui P. Hazard A. Valentin, care alckui o monografie aproape
(G. P. poéte lyrique, Paris, Hachette 1925). lui
s'au decis, cum era natural, in critica asupra
altor s'au fácut studii despre izvbarele istoria operei
opera lui Pascoli a mai deck in celelalte,
valoarea intrinseci Aceasta, altele,
din causa genului nou de poesie ce-1 aducea, in mare
parte cu curentele, contemporanilor, dar
din motivul in a poesiei pascoliene, de tim-
puriu s'au dat unele prea aspre, zice partidul opus, -
de oameni de lui B. al articol din
Critica" a determinat o reactiune. Astfel s'au creat
tabere, din ce in ce mai numeroase, care, in ultima vreme, au
devenit conciliante. Au intervenit prietenii poetului. Ex-
Luigi Pietrobono, care, cu o mare de cuget
de sentiment, pentru unii rafinatele concepte ce
poesia aceasta le
cu orientarile noi ale contemporane, opera
lui Giovanni Pascoli tot in actualitate. Literatii o
' G. Papini pe unii dintre ei di

www.dacoromanica.ro
195 CUGET CLAR

in examen. cetitor simte puterea atractie pe

care aceste reflexe ale unei lumi invisibile de sentimente profunde,
ce constituie puternica tragedie a poetului, o desteapta.
De sigur, pentru insemnatul de cuvinte dialectale ce
aduce, dictionariul pascolian al Luigi Mario Cape li devine un
complement folositor, ca de altfel, editiile comentate, dar nu tot
de acelasi au fost comentariile conceptuale asupra inventiei
ideilor sentimentelor ce alatuiesc fondul poesiei
pascoliene.
Pasco li, spune un critic, nu e contagios, n'are o atmosferi pro-
prie, ca Leopardi, Petrarca. Dar de aceia Pasco li nu e Leopardi.
ciripesc pe multe limbi. nu pot cere cucului ante
ca gaita sau ca greierul. Cui place tomnatec al aces-
tuia, cui clámpanitul al berzei. Cu toatele
Pascoli mai ales a a numai pentru unii,
nu pentru toti. De ce vroim intrunim unanimitate de simpatii
pentru poet, fel fel de sensibilitate ?
materie de poesie nu se poate da un verdict integral, absolut
etern pentru nimeni. Este Pascoli bun putin bun. La
primul te opresti mai mult, peste al doilea treci mai dar
in unul in altul poesia mare, poesie desprinsi din
veciei ce Mai ales de aceia e mare. Deci,
ticere intri in casa lui". Cuciureanu.

DIN VREMI

Un atrium in toate ; Cu peste 'ncepe masa : mrene

acopar oglinzi strilucitoare, parca
trimet reflexul marelui pe asternut artistic
Ce vine astepte sá intre-amfitrionul ; margeni radii, iar scoici deschid
Coloane bogat plafonul,
Minune a sculpturii italice grece, parca 'n din lacul de
fund se vede intrarea Lucrin,
lar cui nu -i plac acestea, ei pot
acolo rácoritoare mina
Aruncá in mari vase 'nfundate in podele. dreapta ori in de unde
e prin draperii de purpur, Mezeluri difente. gustul fiecui.
Ce-opresc aprinsa a razelor de soare. Acum servese un mulsum ce
gura
Cand Lucullus asteaptiinvitatii, Acrita de gustarea salatelor picante,
Cu 'mbrátisare unii, altii cu saruturi, Se-aduc fasanii prepeliti,
lar unii doar presinta salutul de alte cu mestesug gatite.
intr' acum cortegiul, stráluci- Gáini parca, pe
toare,
sunete de cornuri, in sala lui Apollo. lar puii de
Toti oaspetii acum amfitrionul, Supt lama de iscusitul scissor.
alene pe moalele divanuri,
Atunci se aruncá in vase fumegande Acum mulsu"ncepe a nu avea citare.
Esente. aromitoare pentru zeii de-acasa. Páharnicul desface
Desprind tineri sandale din Din in cupele de
picioare, cununde
sclavi pe cap cununi de in cap ghirlande din frunzele
viorele
'n apa mircsmata ei degetele-si uda.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 197

Mesenii da Lucullus porunca Apare padurarul in haina lui verde

5i fac intrarea in gladiatorii. $i 'n urma lui pe targa el a adus mistretul
doi luptatori ce 'n aranjat de structor cu multi maiestrie,
ochi De parci vezi momentul a
Nu au vederea vie. viata, lance.
vada, cu ascutite arme ; Dar scissorul jertfelnic mistretul despica,
Lt-s trupurile prinse cu unul de se ivesc din burta-i ciudate miruntaie.
altul, Jur imprejur se 'nsira opt albi de
Ca 'n lupta si nu cumva sa se
desparta, mesenii mai de frunte
Se urmaresc salbatec cu scurtele pumnale un spre
Lovindu-se intr'una pan' singeleii urnple, a
totusi invitatii inghit mereu la stridii
sorb din vinul de lern, un semn doui fetite :
joc de-aceia ce gem singe- Copile zece ani
:

Cu multi infig pumnale

Cu 'n sus pe-un spatiu latul
Se schimb' acum decortil. palme,
aparatoare intre cele dou'
lampile aprinse lumina-i mai Copilele pe mini, intre pumnale
Se-acluc alte perini, umplute petale Cu 'n jos, dusmanelor
De lasomii, de rose, pentru inlocuirea se aude-un mai
de Una, care acuma pe ce-i sangereazi pieptul.
Statut-au c'astfel sa fie Doi sclavi scot din 'ntrecerii
De obosealá. Un nou semnal, invinsa,
'ntregul Pe sare 'n picioare, 'n
Aranjament se Incepe-a doua drept o
parte monede.
De-ospat. tot felul de nobile
vanaturi,
De de legume, de de Urmeaz' acum desertul : zaharicale, fructe
fructe. in forme ingenioase pline surprise.
In toiu e serbatoarea cea vesel'a lui Bacchus De sus ploua intr'una mirositoar'
vinul de de Lesbos Cipru o surprisa mesenii :
lnaripeaza limba, Un biet mosneag apare cu alb
Asteapt' acum mesenii plinele cununi
desfatare ce li-a promis prefectul De lauri pe-a lui frunte. El ia pe un
iat' apar in noui :
scaun
fete gaditane piru 'n falfiire. 5i-un basm cu incepe
In zvon de castaniete 'n de si rasfire,
trompete C'un lup ce masi a dat
Se-arunci in unui salbatec ;
'ntr'o tara
Catre meseni se 'ndreapta, de o sarna, dar,
ispititoare, dusi
Desfac marmoreene brate in Ei in hide
De se usoare, in de de-odata,
picior, vreme ce de pomi la lupti
Se-apleaci cu gratii Cu ursii se 'ntoarse biruitor falnic.
servitorul grijnic pocalele tot umple
Cu bauturi intr'una mai insufletitoare. Tot povestia Lucullus la
Statea, examinindu-si meseni 'n molesire :
Lumina cea de-odat' se Toti ghiftuiti de-atatea
Erau grei ca butucii, nimenea
potop de raze de-azur, se N'a inteles o iota din povestirii.
de musici se di plafonu 'n se irnplinise prevestirea
de incepe abundenti
ploaie de petale de mirositoare. acuma spre palmieri, in lunca!".
asteapta acum cu Lucullus da porunci, 'ndata
nerabdare sa transporte pe lectice mesenii
vie parte'-a culminant lunca uncle alte surprinderi asteapta.
: Const.-Delabaia,

www.dacoromanica.ro
198 CUGET CLAR

Cum ti pe Grigorescu
(Urmare )

anii 1873 1887 Grigorescu face câteva c51Morii Franta,

unde alege o de lucru la Vitré, Bretania, sau
Imprejurimi, la Brolle, la GraniTille-sur-Mer, etc., de unde
aduce opere de farmec, scânteiere cromaticä.
Pleinairistul format la Fontainebleau e acum la maturitate : cre-
iaz5, alternativ, Franta in
E numai temperament, avid de sensatii, spontan,
adoptä o care-i convine mai bine, preferä cutitul de
letä penelului care o tusä mai moale mai multä mi-
la plämädit, pe cu cutitului pasta care
mâne mai onctuoasä, mai sensualä.
motive din Vitré, scene de pleinair cu personagii, precum
ar fi bretonä din colectia Printului Nicolae frumoasa
astäzi in Bäncii Nationale, Femeia de la Brolle, o
care având o imbräcäminte in care se armoniseazA
albastrul cu bluzei un rose viu al basmalei de
cap, totul inchegat masä de pete, ce se pe un
peisagiu de vegetatii grase lurninoase, care se
pânä la un orizont de cd savuros intens albastru
Grigorescu e apogeu, are o visiune plastia proprie, o
un cromatism diferentiat. E autentic prin
de a se exprima, aceasta cântäreste in plastica mai mult
decât subiectul motivele pitoi ; Grigorescu de la Vitré, de
la Granville, de la Brolle e tot autentic ca Grigorescu
de de la Câmpuluug sau de la Posada.
Grigorescu e acum autentic supt atunci e
plicabilä acea arbitrarä demarcatie ce se mai face in opera lui,
considerându-se pânze mai mult sau mai autentice.
William Ritter, un estet care a scris cu admiratie pentru
gorescu, a cärui intimitate a petrecut, crede cä ,,Grigoresco
n'a jamais peint en France que ce qui lui rappelait la Roumanie".
Dar, examinând tablourile pictate aceiasi epoc5,
prejuriri diferite, precum ar Un interior cu femeie bretonä o
Vaträ de la tar5, vom constata aceiasi facturä, aceiasi visiune
plastid.
Marina din colectia Eugen tablou pictat Bretania,
este tot atât de autentic ca tabloul intitulat Hanul la
din colectia Tinerimii.
Samänä marinä cu o de Bondin ? Are
marini densitatea, vigoarea factura pânze de Courbet?
Are aceastä marinä vibratia a unui impresionist frances ?
Nici mäcar o amintlre din Corot, cu toate cä unele peisagii
mai une ori acest mester frances.

www.dacoromanica.ro
NOUL 199

Cum am privi pe cineva care ar considere scrisoarea

I-a a lui Eminescu ca mai autenticA, fiinda poetul ni vor-
de Egipt de Nil, nu de Mircea de Rovine, ca
scrisoarea a ?
Credem opera lui Grigorescu mai obiectiv cercetatá,
artistul trebuie privit mai ca pictor, indiferent de preferintile
noastre, independent de ecoul pe care o a sale
avut spiritualitatea unei epoci.
perioada de la Posada (1887-1892), care opera lui
gorescu trebuie consideratä ca o culme, pictorului
La Posada, Grigorescu a avut o frumoasä visiune a ascultat
de o voace interioarA. S'a decis sä nu mai lucreze in strAinätate.
In anul 1887 desface atelierul de la Paris. Plein-airistul format la
Fontainebleau gäse$te motive echivalente sa, numai
lumina de la noi e mai incandescentä, pentru cerul e mai
vaporos, mai umed, schimb o pulbere argintie
difuseazA lumina tonurile apar mai atenuate: niciun sonor;
niciun albastru intens, niciun cobalt niciun verde gras; lumina
oarecum paleta.
Cele mai frumoase din ultimii ani acestea de la
Posada, Hanul la diferite Peisagii, Vatra lui Ifrim,
La Arat, Drum greu, Cirezi de etc.
Toate aceste opere pornesc de la o sensatie emotivä nu
conceptuale sau opere de elaborare, nici nu
s'ar putea altfel, nu ar fi firea ; de altfel Grigorescu
se explicá Numai sincer la
Inteun tablou te observi din momentul
acela e mai deck
De tablourile de dimensiuni mari Rodica, Lupta de
la PrimAvara, o de care cu sânt mai
fericite opera Grigorescu.
elementul spontan sânt de importantä
opera lui Grigorescu, ceia ce deducem din vorbele
lui: Simfonia aceia de de tonuri, de
frkirea aceia a elementelor care fac supt raza unei clipe
fericite ca un lucru fie frumos, n'ai s'o mai Peste
un ceas alta-i lumii tu e$ti altul". De ori nu mi s'a
intâmplat, n'aveam la mine, un colt de
! uitam la ceas ca sá revin a doua zi exact la
lucrez. Veniam nu mai era nimic. Erau
era aceiasi luminá era, dar nu mai eram eu acela$i".
timp ce un Claude Monet s'ar fi apucat picteze acelea$i
cáci pe el mai mult lumina pe care o
analiseazá o transpune vibratiile ei policromice pe
Claude Monet e mai obiectiv in naturii, pe Grigorescu
afectiv; de aceia Grigorescu nu considera ca un
impresionist intelesul tehnic al cuvântului.
Sentimentul nu pensula", pe

www.dacoromanica.ro
200 CUGET CLAR

impresionistul frances pictura a

registra sensatii colorate.
In general opera lui Grigorescu pästread o liricä,
optimistä, virgilianä, de el ocolete expresivul, linia
sivä, drama tumultul.
In de unele räzboiul de la 1877, Grigorescu
nu motive de iarnä nici ; eliminead
timpul din paleta sa tot ce e sumbru nu manifestä niciun
exces cromatic nicio sensualitate formalä. e firea : gin-

gasä, mai discretä, mai intimä, o nuantä pronuntatá de lirism.

nu idealisead nici nu poetisead, cum gresit s'a spus.
Grigorescu alege din oricine a putut prin jude-
tele Arges, Muscel sau Prahova pe acea adolescentá
suptiricg, trasä ca printr'un expresie popularä, sau cine
a prin a väzut pe acel tânär cioban sprijinit pe toiag.
In toate vremurile, creatori, din antichitate,
trecând prin Renastere la contemporani, un Praxitel, Bot-
ticelli, Rafael, Renoir,. etc. ales o vie, pe care au con-
siderat-o ca tip de dupa cum mesteri au preferat
tipuri de expresie, caracter sau de vigoare.
Grigorescu a fost mult admirat, dar mai multä
vrerne opera a mesterului a apoteosa
bucolid a productiunii ultimilor ant, cäci pentru acele subiecte,
preferate de prieteni admiratori, a fost nevoit sä se repete,
ce la plastid a släbit maniera s'a strecurat.
Pe de parte o boalä de ochi i-a vederea, un
alburiu s'a ochiul pictorului
de plein air acea boare albicioad s'ar putea
explica, casul nu e verosimil pentru scenele de interior, naturi
moarte, sau chiar portrete, care sânt la de
din aceastä ultimä fad.
William Ritter, care cunoscut bine, prilejul mortii
lui Grigorescu : Les dix dernieres années de cette vie, sa santé
s'altéra, sa presbytie l'empèchait de voir ce qu'il peignait.
courut chez tous les oculistes d'Europe sans arriver se faire
confectionner comme le souhaitait sa paire de lunettes double
foyer, un pour regarder au loin, l'autre de sa planchette.
se résigna peindre peu sans contour, d'une vision déco-
lorée et exquise".
Totusi calitätile intuitive ale mesterului sânt de mari,
deficienta opticä, râmâne ceva din acel imponderabil,
care face pe oricine admire, tot William Ritter ni
Et ce sont peut-étre ses oeuvres les plus extraordinaires, les
mieux roumaines. Tout se joue dans le blanc, les plus fortes
ombres sont bleu, un rose ou un gris fin. Cela ne ressemblait
plus du tout ce que nos yeux nous voyaient. Et pourtant
nous ne savons rien qui donne mieux l'impression de la Roumanie".
Grigorescu care sama, se prietenilor doc-
torul Istrati ni-a redat Calendarul Minervei" din 1908 cuvintele

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 201

mesterului: Nu cât sânt de nefericit, nu mai pot lucra, am

imbAtrânit... Ca am ceva pentru a trebuit fac
cum puteam, pânze pe o de lei..."
E asfintitul de la Câmpina.
ne intoarcern la la Câmpulung, la Posada. Cu ce
a pictat Grigorescu acolo, a pus temelia picturii moderne România.
E adevArat a rupt cu vechea bisericeascA
substrat bizantin, dar nici nu se putea altfel.
Cam pe la mijlocul veacului trecut, a fost o premenire toatä
lumea : ptetutindeni sentimentul visiunea au romantismul
a traditionalismul, a urmat apoi naturalismul.
a venit la : a pictura de
academismului, a netezit terenul pentru generatia viitoare,
a pregAtit pe Andreescu, Luchian Petrascu.
Cu el se unei rom de modernA.
Tot el a educat publicul pentru picturA. El ne-a sá
natura sä Infelegem frumosul. nimeni nu I-a evocat
mai bine ca acela care a scris rândurile:
Il nous donne toujours, sans se soucier si on le comprend ou
non, ces beaux tableaux limpides, ensoleillés, qui reproduisent
poétiquement nos plaincs nos foréts riantes, nos vil-
lages paisibles, nos paysans et réveurs. Aujourd'hui comme
hier (et cela sera demain aussi) ce sont ses types préférés, qui
nous charment en nous révélant ce qu'est notre pays, ce qu'est
notre peuple, ce que nous sommes nous-mèmes, qui appartenons
cette terre et cette race. Le doux pâtre sous le ciel bleu
pâle, le troupeau errant par la route poussiéreuse, le char allant
lentement dans la brume du matin, dans le midi splendide ou
dans le charme mystérieux du soir ; la jeune fille, belle et simple
comme une fleur des champs, qui, dans ses vétements de fleur,
file ses réves bleus"
K H. Zambaccian,
COLT ITALIAN
S'a prins de dealul pini
colt de stdncä neagrä, ciocänit
De veclii din
oameni cuibul de granit,
Ca vulturii singurateci.
Dar a sure scará
bun de arä.
copacii singurateci
Cu obosit ei tomnatec.
'n pacea ancestralä,
lumea
Alearg'un corn de singuratec.
N.
Roumaine, 21 Martie 1900.

www.dacoromanica.ro
202 CUGET CLA.R

DIN LUMEA NECUVÂNTATOARELOR.

TURCU de Stroescu.

Conu' Dedulachi avea trei feciori un ginere, toti patru ca

bradul ; cä mai avea o fatä, märitatä cu zisul ginere, a
cärii vrajä, nedesu$itä pentru vrâsta mea de atunci,
adesea la vecinul nostru de mo$ie. Tot! bäieti buni, de cu
putin mai mari ca mine, - mai tânär tocmai isprävise armata -,
ne la multe, toti cram ai câmpiei, unde
privirea se pierde färä hotar.
Conu' Dedulachi avea un : Turcu".
cetitorul s'a näscut veacul trecut, pricepe usor de ce
i se däduse calului acest nume : istoria neamului influenta mai
u$or pe asupra noasträ.
Dar era Turcu un cal räu ?
Era cam vioiu näráva$: la pusul trebuia
mai sä fie legat scurt din doi oameni sä tre-
báluiascá pe lângä el tot atâtia trebuiau lupte cu el
afará, unul din tinerii Dedulescu" se apropia cu multä
luare aminte, aläturându-se de gâtul lui, - lovia cu stângul
de d'inapoi, ochind cu coada ochiului -, apoi, cu mâna
dârlogii cât mai scurt adesea un bun smoc din
aproape de greabän, Oamenii säriau
calul pornia sfâr$it, cäläretul izbutia sä-1
mai stäpâneascá, lupta nu era isprävitä :
tot timpul scurt, mu$ca de genunchi, din când când,
- cu piciorul de d'inapoi -, lovia pe cäläret tocmai ;
când i se näzäria ceva, se läsa pe picioarele de atât de
jos, cäläretul bätea pämântul cu talpa piciorului, apoi säria
ca o lácustä pe de-asupra locului sperieturii, mai fäcea o
de galop.
Mai avea un närav : nu suferia meargä alt cal De
la un chilometru sä se frámânte, chiar dacä era un cal
ba, une ori, chiar vedea un bou la jug, dar
la se spume, främântându-se pe Trebuia
sä-1 intorci altá parte sau sä-1 la$i s'o iea galop, bägare
de samä ca, când potrivnicul, sä nu-i trimeatä
vre-o päreche de copite, betejind animalul omului.
Repet : pentru atâta lucru, era Turcu un cal räu?
Toatä lumea credea a$a, dar socotinta mea era cu totul alta.
Turcu era un animal inteligent plin de sufletul lui
era zbuciumat de robia la care era supus din neputinta de a
vorbi, vorbia cum putea : fapta, poate : De unde
unde fäptura asta, cu picioare groase noduroase,
are dreptul sä mä sä mi se cocoteze spinare
mä ducä unde vrea cum vrea el ?". alte gânduri nu se
deslu$iau din faptele ?

www.dacoromanica.ro
NOUL 203

Dar mä feriam sä-mi spun pärerea, un fapt strecurase

mie suflet : dupä douäzeci de minute, mult o
jumätate de oarä de cälärie, calul : cabra drept ca o lumâ-
bietul cäläret se pomenia, ru$inat, la ; Turcu
pornia apoi ca o furfunä, singurel drumul
spre casä, umblând chipul Märturisesc fapta
asta nu o pricepeam nici eu limpede !
Totusi visul mieu era sä mi-1 tata, sä fie al ;
adesea mä pierdeam privindu-i capul mic, gâtul
ca fluierul, pärul pe o suptire de-i vedeai aler-
sângele prin vine.
Tata nici nu voia :

- Deck sä te schilodeascä Turcu, mai bine te cotonogesc eu !«

De unde gäsise tata cuvinte de ?
- PM bine, tatä, nu eu de mai bine de jumätatea
mele? Nu mä dumneata pe mine, fiecare de
Pa$ti, deosebesc mânjii ajunsi la trei : care e cal de
povarä, care de goanä, care de sä dresajul" ?
Eu nu am cincisprezece ani, ca tine !"
Tata spunea un mare adevär : numära mai mult mine cu
douäzeci opt de ani tot cu atâtea
! fi putut mäcar odatä pe Turcu ! Dar conu'
Dedulachi certa cu când mä cu tot
-de vorbe :
fiecare primävarä papi de la mânji doukeci-treizeci de
trânteli ; de Turcu cum o sä te apropii ? Pe noi alti cai nu ne
trântesc ; ...doar Turcu ne bini$or ca : nu vezi
nimeni nu avem nicio
aprindeam :
- Aveti noroc cä nu mä lasä tata, c'afi voi !

Voi la coardá ; asta ar mai merge. Dar pe bietul

Turcu, la un an odatä, mai zile
la coardä. Eu pe nu m'ar
trânti!...
- Mäi mäi", gräia conu' Dedulachi, copilul
pace !"
Eu copil ! Bunul mä näcäjia mai räu decât säi.

Inteo zi, ferindu-se de dânsul, m'au suit pe ; -am

incälecat usor, cäci ei patru argati. Imi
tare bine, dar era cam fricä, fiinda supt
mine tbârnAind, nebun, de fuie, cum aduceam aminte de
toate isprävile lui primejdioase, nu mai de sigur
voiu putea ; dar fäceam pe Calul nu ! dat
sama când n'a mai fost ; i-am arätat-o eu cu
un usor din pulpe, iar el a pornit vijelios. Ce s'a petrecut
clipa amintesc râdeau, conu'
:

Dedulachi, tresärind din care dojenia copiii,

www.dacoromanica.ro
204 ET CLAR

noi, - Turcu cu mine -, zburasem peste gard acum

galopani de-a lungul : nici nu-mi dam sama chid eram
de-o parte sau alta a
mi-am linistea ; nido clipä nu-mi
curajul
pierdusem cumpeneala plecat putin
: ca sä
aierul, räzimat cu picioarelor sari, nu atingeam calul
decât cu genunchii, cu cari il strângeam ca un
Curând väzuiu cum calul, de cam Inciudat, se cu
la toate indemnurile mele. Ne-am trap, iar conu'
Dedulachi nu mai putea de bucurie väzând nu mi s'a
plat nimic.
- dar se vede
Conu' Dedulachi
era
zise :
träiesti, tinere ! Credeam hränit de
fäcut pentru tine... Al täu sä fie sä-1
stäpânesti sänätos ! Acuma du-I acasä trimeti

Am multämit la cei patru chilometri, acasä,

am fäcut calul numai spume. Când am ajuns, cu toatä frica de
tata, am sä fac prin curte felul de giumbus1ucuri :
säriam peste straturile de sä clatin o
Tata iesise pe pälimar privia mândru : am cä
scäpasem de bätaie...
- Tatä, e calul mieu!
- Da, am sä cumpär...
- Tatä, e calul
- Cum,
-- Sä aibi ?! Dar, cel putin, ai
de-a !
?

sä li trimetem niste buturugi de trandafiri altoiti.

Din prima clipä ne-am ne-am iubit ; cu drept :
acuma nu mai lâncezia Inläntuit grajd, ci zilnic alerga
cerea Totusi, clipa când puneam piciorul
vifor räsvrätea Intreaga-i contra la care se vedea
supus; atunci gräjdarul säria dând la cäpästru,
calul o pornia nävalnic, iar eu, doar cu scarä
burta pe din galop petreceam piciorul drept, prin-
zând cealaltä cä aproape pe la satului izbutiam
stäpânesc.
De-acum eram frati.
*

- Te mânzule", zise un cavalerist, calul

uräste pe cäläret".
Nu ; mi-a dovedit-o mare primejdie.
Cine a träit iarna lui 1899 1900 nu o uitä : Afarä e
ghifor ninge oablu", era o vorbä auzitä tot timpul.
Oablu", cäci crivätul nu mai ostenia : o
cale, croia o de zäpadä, care se
fäcând punti pe care te puteai sui pe case, ba chiar

www.dacoromanica.ro
 205

pe biserici ; cetatea cea mai nu ar fi fost la

meterezele cele mai aveau acum un drum lesnicios
de suit pe ele. Deschidea omul dimineata afla un pgrete
de cine nu purta de casä mai. din vreme
o lopatä, apoi doar cu o de la pat mai putea
croiasa drum de la cosarul cu apoi la porci,
päsgri, trebuia lucreze rgpede, nu se zäpada,
ggsia parte din ele ucise de sete, foame, frig chiar
de lupi.
De cum se intuneca, lupii umblau prin sate ogrgzi ca la ei
acasg. Cânii se dgdeau, dar mai rar, cgci de
tineau In auziai: lui Verdeatä
i-au opt rate, lui Ion Mavru doi porci, Curculoaia
jälesfe dupä un cârlan.
grea. Doar copiii se bucurau : casä era de
derdelus.
sfârsit, se mai ; de câteva
zile soarele strglucia: soare cu dinti", crivätul nu se
; dar, oriat, era soare.
Tata, cu vre-o zece oameni, de sgptämâni sä
casa din acum se apropie de
lui. Ce mi-am ? Hai sä urc pe pentru ultima ;
am luat ochianul. Priviam alb: câmpul neted,
avea doar unduieli usoare, iar privirea se pierdea
aflam cam la unsprezece metri
Spre Tufele-Rosii, chiar margenea patru lupi,
- mai mare de lupi ce am viata mea
se pot vedea judetele de cari alergau pe de-asupra
tun, sä iesiti la soare, ori
pândeascg la gäurile ce le fac acestia pe o astfel de vreme.
provisie pentru patru stomahuri chinuite de
o foame de lup".
Ce impärätesc pentru ei, sä fi avut la un
cal, fie de un bäiat destept, cursul superior...
chilipir mai rar...
- Chiritä, pe Turcu !
Aveam voie umblu de doi ani tata
: lua regu-
la dar,
; iarna aceasta, nici nici vecinii nu
vre-o bgtaie", lurnea se acuma Impotriva
nämetilor.
nu m'a tinut de räu väzându-mg cu puSca
la cu cartusierä; socotia priceput ale

Turcu mergea voios desmorteste incheieturile ; calul e un

animal clädit pentru Aveam vântul spate, dar nu-mi
atât mai bine : mä vor simti, se vor räsleti...
Bietul cal, el de ce despretuieste pe orn, dar pe mine nu
socotia atât de prost ; asculta supus poruncile date
numai din pulpe dârlogii petrecusem
ca am libere.

www.dacoromanica.ro
206

La am mers acoperit de pädurea noasträ; din

ea, mä apropiam, de Lupii, ori
nu ne-au simtit, ori nu-si inchipuiau ca cineva sä fie de
nesocotit sä li vie plocon atât de aproape ; Turcu
vântul din spate, nu simtia nimic. Cam la vre-o
departe de sat, socotiiu
: erau doar
am ajuns
pe care
dreptul - chilometri
nu mä
; am oprit putin
calul sä räsufle, apoi am cotit la stânga, pornind in trap
Iaca : voiam sä din spatele cal sperios, eu
singur, o puscä cu douä focuri, patru lupi...
Ne-am pomenit de-odatä, fatä, la aproape sute de
metri, deci afarä de o bunä ochire.
Cäpitänia a un de mârâit scurt ; toti au capul
spre noi. Turcu, dupä vechiul lui obiceiu, trebuia sä cabreze,
aruncându-mä, poate, chiar lupi ; dar, jucându-si viata, m'a
in zburând mine ca o vijelie, de n'am mai avut timp
sä nimic, abia putându-mi pästra cumpeneala
Turcu a galopat ca niciodatä: m'a de la Dacä
s'ar fi numai la pielea lui, färä cä pädure,
pe unde venisem, fi rämas acolo, zdrobit de vre-un copac;
dar el lungit mult drumul, ocolind-o.
Cunoasteti o dovadä lucrätoare decât aceasta ?
Abia de pädure m'am putut descurca din
descälecând ; picioarele ni tremurau la amândoi : lui de obosealä,
iar mie de fria. L-am luat de ne-am plimbat mai bine
de o oarä, pânä s'a räcorit.
Sosind acasä, tata m'a
- Ai tras vre-un ?
- Nu mi-a iesit nimic...
Dupä vre-o de la isprava mea, pe care o consideram
ca in negura vremilor, bunä zi väd pe tata cä
casá cam ; eu nu bänuiam nimic, doar observäiu
numai alege un baston de visin nu rupt pe
spinare nu s'a oprit! Abia la urmä am pentru ce pätimesc :
- Sä nu te mai prind cä pui mâna pe puscä..., iar pe Turcu
am sä-I pun la plug
dânsul educatia : dupä roman ; mânä de
fier ; iar, când de coplesia, ne somn.
A doua zi, Cräciunului sfärsindu-se, de-a pleca
la Bucuresti putuiu deslega toatä enigma :
In dimineata aceia tata stätuse de vorbä cu Tihoacä ;
acesta, färä sä bänuiaseä ce va iesi, povesti cum, curätind zäpada
pe cosar, väzuse toatä pozna mea, lui de bun
S'a repezit la puscä, dädu pe la
Culai al Curculoaei, mai alti cinci oameni, cu furci de fier,
sä... mä adune desag ; dar, dupä pulin, m'au
zärit pierzändu-mä dupä pädure ca o nälucä.. Vajnic boierule,
Turcu ! Cu el pierzi umbra
Doar cä aceasta mi-a fost

www.dacoromanica.ro
NOUL 207

Epigrame bune.
Cu epigramele d-lui Const. pare la un
examen : ni se oferá optzeci de catrene, care d-sale i s'au
cele mai bune o activitate de treizeci opt de ani. E,
un moment solemn, pe care ne vom apre-
ciern in justa lui valoare. E, in primul un
pentru propria sa pe care incerci s'o supui
critice mature, dar speta s'a devotat. e locul
amintim aici devotamentul pentru urgisita pretentioasa
al d-lui pe care, acum treizeci de ani,
niam prin paginile periodicelor literare sau umoristice. Negresit
in toatá carierá pe d. a cunoscut
destule urcusuri Nici d-sa nu are pretentia fi
fost altfel. faptul cá din o mie de epigrame a ales abia
optzeci la s'ar chiar cu una singura
Eu, ceva mai rece, am ajuns la conclusie : excluzind,
din motive pe care nu cred necesar le mai repet, din
strofele glumete, li-a zis epigrame, am ajuns la
urmatoarele care pot figura in antologie :

Ecoul umoristicelor mele

De la o vreme 'ncoace este el.
mare-i arta! Singurá ea poate
facá un - dintr'un misel !
Unui actor mediocru, care a scris o multime de pies e este :
Actori-1 imboldesc scrie piese
scriitorii actor,
Doar spectatorii, sá pese,
spun cinstit sa vie 'n

Lor.
Tot noi mai buni la suflet :
Cucoanele-s niste hotoaice.
cer ingeri,
Nici nu-i de.... ingeroaice.
trei, dar fireste, cele mai neindoioase
d. C. trebuieste socotit, in primul un fericit
represintant al uneia din cele mai dificile genuri poetice,
intrerupere, i-a consacrat o de orn. Am
convingerea, ca unul cunosc toate : mai toate) epigra-
mele publicate ale d-lui d-sa are alte strofe
fericite pe care, !, de nu le-am
E o pierdere realá, pe care, odatá vom incerca s'o

www.dacoromanica.ro
 Stihuri Lucovinene.
Se pare la o despotmolire a stihului bucovinean, care
de la Robeanu Rotici, de la Hutan Voevidca,
de putini pentru aproape o de ani de
stätuse pe De fapt, e vorba de o putin aceasta
pare a fi linia dintre tinerii cari azi inteleg umple golul
poesiei bucovinene. Un exemplu este Diamante albe
de supt semndtura Aspasia Munte. E
o carte traditionalistd, in care câteva aspecte ale naturii
cu grijä incondeiate, poporan atmosfera ro-
ne invioreazd. Am putea cita foarte de
acestea in : Cocorii 'n noapte. Popas,
Alb, Vers in noaptc, Preludiu, La
Frunzá verde, Muntenoasä Doina. Reiese din
toate acestea o atmosferd
care convine de minune scrisului de azi, setos de asemenea
desmeticiri.
realitate poeta nu pare a se cu astfel de
gini. pseudo-artisticd o abate din drumul pre-
cu de vechii inspiratii. Vrea fie se
la pas cu fabricantii de imagini cutezitoare, sá se avânte spre
nebulositate nefiresc. atunci, nu-i (Tristia) sau
se pomeneste pe intortochiate ale unor
imagini incoherente sau unor ca :

Lujenel frânt al zilei in ape de

Mai tremurá lumini pe tainele
Umbrele adormite 'n tinda
Nu vor mai nelinisti din zi
la marginea orei.
:

In ruga se frâng nucii,

Porneste-un cu la glesne.
ori
Umbre opresc pasul in destinatie
beteala lunii ca un covrig...

Asteaptä lumina ca o cetate

Miez de inchis in cutie.
De fapt, de cuyinte luate cu furca, din care bietul
titor iese cu totul cele de talent
care ni din d-ra Aspasia Munte, mai bine
ar putea ajunge la adevärate
Deocamdatd d-sa intr' o inspiratie
zorzonatá ici colo in podoabele artificiale unor forme
derniste apoetice.
P. 1. Papadopol.

www.dacoromanica.ro
 G. URSU.
de G. Tutoveanu.
Avar, o 'ntreag' am adunat,
Cu griji pe care nu le pot spune,
cum niciun
De e n'a s'adune...

Dar miei pornesc spre soare-apune

este tot mai
le 'n alte lumi mai bune,
Acestea toate ri-am

cu fermecate,
munti de taind iubire,
de de nestemate,

Argintul apei, aurul din stele...

Dar nu-0 las
mele.

AM PLANS...
Am toi cocorii au plecat
unghiuri lungi spre
Cu mereu i-am
Spre care (ermuri s'or fi indreptat ?
'n au pornit,
Era un cer de pastelat...
ca un fulger s'au indepârtat
De ochii ce le-au iubit...
Dar, inteo zi, in de zori,
Mi-au strat minuni de fiori :
mea un cimitir...
Nu de ce, atuncea n'am mai
Dar le-am privit suflet
Li inghe(ase in potir...
Suceava, 1936. Adelina

Cuget Ciar 1H, 1938. www.dacoromanica.ro 14

210 CUGET

Domnul E.
Admirabila presfntare de arti$ti de la Teatrul Popular a
Oedip a adus de
venitele laude, al d-lui E. Dinescu", traducätorul.
Ele pe deplin meritate.
Acuma doi ani, la de Misionare din Valenii-de-Munte,
presintând literatura clasica, m'am ocupat de-amänuntul,
naintea elevelor mele, une ori cu ajutorul de ersiunile
române$te ale operelor antichitatii. din
cele mai defavorabile pentru autorii acestor adese
ori dupä alte francese, deci, cu necorespun-
zätoare. Chiar scriitori cari se de faimä iesiau
totoliti din de comparatie de care pânä atunci nu
se apucase nimeni.
Pot luând
partea veche
cercetare recenta
tälmäcirea celor
-
pentru cealaltä dupä textul grec dupä traducerile bune
in alte limbi -, am putut face o colectie de non-sensuri,
pe care poate s'o am pe undeva. Päcat de banii ce s'au cheltuit
de larga recomandatie ce s'a acordat unei de lucräri
Pentru Oedip pe care voiam represint la
Teatrul supt cerul timpul necesar noi
Când am pus admirabilul text grec versiunea
nescu, am väzut revenire e inutilä : e o minunatä
un splendid dar fäcut literaturii române$ti.
Dar, din nenorocire, nu puteam sä-i fac domnului E.
pläcerea, pe care nu i-o produsese nimeni, de a-i presinta aceastä
cälduroasä recunoa$tere.
Pentru cä...
cä multi, foarte multi ani, de când Eugeniu Dinescu
e pämânt.

Profesor de liceu, colt de provincie, elev al

care se pe vremea bunului Epaminonda Francudi,
de grece$te, särac familie, din timpul rämas liber
de la o activitate care useazä fibra cea mai tare,
banii economiilor sale, el a dat, volume ingrijite, pe tot Sofocle
in
nu nimeni : Ministeriu, Academie...
Una din fiicele lui, Didona, spunea au mai rämas
nuscripte.
Aceasta e a d-lui E.
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 211

Albatrosul lui Baudelaire

Viara in lunga-i agonie toate
literare ale trecutului ei, a publicat o traducere
din Baudelaire, datoritá acelui Arghezi pe care revista l-a fabricat
in mare parte.
Viata Basarabiei, un de gust de bun simt, care
R. Rad., face sá caricatura pe eare a crezut
poate s'o al doilea Eminescu".
urmeze intregul articol, model al
CH. BAUDELAIRE SI T. ARGHEZI.
Nr. 4, din April 1938, al revistei Viata la
de frunte publicului cetitor traducerea cunoscutei poesii
a lui Baudelaire, L'Albatros, de d. T. Arghezi. s'a
vorbit de magistrala" traducere a maestrului, vom incerca ni
noi este de aceastá entusiastä opinie.
originalul :
LB AT ROS.
Souvent, pour s'amuser, les hommes d'équipage
Prennent des albatros, vastes oiseaux des mers,
Qui suivent, indolents compagnons de voyage,
Le navire glissant sur les gouffres amers.
A peine les ont-ils déposés sur les planches,
Que ces rois de l'azur, maladroits et honteux,
Laissent piteusement leurs grands ailes blanches
Comme des avirons côté d'eux.
Ce voyageur ailé, comme est gauche et veule
Lui, naguére si beau, qu'il est comique et laid I
L'un agace son bec avec un e-gueule
L'autre mime, en l'infirme qui volait
Le Pate est semblable au prince des
Qui hante la tempîte et se rit de 1

sur le sol au milieu des huées,

Ses ailes de géant de marcher.
Acurn vedern traducerea T. Arghezi ortografia
forma in care a la Viata
L'ALB ROS.
Ca peireaca, un al
Corabierli prind din zbor.
Acesti giganti al penele de
Copi in stoluri se
abia din pus Jos,
Arhanghelul sfios.
Aripele-f zac nu-i
Ca mánecile goale din umeri, unui
Ce e caraghiosul ceresc ce
Batjocura de pentru norod I
Un in plisc i-o
lmpiedecat in straie, cum pe-o

www.dacoromanica.ro
212

Poetul e cu
nu-i pasa.
Dar surgunit cu chiot singur in
Aripa nu-1 lasa
Avem de imaginea poesii francese fotografia ro-
L'Albatros de Baudelaire nu este o poesie caracteristici
poetului frances. poesie ar fi putut fi fie
de Hugo, fie de Leconte de Lisle sau de oricare romantic ori
parnasian. L'albatros este un simbol al turor vremurilor ;
supt aspect dramatic, soarta poetului in mijlocul bietilor
muritori. Le mal du pesimismul, infiltrat parfumul in
atmosfera, oarecum resemnatá prin fatalismul ei, a acestei scumpe,
mai ales pentru un artist, poesii. Tehnica versurilor este
Versurile prosaice se cu mici licäriri, pregätind para
bucnirea accentelor emotionante ale ultimului vers :
Aripile de uria
Fondul poesiei sare
ochii oricárui cetitor. TraducAtorului in
nu-i contururile simple ale
originalului. Traducerea find dificilä, ca intotdeauna, se poate,
apropiat originalului, efectua totusi. Dar, ca pentru oricare tradu-
cere in general, e recomandabilá interpretarea, o
laborare in folosul operei, a celui ce traduce cu intentiile
originare ale creatorului.
Traducere, - realisarea tehnice intentionale
a originalului, in limba respectivä. Interpretare, - ar fi o tradu-
cere permite chiar o inve-
cliseu, cu una suggestivä. interpretare poate intrece
originalul : de o plasticisanta poate fi
adâncitä, cu un continut revelatoriu. Imaginea veche
poate fi plasatá intr'o luminá de perspective ine-
dite, insesisabile traducere nu poate, surclasa
originalul.
trecem la la traducerea d-lui T. Arghezi, chiar la
o comparatie impresionistä intre original textul rominesc,
imediat atmosfere diferite, cadre opuse, -
oarecare paralelism superficial numai al finalului, - având cores-
pondente cu o cu totul regiune a receptivitätii cetitorului, de
cum a fost in intentia lui Baudelaire.
Atmosfera poesiei L'Albaros e de demnitate,
de compasiunc de ireparabil fata fatalitätii pentru cel surghiunit" ;
in d. Arghezi a cu arta sa care
este irefutabil caracteristicä pe ce voyageur ailé", la un caraghios
ceresc" determinat absolut.
concepea pe Poet, cu mare, ca pe un prince
des nuées" ; d. Arghezi, care e dumnealui poet, ba poet mare,2
din motive de domeniul patologiei, mazochiste, se asupra
l zicem..; N. 1,
influeneaza reclama pe oamenii de bun N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 3

bietului poet, care nu numai jos, ci colo, in sfera sa, e caraghios".

Cetiti
Dar s'o de la inceput.
D. Arghezi zice albatrosii din zbor" de cori-
bierii (ai ca nu confunde cu de fluviu, pro-
babil). La Baudelaire se vede numai prinse,
dar nu din zbor". Prea se poate, e mai plausibil, fie prinse
cänd impiedecate de aripi, poate chiar pe
duri ori funiile catargului, mai ales Arghezi spune matrosii o
fac ca petreaca, un obiceiu al de Baudelaire vor-
beste numai de s'amuser, de obiceiu". Versul al patrulea din
prima a originalului, care cadrul marin
revelatoriu, singuratatea alunecand peste
amare ale märii, lipseste in traducere.
Prin aceasta Baudelaire o justificare amusamentului" fac-
tice al coräbierilor pe car ii plictiseala
prin stepa de valuri. La d. Arghezi versul este exclus. Aici se vede
tehnica, oarecum scrupuloasa, a d-lui Arghezi: eliminand peisagiul
marin, a fost constrans (inconstient) de
oare ce admirabilul vers, mai amplu din poesia, in original.
a fost inlocuit prin versul: in stoluri se
fi acest vers sale, dar ce
oare, introdus pentru somptuosul vers : Le navire glissant sur
les gouf fres amers? nu mai vorbim de emistihul de umpluturi,
rima cu penele de Plastic o fi, dar e un plastic
degradat mai ales, rost in economia poesiei.
Strofa a doua incepe la d. Arghezi : Rapit abia din dati
sama de acesti corabieri, adevárati ce cotrobaiesc, in fan-
tasia pe dupá probabil, ca
tocmai in din zbor, albatrosii, nu, la d. Arghezi, e
batrosul, la singular, devenit poet chiar de pe acum : la Baude-
laire ne cu Poetul abia in strofa a patra, mai
inte vorba de ces rois de l'azur, arbanghelul tdriei cum a devenit
traducitor. de arhanghelul" ?
Este interesant de remarcat in traducere, actiunea nu se mai
petrece pe corabie; eliminate notiunile les hommes d'é-
quipage, le navire, les planches", ci undeva jos, in mijlocul noro-
dului. Räspingem categoric substitutie de marinarii
pe uscat nu se ca niste scamatori, cu albatrosi prinsi din
pentru disttactia norodului, ci distractii mai de
pentru ei, pe care, de sigur, le cunoaste traducatorul, au-
torul Florilor de mucegaiu".
Traducatorul nu inlocuieste locul de numai, ci ce
face din arbanghelul jos (déposés sur les
planches", in original),
ArIpile-I zac nu-4 ajung,
Ca m&necile goale din umeri, clung.
pentru :
Laissent píteusement leurs grandes blanches
Comme des avirons

www.dacoromanica.ro
214 CUGET CLAR

Literal ar veni : - de ca niste vdsle, intr'un

produce mild, marile aripi albe.
Aceste prea aripi albe, svelte totusi tari ca niste väsle,
putere de oare ce ajutorul pes-
infruntä furtuna de neputinciosul (aici, cum
se vede, Baudelaire pästreaza un acord istoric care
merge luni de pe ape singuratece justificä de ce se distreazi,
anticipind plictiseala, oamenii echipagiului la plecare ; pe vremea,
nu erau carabinierii, vapoarelor
de mare din ziva de cu distractii altele, cele
arhaice, - la d. Arghezi toate au fost trecute in registrul
de deces, - aceste aripi, zic, la d. A. au devenit mineci goale
din umeri de ciung" ; mai departe vezi atributul schilod. Dar se
un ciung, respectiv albatrosul in casul de nu se prea
care inutile chiar la croiala
hainei, intentie la Baudelaire nu se vede de in
poesia. aripile-i zac nu-i
ajung", trei verbe pentru a o nenorocitre, credem e
gratuitä. Albatrosului nu nu-i ajung aripele, ci tocmai invers:
prea mari, l'empéchent de marcher. pe niste
membre, s'o numai d. Arghezi vre-un albatros va putea
infrunta vijelia. Albatrosul cu aripile fireste, poate fi numit
bleg caraghios; pur simplu. Observati insá tonul
nalului :
voyageur ailé, comme it est gauche et
ui, si beau, qu est et laid
Toate acestea, acum, se afla pe sandurile
puntii cordbiei, in cari se riutácios,
dar nu cum vede traducatorul. gloata mari-
respectiv, de poet, de albatros, dar mai din spi-
rit de umor, din neintelegere. Poetul nu vine fie numai
rastignit, ci vrea numai oamenilor, fratilor,
fericirea de a te inälta, de a cu mai mult,
de a iubi prin urmare. Oamenii poale bat joc
din une ori comit un act criminal, - pe se
aiesc cu suferinte seculare orbirea de o
retia conceptiei la Baudelaire tocmai in faptul albatrosul,
nurnai a coborit, e neputincios, pe de fapt, el e printul
Olimpului. Baudelaire zice : exilat, se un oarecare
pentru multime, aici se reliefeazi o deosebire intre
scriitorul frances rus, de Scriitorul frances e
tentionat de multime, - casul clasic al lui Leconte de Lisle -,
scriitorul rus, Puschin vede in poet un Mesia, pe
unul care se inalte gloata. Aici se poate pipäi
antagonismul dintre catolicismul, distant, oficial, ortodoxismul
organic,
Domnul traduator reduce poetul la o bagateli, care in fond e un
caraghios. Dar iatä
mentarii ;

www.dacoromanica.ro
NOUL 215

Ce bleg e caraghiosul ceresc cc schilod,

de gluma ras pentru norod I
Strofa
Le est semblable au prince des
Qui la se rit de l'archer ;
devine :
Poetul e de-o sama cu pasarea :

vijella arcul nu-1

Cum, adecä, poetul e de-o (asta inseamnä, de-o cu

(de ce nu ?) care, pentru e fru-
moasä, justificäm cele puncte, nu-i
eo de trotuar. Putem insinua vijelia e sentimentali
arcul e al lui Cupidon ne-am lämurit ce-i cu Poetul" noul
botez al maestrului",
exilé sur le sci au milieu des
Ses ailes de l'emOchent de marcher.
devine la d. Arghezi :
Dar, chiot singur
nu-1 se miste.
Ca pe vremea lui Pericle, domnule! Surgunit cu chiot
pietre, poate. maestre ? Singur in restrige, amärâtul ! Aripa
nu-1 se S'ar putea sá ni explicati, care
cdci dupá cum vedeti, e un fel de a lui Statupalmä in
de nici nu se poate misca, sármanul de el! Tre-
buie fie o ciudat in tot casul, atâta vreme ari-
pile adevärate mâneci goale, probabil, in buzu-
narele acestui caraghios ceresc.
Aceasta este, prin urmare, magistrala traducere" a maestrului T.
care face tentativä de tälmicire a aceleiasi
poesii de altul", unui admirator al traducerilor
d-lui Arghezi.
* * *

Ni-am permis nicio pretentie de a ni

mai lega numele, cum ne un polemist" speriat de la
Adevärul literar", de o glorie, fie ea numai
Foarte bine ticluit Adevärul literar", pentru un ade-
atribut nu poate fi conceput de oricine. In tot casul,
intentia profanatoare" credem e mai acceptabilà,
atunci nu la magistrale" in traducerile
din francesä, ca Tudor Arghezi ori a' avea (recunoastem,
nimic de fâcut!) talentul lui Philippide purin", - poate a
Dumnezeu ploaie va fi mai mult când e vorba de Baudelaire
in special".
Subscriem cu finalul Profanarea
lui Baudelaire" (Adevdrul Literar, nr. 927, 11 Septembre 1938):
Problema traducerilor trebuie resolvatä pentru prestigiul al
nostru ales d-voasträ), dar operelor

www.dacoromanica.ro
216 CUGET CLAR

de profanarea la care Operele pot

fi profanate in pace : de la Adevärul literar" n'au
interes pentru Cine a indrägit striinii"... vorba lui
Eminescu. R. Rad.
iatä ce usor, in zece minute, am putut da traducerea
a vestitei :

ALBATROSUL LUI BAUDELAIRE (in româneste).

Adesea, ca o echipajul
A prins pe albatrosii, de mare,
Ce urmaresc, ca pe
nava pe-adancurile-amare.
Abfa pus pe scandurf, acum o prada,
Si-acesti din vazduhuri, acum stangaci,
miserabil aripile
Ca de
se arata ce trecea
Frumosul de e-urit
pe o
a;tul cum infirmul
Asemenea4 poetul cu-acest printre
Ce de arcasi nu-i pass :
Ca In de trecatori,
Aripile uriase mearg'
Cred e comparatia. N.

CLIPA REVISIUNILOR.
ce cad
Rugina cea de jos le roade:
Prin truda roabelor neroade
puterile scad.
loviturile ce vin
De la nu
doar puterile acele
Nu un din senin.
'n locul cui
o nedreptate
v'a fi voud
cand se
e 'n
Ce se sape 'n suferinfi
De robi cari, din dinfi,
ceasul sd vie.
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMANATOR" 217

Floarea amintirHor
de Miguel de Unamuno.
Traducere de Elena Odoni.
X.
Voiu vorbi acum despre morala despre etica spiritul
nostru in ceia ce priveste posibilitatea de a separa pe acelea care
se nasc in copii, produs particular caracteristic al
de astelalte pe care li le de incep ei le

Balaurul este un personagiu supranatural, care a avut are in

a spiritului omenesc mult mai
se crede. Preotesele sau vestalele doicile
Balaurul este spiritul intunerecului, din care intinde tentacolele
sale invisibile, lacrimile copilului. Este teribil, pentru
intotdeauna nu niciodata, el dispare,
supt sau nume, spiritul lui, umbra care
il incunjoari constiinta mai tainice ascunzisuri.
Copilului ii este se teme de intunerec : doicile, pentru
putea creste, au populat pe acesta cu fiinte intunecoase. In
tunerec copilul poate se impidece capul : obscu-
ritatea aduce cu sine orbirii.
Camera este infernul, pe care fantasia o populeaza cu
toate felurile de ochi. Aici, copilul se la ochi se intoarce
pentru ca nu-1 balaurul. i nici astfel copilul
nu inceteaza de nici balaurul nu inceteazi de a
vedea copilul. Cu mai bine vede, cu e mai intuncrec.
Analog balaurului era pentru mine . papau" (babau) i
Acesta era un cap de mucavä -, am aflat
pe -, pentru a incerca de asezat pe un garderob,
intr'o intunecoasa, prin care nu puteam trec niciodati
Este era noaptea in
fundul curtii, in semi-obscuritate, prin reflexul geamului de la usa.
salonului.
principiu supranatural care se in
fu dcci, in principiu, intunecos acela a aparitie
minteste timor fecit a lui Statiu. Mai camera
se transforma in infern, din balaur au iesit apoi Dumnezeu
dracul.
Moartea ne-a impresionat putin. Copilul se simte nemuritor
sau, mai bine zis, nu se la moarte la nemurire : se
simte etern, pentru intens ce trece. Aude
vorbind despre moarte, vede murind, ucide animale, dar nu
lege moartea. vorbeste despre ea, e ca cum ar vorbi de
multe alte lucruri pe care nu le
Este un moment solemn in care moartea ni se
pentru prima simtim murim.
Imi amintesc inpresia ce mi-a moartea lui. un

www.dacoromanica.ro
218 CUGET CLA.R

coleg de internat. Lipsia de zile, este foarte

despre aceasta, comentariile noastre.
Unii spuneau c'a murit pentru fuma mult, altii insinuau
era urmarea unui vitiu precoce... Mistere ale
zi cuprinsi de o misterioasa, c'a murit.
Merseräm, de serbätoare, la cimitir. Eu
duceam panglica de la cosciug. ca
principale. Eram alb de emotie.
Ajunsi la Calzadas, pentru a urca scara cimitirului la
ce duceau se in pe
brate, cei din in spate. Ajunsi in fu deschis cosciugul,
am putut vedea cadavrul colegului nostru. Nu-mi arnintesc
impresia, dar aspect o pot judeca.
Nu-mi iese din minte- Castaiieda, palid, cu ochii
incrucisate, intins in cosciug cu haina cea mai
pentru ultima Avea ghete pentru a nu fi
descult! $i-mi amintiiu de ori 1-am in ascuns
lucrurile unite pe care le spunea... Nu acea visiune a
contribuit departe de a fuma, lucru pe care nu 1-am
fäcut niciodati in viata
panglicele de la cosciug spre amintire copiilor
cari 1-au adus: erau panglici albe, cu franjuri
ani din casa mea acea
acum curn e cea mai veche
mintire a impresiei mortii,
Castarieda!
Am spus n'am fumat niciodata, este adevärat. Pentru
exactitate numai am fncercat un puro", - un fum, -
insistenta portarului mieu, amintesc acum desgustul!...
Voiu trece in misterul ceia ce noi numiam a face
lucruri nepermise... Imi o teroare cari
indemnau pe altii la Totusi imi amintesc demonic
al lui un coleg de-al ingälbenind
de mai mult de rusine, la
vederea oarecare incruntäri. ...Inima-mi tare...
De mari vorbia cartea examenului constiintii, dar cuvintele
erau misterioase...
fetitele, era pentru noi mai mult
se vre-o discutie asupra päcatelor, ne adresam
ca aplaneze cearta. Ni explicam ca
efect al Spuneam un a dorninat pe un altul
exercita apupra acestuia o suggestie puternica, victima
nu putea i se sustragä. Era pentru noi un cas de dominatie
faptul un obliga pe un altul lingá o salpetru.

Solemne aproape religioase, religia s'ar reduce la rit,

cum crau formele de care ne serviam pentru
afacerile noastre, contracte, schimburi. La ca vechile popoare

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 219

chemam zeii nostri, ai credintii noastre, de

cetesc pe Homer, imi amintesc formulele noastre ca
cind Acheii Troienii invocau zeii. Vre unul din noi afirma ceva ;
nu era crezut ; insista in afirmare : inutil; atunci acesta forma o
cruce, suprapunand un peste altul : Pe aceasta!".
Cea mai mare parte chiar de jurdmânt, unii cre-
deau altii, fariseii, scandalisau.
- Ce a
Alte formule imi amintesc acele intrebuintate in dreptul roman,
voiai dai solemnitate valoarejuridici unor contrac-
te Simpla donatiune a unui object nicio ceremonie
nastere la cererea la restituire, pentru o
se strica prietenia intre donator cine a primit darul,
lucru ce se foarte adesea, pentru se distrau copiii
prieteniile. pe insemna intre noi
facem societate intre doi sau trei pentru a poseda ico-
nite", sau in comun. se
vre-o intre trei, relua capital.
Voiam spun simpla donatie nu era necesar fie
complectä pentru totdeauna : dura dura amicitia intre dona-
tor cine a a primit darul. Dar, in momentul donatiei con-
tractantii ca pentru a nodul
un treilea intervenise tot cu dreapta, despártindu-le, acest
cas donatia sau schimbul acestei solemnitati
dia un caracter irevocabil. in acest cas, - chiar
in simplele donatii ceremonie, - donatorul reclama darul,
invocând dreptul posesor, care poate relua ceia a dat
(straniu principiu de dreptate pentru care nu existá
nimic definitiv irevocabil) care dea era
mai slab, acesta exclama :
Santa Rita, la bendita,
lo que se da no se quita
con papel y agua bendita:
en de cielo esta escrita..
Si me das, al cielo ;
si me al inferno. '

ori se spunea: Cine dá ia se duce in lad". La

aceasta ni serviau Cerul mai mult sau mai putin ser-
veste celor mari.
chestiune discutatä intotdeauna era aceia de a cui apar-
un lucru gäsit pe stradá: era al celuia care 1-a
sau al celuia care tidicat al cui descoperit sau
cui pus pe el. Ni se mai drept ca fie
in lucrul nu se putea fie tinut
in deposit.
Dar copilul are foarte dreptului priinului
ca un altul sä lase un pentru a-1 ocupa,
Rita, binecuvântata, ce se da, nu se iea, cu aghiazmi,
scris in Cer... dai, in iai, in

www.dacoromanica.ro
220 CUGET

primul ocupant, care il pentru a indeplini o

trecitoare se il copilul ii spune : - Cine plead
pierde locul la
-i cine se intoarce, il Toate certurile
acestea se in ultima clipä cu o provocare de pumni, ob-
servindu-se, ca in duel, cavaleresti. viata mea
nu voiu uita niciodatä o care fu intre noi despre
care am avut mult de vorbit.
(Urmeaza.)

DOAMNE,

Maci in se duc
$i s'aprind din soare, Verii sd-i cearnd,
cicori stau Toamne
Cerul sd-I coboare. Basme

Fire de trec, in goana

Din adânc de Mai ca
Strop! de roud Doamne, la clzemarea Ta,
Fluturilor, sd-mi vie
Ecaterina Manole.

ME$TERUL MANOLE
Ziditu-mi-am iubirea carte,
- Manole peste veacuri
'n fiecare
-
lacrim' am un dor slärmat...
In târzii, sufletu-mi veghiazd
In negurat al
Din cartea mea cu
Suspine-aud, motive vechi din Heine.
Când zbor, - excelsior -, vreme,
Avântu-mi simte-a plumbului fiintd ;
Am cartea mea de lacrimi
dragostea i mea credinfd...
din md
Sd 'n mine
ciutura ce-or bea-o trecdtorii
Va fi un vis din viafa mea
V. Netea.

www.dacoromanica.ro
NOUL 221

DIN VREMI UITATE.

- BACANALA,
Acolo e in parcul cel far'
Un mosaic de plante de :
Nu trebuiau covoare, nici lectice, nici paturi,
Ci cea verde imbietoare.
Dar ce putea s'of ere natura minunata
Curteni/or cu trupuri istovite ?
Ei se iarasi pe perini moi, bogate,
In de aur, copile,
Menadele lui Bacchus, cu cusururi,
Li fac mereu racoare cu scumpe evantalii,
altele in cupe
In vreme ce iar aduc alese
vase numar forme infinite.
Incepe-acum si-aicea spectacolul : In parcul
Lui Lucullus alaturi stau pantére;
Pisici de ale padurii se prin cercuri,
capre joaca 'n sunete de musice, pe
.Vezi armasarii cum ingenunchiaza ;
cerbii cu in spate,
leoparzii tineri vin inhamali
'De ce aduce-o bacanta 'mpodobita
C'o ghirlande de care
Sa i se vada trupul in voluptatea;
Pan Silenus in o 'nconjoara
storc boabe de in cupele de
Vin de 'n foi de
'ncinge-o hora
se
Se-aduc alte urne cu vinuri. De-asta
Nu se pe umeri, ci pe mici cariole,
acuma nu beau din cupe de-aur
Ci tot golesc de-a valma ulcele ;
De sus vinul curge Menadelor in cupe
'n albe
izbucneste o :
S'a rasturnat o
se lava supt leoparzii
Ce sar in sus ; dau hamurile
Ei la sar
In dreapta in Trei de tirsus
Cad pe se dau 'napoi cu
Un bautor exotic golind cupa:
splendide surprise azi ni face
Dar in un ;
E reginei bacantelor, pe care
Un leopard, in piept, se
leopardul cade in
Strapuns de izbitura a unei sabii.
Jos sade bacanta
Dar aduce prilej de nou spectacol :
se un funerar cortegiu
Cu Amfitrionul
lumea cu cinste sa
La pe ce-a delectat
Cu bine, Lagisèa", dus pe
cu-aceasta mascarada.

www.dacoromanica.ro
222 CUGET

lumea in sala sumptuoasa.

Se-aduc vinul se toarn'acum in cupe
ce picioare rotunjit li-e fundul,
se bea numai de
Se-aduc zaruri, 'ncepe jocul
Cu pe lunecoase ;
Monedele de se duc din 'n
tot mai mari de bani in joc se-arunca.
de strigat, de joc
ajuns-au in stare de ;
Se pe picioare vre unii, pe
pe ocupci intreaga

Se apas'acum resortul, 'ntreaga mas'

Se prabuseste. Table, i
'n aceia ce au cazut de a tumba,
dupa acel zgomot si haos far' de nume
Tacere ca de se-asterne peste
a smgur treaz in picioare :
E Lucullus. El smulge unui pocalul.
Arunca o privir biruitoare 'n juru-i
golind pocalul, el str.ga :
Sibilo ca in juru-i
Se lasa iniunerec pe cei in amorlire.
I. Delabaia.

CRONICA.
Oedip-Rege" la Teatrul Ligii Culturale.
Un judecätor competent nepärtenitor se exprimä astfel cu
privire la acea representatie Bucuresti, la Ligii Cul-
turale, a lui Oedip Rege" de Sofocle, jucat aier liber
la Välenii-de-Munte.
Am mai semnalat strälucita deschidere a Teatrului Cul-
turale cu Oedip-Rege.
Tragedia lui Sofocle ni-a fost presentatä de d. I. Sahighian
cu un decor care se potrivia cu märetia teatrului. Exce-
lentul nostru director de scenä a sä imprime ansamblului
acel ton egal, acel care caracteriseg pe fiecare din
productiile sale.
reusit pe deplin ceia-ce priveste interpretii principali, dintre
cari sä mentionärn in primul pe d. Sireteanu,
care a gäsit accente tragice, omenesti simple totdeodatä.
Acest actor s'a achitat multä de rolul zdrobitor
al lui Oedip, promitând astfel pe viitor un element de primul
ordin al teatrului romanese.
D-na Ecaterina Nitulescu a fost o Iocastä Indureratä
maiestoasä.
Aceastä minunatä actritä, pe care noi n'am mai avut ocasia s'o
aplaudäm de mult timp, arätat aceleasi calitäti pe care i le
curioasteam.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNATOR" 223

de demnitate a fost Kreon, redat de d. Soare.

un actur foarte bine inzestrat, pe care noi am sa-1 vedem
interpretând rolurile mari ale tragediei clasice. La fel d.
Damian, cu foarte a pästorului, care avea
sä desväluiascä lui Oedip misterul ce naterea
sa. D. Sergiu Dumitrescu a gäseasa tonul potrivit pentru
a anunta groaznica tragedie a lui Oedip, momentul când,
casta omorându-se, el scoate ochii.
D. I. Dordea a fost un bun Tiresias, precum dd. P.-Dimitriu
P. s'au integrat complet ansarnblului.
preotesele au fost interpretate perfect de d-nele Ecaterina Maican
Medice
Totusi noi am avut impresia d. L $ahighian nu a dat
atentie poporului, care tragedia anticä joacä
un rol de mare importantä. Figurantii trebuiau aibä de
ansamblu sublinieze printr'o atitudine precisä mo-
mentele culminante ale tragediei.
Nu trebuie sä se uite Oèdip-rege" se necontenit
poporului acest popor ia direct parte la
reactiuni de ansamblu ale corului ar fi pus valoare
mod mai lämurit simplicitatea dramei. Ambianta
a piesei ar fi cAstigat ni se pare,
lisare a ansamblului.
Eugeniu Dinescu ni-a dat o traducere greseli, fru-
moasä româneascä.
Musica scenei, lui Edmond Membrée, a fost bine sus-
tinutä de o de d.
resumat un spectacor grandios.
Sä odatä d-lui Nicolae toatä recunostinta
noasträ pentru frumoasa operä pe care o cu
suflet cu o de admirat.
teatrul pe care conduce cu cine
câti ani am fi avut ocasie a
tragediei grecesti ! L C. Nenisior.
(Traducere din L'Indépendance Roumaine
de Maria Dobrescu.)

traducere meritorie.
bune, la noi, se fac foarte rar. De cele mai multe
se traduc la la de ce nu pot
sá regret n'am remarcat, cum se minunata
mácire din : Boris Godunov, realisatá de d. Gr. Ava-
kian I. S. Dumitriu, cari, nu numai au avust de
originalul, dar I-au románeasca uimitor de adecvatá.
Este de opera de a unuia dintre cei mai
puternici scritori rusi, care, are specific coloarea ce-o
plebei psihologia poporului, cu temperamentul, spiritul limba
lui..". Este scriitorul care a imbogátit patrimoniul literaturii rusesti

www.dacoromanica.ro
224 CUGET CLAR

de nestimate... ; a fost un mare patriot, care a evocat

visiunea trecutului ; desprindea oameni in ritm sonor
de poesie parfumati, o dar
magicianul, care s'o trezeasca.". Lui i se datomte crearea
literare ruse$te s'a ridicat de-asupra contemporanilor cu
trei
Traducerea de meticuloasa ingrijita, reproduce
din 1825 ; forma hexametrica a originalului, imbinare
de versuri albe, ritmate, e precedata de
poetului portretul mai de acela al lui Boris,
Pentru edificare, fragmente
(Din actul al :

T
Am pus pe schiptru!
De ani in domnesc in pace,
Dar sufletu-mi nu ce-i fericire
Nadajduim da-vom pe veci prostimii noastre
'n pace, prin darnicii
lubirea atrag.
Resultatul :
Plebea-mi tirania :
mort e drag prostimii.
:

Pe mine
má socot de de-al focului
Pas' de iubeste plebea e firea ei !
nefericirile curg : moartea viitorul ginere, de
tot ce se el e
Dar nu o a acestei opere dramatice fac,
ci mai mult subliniez din frumusetile unei
care, mea, este un model.
Astfel, multe vorbe forme arhaice, risipite cu :

s'a ispovedit, din patu-i tdinuit duse, sd nimeni,

la Jigmon-Craiu de ; in moschiceasca plebe furtuna va fie... ;
bucuria vie(ii tu nu ai Rusia i-a fost
jurat altele, care dovedesc cu prisos priceputii
traducatori nu s'au nicidecum dea o versiune de
ci echivalentul perfect al unei clasice, din
fericire de putin cunoscuta la noi, de valoarea ei este
discutabila, din punct de vedere documentar, mai ales,
artistic dramatic. de ce fapta d-lor Gr. Avakian I. S.
Dimitriu vorbe$te de la sine. Se recomanda in deosebi
torilor de romane sensationale povestiri pornografice,
cari, prin de mai
pecuniara literatura.
PAUL L PAPADOPOL.

www.dacoromanica.ro
 SCRISO ARE
lui TUTOVEANU.

gândul
trezesccasa primitoare
Cu tranda In de soare
cu miresme calde de
Discutia
Despre vre-un vers, sau scrisoare,
târziu, când
Trimete-o printre noi...
Dar, din cer
Incunjurat de stele In amurg,
cu lui Marte,
Simtiiu durerea färä de ecou,
de departe,
scriu aceste rânduri vechi,din nou.
G. Constandache.

ULTIMUL INDIAN

margenea pe
din mort singuratec,
Priveste spre ce nu mai e al lui
spre l-impinge furtunatec.

Usina spre cer un de :

ca lacrima de
De zvonul ei tot codrul din
iarba se 'n zdbranicul de scrum.

Din zi zi aceiasi chemare lume

Ce sfarmä mineralui
Dar gloata care masinii s'a
Nu-si de tard de
N.

Cuget
www.dacoromanica.ro
226

a trecut...
S'a arnintit da'unäzi aceia care a fost fiica, inzestratä cu cele
mai daruri, dar asupra soartei cäreia plutia amenintarea soartei
a lui B. P. Hasdeu.
Smulsä de acasä, ea a mers, grija unei mame care nu
dat de cât poate räbda un trup cu toate
sänätätii, - a pärintelui ei zäcea -,
läsatä sä se arunce o necrutätoare pasiune asupra tuturor
izvoarelor ea a de cea mai dar
cea mai imprudentä ambitie.
A läsat, la cei vre-o douäzeci de ani ai ei, se pare cä ne-
un sältar täinuit de gânduri de simtiri.
durile, de o genialä originalitate, simtirile, ca ale
unei fete bune ce era. pe aceasta,
Din aceste läsate abia sä se intrevadä ziar ba-
sarabean putin cetit, mostenitorul lui Hasdeu, d. luliu Dragomi-
rescu, a tipärit atâta cât sä-1 a nu mai tinea la o parte
de public restuL E acolo un pretios material, nu numai pentru
dânsa, dar pentru vremea ei, forrnä care, ce privete
judecata oamenilor, e uimitcr de maturä.
Literatura ei, poesie prosä, - tot limba francesä,
odrasla marelui român läsalä voia mediului, care
a insträinat-o -, e färä de o valoare.
de o valoare literark dar de toate de una educatoare.
In vremea noasträ, sträbätutä, - peste aburii ai unui
materialism degradant, zbuciumat de isteria petrecerilor
surä -, de curente de regenerare, vrednice de toatä simpatia, dar
fasä de imitatie naivä a lucrurilor de aiurea, ceia ce
trebuie fetelor ce cresc de la care ce va fi neamul mâne,
e
Un mai curatä decât a Hasdeu nu se
Ce e de pret aceste incercäri francese trebuie deci tradus
care i-ar suflet, ei !
N

ADE VARATUL
de Franz Grillparzer.
Vd spun cu-adevdrat cd nu Cazacii,
Cari-au lumii vechi,
suprd-ni se lasá, nu popoare:
Din noi chiar se va un nou crud :

El va in voie tot ce-i mare,

Si Bisericd,
Le va din culmea in care stau,
Le va mina pe toate la un nivel comun
de o vor fi josnici.
de N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 227

CODOBATURA
- Dintr'un carnet -
I.

De multi ani nu te-am mai albastrie I

Esti tot de elegantä cochetä te-am cunoscut
copilárie. Atunci nu cunosteam de cuvinte la
cu care sä te din anii cei mai fragezi te
de
Vironica, vecina mea, mare de-o copilita lui
nenea Savu. Purta ea mereu o albästrie, care-i ajurigea
pe spate, era vesnic ca tine, ziva
picior, ca un puiu de care nu poate zbura.
Coloarea penelor tale e de albastru cum
pare une ori cea tot era näframa copilei,
ochii ei, cari istea vorbiau mereu impotriva
vecinei. Era ea ca o te-am vazut mai
urma plugului, mi-am adus aminte de Vironica, am
mine, mi-a prut foarte aproape de
i eram pogäniciu pe cari ara departe de
sat, la Priporul", sluga mare, Culita. Vezi bine, erai
o micutä, micutä! atunci mie-mi cea mai
mai zice dar, de
te-am te-am asezat de-asupra ei. Hairia ei atunci
obraznicá, a ta foarte cuviincioasä.
cum ochii tine, tot
peste umär, - tine tale, care
mereu pe brazdele negre, - de usor, de sprinten,
a de frumos, la bädita de
la coarnele plugului zise :
- Ai te 'mpiecleci nasul
- Da' o chiamä ?, sfios.
- Vai de mine ! Esti la plug nici nu
E plugului,-Vasilicá, de-i mai codobatura.
ti-am aflat numele, fumurie... !
cum te dimineata aceasta soare
tare, plimbarea de salturi märunte ca o chindisealä, pe
marginea din coada ca un
de se apropie domol din neguri din
adancurile departate, and, pogäniciu, te admiram cum erai sprintara
pe brazde, sau, te plimbai pe marginea
oile,
din ca bucuria copilariei fmi
acum.
pieptul, inseninez supt toate cretele aduc
aminte de arat, de pästoritul de copilita vecini
care tine.
de ! ai iesit tu din
ce tipar de vesnicie, de sameni leit cea
de-acum o jurnätate de Pard aceiasi tu,
toate perechile ce din cozi a ta, pe margenea
Para ati fi de ! de soare de

www.dacoromanica.ro
228

sprinteneala cine gändi alergati voi

cea de toate zilele, truditi voi, ?
In copilárie nici nu-mi veniau de când uitam
la voi, chiar acum mai mult scumpe juarii ale
Celui Prea-fnalt, aduse lume, ca toate insenineze
ascunsa adânca tragicä a existentei ornenesti. picure
un picur de din noi, pe care, eu le
pätrundem mai mult, cu le simtim mai nepätrunse. Voi,
toate surorile voastre mici, pitici cari inveselesc pe
sumbrul al care calcä gravitate
prin lume, ca el ar fi zidit-o nu mai pentru
ce a adus-o din nefiintä.
...Nu te speria, vino aproape de mine, plugului,
privesc di-aproape sä departe
apele de argint ale copiläriei.
mi se aratä ogorul nostru din Pripoare". Patru
mari trag juguri, cu socotealä. Cei de
din merg pe arAturii, cei de pe
tare. Copitele late nu lasä urme ca ale de din
pä§esc pe negru, ravän, umed, la dreapta se
rânduiese departe brazdele risturnate. Din pâmântul ränit
se in aier mireasma lui de primävarä, ame-
titoare. se soarele, frigul diminetii, peste
brazde se pune o suptire, care se mereu
plutiri se face
ca când ar fi meargá
sau vesnicie, de brazda se despicä usor in ogor,
abia fierului celui
Pogäniciul, cu 'n cap, pieptar in
opincute, biciul de curele pe umär, nu prea are treabä, ori
nu cunoaste tin brazda, ca pe
bátrâni invätati. lar, când se sä trebuiascA o
tot sluga Culita de la coarnele plugului o in
Ochiul lui de samá toate. se din
sornn, el spre trágitori cuvintele lui Culita. Nu din
somn se el, ci din toropeala care-I
soarelui, ce s'a pe cer, mireasma a pämântullui.
E ars de soare de vauturile primäverii. Are ruginii
ca strugurul la cules. Buzele groase, uscate
une ori le adie pentru a mai tare in
arsura vantului. I mânile, nu
le mai cuno4te, une ori se uitä la ele ca la unele sträine.
Dar sileste mereu pe boi, une ori desfäsoarä biciul.
I-ar pocneascä in el, dar e prea lung, ar trebui
prea departe de Se la popasuri, la
la
Se sileste nu ostenit, se tine mereu de
plug, de une ori, amiezi ori pare se
din toate Incheieturile, vi-i vine se lase jos
cum tree plugul sluga, el.

www.dacoromanica.ro
NOUL 229

Dar cum ar indrázni lui Culita ? lui nu-i

de nimic ! E numai in erpar, tine de coarne numai
cu rar cu douä, vine ogor mai tare înaintea fierului.
Hotul de ce la rästimpuri
-- Vasilick nu te dor picioarele ?
- Nu!,
-- Nu!, räspunde grabnic poganiciul,
Vasilicä, nu ti-e ?
cumplit din cap.

-
tace.
nu,
! Culita de
copilul.
mai opri de-amiezi ! Poganiciul se
'n crucea amiezii
?
trebuie opreascä, sä sature adape. ! Dar
va sosi amiaza aceia? Noroc are cu ce minti ! Sus,
pe ale cerului se ciocarliile
pe altele cad ca la ispravindu cantarea.
Soimii, aripile plutesc albastru, rotindu-se
parte, a cerului. e senin cald, nu
bat rele, s'aude din de aproape
Dar are cu ce-si uita foamea osteneala bat
rele I Atunci pe felurite glasuri intorsäturi.
Pogániciului place mai ales vuietul suieräturi prelungi, de
atunci 'n degete, vanturile vin alungate de la miazä-
pte.
Nu se poate el mira destul de nu-i pieptar.
Adese ori de foame de ostenealä pe
Culita Cântecul lui se lungeste atre neisprävit ca mersul
domol al boilor. Lui pasá nici de ostenealä, nici de foame.
ar da ca el de mare ! Simte cum i se umple päharul.
Nu se mai nici plugului, care, para anume,
vin, chiar acum, tot mai multe pe brazde.
A, dar ce pläcere bucurie dup'atata umblet
din cu ! A bäut el o uleicä de lapte, dar
laptele nu-i o zi ca asta. are
un gust nemai pomenit de bun, iar locul uscat pe care
parc'a prins o dulceatä. Ochii poganiciului ar tare,
-- Mai!, räspunde
cu gura, nu i-ar fi
Vasilicä, mai vreai o
buzele
de
nu 1-ar ustura.

- Da'
---Acum mi-e foame,
spuneai nu ti-e foame !
amiaza !
acum, zac ca niste dealuri albe. Asa-i
vede de departe, s'a dus pogániciul pocneascä din biciu.
printre pognituri, cum se la vine minte
goslovenia Maicii Domnului care a spus-o asupra hoilor, pe
care o el dintr'o :

Veti sta 'n hodini.

www.dacoromanica.ro
230 CUGET CLAR

cum uit acum la tine, se

copilul din negurile depärtate, când päzia oile pe-aici, prin
clinurile acestea de pâraie, fundul cárora e iarba
mereu verde, iar pe creste mereu acätätoare,
care in mai fine ca mätasa.
Slujba lui de mie era o de singurätate. Cu oile
era ziva, le prea cunostea. Vai, mici elegante
sprintare, nu Erati oaspetii lui, fiinte
de mare aduceati aminte de aceia din
vecini, de Vironica, aduceati aproape. $i umpleati
rätatea voi, presurile, ciocârliile.
Departe de sat, in tinerete, pe meleaguri
o carte din popor, am dat de urmätoarele
versuri:
lar in vale, pe-un pietroiu
$ade-un codobaturoiu
nu se mai saturn
Cu-a lui codobatura.
latä, vi le spun tare, acurn, le auziti. Nu-s
de batjocurä, de mie atunci mi-au pärut asa, m'am intristat.
Dar m'am bucurat, cäci ele mi-au aclus aminte de voi,
pe care v'am uitat de mult, am simtit o mare la
in im
Sä bine nu-i batjocurä, fiinda versurile acestea poporale
le-a cules un mare cântäret. vine sä-i spun aici tare nu-
auziti Eminescu. Acurn
voi : cä-s
de alintare. Voi sánteti scumpe care se
poate glumi, de päreti de imateriale, mândre distantate
de lume. (Folosesc cuvânt la oras.)
Apoi v'am uitat prin de
vedea pasärea sau vr'o cu näframa fumurie,
cum era vecina Vironica ? Rine mi-am adus aminte de ea;
o pe ce s'a ales de codobatura aceia. (Ei i se
potriveste mai bine acesta. lar tu numele
bun : plugului.)
mi-am adus aminte de tine, dragá
nu carte, ci din pricina unei care a trecut zi
insorit pe d'inaintea mea. Purta un costurn fumuriu, era
c'o n'arn mai vzut. Pärea se
juca, cum te joci tu acum pe marginea pârâului. Avea
ta. Era elegantä, párea de era tot de
si.. distantatá ca tine. atunci am avut o mare bucurie,
aducándu-mi aminte de tine, pasárea plugului, de acestea
locuri am copilärit...
chiar de-aceia nu misc de-aici nu va veni
cu carul de fân.
vine mie glumesc cu tine, pasárea :

bade-un codobaturoiu
usturoiu

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 231

Un document cu privire la familia lui Eminescu

Mama lui Mihai Eminescu, la 1849, se numia
Eminovici, era Stolnicului Vasile lurascu.
Eminovici avuse parte in mosia de la Tinutul
Botosani, o din mosia Serafinesti, la mosiei
Aceste pärti le avea titlul de danie cumparäturä
de la räposatul Serdar lordachi Ureche, cum dovedesc
actele din 19 21 Decembre 1844, amândouä de
toria Botosani.
Actele acestea interesante : s'ar vedea pentru ce Särdarul
Costachi Ureche a däruit mamei lui Eminescu o parte din mosia
sau din Serafinesti. Nu se din actul ce-I avem,
dania a lost in sau numai in párticica" din
aceste acte nu ar fi la Archiva Statului din s'ar
- poate -, in aceiasi Arhivk condica care trebuie fie
trecute actele acestea.
La 4 Maiu 1849, Stolnicul Vasile Iurascu, imputernicit de
sa Eminovici cu vechilimeaua" (procura) adeveritä de
Judeckoria Botosani supt 108, face Epitropia Casei
din Sfântului Spiridon trece
fiicei sale, din ambele mosii, pentru suma de mii de galbeni
blanci", urmând ca Casa Spiridon de
veci ca pe o a sa proprieta,
credintä".
latä zapisul adeverit provisornic" de Divanul apelativ, la 14
Maiu 1849, apoi, dupá trecerea de luni alte cincisprezece
zile, de Intriturilor al

Prin care jos iscälitul Stolnicul Vasile lurascu, formalnic vechil

a mele Ral Eminovici, Imputernicit vechilimea
adeveritä de judeckoria Botosani supt no. 108, fac cunoscut
ce am cu Epitropie a Casei
din monastire Sf. Spiridon. i-am trecut in de veci
cumpärare ce avea numita mea mosia
de la Botosanii, i o din mosia Serafinestii,
la fundul mosiei toate pricinile reclamate termenul
publicatiilor pentru mea, care pärti le au avut
titlul de danie de la räposatul Särdar
Urechi, dupä cum acturile din 10 21 Dechemvri 1844,
Judecátoria-Botosanii, legiuesc. Pentru care tocmala
ce am cu cinstita epitropie, nurnärându-mi deplin mânele
mele suma de 2.800 galbeni, adicá : mii opt sute galbeni
bland, i-am dat toate documenturile ce au avut asupra aritatelor
pärti, in puterea Casa Spiridon de
in veci ca pe o dreaptá a sa proprietä,
credintä.
Anul 1849, Mai 4, Iasi. Vasile Iurascu, Stol.

www.dacoromanica.ro
232 CUGET CLAR

Divanul Apelativ,
cä iscälitura de supt zapisul de este a
d-sale Vasile lurascu, formalnic vechil fiicei d-sale, Cäminäresei
Eminovici, inputernicit prin vechilimè acleveritä de Judecätoria
tinut Botosanii, supt no. 108, se adevereste vremelnic de
Divan, pe temeiul märtnrisirei d-sale presustvie cerere prin
1nregistratä supt no. 2721, i a Inputernicirei citatä, pe
temeiu vânzarea este pricinile deschise, a se
statornica urmarea legiuitei publicatii, nu se
va ivi vre-o inpedicätoare.
Grigori Post. - T. Scobihorn, Post. - Costachi
Duca.
Sectia al 3-lea, Director, A. Cernea.
no. 2859, 1849, Mai 14. ef sectiei, Lecachi.

Divanul intäriturilor al Moldovei,

Actul acesta adeverindu-se provizornic de Divanul apelativ,
precum dos se vede, vânzarea s'au publicat prin Foaia
din 18 Fevruar curent cu no. 7, indeplinindu-se atât legiuitul
termen de luni a publicarisirei, precum acele 15 zile
legiuite, termen de luni a publicarisirei, prin deslegarea de
la fata 208 a colectiei, nicio reclamatie statornicei
nu s'au ivit. De aceia Divanul actul statornic,
spre a
A. Donici. - Scarlat Mavroeni. - L Sigara.
Masa a 2-a, Director, Sterian.
no. 1354. Anul 1851, 21 zile.
ef m[ese : Antonie Räulet.
Din documentele Oráseni, jud. Botosani, proprietatea Epitropiei
Spiridon Copie trimeasä Ministeriului de Interne cu
adresa Epitropiei no. 10146, din 23 Decembre 1910, Infiint5rii
izlazului comunal al comunei Curtesti.
Artur

DIN VREMURI
TR1UMFUL.
Sti pe coasta sotia creclincioasi, $i scruta pe stâncile Cumeii
cu incordare cum se Femeia 'n asteptarea. dorite.
Corabille 'n care ostirea porneste Ci un semn, o, Zeus ; sotul
La sotul iubit al ei, viteazul. mieu si
ochii umezi pot s' vasul, Furtunile din lupti valului mime
Saluturi ea aceluia ce pleaci. iati ca apare ca din un vultur
Cu bine mergi, strigi ea, si fie de pe dinsa pe mal el ia zborul.
Ca zeii cei puternici vie 'n ; Mirire Zeus ! Ca vulturul
Aici pe eu sta-voiu voiu aduce jertfe Birbatul ce-aduce a patriei salvare".
va vestirea c' ai biruit
porumbeii, solii
De ori zeul s'a marc Cu : Mitridate e mort. Roma
L Const -Delabaia.

www.dacoromanica.ro
NOUL 233

INTOARCERI
salcâmi i castani, Ce la
Cu drepte largi bulevarde, In parcul cu idile,
$i azi amintirea-mi arde, parcul in care copile
nestinsd de ani... vis din
toamna,
Spre insorite, senine,
Md poartd, md bat
vrea pornesc tine,
Spre un roiu de albine
vesele, vin mine :
Craiu nou intre vechi
Uitate de mult
Sd fac tine popas
pasii poarte dascdlii nostri
cu frunzele moarte, De mult poate dorm in :

Chemat de al glas... Trecut-au la in

pe ziva de
Pe-aici am visat iubit,
Pe-aicea Mai tu pe tândrul
La mele, Pornit o lume ?
Pe-aicea povesti am Azi md mai cunosti dupd
Pe-aicea povesti au inurit... md mai cunosti dupd

Pe pe alei, Prin trecerea de ani,

Prin goale, uscate boschete Mereu tu mai departe,
regrete mai acum nicio carte,
Din vremea cu floare de tei.., castani...

PASTORULUI.
La drumuri legat,
duci La zdrile lucii, senine...
In fiecare an la munte... ci cine mai este, cine, ca tine,
cine ca tine stie 'nfrunte Sd uite de plecat ?...
calea i

Fluier i
Te cunosc ponoarele,
Mereu de urit... cântecul
In doind nimeni nu tine in ceasul
Ca tine, spund sf De se toate izvoarele.

De tine vorbesc, de tine,

i dor
doar
Banu

www.dacoromanica.ro
234 CUGET

unui
- - de G. Stino.

192... Am cetit un volum vechiu din fabulele

lui La Fontaine. Cite-un roman, vre-o concentrata in ver-
suri putine, totul cu aiere de universalitate. bonhomme"
si-a joc de forta brutali; siltaretelor sale
versuri sau, mai bine spus, indraznim a de
poate fi une ori in deosebi atunci n'are dinti,
du-i arunca o copiti chiar asinul.
Putin vint, dar de ajuns prefaci codrilor in coarde
plingátoare. Bistrita se in vale, de o
care-si da sufletul. Totdeauna mi-a fost mili de luna :

mi se pribegind pe bolti in
tatea ei rece. Cum atirna bucata de peste imi aminti
vag ceva din Leopardi.
cu lampa care- dete ultima suflare, mi din
cunoscut o intrebare cu sine oaste de
De unde La Fontaine in dascilului de la biserica
din creierii muntilor, incondeiatä de argintul Bistritei ?
Cu trebuie s'o fi uitat un drumet, de multi vreme,
un iubitor al potecilor de munte al poet.
va fi poposit dinsul pe aceiasi mirosind a
busuioc.
Cite bietul se crede nespus de contrariat nu
poate ascunzisuri, chiar dintre acelea unde lumina nici
n'ar avea mare lucru de fi si-mi evoc pe
cel care purtase cu sine un La Fontaine prin de brad,
mai ales fiinta in sufletul instinctiv o din
mine.
trebuie negresit cine uitase cartea. A
doua zi 1-am cautat in plecase cu noaptea in cap
la Deocamdata, cale doar de un ceas, de-a lungul
de plute. Pasii mi se indreptari intr'acolo, instinctiv.
tocmai de sacii la sosirea mea se
odihnia de a o spre cum obisnuia.
bine si de drum de taclale.
timp de mers, 1-am intrebat, ca din intamplare
o emotie mai cine uitase cartea
frantuzeasci. Emotia prevestise drama de acum de ani.
poveste : cartea o uitase o femeie cu ochii
catifelate, la cu Floarea Reginei, care hoiniria
La nu se mai intoarse, intr'o lume, de
unde nu se mai intoarce nimeni.
- Parci o vid inaintea ochilor, o de
cu capul plecat, dascalul, in ochii lui
am zirit broboada tainei. Si el ceva despre

www.dacoromanica.ro
NOUL 235

femeii iubitoare de care, ani in petrecea

verile pe Bistrita, in aceiasi unde m'am nemerit eu, anul
acesta ?
Mai bine nu-1 poate era de prisos. In ziva
aceia, se pleca soarele peste culmile muntilor, am luat
ticica in buzunar m'am afundat in codru, cu
Deplin mi-am indeplinit o de pietate pentru
necunoscuta de care legau, dinteo lume, fabulele lui La
Fontaine, pietatea simtiiu apoi se preface in omagiu, din
omagiu adus unei umbre uitate.

August 192... Hotarit, Nicio primejdie nu era,

dar, oricum, n'aveam altceva de de unde
plecasem, vai, trei ceasuri de umblet pe nu tocmai
prietenoase. Tipenie de acum, ce
ceva odihná pe o netezita, salvatorul parcá sta
de la o cotitura, cioban port. Ajuns mine, il
este de sá te las, tot de slinos pe
frumusetii muntelui.
prietenos pe unde se mai usor spre culme :
imi in doi peri. cu ochii omului nu tocrnai curat la
suflet, vede de drum. N'am priceput nimic din ce ingáimase,
de sigur acesta i-a fost scopul.
Nicidecum Miorita n' fost de buzele vre unui
cioban-poet la fel cu hârsitul intälnit de mine atunci, m'am
inchipuindu-mi era din

192... jurul casei, constelatiile de dalii risipiau

de colori, din care rosului sus aprins focul
verii. Niste mingi Cosánzenele
mosi, le arunce unii altora.
Noaptea, seniná, sclipitoare, din toate ascunzisurile firmamentului
ascundea, moartea , Un strat gros de
pulbere de al vizduhului, se viclean.
Dimineata, acolo unde vara se o
atârnau de cotoarele sarmane zdrente albe, rosii, vinete
Anul trecut, cu o precisie, in aceiasi zi am cules toate
daliile de frica brumei, printr'o noapte la de sclipitoare
sticloasä. Bruma nu veni de dincolo de
coteli ; casa fu cotropitä cu buchetele sobre in de
templu. mai vas, cu nimfa, se
la de greutatea florilor. Peste daliile, cu
delicatele nuante, aduceau cinstirea din ce
o de bucurii de Biata
nimfa, care culegea de vreme de pe malurile
albastru ca cerul.

www.dacoromanica.ro
236 CUGET CLAR

Pe drumul
mai ales poesia se azi, greu. Contribuie
la aceasta amestecul cari, de s'a
eroarea a lipsei de inspiratie, stáruiesc pe calea
efemere. Impresioneazi, la unii, mai ales, lipsa de
nalitate. E locul amintesc aici Codrilor, poesii, vol.
ciclul I.-iu", in care d. S. Duma cu pret, in versuri nu
prea corecte, reediteze pe Eminescu. E o incercare cu
mai mult, cu la lipsa de originalitate se rime :

cu crânguri", inutile, explicatii de prisus :

desfatam in valea
Florilor senind...
se versul in care ritmul e stricat (Raristea cu
de sau strofe greoaie :

din slava amintirli

gandului s'abate
cand de
Vraja razelor curate,
sau cu imagini baroce
luna descheie

Cu astfel de elemente stilistice, d-le Duma, nu se poate

poesie. Recunosc : ai comparatii originale, dar prea putin
spre a putea semna volume de poesii.
Tot drumul se d. Nunu Viorescu, care, de
perfect banal, aduce o nouá dragostea de micuti,
rora stihuri pe anotimpuri. E o ingrijitd, cu scene
pline de naivitate, din viata, de putin cunoscuti, a celei mai
curate : dedicatii omagii, animale fami-
lia casa, care se desprinde de sigur
(mai putin talent) mai tragere de inimá pentru
care, mâne, vor duce destinele neamului. pentru copiii
de la cinci la zece ani ani, carticica Flori, amintiri"
aduce pasteluri de oarecare valoare partialá ca, :
VARA.
Un val de fericire se revarsä
Peste prin padure,
lar soarele de aur lin
Privirile in necuprins,
zumzuie muncitoare,
lzvoarele
Prin cânta de cântatoare,
lar s'alearga 'n câmp, de zor.
Gradinile-s 'n frumoase,
lar zarea-i spintecata de
La stregini rândanelele duioase
pui$ori.

www.dacoromanica.ro
NOUL

fiindd veni vorba de voiu referi la placheta : Vara,

de dd. Paul Bárbulescu, G. Lupascu, Ion-Horia Munteanu,
Gheorghe Manea Manolache, Constantin Virgil Treboniu".
Retin, din Noapte de :

E ora trotoarele golite

Se simt stinghere 'n haina de-asfalt.
Ca imagine final melancolic:
in o intrebare :
Mai rAsuna-va strada
De pagii miei 'n vara viitoare ?
Din Vara" de d. S. 1. Lupescu, fie cunoscutä per-
sonificare :
Pe uscat, o moscheie
Alba, de
Se
din Miez de notez
pentru mortii
Ce-au murit de mult,
fumul :
pentru cine care
Din noi
Ce poate,
Vom fi 'n moarte...
In fine, din Cuptor", de Gh. Manea Manolache, ruga
de :

Ingenunchiati trupul greu,

Bat In biserica
li e foame, Doamne, e greu
suporte seceta mereu.
poetul incheie :
calea oranduirii
M'aplec smerit peste cuvinte ;
Porumbului i s'a uscat mAtasa,
S'aprinde de casa,
Au secat si iazul
vitele au islazul
Este tot ce am putut culege din cele optsprezece poeme. $i aceiasi,
minus S. I. Lupescu, suplinit, aici, prin Cristian Des-
tinul", alte optsprezece. De data aceasta, retinem mai
Astfel, din prima a lui Paul Barbulescu, per-
spectivä a plecárii :
Atunci, in incadrarea ce 'ncet va cuprinde,
Voiu depAna in minte viata-mi d'inainte,
Pe-aici, in depArtare, o stea se va prelinge
'ncet, pe nesimtite, destin s'ar
strAdaniei noastre
De a cunoaste viiata
Zadarnic prin de carte ;
adarnic dorul mintii mai ne :
Nu vom misterul ce 'nseamnA,,
Ne nagtem dinteun haos, sä moarte.

www.dacoromanica.ro
 238 CLAR

oarecare atentie Destinul in care d. Cristian

viata a unei simple lucritoare tinere,
care ar fi meritat
pamântu
Si un cocor sa-i geamuri
Cercei de lunä pe ramuri,
dar se
in
Cu glasul stâns romante de iubire,
vara, serbatoarea,
Cu pasul parfumul ei de
Pe periferiei,
De chiotede pianine,
plimbe 'ncet conclrii
ti place ca
C'o floare de muscatä 'n cerul
schimb pe d. autorisat al acestei
criticul (pe ?) imputernicit al revistei Raza", ceva m
inchegat in placheta personala Mátrágund", unde bogatul materia
folcloric bocete descintece interesante. E o ilusie
talentul d-nei Sabina Paulian.
prin care a strilucit,
versurile, mai curgitoare
poporane,
mai armonioase. lucru in Paius", din causa
neologismelor, Cintec de nenoroc", mai in prima
in care numai nu e. dovezi palide d. V.
Treboniu a izbutit apropie stilul poporan, dar ca n'a reusit si
el mare lucru. E o pe care ar mai starui.
atunci, ne cu multi durere ci, in al XX-lea,
chiar poesia care a dat dovezi de virtute
artistici, ar putea mai triumfátoare, ar putea realisa mai mult.
Paul Papadopol.

DRUMURI DE LUMINA.
Stropi de roud to(i, Alte lumi alte
- Stropi ce o - De
de supt cer, Ca dintru' nceputuri, iar
.4 in Ne va lua
Curcubee ce se sting s'or
de soare, Boabe de margele,
ce-abia rasar pier, de supt
de ninsoare. Vor peri ele.

cer 'ntre Doar iubirea cea de-apururi

de-o sarnd, De-o senind,
Caiere de fum in Va 'nsemna in vesnicie
Funigei de
St. Manole.

www.dacoromanica.ro
SOUL SA.MÁNATOR"

CRONICk
0 sufleteascä.
Cetitorii au remarcat, de sigur cä, margenile putintii noastre
epocä prin noi am dat o impor-
deosebitä câmpului literar.
spre vremuri noi. Ce au fäcut literatii nostri, oamenii
nostri de pentru a crea ambitia de aceste vremuri noi?
Nimic, sau aproape nimic.
Ne apropiem de viitor cu formulele pe care le-am mostenit din-
tr'un trecut dominat de o alta ideologie, pe alte conditii
socialé, care nu se vor mai niciodatä. Ne apropiem de acest
viitor nepregätiti materialmente sufleteste. pregätirea
trebuia fácutä nu nurnai pentru cei cari, prin noua ordine, au de
pierdut ceva din situatia ci pentru cari se spre
noi roluri.
sufleteasca ar
care s'ar putea numi : tntoarcerea la interior. Aceasta
viata strict exterioarä, postbelicä, trebuie sä unei vieti
interioare mai adânci : un adevärat ascetism, care sufletul
sä caute satisfactiile numai anumite realisäri mai
Misiunea care trebuie s'o aibä generatia ar trebui
sä pe toti ce au un rol de jucat pregätirea
fleteascä a : Literatii. Numai sentimentul mesianic" al
siunii de transformare poate compensa amäräciunile
pe care le slujitorii condeiului poate da mândria de a
fi un rost mare viata nationalä.
Aceastä mândrie, de un totul este cea mai
mai mândrie. Ea este aceia va duce la indulcirea
stävilirea interesului privat, care va face din interesul social ge-
neral de care va consuma, unei trans-
formäri sufletesti, cele din resturi de parasitism international
de neamul
Dar cine pe literatii aceastä misiune
(din 1Frontur.)
Despre casa i mormântul lui Gheorghe 2
Dragä prietene,
Sä nu te mire scriu aceste rânduri. Am
Universul", Româncsca, inscriptia ntru casa
in care a a murit la Avrig, inscriptie
de d. profesor
E foarte initiativa de acel preot din Bu-
curesti.
Casa care s'a Gheorghe nu mai existä
nici casa in care a Aceasta din exista, dar nu mai este
cum a când a träit ea, ci e
temelie, Lazär nici a murit acea fralii lui
0 catre d. ronstantinescu-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
240 CLAR

Lazär, când au väzut fratele a venit bani, nu

primit bucuros, cä a murit casä de biserick care
casä existä astäzi. Eu am väzut lui Gheorghe
Lazär cum amintesc, a adus cu el din doar
câteva schtmburl de albituri patruzeci de sfanii.
pasaport avut feciorul preotului Massim din Avrig, care
acum patruzeci de ani era funcfionar la C. F. R.
la mieu al altor Ardeleni, a dat Academiei Române
Eu nu pot amesteca afacerea aceasta, cä nu sânt com-
petent, dar e bine ca lucrurile sä se facä mai cu multä bägare de
samä, nu ca pânä acum. Gheorghe Lazär meritä mai decât
a %cut Avrigul pentru el.
In anul 1864 comitele C. Rosetti a fäcut cripta lui Lazär, cu
o cruce de marmurä rosie, cu epitaful compus de Lazär,
frumos gravat, cu lespedea de marmorä ce acopere mormântul,
de asemenea gravat cu inscripfie a lui
La 1923, cu ocasia centenarului lui Lazär, o femeie,
d-na Mihaly, a väpsit din nou inscripfia de pe cruce gravat
numele pe zicând a renovat mormântul lui Lazk.
Dar, când s'a serbätorit centenariul, s'a observat inscripfia cu
numele d-nei Mihaly a fost ras de pe cruce ; se zice cä
de a se rade acea inscripfie ar fi fost al d-lui prof. (!).
câfiva ani, de din Sibiiu, fäcând vara exer-
pe comunei Avrig, s'a fäcut un grilaj de fier
jurul mormântului lui Gheorghe Lazär, dar piedestalul, care e de
ciment, are o inscripfie generalá cu litere mai mari reclamele de
la Cinema, ba s'a sfredelit crucea fäcutä de Rosetti s'a pus o
candelä, care niciodatä nu arde ; mai o tablä de tinichea
cu numele facerii grilajului : acea tablä a dispärut.
Acum s'a fäcut bustul lui Lazär. Dar aici e nepotri-
vealä : Bustul e asezat In marginea nkionale, cu spatele
Vechiul Regat dtre comunä. Aceasta este vestirea Unirii...
In mormântului lui Gheorghe Lazär e o bodegä, care are
foile din editura Adevärului" ; mai sânt mäcelärii ; la dreapta
bustului lui Lazär e o arciumä, la stânga o dughianä
murdarä mäcelärie.
Apoi mormântul lui Lazär progadia (curtea bisericii),
de douäzeci de ani de când s'a stabilit casa de biseria
un preot, de douäzeci de porcii gäinile preotului spurcä
mormântul, nimeni nu a-i alunga de acolo, ba, ceva
mai preotul are o de stupi lângä
sericä, copiii acoperifi vin la biserid, sä
nu-i albinele.
Grädina bisericii cu mormântul lui Gheorghe e vesnic
iatä, mormântul nu se poate cerceta deck cu preotului.
De multe ori nu se gäseste am väzut autobuse cu
au plecat a putea vedea mormântul lui Gheorghe
Lazär, neprimind cheile sä descuie.
Avrig, Octombre 1938. Salutare, I.

www.dacoromanica.ro
 AL FEMEI A LUI ASAN-AGA
- MAURO-VLAH -
DE I. U. SORICU.
Ce-mi albeste 'n zare, codru, frate ? Vin' acasa am gasit alt mire.
A zapada pe neasteptate? Dumnezeu spre bine rau
Sau in stoluri albe lebede sosira nimica, vino, alt mire
Poalele de codru de mi
vazu nevasta scrisul ce cuprinde,
De-ar fi se topia oricum, A cum o prinde,
Lebedele albe vedeau de drum, Cei doi prunci pe balaie plete
Ci, daca ponorul pare alb ca nins, Saruta obrajii celor doua ,
E cd Asan-Aga corturile-a Dar de care 'n gungurea
'n in cortul cel mai stralucit, Sa se biata pu tea.
Zace Asan-Aga, de dusmani ranit.
atuncea o lua pe sus,
ochii mamei Strânse calu 'n pulpe s'a tot ;
Vin sa-i lege rana Nu-i putere care 'n cale sd-I opreasca ;
Dar nevasta oare la el nu mai tine Fuge spre casa parinteasca
ce ? ce nu vine
N'a trecut. la mjiloc nicio
vazu ca rana 'n spre vindecare, 'ncepura 'n casa mari sa vina.
A trimes nevestei vorba de mustrare Vin pe nevasta
zis Asan-Aga - la mine 'n Mari la iata-i poposesc
Nu mai sta, rea ticaloasa, mai mare el este cadiu
Nu mai vreau alaturi sa-mi incurci cararea In Imosc : putcrea de
Nici 'mpart cu tine pita cu 1...
nevasta in
primi - Rogu-te pe tot ce ai mai scump in
Stand 'n ramase Nu ma moi da, frate,
ei buna, credincioasa, Pentru ce durerea piep sd-mi
Pare c'o strapunse crunta coasa: in a mea cale pruncii or sa-mi
in juru-i lungi nebune, Si-or sa'nceap li ?...
potcoave 'n prinsera sune.
Nendurat la ruga fratele
Ea crezu cd Asan se intoarce, La nevasta va ca mane.
Furia pe ca descarce, Dara ea,
urce 'n turnu 'ntunecos, Se ruga de frate zicea
voia, de groaza, sa s' arunce jos. - Rogu-te lui cadiu scrisoare
cele doua copilite-o chiama : Cu aceste vorbe de :
- Nu caii nostri, nu e tata, mama Dz la draga mi multe bune
Calatorul este tau drag : prin nostru facem
Unchiul nostru a oprit la aduci de nunta val frumos, ales,
Cobori nevasta cu 'n bogat in lung
cuprinse 'n :
- Uite, frate draga, ce rusine, Peste ochi, pe valul mi-oiu petrece
Ce nenorocire a cazut pe mine pe casa lui Asan voiu trece,
Sa 'n lume Nu cumva copiii ochii mi-i
cinci, micu;ii, ce-or mi se ? pe biata sa-mi cada.
o Scoate aratd A cadiul cetit
rosa, bine 'mpdturata, sa ruga s'a
Carte intarita pentru sprinteni i-a chemat

Cuget 1938.

www.dacoromanica.ro
 -a venit in toata ceata Au oprit
i-a pus pe cale pana la mireasa Mama daruri scoase copilasi.
Ca sa-i duca darul, vahil de matasa. Cizme aurite la dete,
Au facut cu bine drumul de la fete,
daruit femeii, Micului din leagan, ce duios
cu ea 'mpreuna ceata voioasa zabun lasa trista tui
S'a 'ndreptat acuma spre cadiu acasd.
Dar in dreptul casei lui Asan, bag Le-a vazut acestea ochii lui Asan
Au copiii intre ei pe mama strigat cu jale cu mult alean :
zbucnit in suspin amar : Hai, la mine copilasi sarmani,
draga, vin' ;
Ochii manzei voastre azi va dusmani,
Vino ni-aprinde ochilor lumina, Mila 'n al ei suf let nu va mai wide"...
Sa cu cu
Auzi femeia vorbele lui crude,
Spre vataf atuncea se intoarce biata : de moarte pieptu-i
- Rogu-te opreste doar o ceata Galbena ca ceara la cazu,
poarta asta. Nu zabovi, vazu patru gingasi
Doar sa 'mpart din daruri copii Ca straini de din ei..»
Nota. - Nu cunosc vre-o versiune in a cântece publi-
cate de Herder, Aus dem Morlackischen", dupa insemnárile abatelui Fortis.
de a fost tradus inca din 1775, de Goethe. aceasta a
unei vestejite ramuri a neamului nostru, a Mauro- Vlahilor, a uimit prin frumuseta
ei. In yersiunea de am dat acestor ritmul cintecului nostru popular,
- L U. S.

Toamna a tras brazde de glod.

Ploud de de
Ceata despletege 'n zare-un mut
Codrul ca un nerod.
Uu corb In frac, ca un ministru,
Pare-un bec negru de-un ram.
izbesc In geam
Ecourile toamnei de la Nistru.
s'a ca un ochiu tdmp,
Toamna trage bariz pe-obraz.
de floarea soarelui pe
de ieri, de az....
Soroca. D.

OCTOM VRIE.

Au pornit de ieri cadá Zilele se lasci

Frunze Peste gdndurile mele
Pe Tineregi,

Toamna triste valuri prinde-un dor de glie...

Peste peste dealuri, Unde copildrie,
Peste Unde
I

www.dacoromanica.ro
 243

Suflete
Am cetit in Gândirea cele trei poetice trimese
de la Legatia sa din Portugalia, unde se poate
o veche inspiratie de a
tia multe fumuri germanice, ele ar fi privite la
noi ca o manifestare de genialitate filosoficá, de. d.
cian Blaga, poet de de mari sperante, ca poet
gänditor, odinioará.
sänt de le-ar putea d. Arghezi,
trimetindu-le la Revista Regale ca se
fete, moliile" alte insecte de acolo, fruntea
unei reviste cu un de frumos titlu. Nu se intelege
nimic.
A aminteste atitudinea
cel mare
ardeleni, dintre cari a fost, cum se vede, d.
Blaga, pentru
Intelegi esti miscat, dar de-odatä... Te afli
in lumea echilibristicei cu
vintele.
De ce o face d. Blaga ?
De sigur nu ca un public din care o
parte ii apartine. D-sa e de sigur sincer.
Sincer cum sincer era incepuse a se apropia
de noastrá.
Pretentioasa disarmonica antirationald a creat
asemenea suflete indoite.
talentul lui astfel scrieri pe care cel
al unei reactiuni le va in
N.

L.

Legati de-o de mea

Ce e mormânt, Le duc din 'n
Alte privelisti nu ceia ce
etern acelasi cer. de merg
Jar eu nu de niciun : pe toate eu le leg,
De 'n drumu-mi bat mine se
'n calea mea cea mi-e de noroi,
Li /ur icoane Eu sus de
N.

www.dacoromanica.ro
244 CUGET

Tragedia omului"
- de Octavian Goga
Mihail Eminescu Emeric Madách
de Andrei

Studiul de este un extras al mele vara

acestui an la Universitatea din Välenii-de-Munte. Tin
cu ocasie exprim ville mele ilus-
trului al neamului romänesc, Nicolae lorga, pentru acele
cu care ne inzesträm din noi, minoritarii,
la acest far al precum pentru mägulitoarea
invitare cu care a binevoit primeascd in acelor
cari, prin aptitudinile intelectuale, au servit ser-
vesc in acesta propäsirea culturalá a neamului ro-
mänesc mai a
Ceia ce a prilejuit alegerea a_cestui subiect, a lost dureroasa
moarte a regretatului Octavian Goga, care a nu
numai cultura románeascä, dar a avut un viu räsunet
lumea maghiarä, de o recunostintä fatä de
acela care a depus o parte a creator drept
la altarul unei literaturi Am ales subiectul acesta ca o
aducere aminte de marele defunct, care, dupá cum
spune un cronicar al faptelor zilnice, s'a clesprins de pe cerul
noptilor de Maiu asemenea unei stele... A tras o uriasá
de cutremurat s'a irnpreunat cu pämântul...
Pe ogorul destelenit de o avântatä aruncarea
semintelor de a incremenit In gestu-i
degetele impreunate in chip de de 'atunci de jale po-
vestese ale desisuri jale duce Muräsul
s'a irnpreunat vesnicia din care a purees, dar
duhul lui a la noi. A ca Duhul tri-
mis peste ucenici, ca un de foc menit ni aräte drumul
in pustiu". Minunatá caracterisare a menirii lui O. Goga.
Din pleiada scriitorilor nemuritori, prin arhitectura ei
tralá, opera lui Octavian Goga deschide perspective orbitoare
apocalipticä visiune convulsiunile, seculare ale nea-
mului acelasi timp la unui
umanitarism. Acestui geniu datoräm poi, Maghiarii, o
traducere a Tragediei ornului" romäneste.
Jragedia omului" este o operä durabilä, una dintre acelea
care spiritul maghiar a reusit tesaurul universal
al produselor de
latä ce spune Octavian Goga despre operä Tragedia
omului" este o de valoare ea este una dintre
ale veacului trecut. peste douäzeci de
ea tine afisul din se
urmäresc operele Ea astfel s'a repre-
sintat pe cele mai mari scene ale Europei ; pentru

www.dacoromanica.ro
 245

prima la Hamburg, grandios aparat scenic, apoi la

Viena, tot in conditii superbe. A urmat apoi Incântarea publicului
de la Praga, Londra, etc. Opera aceasta, atât de
mult de critica rämâne remarcabilä prin laptul trece
granitile timpului, spatiului ale se ridia astlel
la universalitate.
Dar ce are de scop dramaturgul ?
Tot intrebári mari, de ordin metafisic cine sântem ?, de unde
venim ?, unde mergem ?, ce este viata moartea ?, ce este bár-
batul ce este femeia ?, care este raportul dintre ?, ce e dra-
gostea ? Nu descoperiti afinitatea Eminescu Aceste
probleme puse in cadrul unei actiuni ingenios combinate.
Se crearea primilor oameni, preamärirea lui Dum-
nezeu de despretul lui Lucifer, cunoscuta a
primilor oarneni la suggestia lui Lucifer alungarea din Paradis,
- prelucratä de Milton. Adam nelinistit de soarta
nirii, pe Lucifer sä-i presinte viitorul. Adoarme ca un
Faust de Mefisto, este condus de Lucifer prin cleosebitele epoci
ale istoriei, cäutând idealuri Dar la fiecärii scene
revine, ca un trist refren, umane, ineficaci-
tatea de a resolva absolutul metafisic, inaccesibil pentru i
incercárilor de a picura
chinuit dureros de melancolic al nefericitului orn. Nu
descoperiti afinitatea Eminescu ?
el Adam este represintat supt deosebite in deosebi-
tele epoci ale istoriei. Ca Faraon, in Egipt, eu de
construieste o piramidä, de un egoism
nitos, apoi ca pentru fericirea gloatei este con-
dus de un altruism. Desilusionat, atâtarea simturilor,
petrecând scena ca Sergio!, face
aparitia apostolul Petru, care, alurisind imoralitatea Romei, face
admirabilä apologie crestinismului. Ca Tancred Pámântul
dar trebuie sä decrepitudinea a societätii.
Nici fericirea nici nu-i pot nelinistea, cäci
chipul astronomului Keppler o
Revolutia francesä, care a promis venirea raiu,
samägit, de oare ce sä constate terenul n'a lost
in de ajuns pregätit pentru inovatii ale libertátii.
Epoca liberalismului, care a strivit moralitatea sfintele idea-
din sufletele oamenilor, a avut ca resultat decadenta artelor,
crisa rnoralä a claselor de jos, exploatarea muncitorimii. in
etapa urmätoare, puterea individualitätii oprimate, in vremea
munisrnului, se contra sistemului rationalist, care
degradeazä pe individ, ingredient al unei masini. ultimul
tablou istoric, unde asistám la räcirea globului, devenit aproape
de nelocuit, a devenit Eschimos, Adam se din
somn, trece in odatä grandioasele scene ale evolutiei
umane nu se poate la altceva decât, desperat,
capät zilelor. Dar apare Eva, care, apropiindu-se de el,

www.dacoromanica.ro
246 CLA.R

se simte In marea tragedie a lui Adam am

ajuns cu aceasta la desnodämânt. pleacä deci genunchii fata
Atotputernicului, se resemneazä. lar, face aparitia Dum-
nezeu, säi rostul vietii. Este drept ce a
visat ? Dincolo de lumea microscopicä a
de apoi ? Care va pätimirilor omenesti ? Dumnezeu
nu-i räspicat doar lupte
Aceasta ar foarte pe scurt, actiunea dramei.
Din cele spuse urmeazá lucid ideia generatoare a Tragediei
: viata omului a omenirii este o pe
care o energia glasul menirii ; luptei
pentru omenire este progresul, individul combatant primeste
semn de fericirea cásniciei a iubirii.
viata a individului se aspiratiile omenirii,
omul märgenit in timp spatiu devine ingredient al
nitului, continuator al eternitätii, purtând in sine o scânteie
spinoasa cale a vietii tot increderea
Pronia cereascä speranta vietii de apoi. Resortul intelectual
al dramei este, deci, conceptia cu care se la
care se actiunea : credinta a omului ne-
bunätate a divinitätii.
Adam simboliseazä omenirea pe omul din toate tim-
Prin Adam, Lucifer se sträduieste distrugá toatá speta
Când se intereseazä de viitorul omenirii, drept
istoria ei. In luptele lui entusiasmeazä idealuri
ale ei, fie preocupat de egoiste. Problemele
vesc omenirea : pentru ce trebuie omul ? Ce rost are
deci existenta ? Speta va progresa ea viitor ?
ar simbolisa numai omenirea, Adam n'ar fi deck o
abstractie, un simbol. Dar dramaturgul viata, carne
oase prin faptul cá in Adam ceia ce numim
nicul omenesc : el firea strivitá de fata-
oarbe, palpitând de idealuri in exagergri
dar fond rämânând vesnic acelasi.
In omenirea se identificä, deci, omul de toate tim-
muncind aceiasi pentru progres. Adam,
care se concentreazä probleme ale omenirii ale
lupte constituiesc istoria universalä, peregrineazä prin epocile
represintative ale istoriei este zugrävit o foarte finä :
Adam sfârsind a fi mosneag. Acest fapt are
un inteles ; Madách vrea in relief tragedia indi-
vidului de la frageda pânä la adânci bätrânetä, olilirea
dorintilor a idealurilor.
Pe de parte, avem un mai profund : ne-am
nuit vorbim de epoca infantilä cea de a omenirii,
precum de bätrâneta popoarelor. Vedeti, deci: drama
capátá o interpretare de filosofie istoricä. Laturea de filosofie
ligioasä o vedem cursul opere, de ce Adam nicio

www.dacoromanica.ro
 SÁMÁNATOR" 247

nu se de Dumnezeu, ceia ce
din omului sentimentul religios nu poate strivit
nicicand. Cele trei sentimente dominante, deci credinta, iubirea
speranta vor pe Adam mijlocul pre-
meniri, determinandu-i specificul sufletesc in sens optimist.
Lui Adam, se luptä pentru mai a omenirii,
i se partea mai a umane, indiferenta,
scepticismul bänuitor, las, superstitia, intruchipate
diferite personagii. Conflictul un caracter dramatic
uman, de oare ce se ele persoane, masse, nu idei
abstracte.
lar, despre Eva, ea parte integranta a fiintii lui Adam,
de tablourile acestea nu le cu el poate nici
nu de ci numai o constanta scenele
istorice. ce se evidentiaza din acest rol pasiv al Evei ?
ferneia n'are parte in luptele vietii, ea este numai in
viata sentimentalä a bärbatului. Aceasta reflecteaza profesia de
a lui Madách materie sentimentalä : femeia, lip-
de geniul creator, niciodatä nu se poate ridica
spiritelor conducatoare ale omenirii. percepe usor, dar in
- in opositie cu bärbatul, - nu poate crea nimic
esential. Dar nu trebuie credem aceste constatári cad
detrimentul femeii. In literatura universalá este o
positie care atribuie femeii o de mare importantä ca
Tragedia Omului". Ca un exemplu la : Margareta
la Goethe nu este deck o floare calea lui Faust ea
se in indiferenta. schimb, la Madách, Eva este mama
omenirii, sotia bärbatului, partea mai a acestuia,
luptele vietii : este care asilul, fericirea zilele
de restriste.
Lucifer nu in drama niciun rol activ: el nu-
mai diferitele circumstante. Este raisonneur-ul spiritual, sarcastic,
ecou al sentimentelor ideilor de o coloratura amarnic de pe-
a poetului. permiteti comparatie, joacá
acelasi rol ca corul tragediile antice : reflecteazä
asupra actiunii.
.(Urmeaz5.)

FURTUNA
Semne peste zare fulgerele fac...
; florile s'apleacd...
de 'ntunerec cerul
'ncruntat 'n lac...
zbir, biciuind in ramuri
supt crengi cad.
Tunete s'alungd, prin geamuri...
Fulgerele : de
Adelina ardei.

www.dacoromanica.ro
248 CUGET CLAR

Din corespondenta lui V. Alecsandri

La cele publicate de noi in Cuget (Noul
din 1937, putem vre-o câteva scrisori necunoscute
vasta corespondentâ a lui V. Alecsandri. Le in ordine
in neschimbatâ.

Mircesti, 27 Dec. 1869.

Ma chre Smaranditza,
J'anticipe de quelques jours pour t'envoyer mes souhaits de
nouvel an.
Je vous embrasse tous du fond du
Si tu es curieuse de lire la qui fait tant de bruit au Théâtre
Français, un bruit scandale, tu la trouveras dans les numéros
ci-joints du journal l'vénement".
Tout toi, V. Alecsandrí.
N. B. Ne pas oublier de presser Branisteano.

fC. 1870,
Ma chére Smaranditza,
Georges, mon domestique, devant me précéder de quelques
maines, je charghe de t'apporter ce petit billet qui renferme
avec mon portrait tout que j'ai de plus fraternellement affec-
tueux dans le coeur,
J'embrasse tous les tiens. V. Atecsandri.

Mircesti, 30 Mart 1875.

PreasfinOte
seminarist Gheorghi Pascal s'au presintat mie cu
rinta de a se aseza in satul ca preof.
Gäsind conditiile necesare pentru a exercita sacer-
dotiul sacru, la care s'a destinat prin studiile cu
punerea a ruga pe Preasfintia hirotonisiti
conform regulelor bisericesti, confiindu-i misia de a deservi bi-
serica din Mircesti.
poporimea din va binecuvänta
numele Preasfintiei Voastre pentru oränduirea unui pleot care
Un nepot al preot este astazi medic. - con, D.

www.dacoromanica.ro
NOUL 249

ajute la indeplinirea datoriilor religioase, eu, fericit de a fi

intetpretul cu supunerea
Al Preasfintiei Voastre fiu sufletesc,
V. Alecsandri.
N. B. intre data titlul petitiei, Episcopului Vicol, al
Romanului :
Aprilie 9. In veclerea cererei presente a d-lui proprietariu a
mo4iei a declaratiei seminaristului Pascal Gheorghie,
primitá tot acum, numitul seminarist se va hirotoni pe sama
bisericii din Isaia Roman".
tot de V. Alecsandri :
inalt Sale
Pirintelui Isaia, episcop de Roman

dosarul cu corespondeno particularä a episcopului Melchi-

sedec al Romanului, aflat la nepotul episcopului, d. Vasile
pensionar, care la Fundatia Episcopul Melchi-
scrisoare, tot a lui Vasile Alecsandri:

Mircesti, lulie 1890.

Prea Sfinte mult venerabile coleg de Academie.
Panerul cu caise ce avut bunätatea de a-mi trimete prin
amicul nostru Papadopulo a o intrare la
mine a fost priimit cu toate ce merita.prin frumuseta
calitatea
mânile cu recunotintä pentru acest minunat present
cu totii simtirile noastre de gratitudine.
Alecsandri.
V.
Se mai in acelasi dosar o scrisoare a lui
cätre Melchisedec, dar cu un scris tremurat (era
de moarte):
Mircesti, 1 August 1890.
Prea Sfintite mult venerabile coleg.
Ovidiu" in fine a apärut la in albe se
la Episcopie ca respectuoasele sale inchinäciuni.
Tot profitá de ocasiune ca roage a trimite
exemplarul aläturat d-nei Grigori Cozadini, spre de recuno-
pentru fructele ce a avut bunätate a trirnite särmanului bolnav
de la Mircwi.
Sirutându-vä al Sf. Voastre plecat fiu sufletesc.
Alecsandri.
' Orig. la Episcbpia Roman, dos. 8111

www.dacoromanica.ro
250

VI.
Avem, in dosar de la Fundatia Episcopul Melchisedec",
o scrisoare a sotiei poetului, Paulina Alecsandri. Numai iscilitura
este a ei. Textul e scris foarte frumos de o :

Preasfintite !
La 30 Septembre, Durninea se implinesc 40 de zile de
a murit bArbatu-mieu, Vasile Alecsandri. Cred face
multumirea veniti pentru ridicarea panachidei. fie
pe la 10
Tot doresc care preut va oficia liturghia : preutul
nostru din sat, sau trimiteti un altul Pr. Vostri de la Episcopie.
rog instiintati.
mina sper voiu av un favorabil.
P[au Una] Alecsandri.
23 Septembre 1890.

Prin d-lui profesor Alex. Epure din Roman, avem

cite o copie fotografici de pe scrisorile de mai sus de cea
a Paulinei Alecsandri). Facsimilele vor fi reproduse in volumul de
note de istorie ce pregAtim.
Originalele scrisorilor in limba francesi de la I II se :
prima, la d. profesor Alex. Teodorescu, Str. Bogdan 53, din
Roman, a doua, la d-rele Viorica Angela V. Balan din Roman.
dumnealor, d-lui prof. Epure, aducem aduroase
Vre-o cu text frances, autografe contemporane (de
prin 1869-1870), ale lui Vasile Alecsandri, au fost
de familia Balan d-lui Pamfil
Intelectualii din Romawni-au confirmat au vizut, mai de mult,
un mare de asemenea scurte scrisori. Ele s'au fie
la Mircesti, fie la Roman.
In ziva de 16 1938, la Roman ca presedinte al
examenului de la Seminariu, am avut prilejul si constat
cele de mai sus.
Cele trei ([5 August 1938) se in
mile o scrisoare a lui Alecsandri datati 1881, in limba francesi, ca
cele de la n-le I II de mai sus, observim aproape
identice cu textele noastre : o scriere foarte ingrijiti,
Multi deosebire constatim in textele din 1890, ultimele
din corespondenta poetului.
din scrisoarea de la nl. I fie colonelul
(t Paris 1891), vir primar cu poetul cam de-o
cu el. Era fiul lui Postelnic, cisitorit
cu Catinca, a tatilui lui Vasile Alecsandri (cf. Sevr Zotta,
La centenarul lui Alecsandri, 1911 p. 47).
Econ. D.
de cheltuieli ale lui in Paulinei Lucasievi ci
pentru Alecsandri, in avut eu, ca mostenitor
(de atita...), intre a rudei noastre, acest bogat Le-am
ruit Al. Callimachi. -N. lorga.
www.dacoromanica.ro
NOU 251

Eliberare
de Henviu.

De viata asta de nicazuri, cu ei

nice, s'a acurn mai mult ca plictiseala il face
iea lumea in cap, sa se tot nu se mai
cum nu se plictiseascá sau se sature de
? De deschide ochii noaptea aceiasi ro-
cu aceleasi aceleasi !.Birou, birou,
conturi, corespondente; iad. :

lad veritabil !", zicea domnul Pascu, in drumul obisnuit

spre serviciu. $i toate ar trece cum ar trece, m'ar
pe care soarta mi-a pus-o in ar fi
un pic mai cum este, brrr !..., nici nu-mi mai vine
dau pe E rea de pace ! Dimineata nici nu tre-
zesc bine sare ca o viespe in ochi ; apoi, ziulica intreagi,
! Cum mi s'a Nici nu bine
ochi a :

- Ce spui, esti obosit ? inteun an nu te poti scula

tu inaintea ? Ar trebui te scoli, vezi tu e de
te dai jos din pat, in dimineati, in frig! mie
numai eu cum imi picioarele, de stau cu ele apoi,
ziva intreagi, reci ca Dar, ce, pe tine te
eu guturaiu, reumatism
Dumnealui, foarte s'a dat jos din pat,
o este ! in mai bine
Se obisnuise sau, mai bine zis il obisnuise Puica, precum
o alinta pe durnneaei.
- Spune, am fost eu ai venit ceri in ?
Care era mai mai mine ?". se
bocia Obrajii miei !... Vai, unde
: ? erati ca
trandafiri !
Te faci .nu despre ce este vorba ? o
tu nu fi eu de tine ca de un !".
cea mai liniste nespus de atent, domnul Pascu
a poftit-o, mai serveasci ceaiul, pe care i l-a adus
pat, dar, in de a urmat, ca intotdeauna :
- Ce vrei cu mutra asta omule ? Nu cumva te-ai
mi-ai adus tu ceaiul? Nu eu jumitatea ta, pe care
se zice s'o ? Ar fi timpul mai mofturile
ceva, ceva mai doar nu m'ai adunat de
pe !
...Dar cum aduni de pe drumuri familie mai
ca a nu mai este prin imprejurimi ? te rog, tu
sincer cu tine spune-mi drept ce negustor mai de
mai mare deck tata ? Nu prea bine. Nu
e dator un ban, la nimeni. a dat el asta nu
mai este un lucru rusinos. timpurile ! $1 apoi nu
s'a la lumea ?

www.dacoromanica.ro
252 CUGET CLAR

Te-ai invitat prea bine ! pe nu cine in brate taci, ca

nu fi chiar tu registrele ! Taci, ca fie
bine pe
se obisnuise d. Pascu asculte, in zi, tiradele
conjugale, de a se vedea linistit, la cu con-
tabilitatea lui.
Totusi nu a incetat spere soarta va mai
ride. Gândindu-se la capriciile vietii, se mai resemna, chiar,
une ori, printre semenii sii, ca unul dintre fericitii muritori
se destul de rar.
E ci, la prinz, trebuia de la birou, sim-
tia ca o de o undeva, la un
restaurant, unde se de orchestre, de lume.
ce-1 ? Puica lua in primire, de departe :
- Vai de picatele mele, dar ce este halul pe tine, omule ?
Unde ai praf ? De aceia fac eu ziva curitenie de
m'am cocosat ca o scuturâncl tine, ca
vii pic de murdar in ?! si pureci.
Frumos, n'am ce zice. tot adevaratä
!

joc '.
Domnul Pascu nici n'a incercat se mai scuse. de altfel,
ar spune, ar fi in zidar. S'a ca cu
a trecut la se infrupte din
ciunea zilelor incepea de nu putea
de aproape nimic.
- Vei fi zici nu este mâncarea ? mai
trebuie, ce stau ziva in ! Uite Astea !

mini de cum a crezut mama ca face

cu tine ?... Parca fi fost cu ele la
mai una faci bine sä-ti bagi bucitäreasi, eu nu
de aceia am fost la profesionalä, ca acum fac
pe ! De incepand, de când te
ci faci pe mofturosul, n'am mai stau niciun minut
nu cumva spui eu fi de asta ! Tu esti !
Pentru tu niciodatä n'ai ca pe o femeie
ce
Dumnealui, ce s'a mai invartit, in luat
apoi ziarul, pe care nu-1 putuse ceti a plecat la birou.

S'a inserat de rnult. Domnul Pascu nu s'a de la

Puica, extrem nervoasa, se de la in
din la E
A fost la oara fix pe
Ce s'o fi intimplat de vine ?...
o considerä ca pe o abatere de
la

www.dacoromanica.ro
NOUL

S'a mâncarea, a incälzit-o din nou. dumnealui tot n'a

sosit. E foc,
Se se culce, jar, il va auzi venind,
intrebe numai atât :
- Asta-i omule ? ce fel de mai sânt,
nu vii la miezul noptii acasä
Pendula, in sufragerie, a de unsprezece ori.
darea pe care o mai avuse, a
- imbrac si-i ies dar unde caut ? La
birou nu este ! N'are ce face acolo la oara
asta ; la nu prea imi vine a crede acum
niciodati n'a mai atâta.
Prieteni, cari si-1 cine pe unde, iarisi nu are !... Am
stau astept !".
A aprins lampa de pe noptieri, a mai sucit invârtit pernele
mari pufoase, apoi s'a nespus de in

Somnul nu e la discretia
la mai mic zgomot ce vine de pe stradi, ea tresare
mereu. din ce in ce mai negre o o
ii cuprinde
urnbre s'au furisat pe supt fereasträ i se pare s'ar
uita cineva in
- Stergeti bine picioarele, Ionescule, vrei, te rog si le
stergi pe ale eu nu ce am de nu mi mai pot
apleca! se curtea cu mine ! Dar si ai si le
stergi bine, ci tu n'o cunosti pe nevastä-mea, nu cit este de
e vorba de ea, nu-i
cam rea, de ne vede murdari imi inchipui
ne di atará, s'a dus la naiba partida de De aceia, zic eu,
mai bine ne ca si n'o femeile,
lonescule! Tu nu le cunosti, ci nu esti insurat. vei
fi, ai le cunosti, n'avea
...Esti gata ? Uite, nu mi mai pot pe picioare, pe
asupra, uit ce m'ai mai stau mult aici ! ...Dar
stai, Ionescule! Tu nu m'arn ce o si spun nevestei
când mi va intreba unde am stat ?... tot no si spo-
vedesc ei fost la Mai ! asta mi-ar aprinde
paie in ! am mint eu fost la cinematograf
nu va crede, ii spun totusi cd am fost
tr'un i-i voiu spune tare, ca vecinii :
Da, am fost, pentru tu ziulica Uite-asa,
am fost la circiumi, ca si nu te mai aud cum imi discursuri
interminabile! mi-a spus si fac fratele lonescu, nu te
mai mai Iasi pe mine si spun o
Doamna Pascu, dupi ce a ascultat tot, s'a dat jos ca si-i des-

www.dacoromanica.ro
 in timp de felul cum pri-

...Abia a cheia, s'a deschis, doi oameni,

mati atunci cu se rostogolira ca mingi la
picioarele ei.
Cutia cu Iohescule !... Tu nici nu
la ! Mai mult ca la
Dar, in peste altul, cutia li-a skit colo,
deschizindu-se, figurile imprastiindu-se in toate
Ea a in mijlocul camerei, la inceput, nestiind,
intunerec cum era, ce e cu cu zgomotul produs ;
apoi, ce a trecut lumina, cei doi
se ridice, cu mare, de abia in genunchi.
Ochii s'au oprit o la o cutie dreptunghiulara, lustruitä
frurnos, niste de lemn, apoi
; la oamenii
cari se intindeau pe jos ca niste copii le adune.
se uita când la unul, la nu ce mai
- Ce-i cu tine, omule ?", intr'un teama infrânându-i
Dar dumnealui, care nu i-o ia
cu o voace impaciuitoare,
- Lasà, Puico, am spun eu ce este cu noi cu pe
care adus ca nu te mai plictisesti acasá, Uite
se scoale de jos, incepu aseze figurile.
- ...Cum ai spus se numesc, ? tu,
mai bine ca mine. Puica ce am eu pe unde
am fost!".
pe un scaun, gata Puica cele
patru ce se incurcau, muncindu-se, aseze
gurile.
- Lasa, omule, prostiile uncle ai stat Pe mine nu
intereseazi jocul
De data asta dumnealui a chitic. N'a mai fost in stare
niciun cuvânt. Era in asteptarea furtunii din care nu
cum o scape. Prietenul care intelesese cum stau lucrurile, a
intervenit cu diplomatie la inceput, cu curagiu mai apoi, la timp
vedeti, cum s'a de ne vedeti
aici, casa dumneavoastri. v'am gresit cu ceva, rog
iertati!
ce am iesit de la birou, plimbam pe Strada
ca omul care toate datoriile de
peste dau cu ochii de Pascu, pe care nu-1 väzusem
din liceu. Din una alta, spuse este foarte supârat plic-
tisit de viata asta are mult de lucru, nu-1 mai
trage se pentru a nu mai auzi discursurile
terminabile pe care i le el, - de obiceiu.
atunci, eu, bun prieten vechiu camarad, de bucurie mare
nu uitase ne regásim atâta vreme, i-am fäcut
propunerea la o pentru a cinsti prietenia a

www.dacoromanica.ro
mai uita de näcazuri. El a dat un eu altul, timpul,
numai pe nu-1 putem in a trecut
foarte Tocmai in momentul era gata
face aparitia in local un c,u cutii de astea, de
sah. Dupa chibzuiala iubitul d-voastra se sá
cumpere una, iar eu, cum sânt specialist, m'am gândit
sahul. Am o de ca nsite oameni
buná precum sântem, apoi am venit
jocul in casa dumnealui, nu pe drumuri".
i-a trebuit doamnei Pascu, povestea cu
ciuma, cu datul banilor pe o de cutie de la care nu va
avea niciun cu hoinäreala
priviri incruntate solului, care se postase pe un scaun,
ca un cuminte, a inceput, cu voacea autoritard de
- Asta-i culmea Stau! noaptea cuc,
te cu mâncarea pe foc s'a scrum acum
vii beat, cu alt tine cu
care pe unde agabondat de dorul lelei
ndoi ! Ce fac eu cu astea de lemn?
fi bune de aprins focul cu ele !".
...Si s'a iea cutia, ca s'o arunce in foc. Dar domnul
Pascu de data asta nu s'a mai intimidat. A mâna pe
cutia pe care o la cu clragostea. Apoi a
:
- Ionescule, hai plecám la nu ne-a
dat nirneni Am plecat noi singuri, ca niste prosti. Hai
inapoi I"...
tot de incet de au venit, doi prieteni,
cu cutia de cu tot, au plecat, ca pentru drum lung.
Doamna Pascu, surprinsi la a dat busna ei
strige, nu mai este dar cele umbre
se una cu noaptea.

ARCAVI DE LA ORHE1U
Pe largi ca zdrile de
Cdnd mai senin ,si mai
din
Pornesc ieie
ostile
lmpldnta greu gem,
Cu fiecare care moare,
Pe brazdele cuprinse de blestem.
Un ultim greu, pdrcdlabii
Cu se 'ntorc spre Orhei,
M
ce
A. G.
www.dacoromanica.ro
 56 CUGET CLAR

CRONICA.
Despre lupta
apoi, revista literará este aceia care poate sustinea mai lesne
decât o carte datele probleme de interes imediat. Amintim
acesta admirabila Cuget de supt directia
cárturarului Nicolae lorga, care, in de propria-i productie
artistick a deschis fägwrile unei vieti literare de minunate
suri nationale etice, aducând la realitate pe atâtia
Aceasta a cu prin caracterul de periodi-
citate al revistei, in paginile spiritul luminat combativ
al d-lui, profesor N. a putut statornici adeväratele directive
ale vietii literare de astázi.
latä, lurninat printr'un singur rostul pe care trebuie
vremea o literar6. de
unei luminate credinte revista inutilä".
(N. in Viitorul".)
Monstruositäti.
Te caut, cu palma sus Tu sA-mi aduci din soare din
Ca sA te prind sA te fac pandar Hambare de cuvinte 'nteles.
Pe toate vorbele ce nu s'au spus Te-oiu pune autor, de o
SA le cu veghe de ogar. Cu mine pe coperte, pe uluci.
Din ele sA impletesc Dar, glesna costelivA
Minune de noroiu, aripa copaie de
Stindarde argint vântule, cu palma cAtre cer
noapte cu luceferii strigolu.
Nu
Istoria-i
tratate
de eres.
- ostenit,
eu
e plasa ce ridic,
cavaler
departe, mai
(Ion Pena, In
le de lungi grele Toamna cu privirile mai
Pe pervazul se A suf et ca o
Peste cu' stele se 'ncovoaie,
'n se se strange ca arc
Cad fAsii de dollu pe poteci 'ntr'una ploale,
cerul ; toll au inflo parc
(C. Drum".)
RE
S'au dus furceri
Cu ful de noapte im 'n zgomot ,Sfântul"
In cer Cu raze, alb: de (sic
S'au dus din pletre auzul
joace umb a Pe de ape tAcere,
Seninul Spre unde cucuruzul
clatine sub lumi isvorul, foi-arcere (?).
sA se Ucizi in nendurare
Cum se 'n ulcio Icoana zilelor de
Au fluerat in crengi arinti Si-arunci in corn de räsbbnare
'n sevá, de
S'au smuls mnntele (sic I) Alergi
Povara unor zile SA in de ponoare,
In fructe a trosnit Hugina fier sA
cerbul s'a in popas de
Carpen,

www.dacoromanica.ro
 BISTRITA.
Alunec', nebund..
suvoaiele 'n de stânci,
ndprasnic prin scorburi adânci
taina
Alunec',

te codrul
De pe brânci
pe la sd-i prinzi, sd-i
chemi, dar nahlapii
te biruie, codrul
Privind cum rupi maluri dudui la vale,
Cum de pe din cale,
pletele-ti stresini de brazi,
Cum sai peste praguri urli cazi,
cu doru-mi pe veci se
Alunec',
G. Tutoveanu.

SUPT ALURI.

Cum stai pe fato, luciul privesti,

de ce vine din spre mare :
Nevinovat dulce in lui pare,
Dar nu ce primejdii in el

Supt valuri zac cu ochii nenchisi

Ce via(a in anii cei mai buni.
stau in fund acolo sd-i
Ca o apari.

Ei vor iubirea care furtuna ;

Au dreptul la de fericire.
Fereste-te ispitire.
Chemarea a moarte
N. lorga.

Cage' 17

www.dacoromanica.ro
258 CUGET

neobservate

I.
La d. Petru Stati mi-a dat culegerea sa de poesii, de
care nu e de acum, ci din - activitatea autorului
din 1930 -, in volumul aproximativ pe
am versuri ca acestea :
M'asez pe-o de ;
in mieu cu pasul rar
Un drum fácut in cinsprezece ani,
cinsprezece acuma sânt
De m'a ispitit cant.

Scriam pe-atunci intr'un registru prafuit

(Pe care il pod)
asterneam cu semn albastru de
Pe file mari, legate in carton,
Candide 'nmuguriri de vers nerod.

Nu ce'nsemnam mi-i drag, dar ce visam pe atunci...

apa cerului cu ochii mari deschisi,
Cu se pirea c'ating, pe deal, fugare
in doi cu 'nfiorári
farmec de argintii narcisi.

Apoi au pe drum ingerii -

Pornisem adun intelepciuni, -
Dar licariri ei mi-au in dar
li-am amurgul instelat
In de templu funerar...

E aici duiosia, care vine din sinceritate. E musica versului,

care nu poate fi poesia. E o in cea mai
cu toate acestea s'a trecut peste acest volum, in care, ce e drept,
nu toate de aceiasi valoare. Dar, fiece neizbutitä
cercare, vin acorduri cu aceiasi incintare a refrenului:
In an
Adun de cinturi noi
sclipiri
Din umbre moi,
Din raze'ntárziate ce
In ierni de-argint,
Cind cerul candele aprinde,
Supt fulguire,
Solitar,
Ram inflorit de candida
Chem primiveri cu simfonii de soare.
:

Viorile au coarde nevizute

Prin care lin melancolii stelare,

www.dacoromanica.ro
NOUL g

Comparatia nu lipseste, e une ori pe de pe

de :

de albastru, unde albii ingeri

Tremura din spice argintie
Dar nu e avalansa de care striveste.
Doar pe alocurea mediul pe poet incerce a ne prosti
cu sipote de opal" efluvii de fior auroral" (!). Autorul nu
uite pe clasicii latini tradusi de - dar nu totdeauna
(Interpretdri din lirica 1935).

$i la acest poet, ce e vechiul spirit moldovenesc.

El are lui neschimbate, cum stricta lui margenire
si-o are. poesie e intreagi, ne-
E simplicitatea de chiar e vorba de simtiri
de gancluri. E ura de artificiu despretul de
i, pentru perioadä, aceasta a invins in scrisul
N.

CELE
Copaci bdtrdni, ce
Despre eroii cei P
hvoare zdrumicate 'n fund,
'n vi s'ascund
sacri marturi seculari,
cu mai tari,
prin prin :
un ca noi.
.Ne credem
ochi
cea
La o religie
Cu brutale
zidiri sacramentale
'n de erostrafi
Ucidem zei
voi,
a' noastre-alunecdri,
Ne
din o
N.

www.dacoromanica.ro
260 CUGET CLA.R

Alte despre revisoratul lui Eminescu

am in Cuget (Noul despre
visoratul lui Eminescu (an. II, 7 April 1938, pp. 617-20), am amin-
tit multe necunoscute in cu acest
subject. In când vor descoperite recent
de Gh. Ungureanu din Iasi despre se vor completa
unele date cu revisoratul lui Eminescu, tot de
pretioase.
Din partea acum la d. institutor I. C.
haria din Cotnari, - un zelos cercetator al trecutului, - am
urmitoarea de lui Eminescu (un scris mascat,
mai mare de obiceiu):
Domniei Sale
Domnului din comuna Cotnariu
cot. Cotnariu.
Iasi in 31 1875.
No. 187.

fac cunoscut Ministeriul acordat concediul

cerut de D-ta la I inclusiv.
Revisor scolar,
Iscalit : M. Eminescu.
Stampila : Romania. Inspectoratula scolark circonscrip-
tiuné
Resolutia pe : Primit la 8
August pe la orele 4 p. m. se va avea in privire la cas
de necesitate:'
: D.
Actul de mai sus dovedeste muncá a revisorul
Eminescu in luna lulie 1875 : in patru luni (lulie-Octombre)
a scris cam trei sute de adrese, apoi numai in luna el a
o optzeci !

Intamplarea face mai un

dintre cei inspectati in 1874 de revisorul Eminescu.
Este M. pe care in Botosani, Luni, 4
April 1938, in Str. Lahovari, unde locuieste ca pensionar. El s'a
in 1848 e pensionar... din 1898. Are diploma
Normale de la Trei Ierarhi, cu n-1 17 din 1866. La acea
preparandale (cum ii zice a fost coleg, intre 1864 1866, cu
marele povestitor Ion
De la 1871 la 1881 a functionat la Carniceni, jud. Iasi, apoi,
la 1897, la

www.dacoromanica.ro
 261

era la Cirniceni, a fost inspectat de M. Emi-

nescu. La vioiul inteligentul bätran, -o vie a
acelor vremuri, - am copia urmátorului proces-verbal
de revisorul M. Eminescu :
1875, Dechemvrie 4.
Inspectind astázi din satul Ecusenii, am numai
6 elevi presenti din 30 de a visita
Cei avertisati nu se amencleaza, din causa asta frecventa
e de mia. Rispunsurile sunt slabe nesigure. Lectura
merge - in clasa I-a.
Domnul va pune pe copiii din clasa I
toneze, cu ceialalti va face mult mai deck
acum.
Va la pentru amendarea avertisati.
de introdus cu inceputul semestrului al doilea sunt :
Pentru clasa I, ca acum, Metoda de Creangá.
Pentru celelalte clase, cartea de cetire de Socec.
Revisor scolar,
: M. Eminesca".
Simpaticul imi spune voace tremuratoare originalul
acestui proces-verbal trimis, cu un prilej serbkoresc, la Iasi, la
*coala Normalá. In schimb, i s'a trimis de la Iasi, ca amintire,
un din Opinia" (an. 6445 din 7 Novembre
1927), unde se o copie se aminteste de in
anul in urma mäsurilor d-lui revisor Eminescu",
lucrurile s'au schimbat in bine in satul Ecuseni: presenti erau
elevi din cinci
Eminescu, 1875, iarna, gäsise numai presenti.
veselul M. cu daru-i de povestire cu o
memorie vajnia, ne face clipele Eminescu
inspecta primare din judetul
Pe un mare, cá soseste Eminescu satul
ceni, cu o sanie. - care nu era altul deck M.
al nostru de - nu se afla in era dus la posesorul
Bahrin.
Eminescu in netezind pe cap pe
mai bun dintre ei, zice : Bine, ! La alte copiii
pot ceti numai pe cartea tu ai cetesti pe cartea
asta a mea
In acest moment soseste M. vede cum revisorul Emi-
nescu incerca pe pot ceti pe abecedariul ce-1 avea
anume pentru acest control.
Era pe la oarele trei dupá M. pune niste cai
buni la sania sa conduce pe Eminescu la din
rieni, mosia lui Grigore Sturza. Acolo, un mai rásárit
parintele era dus la l3alteni, la o inmormantare".

www.dacoromanica.ro
262 CUGET

Revisorul n'a stat de ci a hotärit se imediat la

Cirniceni. Cuni era mare vânt, s'a rästurnat sania prin
dreptul unor standoale. Nu s'a intâmplat nimic Dar, scutu-
de mare, izbind mereu botforii de
ce-i avea in picioare, Erninescu zicea Lazár
Mihai ce Sd cd am sd md las eu de asta
Pe drum, revisorul i-a povestit lui o altá intimplare,
care era la nu la
- Unde este d. ?".
La ar fi un
- Spune-i vie" !
- Ba... spune-i vie d. revisor aid la !, - ar fi strigat
omul, care se vede cä prinsese el, bietul, la o de chef...
povestia uncle ca acestea, Mihai avea fata lu-
ca soarele se inchina vorbia despre
despre Eminescu.
Tot la d. I, C. Zaharia de la Cotnari am originalul
noscutei circuläri din 1876, prin care Eminescu recomandä,
intre altele in primul Metoda a lui
acea :

Romania
Revisoratul scolar al judetelor
Iasi Vasluiu.
No. 75.
Domnule 2,

Prin Decret Domnesc 2037 din 30 Decembre anul

expirat Sa Domnitorul au aprobat introducerea in
mod obligator a urmatoarelor didactice in pri-
mare':
1. Metoada de cetire de a. pentru clasa
2. Cartea de de o asociatie de vol.
pentru clasa
3. Cartea de cetire de o asociatie de vol. II,
pentru clasa III.
4. Cartea de cetire de o asociatie de vol. III,
clasa IV.
5. Gramatica partea etirnologia sintactica, de
(In citate supt no. se poate
abecedarul de dr. B. Co[n]stantinescu; in locul celor de
supt no. 2, 3 4 Cartea de cetire de Creangá, a).

Foarte de samá este procesul-verbal incheiat de Creanga, in 1875, la

$coala no. 11 din de delegat oficial la examene. 11 va
blica in curánd Gh. Ungureanu din Iasi.
' Cuvintele subliniate scrise de poetului.

www.dacoromanica.ro
NOUL 263

comunic cu invitare de a ingriji,

neintArziat, de introducerea acestor in ce o
rigeati.
Depositul oficial pentru judetul Iasi e la librária Dimitrie
Daniel, pentru Vasluiu la d. Gh. direc-
torul primare de bäieti din Vasluiu. le se
numai preturile insemnate pe invAlitoarea
Revisor scolar,
M. Eminescu.
Aid se impun mici Textul pe publicám
noi 75 este datat : 22 1876,
adresa : din comuna Cotnariu. In Al
Anuariu al normale de din Vasluiu", tip. Vasluiu, 1932,
de d. C. p. 12, se in -ficsimile dar ea
n-1 115 este datatá : 23
seste adresa, dar se e vorba de satul Laza,
Vaslui u.
Existá la Arhivele Statului din Iasi, in pästrarea d-lui sub-
dircctor Ungureanu, chiar ordinul telegrafic dat de T.
rescu revisoratul de Iasi Vasluiu, prin care introdu-
enumerate mai sus, acest ordin ministerial poartá
data de lanuar Eminescu imediat a intocmit circulara.
din examinarea numerelor de ordine de mai sus (saptezeci
cinci pentru din Cotnari, o sutá cinsprezece pentru cea
din Laza-Vasluiu), resultá in ziva de 22 poetul
visorul a intocmit circulara satele din Iasi, jar, in ziva
de 23 pe cea satele din judetul Vasluiu.
verso lui Maiorescu, Eminescu a scris: S'a
municat circularA invátätorilor din orasul La acta
ministeriale". M. Eminescu.
mai sus este vorba de institutorul Hrisoscoleu, textul
unui autograf .eminescian, priveste:

No. 216. Vasluiu, in 25 April 1876.

Pecete : Scolaru
Circonscriptiunei Iasi
Circulard.
Domnilor :
G. Hrisoscoleu, Director al primare de din
Vasluiu, N. Botez, inginer-sef al circumscriptiunii
Tutova-Fálciu.
Subsemnatul are onoarea de a invita, ca in 25
April 1876 la oarele trei dupá sá binevoiti a
truni in localul primare de spre a Co-

Accent pe ultima

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLA.R

missia examinesc candidatii cari s'ar presentá

pentru ocuparea scoalelor rurale vacante din Vasluiu
Revisor
Iscálit: M. Eminescu.
Pe rnargeni: Vazut, N. Botescu ; G. Hrisoscoleu". Ori-
ginalul acestui act se la Fundatia Regele Ferdinand"
unde a fost donat de doamna Lucia O. Erbiceanu.
ziarul de Joi, 4 August 1938, s'au publicat intere-
sante amänunte din viata inginerului N. Botez, citat mai sus,
ca de ca prieten al lui Eminescu. Nepotul de
fiu este d. dr. I. Fr. Botez, bibliotecarul Fundatiei Regele Fer-
din Iasi. Economul D.

OBSESIE
Cam e un regret gândurile tac
Care te La o guritä de
Sau o nädejde care Se de tine pas pas
A cere AMt de mute perfide.
Drept la ; e un ac färd glas,
carne, o dar ucide.
Const.

CE VA

Vei respira ca aceasta

amurg de eu nu voiu mai fi,
i vei privi, asemeni, stoluri negre
din Miazänoapte mereu spre

Aceiasi stea va pe frunte

Porestea a vesnicului vis,
vei aievea
La zborul ce spre cerul larg deschis.

d; umuri albe umbri-le-vei mereu

Spre a nespus,
mereu imagini din dm soare
In cântecul ce din fiece apus.

Când pleca de-aicea departe, spre orase,

smulgi cununi de aur neträite,
nu copile, cd visurile tale
A'mele sânt, de-odatä, - dar florite....
Vasile Netea.

www.dacoromanica.ro
NOUL 265

Un ca
paginile publicatii, mai ales la pagina
sericii, numele care n'a niciodata
de care vreau d. Marin Pre-
descu, se inapoi desgustat din fata acestei actualitati, chibzuieste
bine de a preciseaza minte subiectele, iar
aceia porneste la un drum care, nu e totdeauna mai
sigur, e care nu poate duce la tot felul de sminteli de care
se face o parte din poesia cea mai
Dar lucrurile nu se opresc aici. Nici subiectele d. Marin
Predescu nu se Nu i se de oricare. Se
deste utilitatea la noutatea un suflet
delicat, el s'a apropiat, in primul volumas, intitulat Copiii, florile
de acele gingase creaturi care e de
a omenirii. aici pagini duioase, calde, de gratie
de care fac din dOsa un al celei
mai curate copilarii. nu cred gresesc pe unele din ele
le socotesc indispensabile ca material de predare
elementar, acolo, adeck unde mintea copilului mai
mai mare
atunci, inzestrarea tuturor bibliotecilor pentru copiii acest
lucit dar este un bun corectiv.
spre cei mari, inspiratia d-lui Marin Predescu s'a
oprit la atät de consideratii ai stranei" pentru
viata menirea pare a avea o deosebitä simpatie. Se
desprinde din acest al doilea o atmosferä la
reusita cäreia contribuie mai ales elementul religios,
de o angelica, aláturi dragostea care d-sa pe
acesti descendenti ai marilor Macarie psaltul, Stefanache Popescu,
Filimon, Anton Pann, spre a aminti numai pe cei mai
Nu vederea volumas, complectat cu
unele inspirgii religioase de contine multe
de prisos, care dau une ori impresia de repetare, de reeditare
pierd din interes.
Apropiat de de sfinti, d. Marin Predescu mai face
un pas versifica
o parte din Evangheliá de la loan : De la Pasti
la Rusalii. E o lucrare pretioasä din punct de vedere artistic,
unele fragmente dovada unui deosebit simt poetic din
punct de vedere religios. In felul acesta' pe calea a
stihului a imaginii, cetitorii vor avea fericitul prilej limpe-
fragmente luminoase din povestirea evanghelistului.
din care fac recomand activitatea
a d-lui Marin Predescu, care, spre deosebire de multi dintre
contemporani, tine sá se isoleze turnul de al poesiei cu
subiecte precise, folositoare adevarate refugii
de pentru sufletele de
Paul I. Papadopol.

www.dacoromanica.ro
266
CUGET CLAR
LA MAREA NORDULUI
- 18251826 -
de Heine.
1. -INUNUNARE
Voi, cdntece Bunele mele cdnkce,
Pentru mantie de incoronare
Pe de
scutul mieu
Cu imaginea tinerei copile Din sonete,
Care pe ca reginä, Din stank ;
pune-va ; Ca sol, primes/ e spiritul
Märire ! de ntasia
Herold, lacrima mica,
De sus, din soare, eu
oiusmulge In cad ta
din el o
capul ; Pe de catifea
Din de predau
cerului, Ce mi-a
In care diamantele ta,

2. - AMURG
Stäleam pe malul Intre astea un de lea gän,
cu tristele mele Basme dragi,
Soarele cobora addnc, Pe care odat, ca
Aruncdnd pe apei Le-am auzit de la vecini,
de dogoare. de
valurile albe, nesfdrsite, treptele din fata
de talazuri, e 'nglzemuiam,vorbind
spumegdnd, tot Cu
; ochi iscoditori,
Un zgomot ciudat, o un In ce mari,
vase de mirositoare,
Un un murmur, peste drum la -
Surdzdnd, laminate de
Trad de I. Const. Delabaia.

PASARILE
de Vincent
pismuiesc, o, care de vdat si-orgoliu
a' voaslie pene, ca la
Nu ce e nu ce-i
Voi, care cerul e-o urias
de Const.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 267

Tragedia omului"
- Octavian Goga -
Mihail Eminescu Emeric Madách
(Urmare.) de ei

De sigur cä toti aceia cari cetesc Tragedia loviti

de unele anacronisme. Nu trebuie prea severi. privinta
aceasta chiar istoricii de profesie adese ori. Madách
priveste istoria cu ochii filosofului, transformând-o cu licenta poe-
tului. N'are ca scop presinte istoria cu mai putin
ni epocile precisia luxul de
nunte. A numai momentele cardinale, de care istoria
universalä nu se poate Ni epoca veche a isto-
: Egiptul, Grecia, Roma. Epoca medie cruciatele,
renasterea, revolutia francesä. Epoca cu principalele-i
curente : manchesterismul, comunismul degenarea spetei umane.
Nu poate de a fi unele anacronisme
de oare ce el voieste profileze mai ideile
conducatoare ale epocilor, nu micile tragedii ale unor per-
soane isolate.
In materie a mult de la Hegel, a filosofie
pe atunci o autoritate prin Vorlesungen
die Philosophie er Geschichte". Madách este influentat de concep-
tia a lui Hegel, care hegemonia consecutiva a diferi-
telor popoare descopere drept motiv conducätor progresul evo-
lutia omeririi. lar materie Madách s'a
intâmplat lucru ca I. Budai literatura
românä : voind sä tesaurul literar românesc
tind teancuri de clasicele epopei ale
l-au mai mult sau mai putin.
lui" ea reminiscente din Metastasio, Byron, Calderon,
Milton, Shelley de toate, Goethe.
Dar nici mai strälucit geniu nu poate crea din nimic; chiar
Shakespeare, omul o mie de de o imagi-
natie a recurs la izvoare. Precum in tablourile pictorilor mari se
incontestabil maestrului ale se
descedenta - ereditatea, vreti, -
Curentele literare seminte, asemenea vântului care
el plantelor, cea care cade bun,
se zämislind o floare ca servesc
de o comparatie precum incercarea Mesterului Manole
nu micsoreazä meritele inventatorilor oplanului modern, tot
Budai-Deleanu rämâne original, tot duiumul de reminis-
cente din Cervantes, iar drama a lui trebuie
fie consideratä ca o compositie individualä.
la vedem acurn talentul de aI lui O. Goga,
in considerare douä aspecte : in ce chip a reusit sä predea con-
tinutul ideologic al drarnei a presintat-o din punctul de
vedere al formei artistice.

www.dacoromanica.ro
268 CLAR

CE ESTE VIATA?
La ceia ce analisez acum, permiteti-mi
drept introducere spusele celui mai mare poet-filosof
român, M. Eminescu. Desamägit in viatä desilusionat
goste, pune Scrisoarea 1", intrebarea ce sântem noi, oamenii,
ce este micimea microscopicä in raport cu infinita-
tea timpului a spatiului, ce trebuie ia omul
Räspunsui la filosofia,
aluatul budhismului, nu putea fi deck considerarea lumii
noastre ca o univers descoperirea
tului in implacabilei legi a naturii, noastre
sterile. Am ferma convingere o filiatie
de geniu, - forma care apar acesti
poate fi diversä, dar specificul sufletesc aratá puncte comune,
främântäri sufletesti causate de aceleasi nostalgii spre bine,
intonatii de profet, ce-i Tin ocasie relevez
am putine divergente metafisica acestor genii,
Eminescu Madách, dar ceia ce m'a lovit a fost faptul me-
toda de cugetare, logic al ideilor la ambii poeti
deosebirea se iveste numai la conclusia Astfel constatá
Madách timpul supt specie aeternitatis" nu : un
minut sau un veac tot una, mäsura acestora este de o :

acei doi poeti cari acum au mers pe aceiasi

cale, având despre viatá o conceptie gânduri adânc
pesirniste, de ordin intelectual, vor demonstra con-
clusia finalá. La intrebarea ce este rostul vietii noastre, marele
indurerat român räspunde, Glossä", cvintesentä a ideo-
eminesciene, reflectand a renuntärii, m.oti-
vatá de desertäciunea lucrurilor omenesti. Emi-
nescu este de pärere omul cuminte va privi impasibil
tele ale vietii nu va lua parte la jocul ei:
Privitor ca la teatru,
Tu in lume sá te 'nchipui,
joace unul pe patru
Totusi tu
de plânge, de se ceartä,
Tu in colt petreci in tine
$i'ntelegi a lui artá,
Ce e räu ce e bine.
Pentru ce ne-am trudi, pentru ce am munci din räsputeri,
: poti zidi o lume intreagä, poti s'o ai spune.
Peste toate o de se depune... A ? Nebunie
tristä
de aceastä deprimantä privire a vietii conceptia
unuia dintre discipolii lui Eminescu, Panait Cerna, care a ajuns
o conclusie fundamental deosebitd. iatä ce spune poe-
sia Cätre pace".
Ce este o durere ce
la luptä ne indeamnä ?

www.dacoromanica.ro
NOUL 269

ce-i cazi când viata n'o pierdem

Când trupurile noastre sânt pietre dc altar,
o lume ce-o vor primi ca dar,
Acei ce nu totusi Ii iubim.
Panait Cerna deci are credinta cá oricât de
modestä ar ea, are menirea nobila operä de prefacere
spre mai bine a umanitätii. Madách are o pärere apropiata de
cea a lui Cerna, sustinând individul poate peri, el nici
nu conteazä; ceia se este speta care
insusirile individului in transmisiunea ereditarä.
deci, in ultima existenta individului va avea rost. In
lui Goga ideia aceasta este magistral :
Nu vremea trece, noi
Un veac, o zi, de-o I...
haine de lut va
Dar premenit din nou te vei renaste.
Nevoie n'ai a incepe lupta
de-ai gresit, ti-a copilul
Pacatele din nopti de tinerete.
INEGALITÄTILE SOCIALE.
Continuând tot pe e imposibil nu descoperim
inrudirea ce existä scena de Faraon a lui Madách Im-
proletar" de M. Eminescu. La inceputul poesiei lui Emi-
nescu, scunda se proletarii
criticand nedreapta structurä a piramidei
sociale :
Unii plini de plAcere petrec a
Tree zilele voioase oarele
In cupe vin de verdeata,
Vara, petreceri, Alpii truntile de :
din noapte ziva ochi inchid.
Se cuvine sä-i aläturäm splendidele versuri ale lui Madách,
rostite de unsclav din care suferinta muceniceascä a
veacurilor :
La ce bun traiul omului
care pietre in brat la
dea de jug viitorimi,
Si-apoi mia pentru unul.
BICIUIREA SOCIETATH.
care a väzut de lucid cangrena in structura socie-
era natural exprime opera sa acuta a
ei. M. Eminescu descarcä ura impotriva societätii, la adresa
nu deck cuvinte de despret. Dar aceasta se
numai la presentul decäzut, cáci, ori de câte ori se
indurerat spre trecutul istoric, despicând inteo admira-
de veacurilor stinse, este stare
sä descopere o märetie a epocelor uitate. La Madách

www.dacoromanica.ro
 CLAR

trecutul este in colori defavorabile. La ablou

lui VI, dupä o gigantica a moravurilor decázute, Madách
ni aparitia Sfântului Petru, de o grandoare In
rechisitoriul icoana concentratä a vitiilor societätii,
lipsa virtutii räzboinice, ravagiile ciumei, apropierea dusmanilor,
descompunerea claselor sociale, sätule de lipsa de cre-
a sufletelor. Redarea acestei scene la Goga aminteste tona-
litatea de un patetic intens, a Mitropolitului A. Ivireanul :
Neam peste
In norocul
esti ca musca la
joc de Dumnezeii cinste
Dar, pierzarea s'a ivit
$1 degetul lui Dumnezeu te-atinge,
Te groaza te
Nu simti acum a cerulul
greul ? ochi 'n jur.
Oragul neam
Tot câmpul holdele de
E In neputinciogi zeii
Cu chipul Incremenit in I

Ei bine, din aceastä lume unde se poate

deci poetul ? Preocupärile spirituale vor putea potoli ratiunea
turburatä a ?
(Urmeaza.)

PROFETUL

de ochii bine,
Supt tonal vorbei clare se 'mpletesc:
Asprimea unui veto" latinesc

Tâcerea ta 'nteleaptâ o
herold veacurilor line!
Cuvântu-ar la tine
s'ar bolid ceresc..

Dar, cdnd e de-a mirare

Pro fetisezi vremuri
Ti-e de present ... te cutremuri

'n se-aprind magii de soare,

te

Mu?
tuturor!
ta?
- Putere vorbitoare....
Vidrancea.

www.dacoromanica.ro
NOUL 271

PASTEL MARIN.
Urdii departe,
De fnspumate Ddnd la o
gemete addnci Un val märet apare.
Se de stdnci, in salturi de 'ncordare,
Se 'mping, se risipesc, Pe piscuri sus
i nenchipuite. se
Din nou Cu albe de spume, -
suluri Al renume...
Cdnd drepte,
cad perind Spre se
Prin ropot de A tragedie.
Tdrziu, räsare
7 ipsie de
Dar marea tot
- Acum marea-i pustie
numai
Cdntdnd, arar, psalm,
Näprasnicd, Pe-al valurilor calm.
N. N. Lenguceanu.

Impresionanta a lui Azorin, scriitor spaniol de pe la 1900,

Doctor Death, se publicá in traducerea d-lui Eugen Sibiiu
1938.

Bocete descântece din Tinutul culese de

preotul Bichizeanu profesorul Ion 1938,
de bocete, destinatie. Dar cântecele
cu totul noi de pusáturi", Uncle
:
Fugi, ceas rau,
Cu capul de leu,
Cu ochii de zmeu,
Cu gura de lup turbat,
Cu de värcolac.
comparatia, pentru izgonirea :
Cum nu spuma (nu : bruma) pe Mare,
Nici stropitu 'n carare.
Cum piere stropitu 'n soare,
Spuma de
Roua de soare.
mentiunea la '; p. 94. E un epic
de la p. 123 urm. Bolnava e presintati :
eu
Ca un snop de
Ca un fuior de
Ca o de in
Sau, ca zbor al lecuirii :
eu pe calul
Vázduhurile le-oiu incunjura,
apare Ger Gereasa

www.dacoromanica.ro
272 CUGET CLAR

sau
Nu te teme bucium de aur in dreapta voiu :

Cánd voiu prinde a buciuma,

Muntii s'or cutremura,
Váile s'or turbura,
Pietrele s'or despica.
In parte :
Muntii s'or cutremura,
s'or turbura,
Toate fiarele duhurile
invirtiturile
La mine s'or aduna.
:
eu bucium de aur dreaptá
cu buciurnul oiu buciuma,
In patru de lume s'o auzi.

intr'o curgitoare se in cartea

Sterie Diamandi, Galeria dictatorilor : Pilsudski, Mus-
solini, Salazar, Hitler, Bucuresti (1938). Mai ales, frumos portretul
lui Mustafa E insusi miezul cártii, care intrece pe
multe din cele in care se la noi informatia. Foarte
e presintarea dictatorului german. N. I.

volumului Medusa", de Klopstock

(pseudonim) in Editura având ca subtitlu :
Suggestii din Guy de Maupassant", un recensent al revistei
Iesene" scrie
Romanul Medusa se cetitorilor supt aspectul unei
colectii de episoade care, departe de a inspira admiratia, trezesc
in mai grad groaza. Cu consideratie numai,
säntem tare departe de genul romanelor lui Guy de Maupassant.
In adevär, in cele mai putin de sute de pagini ni se
mai multe asasinate, un paricid, unui monstru, moar-
tea de a unei o sinucidere, un personalism care
inebuneste altele toate, imbinate cu descrierea unor situatii
a unor caractere imposibile, sau in cas ingrozitoare,
la te intrebi cu drept cuvânt : ce a vrut autorul in
roman"? A vrut distreze pe cetitor, sá-1 ingro-
desguste?"
Se un pasagiu ca acesta : Un concediu petrecu la
sclerosate. recensentul, d. Zahacinschi, incheie :
Cu acest roman literatura nu se dar el
ar fi avut o mai putin".

Un prieten al revistei noastre, care este in timp

dactorul insemnate publicatii iesene, ni scrie : Am constatat
in laturea pe aceiasi linie cu dv. pot
asigur in atmosfera de tineret agresiv in poesie ca de
Iasi, nu-i prea usor de resistat tentativelor de adesea
gresit intelese, care ne asalteazi D. L. B.

www.dacoromanica.ro
 I

NICIO CAPRIOARA

Ca un ízvor la care nu mai vine,

Supt bolti de codru, nicio
visuri dornic se 'nfioard
Uitatu-mi suflet, tine...

Dar din splendoarea vremilor coboard

de lund 'n tainice ruine,
Ca pe-un izvor la care nu mai vine,
Supt de codru, nicio
G. Tutoveanu.

REGINA MARILOR

A pe vremi Cetatea o
de fast, pe unde :
'mpresurau galere regate
'ngenunchiau de-avu(ie...

lumii pus-au
in podoabe rare,
Sd pentru ochi o
5i pentru inirnd o simfonie...

Veniau monarhi din cu semilund,

Atrasi de farmecele-i sculpturale,
De vraja dogale,
De serenadele de pe

indrägitori de
Spre a visa de altare...
Veniau din
cetitori in stele...
Venetia, 14 Maiu 1937. Adelina 1.

III,

www.dacoromanica.ro
274 CUGET CLAR

neobservate

Trofeele" din Gabriel Drägan (1937), din care o bucatä a fost

la noi, au un alt caracter.
Tonul e une ori Versul e bätut tare.
dinea place poetului. Comparaliile sânt multe. El
a smuts cu din mlastina nopti cu vifor",
prundis de ani Are visiuni intunecate aspre : scorpii
de venin viermi starvuri". Se cu duhuri dän-
¡uind pe place de de turnuri de
alte raritgi din lumea largä. Mireazma de nard närile.
mä eu ce poate :
d'Ellébeuse - un trup
la nu la care seva suind
spre ramuri topirile de soare". Un lunecu$ de plute" sufletul,
care cäutat cam departe simbolul. Dar el
din moartea gutuiului", care trimete la ce e mai miscat
leanu. nori cari tree prapuri" Palatul Prefecturii"
ironic ca la un Topârceanu. luceferi" sufletul
cu elanuri descompuse".
E, oricum, o revärsare de colorate cuvinte noi, care astfel
literaturä.
Dar, aläturi, la acest din Moldova-de-jos, de la Nicoresti,
la acest cu via lui, la acest fiu de mort
- o, ce fa¡ä-i prin chilii profanate
chisori pentru trädare e aceia$i a viilor, a lun-
cilor costiselor moldovenesti :
de in
'n grei pe
poleiu pe pajisti ninsori
din muguri se dejghioacá,
De zici cum poate-o noapte pana
cearn' potmol de promoroacä.

apele, cum buluc la

argint in se
Ca-s smältuite cu brocarte
Din toatá Calea
mai mioarele albe ca de luminä". piruetele
de mierle primadone". oierii", baltage sarici
Duioasele sunä; cântece stinse departe tresar
la Poetul vorbeste cu plopii cu cari a ii§nit"

www.dacoromanica.ro
NOUL

cu fruntea cer". nemai auzit al pgsgrii

sträine".
E omul care a in aceastä o cunoaste cu de-amä-
nuntul, o iubeste de aceia o poate vrgji. N'are nevoie cre-
eze din fumuri de cafenea o lume,
care nu poate fi.
tara cu legende cu biserici vechi, de
peste sate", cu amintiri de Daci de Musatini :
In toate ale ei este el :
gaura de
Cu care 'n sara.
mierla tanguioasä 'n de
care arde 'n dor, ca para.
Tin cu ulmiialunii,
Cu paltinii din umbrare.
de-azur boltii
'n ochii miei, in
Se 'naltä 'n Moldova
Cu aceasta poetul spus
Da, aici Moldova Simplu, dar duios. mai
noi, Moldovenii, de noroaie aduse de toate
apele tulburi ale lumii, scrisul romgnesc. azi,
la o vom face!
N. lorga.

SEAR A.
surul aier sund
clopotei de turme 'n drum.
Vin toate florile cu-al parfum.
lume-acuma se adund :
De de miresme
De tot mai sunete sfioase,
De vorbe de -
lin' a mele.

Prin noi ceva neintrupat se spune,

Ni se vesti
din iese
de
omului nimic nu i se cere,
Din tot ce ziva el a scormonit,
Din tot ce poart' un neadormit,
ne oprim o in tacere...
N.

www.dacoromanica.ro
276

PRISLOP
de Artur

Un munte
ni spun manualele noastre de geografie, cari 1-au
vorbesc despre el ca despre o minune.
Ne patru, cu nostru descoperit, am
plecat, intr'o Vineri spre Prislop.
faci excursii intr'o intr'o limusina, eu nu
Ce pot sä prin geamurile ei de mici, când tot
ce incunjoará e de mare, cerul imi e ascuns de un
acoperemânt prin care ochiul nu poate apoi, e
de cald, in nu boarea de care te invioreazá.
pe la zece din Folticeni.
din culmile ni se
o : fatá, intins al Moldovei, cu muntii
cu Toaca din Ceahläului, uitandu-se cu dor spre
Pietrele Doamnei de pe muntele Raräul ; picioarele noastre, Baia,
unde s'a sumetia ungureasca a lui ; inapoi,
sate valea Siretiului, sprijinite de codrii ai
lenilor din Tinutul Botosani.
Vorbind, glumind, veseli, trecem prin satele de foasta
a Bucovinei, cu multimea de albe ca hârtia, in
Gura Humorului.
Aici este strand, musica, lumea nudurile ciupite
de pureci de Nu de doriti
de carne trecem
Nu mai cunosc locurile. Este de mare deosebire intre
ce era acum un de veac in ceia ce acuma.
Casele curate la frumoase, se ; fabrici de

cherestea una alta ; e miscare, pe

acesta, de linistit !

panta de Vama. era, odatä, un atelier,

o fabrics, in care se lucrau sape. Nu mai este nici
Industria a fost ea de fabricile mari, care au
desfiinot-o.
Trecem pe lui nu ne oprim. Avem
altceva de mai departe.
Prisaca. Vechiul Eisenau e acuma statiune balnearä. mnainte
umilite ; e un viitor
Cimpulung.
Ne oprim la Otelul Comunal.
Vor fi mai mult de cincizeci de ani de am stat aici
in cursul verii, in casa primarului Cucinschi,
curat, cu Stamati de la noi. Locuia aläturi, in fundul
de Cásuta lui moldoveneasca a fost din temelii, in
locul ei s'au ridicat, de isprava clädirile de
oameni de neamul nostru. Acolo am cunoscut pe

www.dacoromanica.ro
 277

Dimitrie Onciul. Era mai in mine prepara

menul de mature, de bacalaureat, cum se zicea la noi.
E de schimbat Campulungul. E un modern, cu
cu strand, cu tined cari cu cari nu-ti
voie stai cu in cite nu se mai aicea !
Trecern prin Pojorata, ajungern in Putnei.
Era de frumos, alti treceam cu pe aici...
Puteai admiri Putna, zbuciumändu-se printre pietrele care-i
atineau calea, iar o satul, care se tot Puteai
si respiri aierul ; te colbul
de automobile.
Mestecanisul.
Nu-i pe care 1-am cunoscut ; e nurnai
de pe muntele impadurit de L-au 'devastat Rusii, in
timpul razboiului. A numai, unde unde, cite un brad
stingher, care-si
La intrarea in lacobeni, ocolim la dreapta, spre Bistrita
pe malul mergern la
acolo Nemtli o cale noi am desfiinot-o.
;

Mai acum zece ani am pe margenea

La singurul sat la Carlibaba, doui fabrici
de care-si fac ; de aceia chilogramul se vinde
de lei.
Una din fabricile acestea e in calea Ne oprim. Condu-
gentili : ni arati intreaga productie.
pe rafturi, roti de cascaval in care 1000 de litri de
lapte, au gata vagoane ceia ce un
jumatate, care zac in beciurile fabricei.
Se apropie de inserat ajungem in Carlibaba.
Ni se recomandase un otel, al putea
fie Neamt. La podului. Am descins la el. Era Evreu.
seara aprinse, pentru rugaciuni. N'are si ne pri-
e Dar ne-a : aveam si-i
banul desleagi toate incuietorile.
Ni era foame. Ni se recomandase o unde
functionarii. Era inchisi. Un ni spune n'are nirnic de
pe intri pe din dos. Nu vor si
ne primeasci. Atunci ne intoarcem la otel, de la
Evreu, o un de plus un dulce, de
noi crestini.
Ciudat lucru!
si ne serveasci, ceia ce se poate vedea.
inscriptie pe un monument din unei spune ci in
anul 1350 pe aici a trecut a venit in Moldova.
Trecem podul ; in din Maramures,
in Bucovina ; Bistrita fusese hotarul intre Carlibaba-
Veche, din Bucovina, cealalti.
In deal, o biserici deschisa. Niste femei fac Sint
catolice. e hram.

www.dacoromanica.ro
278 CUGET CLAR

A inoptat. Din cerdacul otelului vede o

pe muntele din
- Cine acolo ? intreb pe crestin.
-0 femeie el.
Cred o Dar ; acolo un proprietar, cu
nevasta lui.
De ce-mi spune copilul aceasta acolo o ferneie", nu
un insurat ?
Asteptäm se ridice negurile, ca Noaptea a fost
rece ; geamurile erau aburite.
Drumul e bun, interventia Turismului nostru, care nu se
intereseaza de regiune. E bun frumos.
pe malul Bistritei Aurii, printre munti acoperiti cu
de brad foarte desi, foarte La noi, veche,
nici in Bucovina, nu vedem astfel de arbori ; la noi mai
mari, mai mai locuri goale, pe aici nu
se vede niciun ochiu de Te multimea de
pe care o vezi in departare, pentru muntii cresc : mai
mici la margene din ce in ce mai inalti in fund.
Apa Bistritei e tot ; un Totusi, e
pentru cu ajutorul unor haituri. Hait" este o cantitate
mare de in iazuri de o combinatie
de zagazuri, care se deschid la anumite ceasuri din zi, pentru a
volumul devenit plutitor.
Ajungem Prislop, ne de Bistrita ce se
spre izvorul ei.
spre Prislopului.
Munte gol, trist, de altii de negru.
Incep se piscuri careli margenesc privirea
stavilesc gindurile. Nu niciun orn, nu
E un pustiu care te descurajeazi.
De-odatä, o cotiturá, apar trei incärcate cu Ca
prin farmec, cinci ursi ni akin calea, de nas cu lanturi,
condusi fiecare de un Tigan. In mijloc e ursul
in
: picioare intrece pe Tiganul care-i el
mornäiste pe de doi ursi mai mici, de
protesteazä sechestrarii dar nu pot : i-au
desmierdat, ei, cunosc dulceata.
Este, mi se pare, o care opreste acestea bar-
bare : nu mai voie se ursii, fie chinuiti ; totusi
cinci de acestea pe unui Tigan
jurat de tineret, cersind gologanul in discurile pe care le intind
lege omeneasca nu se oare in ?
Prislopului, mult
E frumos : Numai munti.
ascutit, de 2279 de metri de la nivelul
Prislopul e un copil, cu lui de 1444 Mai la dreapta

www.dacoromanica.ro
NOUL 279

Pietrosul, din multii Pietro§i, inalt de 2308 metri,

munti, tot nu-ti permit si vezi mai departe de ei.
casi cu
Cine acolo ?, intreb pe un care o viti pe
margenea
Rispunsul lui mi intrigheazk :
-0 femeie.
Acela§i rispuns ca la copilul din Cirlibaba.
Si fie o a timpuriloi de matriarhat ? Femeia aceasta
e sotia unui paznic al al casei acesteia, de o
societate de trebuie si-i ceri invoire de a locui in vre
una din camere, cu mobilierul de simplu.
Acesta e Prislopul.
Niciun semn ci Turismul nostru cunowe trecatoare
de pustie, in care nici cerului nu indriznesc si se
abati. e de Prislopul...
Coborim spre avem vre-o douizeci cinci de chilometri.
$oseaua devine mai putin : mergi prin ajungi
intr'un unde un elefant" a stirpit-o, acuma de
Elefanti" Evreii bogati, cari lesne permis de a
pidurile.
e un sat. Acum ase ani, satul acesta a distrus de un
foc. Casele arse au cu banii Statului, dar au mai
mas din acelea vechi, cuiburi de miserie. Centrul e ocupat numai
de Evrei cum nu se mai Rominia veche. E iese
toti de la cu iarmuca pe cap, cu caftane cu
ciuni. ce perciuni...
dintre noi se pune la sfat cu ei. Vorbesc
cu ce .

Un perciuni, spune ci prin

fabrici zimbind, zice
- Avem o de
Un alt Evre.0 dat in pe obraznicul acesta, a
plicat ci e cam smintit.
Nici nu se putea : era prea mare obraznicia.
E Nu poti si cumperi nimic in nici ;

nu se vinde. zilnic patru curse de autobuse intre

: nu niciunul.
Cu greu am putut ceva la o cre$ti-
neasci, intr'o de o
Ne-am simtit intr'o evreiasci, pe care am párisit-o
nicio *ere de
INSERARE
Turme de oi Care snopi 'n bldndul calm
Pasc pe Trec pe Ce-1 'nserarea,
albine Peste vlcele Murmur zarea
Cu zumzet vine Dorm depärtarea
De pe Umbre de plopi. de psalm.
V. Bergheanu.
www.dacoromanica.ro
280 CUGET

Floarea amintirilor mele

de Miguel de Unamuno.
Traducere de Elena

XII.
Ludovic, - voiu cherna Ludovic pentru a-i da un - era
bäiatul mai mindnos din cartier, o buná Nimeni din
de lui nu putea piept ; in incercarea puterilor
chiar cu mari. De la dominatia" lui Wilhelm, - voiu
Wilhelm -, intrecea nirneni ; era de nesuferit. Era factotum",
era care se distra, fetitele in pace, sau li
in o deschideau ante. Murdarul comitea
astfel de acte de numai pentru a fratilor
Printre altii il dominase" pe Cecco aducea sá
tot felul de lucruri nepermise..., - dad nu taci, te
plesnesc !", ii spunea acelui care incerca reactioneze.
Era autoritar. era de pedant! Särmanului Henric, care era
un prost, ii mereu palme vi-i zicea :
- Umflä Henric, !

Si di-i o palmá, de un nu mai putin zgomotos.

zi voia bea
Nimeni nu putea supere pe Ludovic. Wilhelm, ultima
parte ce i se il lisa in pace, in asteptarea unei ocasii
-Ceiimidinvacartier
favorabile.
veni
il
indemina!, spunea
:

- Spune, Ludovic, cá ti-e !

- Eu ?... Da.... Teamä....

- Zice vrea te invete....
- ?.... Pe Spune numai !

zi de primivará Ludovic Wilhelm se in câmp

deschis ; noaptea, plouase, terenul era umed. Pe
ii mâncau mânile ; tovarásii, cari parte din prevedeau
o
Dorinta inventeazi motive ; se ca acei doi se ia
la pentru un
- Eu am fost acela care 1-am dat jos cu o !

- Nu, eu am fost acela!

Dupi Tirso de Biscainii vorbesc putin, dar fac
era pe cu pintecele in sus, implorând pace
--
cu piciorusele sale.
?
cuminte !
mai zici ceva, dau o....
gestul un solemn.
- Taci din
- Provoca....,
toate -; a provoca.... Ce ingrat!
:
-
nu provoca !
unul ce-si nasul in
incepu atátarea

www.dacoromanica.ro
 SÁMÁNATOR" 281

-
- tare !
- Ti-e
- ?
- in ochi.
- provoacA-1! Ce mai ? Toti intr'un
la ultima lui Ludovic. Ludovic se rosu se apro-
pi de lui pentru a-i da un leac bun.
- Lasä. in pace, Wilhelm.
- Am pentru tine, nu taci.
- Pentru mine ?
Ludovic un Wilhelm restitui : un pumn ;
ghiata era Ce-i ce-si nasul in sus de bucurie,
unul din ei incepu se roage pentru Wilhelm.
- dea invinga Wilhelm !...
- dea Domnul..., amin !
- Pune !

In fine pe terenul umed. Ludovic era dedesupt ca-

care implora pacea cu cele
ruse ale sale. Wilhelm, radiind de bucurie rosu de ii
spunea lui Ludovic printre dinti:
- Te predai?
- Nu! -, rAspundea cu voacea da un pumn
intre ochi.
- Te predai ?
- Nu!
un pumn, mai departe ce lui Ludovic ii
din
In acest moment, unul dintre ce-si nasul, :
-
$i politaiul" cum il numiam, venia noi in pas de
cu un aier distrat. se pe Sergentul,
acea se bastonul,
: invingAtorul urrnat de cortegiul martorilor
triumfului ; la o invinsul, singur, singurel, curgin-
du-i singe din nas, de noroiu, injurind.
erau veseli ; nu se mai temeau de fanfaron, acum ii pu-
teau spune in :
- Te-a Wilhelm!
erau bucurosi au schimbat apoi au
venit suita lui Wilhelm.
repeta:
- voiu reface ! voiu reface !
Astfel ni educam sentimentul de clreptate de räsbunare, care
se reduce la aceasta : ? i eu te !

De aici se zice c'a venit pedeapsa, care nu este

o reactiune, ca strAnutul. Un fir praf laringele,
acesta il pedepseste, expulsindu-1 cu un

www.dacoromanica.ro
282

XIII.

Acuma ar fi bine spun ceva despre efectul ce producea

continnu cursul regulat al vietii naturale sociale ce o cluceam
despre imprecia ocasiilor solemne ce se la datá
timpul anului.
Copiii ca de ;irita
sau adoarme, - - in i
ei se purtati de apa. Dar copiilor, ca oamenilor, evenimentele
li se par Iragice. Lucrul cel mai este acea
binare intre obisnuit nou, intre ceva ceva
care obiceiu se in ocasiile anuale. ca
niste etape in cursul fiecárui an: Boboteaza, Carnavalul, Pastele,
apoi vacantele, luptele de tauri, Ziva Cráciunul. Apoi
din Boboteaza astfel fiecare an, cu vechile sale
Ce poti spune despre ? Era pentru mine o solemnitate
absolut casnicá: o ciná mai vre-un invitat, vre-o
Apoi venia Boboteaza, cu cadourile bor.
despre Carnaval ? Acel lugubru Carnaval cu lui
ridicole. Era mult mai pitoresca Mare cu proce-
siunile ei.
Procesiunile mieu, acum de ani, erau cele
mai solemne, cele mai misterioase cele mai profunde din
am in viata mea; imaginea a Patimii.
Se petreceau noaptea, lumânárile strälucesc pe cele
bâtran ale orasului printre casele cu balcoanele
supt cerul intunecat.
Trebuia de oara apoi
merg fuga iau pe balconul amic, printre picioarele,
celor mari sau de balustrada.
Lumea circula pe zgomotoasa, contempland iluminatia,
-
când nu se opria pe trotuare in asteptarea trecerii procesiunii.
In randurile
!

veniau studentii, apoi de credinciosi

cu tortele pe ; figurile represintind patimile lui Hristos,
duse in spate de oameni in negru. preceda un
care o de ciocan armatost", când era
o oprire. atunci izvorau de supt icoanele patimilor
burdufuri de vin, purtitorii beau pentru a-si
puterea cu care greutatea pe Bilbao-lui.
Dumnezeule, ce spectacol !
figuri inspirate Luca Giordano, räsucite, cu
contractate ridicule, ultima a chinurilor .michelan-

Personagiile principale, cele mai populare, erau Anachu, un

picioarele goale un genunchiu pe pámânt, care intindea
un brat cätre Hristos, joc de el, in timp biciuiau ;
Fracagorri, - pantaloni rosii, fes - care preceda pe
Domnul cu crucea in spate.

www.dacoromanica.ro
NOUL 283

venia Domnul, care se ruga in grädiná, o tu-

de coloare Petru era aproape de el, in fata lui
;

Hristos un arbore autentic. Pentru in mieu nu

máslinul era un laur, din care portocale
printre Aceasta pentru mai cu maslinul.
Alte de mucuri continuu de copiii pur-
tátorilor, iluminau ele pe Domnul.
Cu drag le-am fi curátat noi de mucuri, copiii pe
balcoane ; de mult invidiam acei trengari ai strazilor!
Apoi venia Cina, la care lua parte Sf. Petru, pentru al cap
traditionali0i au oferit aur, cántária. Dar, Sfinte
Dumnezeule, pentru ce are valoare capul chel a lui
Petru ?
La Vinerea Mare, aparitia eveniment so-
lemn in simbolul patru caballeros"
; in negru,
purtau patru steaguri negre, represintând
focul.
Veniau ei fariseii, cari nu erau altceva soldati ro-
mani cu mari coifuri.
Apoi Maica Domnului loan ; Maica Domnului,
in doliu, cu fata de lacrimile strälucitoare
la lumina a tortelor. apoi Mormintul.
Termindu-se procesiunea, se aducea Maica Domnului in biserica
Sfântului loan acolo intrau toti, cu tortele ; lásau pe Maica
Domnului la picioarele altarului, in fata poporului, toti
Salve regina".
procesiune este aceia de la Corpus Domini".
Aceasta se ziva : atunci castanii de India erau floare,
teiul lui mirosia.
Hristos mergea cu casacá din fluier sau
in procesiunea. Apoi venia balda-
chinul supt care era icoana in fata treceau pe
copii pentru insánáto0 de Baldachinul mergea supt
o ploaie de petale de aruncate de femeile copiii din
balcoane.
$i din când in un altar improvisat in drum, inaintea
se opria procesiunea, un verset.
ce dulce amintire, ce amintire de viatá are
pentru mine aceastá procesiune a Bilbao-lui mieu,
aceastá procesiune pe care de ani n'am mai !

Era in Strada Bidebarrieta. amintesc bine, de :

pe balcoane plouau trandafiri pe chiar pe sufletul

deschis la copilariei, plouau din cer trandafirii primaverii!...
Apoi acele flori mi-au dat fructe spini... Despre ilegiatura
despre vacante vorbi in continuare. Despre luptele cu taurii
nu vreau spun nimic.
(Va urma,)

www.dacoromanica.ro
 284 CUGET CLAR

LA MAREA
-- 1825-1826 --
de Heine.

3. - APUS DE SOARE
In rosie Soarele fete
poeti blajini
Aburire a Oceanului. lacrimi i
Aeriene fantasme
Gonesc urma-i. dincolo, Luna, femeiasca-i simtire,
Din val de de amurg de Tot mai pe frumosul
paloare
care
perdeaua
Se Luna. Se uitd jale la cel care
printre spune pared :
scdnteietoare, Vino! de
Sclipitoarele stele. Dar zeu
Se la vederea-i
pcer, strdlucia o : In
Luna, Sol, zeal, i neindurat se coboard
$i'n : rece
Micii, copii. Al patului
rele desbinare
se
lumindtoare. Deci
Jale
zei
A ziva, singuratec Aduserd
zeii, sdrmanii,
Colo zeal Soare. in cer,
Pe drum
De oameni
Dar,
Pe cer Luna, dupä ddnsii
Mama Strálucitoarea miserie.
Cu copal fani : ;
lar

4. - MARTURISIRE

La
eni lnserarea. In vântului,
Mai se valunilor,
pe mal priviam In pie ptului mieu.
al
pieptu-mi se marea, Cu am pe
md un dor Agnes, dragd
De-acasd, de dulce Dar
Ce Se revdrsard
pretutindeni md chemi ; dulcea-mi

www.dacoromanica.ro
 foc adäpatä
ce Panä de
Nisip ce Scriu pe :
ce vä Agnes,
Nu mä mai !
Cerul se mai intunec. fiecare se mistuie
Mai sälbatecd mi-e ;
Cu tare, din pädurile Nor- Scrisul ve7nicä
genera(iile
bradul cel mai Cetesc cuvintele ceresti
lava dogoritoare a Agnes, esti dragä .
Trad. de I. Delabaia.

ONIC
Viata scrie despre poesia unuia din
: M. D. face parte din acea numeroasä legiune de
poeti cari, propriile incurcäturi drept o stare de autenticä
poesie, se pe ca un autoportret". Singurul interes
pe pot trezi volumele de acest soiu este acela
datelor actualelor poesii ca a
d-lui M. D. dovedesc simtul poetic mediu epocii teritoriul
mai fecund material poetic. Simtul poetic mediu, am väzut
la se lar izvorul de sensibil pentru poesie
pe care o o mie de
la
se tot mai des despre o a poesiei, credem
indicatii utile asupra locului din care ea vine ni le pot da
Meandrelor" de care e vorba. dovedesc cá
s'a tmbolndvit, izvorul curent al poesiei a
fost secat e o [noire. Pentru a
vremile fericite ale poesiei, este necesará o ie§ire din a ei
indreptarea poetului impotriva cursului poesiei de azi".

Despre volumul criticá: la Chateaubriand la

tot Viata :
...Conceputá astfel de conditii, antologia d-lui Perspessicius
nu reu§e,te de putin desväluie adevärata evolutie a
criticii francese literare in secolul trecut. Impresia cetitorului
fragmentarä incomplectg, ceia ce nu s'ar fi
autorul ar fi aplicat un sistem o
viitoarele volume ale colectiei Critica" nu vor tran-
metoda de lucru a d-lui Perspessicius traditie
vor fi fárá sentimentalism, care nu pot deck
rolul sensul adevärat al criticii literare".
D. L.

www.dacoromanica.ro
 CLAR

Despre Teatrul Ligii Culturale.

N'am fost niciodati de acelora cari sustin
o a teatrului, ea se datoreste unei asa-zise insuficiente de
receptivitate a spectatorului de de representatia dramatici.
in vremea noastra, - se pare, mai mult de s'a
accentuat tendinta de a mai mult spectacolul cinematografic
acela dramatic, acesta este un care nu poate
niciunui spirit obiectiv. prin urmare, o a teatrului,
e lucru in afara indoieli. Numai in ce ne priveste, noi
atribuim desgustul manifestat de spectatori de teatru altor
cause deck aceia cari, prea departe,
nu pot observa lucrurile de supt nas.
Se pretinde, de unii, de foarte multi, preferintile
spectatorului merg spre cinematograf, in dauna teatrului, de ce
cere structura spirtuala a omului modern.
Pentru cei cari cred cari, de acopere
lipsurile prin explicatii salvatoare majoritatea celor cari
emit de opinii, din lumea teatrului, sint direct interesati),
cea mai desmintire in faptul acolo, in fata scenei, pe
care se cu o lucrare dramatici valoroasà, spectatorii
in considerabil.
Ce inseamni aceasta ? publicul nu se
nu vrea se mai lase inselat, atunci se duce numai la
dramatice demne, cu adevArat, de a fi
Numai astfel se poate explica de ce, in vreme ce teatre
din Capitala, de dispun de mari actoricesti, nu izbutesc,
totusi, la spectacole nici sute oameni pe
in alte de representatii dramatice lumea vine
mare
de activitatea Teatrului Culturale. Cu un reper-
toriu ales cu sustinut printr'o mare de
entusiasm, Teatrul Culturale in fiecare un imens
de spectatori. Am fost de serile trecute,
au fost nevoiti renunte, din pricina lipsei de locuri.
Sântem siguri la alte teatre, inceperea representatiilor a
cu putin o de oars, ca de obiceiu, in
vor amai veni spectatori.
Se desprinde de aici o conclusie, pe care trebuie s'o retinem
s'o se poate de des, pentru a fi de toti aceia
cari cred unor teatre aproape goale alta
este structura sufleteasca a omului modern. Conclusia aceasta este
: acolo unde se un spirit de adevarate visiuni
artistice, unde nu se precupeteste niciun efort pentru a inchega
un spectacol vrednic de interesul uncle, cu alte nu
se pune pe mercantile, acolo, in sala aceia de
representatii dramatice, lumea nu mai are
un exemplu : Teatrul Ligii Culturale, Teatrul ilumina-
tului lui conducator, care este carturarul
N. MIHAESCU",

www.dacoromanica.ro
NOUL 287

scrisoare despre mormântul" Lazär.

dau scrisoae:
Riga, 18 Octombre
Domnule Director,
Cetesc in Neamul Romanesc", Universul", Curentul", Timpul",
din 23 24 Septembre, din initiativa párintelui S. Husariu din
Bucuresti o placá de cu o inscriptie redactati de d.
profesor N. lorga, va fi pe frontispiciul casei din Avrig
in care s'a a murit Gheorghe Parintele Husariu
in acelasi timp ca acea unde Gheorghe
a visat sufletul prin minte
un museu.
Noi, rudeniile lui nu putem decât pärintelui
Husariu de frumoasa sa
Cred necesar rectific o pe care o face pe care
au cu privire la casa a lui
Casa de care se peste drum de biserica din Avrig
care e considerata de pärintele Husariu de .excursionisti
drept casa in care s'a a murit marele este
o casá mai moartea lui, n'are comun cu casa
lui terenul pe care e construita.

Casa in care s'a a murit era o

de lemn, moartea lui n'a mai mult.
care spre cotind la dreapta
printre curtea bisericii casa pe timpul lui nu
avea directiunea aceasta, ci continua drept in
din spre al comunei, unde apoi se bifurca, un ram
spre Turnul-Rosu, altul spre Sibiu. Cu ocasiunea rec-
tificarii a stabilirii traseului ei de s'a o
din curtea casa veche a cu un colt
de-asupra Cum de altfel, era veche, a
in locul ei, mi se pare chiar cu ajutorul Statului, a
fost construitä casa
In cas locul pe care se este locul
pe care se afla casa veche De aceia d. in inscriptia
pe care a reclactat-o, nu zice in case, ci aici,
in acest in s'a G.

Primiti, vá rog, domnule director, mele

pentru publicarea acestei informatiuni, asigurarea deosebitei mele
constderatiuni.
VASILE STOICA,
Ministru al României in Letonia Lituania,

www.dacoromanica.ro
 CLAR

ms. 1022 al Ac. Rom., e Pensionatul de fete in vreme 'de

vodevil in acte, prelucrat de Ciminarul C. Negru(e, 1838.
Pe fol. 2 se aflá visa censurii :
Vu C-11e de Barozzi".
pe fol. 27 Vo:
S'au scris de Samuil Botezatu, Medelnicer".
1.

C H I N.

Va fi cetatea mea de-apururt Iuminatä

E drum pentru carele de piatr5, vor
Dar cioplind ca In ochil :
De-acum pat de aur In
Fericirea ca o dulce primgvarä grädina mea,
Vorbisem cu duhul ca o profetid
Nu mai crede in piatrá au sburat
Din spre de minunatä
ar ochil mel, ascunde vis.
(Din brwra Pygmalion de Virgil Treboniu, de intentii).

De ce?
Criticii nostri literari, de a tot ridica in pe
modernisti, cu sau arghezianá, se ca hiene
sá desgroape sá osemintele scriitorilor morti. Este
rândul Alexandru blândul Vlahutá, care din plinul
sufletului curat a pagini
ratá.
Astfel, recentul atac banditesc al unui alt critic", vine acurn
Perspessicius sá declare sententios in timp ce Peticá
e un fiu legitim al lui Eminescu, Alexandru e un
usurpator".
Remarcabilul studiu al d-lui N. Davidescu despre lui
Peticá este o lucrare de toatá lauda insemneazi o
scoatere din uitare a poet cu real talent, care a o
a fost de generatia lui, Dar de ce pentru
raza de proiectatá asupra mormântului lui Petid
se stropeasci cu noroiu cripta lui ?
D. L. B.

www.dacoromanica.ro
 GLASURI
A gapia.

intind molizii aripi ocrotitoare

Deasupra casei albe in care ne-am iubit,
pajistile toate-s albasire de
zvonul apei limpezi din scocuri n'a
Din codri-aceleasi glasuri ne
Pe boltile aceiasi ochi de prunci.
De peste culmi acelasi
Dar unde-i nebunia sufletul de atunci?
G. Tutoveanu

DE
relucrare dupi Paul
Crisanteme,
Amor
A
Lurere grea, la
Unde geme;
mea. de ruginä,
pesie fire Supt
de nori,
lardorul mieu Voi
De sfinte...
din greu.
spre
Si departe, de nea
Vdnt Voi zriti pe canapeama
Din In
cum
o
in $terge-o scrie....
Margareta N. Mariana Simionescu.

III, 19

www.dacoromanica.ro
 CLAR

frances.
S'a stins de provincie un mare poet care
a avut provincial, de aceia a lost un mare
poet.
Acest Bearnes de supt muntele care se ridicä spatele cetätii
de a lui al el, la zilelor
sale, un sirnplu vesel Bearnes, s'a simtit la dânsul
numai aceste al verde adânc nu cu acela
al niciunei alte podgorii". Ce putea pentru dânsul,
chiar acolo se notarietätile se celebritatca,
Parisul märet haotic, de zgomot de in care
ca albastrul cerului se fumul
din de grijile-i grele, fiinta are de putin
vreme sä
Adevärat Moise tälmácirea lui Michel Angelo, räs-
barba de fluviu supt beretul basc, acest om de la
a pe vechinl Latin care a
a dat intemeiate acelora cari ca dânsul vor avea
mosioara un capabil s'o s'o iubeascä.
lnteo de o limpeziciune,
pretentie, domol un vers sunetul ca al unui
susur de pârâu, el cântä, ca Ecloge, une alte ori, ca in
Georgice de ogor, care sânt ale tuturora aceia
mult ceia ce, prin cugetare simtire, a ajuns
numai a dintr;un trecut care n'avea nimic
solemn au iesit care par dintr'un peisagiu
al lui Puvis de Chavannes.
Nu e de mirare acela care a avut
uneia din sale drumul i se
tinereta a crezut cer locuit de s'a
cum ai lui din pentru
dânsul, se care ne
voiu merge, Doamne, spre Tine-atAta cer:
fie serbatoare pe ca pe
Aceasta, acolo, e singur
Doresc ca drumul sä fie il vreu:
Spre unde stele se ziva mare.
N. lorga.

Bate de Tinde ramuri rugdtoare

de departe, 'N ce
frunzele drum,
Arde florile 'n ploale norolu

Si,
Trista
calea lui pustie,
timpurie
-Ne cuprinde pe noi.
Care dintre noi
ferestre
chemi?
N.

www.dacoromanica.ro
 MANATOR" 291

CANTECUL LUI
COBILICI BRANCOVICI
- CÂNTEC MAURO-VLAH
DE I. U. SORICU.
Alb este palatul craiului N'a grea izbirea ei
'n juru-i trandafiri rasar. Dar pe Vucosava o umplu de
Care e mai mai anume de rusine, ea s'a ridicat
N'ar putea spuna nimen a pe lume. se 'ntoarse ei
Nu sant trandaftrii cari dulci la Milos. fir' a spuse
Ci patru fete ale lui a cearta
Despot in Serbia manoasa
Mostenire de la Bani - 0, de-ai torbia de tine,
Chiar Branco»iceasa cea rusine
N'a asteptat prea mult bunul Domnitor, Spunea ca tu nu din razboinic ram
Fetele dete tor : nici nu 0-au Jost de neam.
Vucosava, la port fire, la bicisttici de neam calic,
$i-a ales pe de mire; tu, urmasul, un de nimic
Mara cea frumoasa, dar 'n a spuna cd (ie
$i-a ales pe Vuco Brancovici barbat, Ca sd-t ceri Vuco de ocard
Baiezid viteazul, Tar de 'naltá cd da sa te lupti cu
pe-a gingasa Lupta voiniceasca, esti un
lar una
N'a stat nici ea acasa, Vorbele acestea le-a
C'a venit din Zenta craiu pe drum de soare, Sufletul lut a zbucnit
Tarnovici, i-o ceara. pe murg cu :
fugarul rdndunica 'n zbor.
N'a trecut la niciun an de zile A ajuns la Vuco 'nceput cherne :
$i-au vena acasa dintre copile, - Brancovici, cam care dintre noi se teme ?
Cd de la o vreme le ajunse dor De-ai taut la cinstea mamei tale-a tine,
voiau s'o pe bor. Lupta voiniceascd cu mine,
Milita n'a : Ca lumea care dintre noi
Baiezid viteazul nu i-a Este un netrebnic, care e de jos

acasa, ca pe vremuri lard, N'a ramas lui Vuco altceva de-acum

S'au cuprins in se sarutara, Puse el seaua la drum.
Dar vine intre ele un
se tustrele. Ca verse 'n ciuda si-al ei foc.
'ncepe, cánd se 'ncinge sfatul 'n indrepte
ridice 'n slava cerulut Unul in spre prind sa le aiepte.
A 'nceput lelina, din geana, Se lovesc cu sete
- N'a pe lume in mii de
cum e n'a cunoscut pun pe sabii lovesc cu ele,
Tocmai nu e, o Mara, Dar din sabii mii de
mai falnic, judec eu, Prind atuncea ghioage
Nu este ca Vuco Brancovict mieu. de la ghioaga
A atuncea Vucosava, da intr'una, nu-1
Rdscolind cu i mai mare ; El smunci pe Vuco Brancovici dtn
- Ci odatd, sarbede cu puternic el ii face
Ce-mi de Vuco, de-ale lui ? cu el, nevolnic, dete de
Ce e bietul Vuco ? Un inchipuit - Ei, acuma, Vuco,
? Nici htare, nici din neam vestit I Poate cd crede
pe da, Cd mie mi-e sa md lupt cu tine I
Mai viteaz ca nu At putea chiar o iau, rezi bine,
'n spadei fala lumina, nu mi face nicio
Neam de mari din Hertegovina. Ca las nevasta 'n vaduvie.
vorbe Mara s'a aprins, Du te, du-le, Vuco, minte,
$arpele letul i-a 'ncins, gurei, in cuvinte
de ea se astea, intr'o zi
pumnu 'n sora lovi. La hotarul Turcul
versiunea germanä de J. G. Herder.

www.dacoromanica.ro
 292 CLAR

Amurad Sultanul cu umbla ne

sa prade sate
Ce sa faca Lazar adund, chiama t t ce i mare
Merge sa infrunte furtuna. Ca el urzeste de
jutor mai chiama pe doi voinici, durerea 'n cu chip de mort
Cobilici pe Brancovici. retras pe colo 'n albul
Rdu de grele ochii lui varsara.
Stau cu la masa, planuri Atunci se
din cupe vechiu pe chiama intru
Stau in jur cu ochii spre
Care se incepe :
- de oaste, voi, puternici hani, Zorile se varsa
inchinga
pe botar,
agerul fugar
rara roiuri de du,mani facu o cruce in goand
'n zori crunta
colo
Cdpitanul nostru sa ni - Du-ma, zise strajii ce a
viteaz ager, de
din i fug La Sultanul vostru bun luminat.
El ni este capul dupa el sa vie Vin sa-i unde e oaste,
Brancovici dupa vrednicie Ca prinda 'n s'o loveasca 'n
L-a pormt cu zor,
Auzindu-I Vuco, s'a aprins pe I a dus pe Sultanul
Caci pe ura de foc se inchina marelui Sultan,
Lazar de o parte astfel dreap lui scump caftan,
- draga tata, cu junghiul care il
pieptul i a strapuns
Tu ostirea pe al drum.
Milo, e de Turci'or acum cade loviturii
ca ne a vicleanul : pr,nde-atuncea spada
Vrea sa ni'ngenunche Otomanul ! greutatea loviturii
Samana peirea prin
A cazut pe Lazar. $i, pe la urma mii de
Cand 'n jurul mesei a, Rapezira haitele
Ascultdnd la dansul, cupa el 'mpacata ura ca in alte
cu lacrimi, incepu sa zica : cazu viteazul sfasiat bucaji...
- Frajilor. aceasta o
Nu in sanatatea Tarului Vuco, viclene, Pronia cereasca
Ci beau care sta la Fapta sa o rasplateasca

 E...

Cu cinstea s'au
Te vrdjile primdveri de
mâne Cdnd tine 1-am ors pe rug,
nu mai stiu ce plâns pe sfânta ta
De supt pe reci toamne
o frunze pe
ce in Tu ai cum trece
Doar doral de ducd ? te-ai pierdut
ce luceferi s'or Mi-i ca valul
De-alergi ce de mi-i grey,
Ce ursitori te-au rni-oiu vremelnicia
Din ce meleaguri ? numai Dumnezeu.
mii de ori Tu vii
Ca pe-un prieten de deparle: comorile luminii,
vii ca o Când cu tine
ne desparte. Sa nu mai ce strainii?
Ecaterina St. Manole,

www.dacoromanica.ro
 293
NOUL

de A. G. Stino.

Un motan fudul prea putin Cu totul

nesimtitor la mieroase pis, pis, pis", cunostea precis
oara meselor, se intorcea plictisit vesnicele-i
cálätorii prin vecini sau prin grädiná. De mai
in alte douâ model de sociabile, Vasilia nu cata-
dicseste sá se amestece la Rar de tot o sau
aceia supt imboldul slujnica de demult,
in jurul cäreia dobitoacele casei se ca legate de tainice
porunci. De ce i-o fi pus numele de numai Anica
odatá striga numele cu modulatii de glas, peste
putintá nu fi fost in viata a femeii vre-un
oarecare. brazdele adânci, pe care i le
necazurile pe chip, se neteziau
Spre deosebire de pisicuta cu gratii surprinzatoare tot-
deauna acolo unde-i omul, sau de Trésor, dar
bun tovar4 Vasilicá nu lua te la casei. Dacäl
vedeai tacticos dintr'un copac venind drumurile
sale, ai fi spus se intoarce un cu närav,
cafenele, pentru care toti ai lui se de prea importanO.
Odatá Vasilicb, din nu era chiar
de nesimtitor cum il credem, jar atitudinea lui, fanfaronul
derbedeul", cum ziceam in casá, poate fi fost cine ce
predispositie spre meditatie :

...Un fripon d'enfant (cet est sans pitié).

Prit sa fronde, et, du coup, tua plus moitié
La volatile malheureuse.
cu ce voibe incondeie La Fontaine copilului
care lovi cu prastia bietul porumbel hoinar, dornic vadá alte
meleaguri. vre-unui de emotie cu ptastia
imi amintia indatá vorbele celui mai adevärat poet al
Francesilor, aprobändu-i chiar batjocura de ticálos",
copii din lume, atunci se lovitá, din
pomului.
De zile vedea da carpenilor miei de la
spre un adevárat fripon"
din fabulá. Copacii gázduiesc felurite bucuria de
a casei. vád pe micul ochind cu prastia
carpenului cel mai apropiat. Criminalul nici n'ar fi putut
ia prada : in curte nu putea intra. Deci, un care ucide
o numai pentru de a ucide. dau
peste dânsul, de picioare i-a dat Dumnczeu.
L-am pe neasteptate, in fatä cu
prastia era un inteligent privire, cu ochi mari
albastri. curate vorbiau de bine pe cea grijulie.

www.dacoromanica.ro
294 CUGET CLAR

1-am dojenit, spunandu-i dcstul de acru nu-1 mai prind

cu prastia gardul copilul bländ are
ciudá pe urâcioasele cioare, astfel cá ne-am prieteneste,-
nu ceia ce spusese
Amurg fermecätor de lunie, cu neobosit de
de parfumuri depirtate. Vântul intra tiptil prin
odáile cu toate ferestrele cleschise, iar perdelele se ca
batiste tremuránd de bun. Trésor, ostenit de
isprävise prin apoi trecu, rost
pe d'inaintea voace din lumea largá se strecura
din incAperea unde troneazá aparatul de radio. Trésor din
cap, se cu aierul cel mai omenesc, intins pe lespedea
de cu botul intre labe are pretentia asculte,
privire in fotoliile de nuiele. Trésor
nu se bucura de unanimitatea simpatiilor Avea, din in
când, inhate piciorul musafirului
chiar inchidea ce intrase. Din causa sosirea
cuiva devenia o deslegatá numai printr'o severá.
Dar, acum, Trésor in plata Domnului
de pe stradá, pentru ca asculte, chipurile, in
o L am cu indärjire contra celor cari
sustineau doar intimplarea, dupá ce
se cu nu-i
place orchestra.
In acea vreme, ticalosul cu chip de nevinovat nu sta degeaba.
De-a lungul gardului pe unde nit vedeam noi, se strecura hoteste,
cu ochi de vultur zborul din carpeni.
in buzunar strâns prastia. plesniturä pe acoperisul
de vesti pietricica la de sigur. Nu fi
inchipuit de copil mai da pe la
mele, ce ne de prieteneste cu zile
inainte.
De un sfäsietor, aproape omenesc, amurgul
greierii ca la De pe gard se Vasilicä,
iar strigatul lui ajunse, indoiali, pânä spre capätul
Inaintea alor casei veni se supt povara unei
grozave, Vasilicä, ce se la cerdac. Veni cu botul la
picioarele mele, roti ochii inspäimântati spre la
miorläind cu desnädejdea pustiului. Sigur lovit cu piatra
un derbedeu. Laba era aproape. Celelalte se
ele : una linse maternal. Erau grijulii, speriate. Cânele roti
ochii intrebätor, asezându-se aproape.
Anica aparitia. Dragul mamii Vasilicä, ce-a mai
vezi daca stai numai pe Las fac eu
cum era" ! laba lovitá cu o in rece.
Motanul, oblojit, dus in ca un copil, scância fu
wzat grijá cuptor.

www.dacoromanica.ro
NOUL 295

Portita semne vrea cineva intre.

de o vorbeasci ea cuiva.
- Stii mata cine a tras in matale ? lui don
Gavril de la tribunal, ni-a cu prastia trei hulubi
doi de bine ocheste prastia!
Va tot ticilosul era vinovatul, el care
induplecase cred numai ciorile !
ce ochi avea ! La Fontaine nu sufere
se dea
de sminteali. Mare dreptate avea spunând ci cer est sans
pitié", isprava Mitici nu cruzime de
a de durere un dobitoc.
Motanul pe cuptor, nici Izbutise
eroul tuturor. Intrebarea de era
mai face ? Dupi vre-o incheiate s'a
dat jos de pe cuptor: umbla pe afar* miorlaind din
in ar aminti celor din jur de pitárania lui.
dearn va cu pentru totdeauna, spre marea
bucurie a astel de un dusman Conva-
lescenta petrecu la soare, ascuns supt tufele de unde
croia culcusuri de minune. I se aducea chiar acolo,
supt globurile rosii ale gherghinelor. o de zile domnul
sinitos voinic, umbla cu toate patru labele. Viata
cursul ei, dar tot mai mult vedeai tolinit la soare,
plimbandu-se melancolic printre noi sau neclintit la coltul
dacului.
pe atentator, dar degeaba. Nu mai iesia
din hotarele lui. L-am in de departe, cum
privirea protivnicului, se intoarse il piciorusele
goale. Ca nu mai la boroboate mai dihai, i-am scris
grefierului scrisoare, odrasla, a
prastie fi un bun venit sticlarilor si-1 va pune la
striciciuni, de nu va scoate vre-un ochiu cuiva. Raspunsul
pärintelui, model de omenie, veni imediat, de
chelfineala exemplari incasati de ceia ce nu
bucuri de
In seara zilei aceleia, o la fel cu aceia a dramei, portita
iarisi tainic. Trésor se la postul un
intre.
piciu frumusel cu ochii limpezi cum e cerul, curat
imbracat, la coltul inrosit de o sta intre.
...Am venit si dar, n'am vrut dau in
nu ! Era o cioará in copac: am tras departe....
vedeai jurai ci niciodata din gurita
lui rosie ca fraga nu i-a pornit vre odati.
fi si fie adevärate vorbele lui, dar vai cum
cu trei hulubi doi de ?!

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR NOUL 297

Un vechiu cânt României (1899)

AI FRATELLI rI ROMANIA ' FRATILOR

Ancor ne l'armonia e la penna - che corse in carezzose 'n armonia de latins, Acum e o spada ce taie,
corrente in trionfah inni la terra, note su pergamene, in gtorioase imnuri De 'n grin aier
voi da' Carpazi gelidi, fratelli a lodare Laura '1 dorato orgia cea din Avignon,
ecco dite. crine e '1 lavacro - Voi din de Pe cand pe Tarpeia Rienzo viseaza,
Ne la letizia secolar ti schiudi fu che percosse, anzi lucente Pe sträbune, ce s'au stins.
Via sacra a la novella marcia scende dardo vhe per fino Deci in bucuria seculara, deschide Ei la ce'n
un popolo di figli, e le tue pietre a Porgie avignonesi, aprendo il fianco Tu, Via Sacra, cel Cand visul din mintea
saiuta, o Roma, sacerdotale. se dete.
de pietrele
o patria antica. Fremono a l'azzurro sopra sognante, o Roma. Dar italicul neam
vigoni lontane : folgoreggia dalle vestigie antiche, un spento, Aude ce :
su marmi luccicanti e su insegne chiamava a vita il popolo, che a tergo patrie veche 'n ceruri Un rege e pe Capitol,
l'aquila ancora, morte gli dava. Vedenii scaparä Räscumparatorul.
Pe marmure clare stindarde
come in quel giorno che le batteva Ma Palba surse, e l'itala famiglia Acvila veche. Ca tine, o a
la dai candidi corsieri uji la gran parola de riscatto : Cand geniul lui arol la
e cat ne un Sabaudo re su 'I Campidoglio Ca in ziva când strade Te scuturi de lanturi, ca vechiul
aspre vinti stava, Trecea quadriga cu ei albi Esti in casali
In nechezuri, grelele lanturi
sinistramente le come su te, sorella Romania, De la invinsi sange al gentil, te
e trionfo passava, e, sotto 'I verde fulse genio Carlo ; ed fuggiasco Tu spune la tine de
alloro glorloso, mitemente ebreo si scosse, e non fu captivo Cu zgomot sinistru sunau peste braz le. vechea s'a
Traiano ne la sua casa. In zi triumfala supt verde De ziva. cea nous.
Traiano su Decebalo disceso Gentil sangue latino, ti saluto Al gloriei simbol, cu
a sconfiggere il nome anco de 'I Dace, parla a la patria tua de la mia patria ; a glasul ce vine din cerul acesta,
- disse - t'affratella a noi, di che i vincoli antichi ribadisce Spre care o dau trandafiri,
tu sei Romano nuovo giorno. ce Raspunde-va 'n groapa-i,
Ca nume:e de Dac de-un
Fremeranno a 'I parlar de' nostri cieli,
il Dace surse a redenzion ; ma quando zice : ca frate al te Italic,
'I mondo risuonó l'ora fatale, cui mandano roseti írrni d'incenso, tu
e con l'arte fuggi ne '1 gran silenzio le bramose d'un sorriso Ovidiu ce-acolo, Pont,
la 1 osca d'Ovidio Dacul, de salvat, se La marea eterna planscare,
Dar, cand peste lume ceasul Cu suflet nu tot cere
allora anco su '1 Lazio la tremenda che, su faccia a 'I arta fogi in Pe buze-un
notte : prostesi in vassallaggio, mare mugghiante l'elegiaco singulto, De plumb libertatea
tra bavariche e lo straniero erra coll'alma non placata, ancora cea alb' o va
giogo, noi baci implorando. i Roma cea in 'ntinde
locul ce e acum, Regina a
E Roma altera ne l'oblio Sorriderd, - la bianca di regina Zädarnic Petrarca, mai sus de ccilalii, de mare, ce de-acolo,
serva caduta su la nuda gleba. mano porgendo, - Carmen noetessa, indignarea. Al ei de-argint,
Invan Petrarca un'altra scos,a la diffusa
di ; chioma d'argento, condeiul 'n ni va trimete o floare de cdrnpuri,
dandoci de' suoi dolci canti.
Scria 'n pergamente mäestru ornate in aceasta sä ne
pure in questa ci affratella Iddio A' Laurei slava cu plete-aurite, ni vorbeste, cu zimbet,
fata cea Aici, Margherita
Su noi fulge l'ingegno ed sorriso
di Margherita. Trad. N. lorga.
Roma, 12 ottobre CLELIA BERTINI-AT
Cu delega la care a depus o coroana
' Nella fausta occasione che una rappresentanza venuta in Roma de la Columna Sian
gresso Orientalisti, appende una corona di bronzo alla Colonna

www.dacoromanica.ro
298 CUGET CLAR

Tragedia omului"
de Octavian Goga -
Mihail Eminescu Emeric Madách
(Urmare de Andrei

RELATIV LA STIINTA SI
Este un fapt cunoscut cä Eminescu a rámas complect ne-
multämit de zädarnicele ale de a deslega problema
inaccesibilä a absolutului metafisic. ce Epigoni" ?
Ce e cugetarea comblaarea
Unor lucrurl nexistente, carte
Ce mblt o cel ce vrea a
Tot astfel apare, deterrninat de aceleasi motive speculative,
Adam, represintând pe Keppler,
meazä pe säu in artä. La rugämintea disci-
polului
Te-ai maestru, sä ch mi
Ca alini setea de
sA lucruri
mai
Keppler nu i poate satisface cererea, de oare ce nu e
atot puternia, iar
Filosofia, nu-i
Acelora de care n' avem
intre alte aceasta
E cea cAd de capul ei
Petr..ce 'n lume visuri.
Despre Eminescu spune cineva este filosof, dar nu pentru
atitudinea a operei sale, ci pentru semnele
ielnice de in cugetare, care ca beton armat
pártile speculative ale operei sale. Cred observatie
se potriveste de minune la
SEN FIMENTUL NATURII.
Scena care Lucifer trece revistá inaintea ochilor orbiti 2i
primilor oameni puterile frumusetile lumii ni o
interesantá : care este atitudinea poetului de ?
La cei mai de samä representanti ai romantisrnului frances,
Victor Hugo, Musset, Lamartine, cu exceptia lui Vigny, afläm o
tendintä de a interpreta natura in mod uman. Marele indurerat,
Eminescu, umaniseazä el natura. Conceptia lui Maclách este
la Natura oglindeste propriile noastre dorinti sentimente,
la cel fericit, celor fricosi, recreiazä pe
filosof atrage inimile tinere. De la
ar putea constitui subiectul studiu apaite ; de
presint numai aceste versuri privitoare la puterile naturii :

www.dacoromanica.ro
NOUL 299

zimbind spre curatá

Vor mieroase la
tinerelor ideal.

FEMEIA LA E. MADACII.
ce se pune spontan, privirea
naturii, la : este femeia in dramä ?
istoria deosebitelor literaturi, a fost apreciatä foarte
felurit. Vorbind de literatura româneascä, in primul trebuie
amintit V. Alecsandri, care femeia nobletá de sim-
o ideie respectuoasä de ea. Poesiile lui de dra-
goste cântece de ale acestui sentiment etern
cealaltá extremitate o afläm la Eminescu, care, in
unei minutioase veridice analise, clesvoltd
am tot aceia,
te de o umbra,
sä crtzi ce-a zis eia.

Madách are o pärere ca aceia a lui Alecsandri,

o idealá in Eva, care contrasteazä decadenta
a tuturor epocilor, ea intruchiparea umanismului
tabloul egiptean, geniul moraei al patriotismului in tabloul
atenian, expresia únei näzuinti spre mai nobil scena
moravurilor decázute scena cruciatelor. Deci ea
pretutindene o de inaltá moralitate o dragoste
toate epocile istoriei. Aceasta, de räspunde
unui desiderat sufletesc, negäsit viata lui Madách.
Este casul lui O. losif. S'a dovedit la Madách : cartea
se träind-o.
DESAMÄGIREA.
din ultimile tran$ee ale vietii, Adam al lui Madách ajunge
la melancolia supremelor desilusii. Eminescu ni
lori zguduitoare nefericirea umanitätii, strivitá de fatalitatea
Pe toti carnenii, pe cea mai treaptä a scärii
sociale, fie rangul proletarilor, nefericirea. Ideie redatá
aceste cuvinte, devenite clasice:
ins0 a multimii omenesti
suind in susul la fruntile
De a vi vedem pe toti mu citi
a spunem care ar fi mai nenorociti.
de revine des la Schopenhauer, in opera
sa Die Welt als Wille und Vortellung": Mari
gati genii sáraci, duhul toti nefericiti, pentru
ai aceleia$i nestävilite pe care o
strälucite aparente ei sânt doreascä mereu".
Aceasta, priveste tragedia general. Laturea
individualä a problernei o solutie caracteristich ideologiei celor

www.dacoromanica.ro
300 ET

doi poeti: este foarte interesant a observa se redá

girea eroului la Eminescu la Madách. La Eminescu, Cesarul
stând la Senei se la sociale,
samä de dreptatea celor umiliti constatând unii se
sclavi, altii : in povestea ciocanului ce
cade pe Madách merge cu un pas mai departe, din-
colo de constatarea absurditätilor sociale, o com-
pätimire sufletul lui Adam, induiosat la lacrimi de
gerea :

La ce e slava mea
S'o
Cu plingerea a mii milioane,
o mie, unul
Un frate bun al
Ce mii de ori mare mi-e durerea

De la aceastä deprimantä conclusie a nimicniciei vietii

nescu se indreaptä spre trecutul istoric, idealul
faptele ale inaintasilor, zugrävind timpuri de glorie
figuri de märetie in zilelor de grea iar
sufletul lui obisnuit priveascä imensele perspective ale
infinitului suprema in conceptia a
linistii depline.
cäldura unui ideal mare, caducitatea
omului, Adam va ingenunchia lui Dumnezeu,
rugäciunea cerurilor, care-i räspunde:
Omule, zis-am, crede

Cred din ce am mai sus, ne-am putut convinge

ajuns de talentul lui Octavian Goga in a putea reda o
ideie in complexitatea ei. Echivoc, sânt notiuni necu-
in traducere. Traducätorul a prins forma dramaticä.
ce priveste limba stilul lui Octavian Goga, tablou
care toate morfologice sintactice
voiu da curând in studiu ce pregätesc de de zile,
confruntând originalul maghiar traducerea din
tul de vedere lingvistic estetic. Deocamdatä märgenesc
doar la observatia lui Octavian Goga general plac epi-
care dau stilului dinarnism. Atributele filosofice, picturale,
plastice, explicative le mäiestru, dar epi-
tete eliptice, tautolog'ce pleonast ce.
Irnaginile figurile de stil sânt utilisate la Octavian Goga cu
mult simt artistic. metqfora, gradatia, metonimia,
sinecdoca, expresiile simbolice, alegoria, perifrasa, hiperbola,
radoxul. ajunge la culmi de frumuseti nebänuite.
Foarte adese ori recurge la stilul o
surprinzätoare fidelitate cadrul unor versuri de par-
furn arhaic.

www.dacoromanica.ro
SOUL 301

Gäsim omisiuni unele locuri: expresii netraduse

din original. Alte ori se räscumpärä pentru gresealä,
exprimänd nuante . fine, subtilitti care
putin plastice lui Madách. Ceia ce evidentiat
cu aceastä ocasie, este redarea a fiaselor periodice,
stäpânire.
Octavian Goga emotii, aspectele
fine ale caracterologiei, redând plastica evocare psihologia
eroilor limbä mlädioagá delicalá, putere suggestie
intuitie de viatä.

CANTECELE
de Lenau.
Pe clin de dealuri soarele coboard
far ziva 'n drumu-i obosit.
S'apleacd u,sor in
Pe iazu-atdt de-aanc, de
Ce am mai drag, eu trebui s'ocolesc,
pe gene
in
supt ri
mea, un ca pe
printre
aprinde-a lui
de Gh.

CALEA FERATA
de G. Pascoli (Myricae).
Printre pe care 'n
pasc, brund trece'n
Calea de fier ce scanteie'n

cerul de drepti, tot una de

Cu urzeala de fire
Fugind intr'una, se de pari.

Ce feminin de vuind
urlete creste ca iar coboare?
Firele de in vdzduh din cdnd in
in rdsundtoare.
Cuciureanu.

www.dacoromanica.ro
302 CUGET CLAR

Floarea mele
de Miguel de Unamuno.
XIV.
La aceste evenimente predzute fiecare an trebuie sä
pe cele nepreväzute sau totul : prima
prima zi mergi la teatru, etc. Despre prima imi
amintesc foarte putin, aproape nimic. Atka atâta ne
pentru ea, atâta se vorbeste despre mângaieri
de care n'are nevoie, pentru nu este neconsolat, nici
; vreau sä-1 suggestioneze atâta, copilul, când ajunge
ziva putin suggestionabil in realitate, rämâne rece.
amintesc numai adunärile din biserica Sf. loan, fete
pe dusumea, ele codite lungi fuste scurte
pe acestea la fiecare moment pentru a-si mai
mult pulpele.... la iesire le supäram ca ne
ne prefäceam le despretuiam... Vre unul din noi pe câte
una, ca atras de magnetul acelor cozi lucitoare läsate pe spate...
Este mai vie in mine amintirea cand am fost la teatru primele
sau poate chiar prima Eram loja unei familii cunos-
cute, se represinta o Antonio de Leyva. amintesc
o femeie haine de doliu, care plângea genunchi la
picioarele unui Pentru prima pentru
clatä viata mea, am väzut un lucru asämänätor.
Altä când am mers la teatru, am Los pobres de
Madrid" ', pe care n'am mai väzut-o : un de scenariu
care-mi produse unui teatru teatru, deschise ochii.

Dar evenimentul nou neprevazut care

urmä memoria mea fu bombardamentul Bilbaolui
1874, anul care inträiu in institut. Cu acest an se
copiläria mea bacalaureatul tinereta. Abia
aveam zece când carlistii, cari asediasera Bilbao din ,,ziva
a anului 1873, bombardarä
Imi amintesc bine de 21 Februar, ziva care bombarda-
mentul. anuntaserä, dar multi nu credeau. Eu sora mea
cea mai mare eram pe casei noastre din Sta. Cruz,
asteptarea evenimentelor, una din primele bombe, - cred
chiar prima -, cade douä-trei case mai
parte de a noasträ Incepe ; se präväliile : vin
sä ne caute ne coborâm cofetarie unde se adunä aproape toti
vecinii. femei sä plângä, bärbatii a-si face
curaj, porneste pentru mine una din perioadele
cele mai distractive pläcute din viata mea. In cea mai
a mea, orasului apare
ca un eveniment dinteo epod foarte aproape
de negura preistoriei ; carlistii se presintarä ca rämäsite vagi
ale fosilelor, mastodonti ai epocii 'mele genesice. Marturisesc
n'am niciun carlist, vreau sä spun, un soldat al M. S.
,S6racii din

www.dacoromanica.ro
NOUL 303

dentul, uniformä de räzboinic -, deck cunoscutele iconite

Am ; cu o lungä, una din acelea ce
numesc tub filosofic" unul care fácea un susul
Quintanet", nasturii lui de metal uciau
la soare. mai frumos timp a fost acela ! Nu se facea
aproape de !

Cea mai mare parte din timpul durá bombardamentul

petrecuräm a unor unchi ai miei. amintesc
armate de de hârtie, care se
ele pe un camp luminat de o de lumânare pusä
pentru greieri : un gen de reflector ! Ce aspect
Trebuia sä vezi toate acele blindäri de tab% saci
!

considerabilul aparat al grinzilor care proptiau casele ! Ceia ce

nu permitea sä a merge pe sträzi.
bombele ? dupá sunetul clopotelor al corpului ce ni
de se bomba aproape poate de-asupra capetelor
noastre, primele zile ne fäceau sä ne intindern la pämânt sä
acolo pentru mai multä ca ele sä explodeze.
Casa trernura i, imediat ce a exploadat bomba, se
strada mergeam sä buckile, care
deau mânile noastre.
Din rnormanele de cioburi din mijlocul noi, copiii, luam
proiectilele pentru bombardarea präväliilor pausa ade-
varatului bombardament.
amintesc acea se trezise noi, cei o
furie a räzboiului. nestirigheriti de nimeni, ne pu-
team ascunde Sf. loan puteam bombar-
damentului sä ne de altare ne suim : vi
se pare putin aceasta pentru un ? câteva zile de repaus
se redeschise : trebuiau auzite comentariile noastre vestile
exagerate care circulau noi.
Unii se läudau in casa unde au zece sau
-
sprezece bombe.
Un X
coada
pe Y stângând o
Altii spuneau despre carli$ti chip de fäcuserä o mare
galerie supt dintr'un moment altul puteau sä de
supt 'n dinti. asigurau curând
carli$tii vor invada ora$ul ca o etc., etc.
Dar bombardamentul patriei mele 1-am povestit romanul Paz
en la guerra" nu vreau s'o mai repet. voiu märgeni sä
amintesc cä ziva de 2 Maiu, in pe o bäncutä a
aleii de plimbare - pe care putea-o chiar
-, am fost present la trupelor liberatoare, primite
de cu lacrimi Acesta este unul din spectacolele
care in fundul inimii copilului, el fäcând
parte el din patrimoniul lui spiritual, din ceia ce, amintirile
zând ca uscate de toamnä, fertiliseazä pentru
ca frunze noi de primavarä apoi, ca visimi de
Trad. de Elena Odoni.
' Pace
www.dacoromanica.ro
 CL CLAR

Din Dreptatea":
Generatia de foot-bali§ti
Un adus amanuntul de indurerare,
credem, pentru foarte multi, la rnatchul de de
dintre Germania s'au fácut, zi,
de trei milioane din desfacerea bilettlor..
ziarul chestiune la concertul de
la Ateneu al marelui Arraau, nu se aflau deck treizeci (!)
pe lista de subscriptie eschisä, de un an
de Romanesc" pentru ridicarea unui monument
lui Mihail Eminescu abia s'au adunat lei,
dar, pretuirea generatiei tinere, care Statul
initiativa particulard se- sä tutu!, o represintatie de
football aJte obligatiuni de ordin sufletesc.
Pentru cea mai glorie culturald a acesteia, pentru
acela care a deschis drum larg neted in câmpul literelor
a creat o limba pe care la el nu o aveam, ca
nu mai pomenim nimic despre cugetärii filosofiei
operei ce ni-a läsat, generatia de nu se lasä
de obligatia care-i revine de a contribui la eternisarea, bronz
sau a chipului lui Emincscu.
Banul ei scump se duce mai la represintatia unor
aruncätori de mingi cu piciorul, cele adese ori, räcnetele
participantilor entusiasmati pdtrund pe distantä de un chilometru.
Mare desilusie prin aceia cari au
trecut de patruzeci de ani ! cari, entusiastd, gäsiau
supreina satisfactie cercetarea bibliotecilor publice, cetirea
unei participarea ca elan la represintatiile
de teatru, cercetarea de documente instituthlor de
culturd, sau chiar audierea unei conferinte cu instructiv
sau moral.
Generatia celor ce au trecut de patru ar fi vrut
preocuparea fneretului de azi ceva din melancolia
solemnitatea unui rdmas bun, spus celor de azi cu
continuitätii .letnicirilor ei de data.
Din nefericire vremurile s'au schimbat ele, amenii.
In locul ei care alerga slävirea
deschizMori de drumuri, vine generatia foot-ballului a boxului,
care prea-mdreste pe Axioti, Toma sau

--S'o cari ne ducem, vremile de azi impun o

de atleti sportsmani, nu una de a
sufletului !
L.

www.dacoromanica.ro
 romanului
Se de la o de vreme Apus incetinirea
productii a romanului. multi cred chiar zilele ro-
mantate nu vor mai fi multe.
Romanul, de unele productii, ca al lui Heliodor
ale lui Petroniu Apuleiu la Romani, care e, de fapt,
satira, nu presintarea, proportii a intregi
viata sau contemporana, este o manlfestare a seco-
lului al Romanele secolului al continuarea
acelora de care-$i râdea Cervantes Don Quixote, dintre
ele toate numai Romanul comic" al lui Scarron, cu hazlia
caricaturala a vietii comedianilor de atuncif un interes
pentru noi. lar ,,romane" ca al abatelui Prvost, al XVIII-lea,
au proportii restrânse sant mai mult o
modern a Anglia, cu Richardson,
cu sentimentalitatea cum se lânceda
Noua a lui Jean Jacques Rousseau, pentru a da de lucru
categorii de cetitori, mai ales femei, care atunci era.
Cu toate romantism romanul a dat rostire capriciilor
de tot felul noului curent individualist pe s'au
pus mari probleme nationale, sociale morale, discutiei el a
legat de acela$i cerc de cetitori.
Pentru multi, chiar a apriga mund la care sânt
osândite vremile noastre, el a venit ca o compensare o
gâiere. chinuite sau temnita pur
mecanice au respirat putin aierul unui ideal prin aceastä
deschisä spre
Dar aceia$i functiune a ajuns s'o nuvela
din ziarul de aventura epileptic
bâtâielile, reunite printr'o ilusie ale cinematografului.
s'a Apus. Cine mai scrie azi romane mai
multe volume cu ca pe vremea lui Dickens ? La
a fost altfel.
S'a ridicat o lume care nu poate ceti altceva decât asemenea
povestiri forma-i e indiferenta. Adolescenti din s'au
adaus. biciuire a era conditia o reclamä
dibace a asemenea Cum nu se cere, de obiceiu, nici
poesie, ideie, nici cine nu le poate scrie ?
telectuali cu ceva lecturä erau destui ca sä le fabrica.
ne stabilisdm material moral. aceasta
toti ace$ti fabricanti : doamne cu pretentii literare, profesori cu
concedii de la catedre, industria$i de pagini orick de multe
altä ocupatie nu vor mai pe editorul care li cerea numai o
de
e bine a$a. N.

Cuget 1938. 20
www.dacoromanica.ro
306 CLAR

Fragment din comedia Ce fetele"

de Alfred de Mussel.

In conferinta Traducerile din limba francesä literatura

rnaneascä" (193b), d. N. lorga ni bogate informatii asupra
influentei francese la noi. Printre autorii tradusi, d-sa aminteste
pe Alfred Musset, din opera cäruia Zulnia lorga a
Petru Camilla" (Botosani, 1875). Inteadevär, aceasta
e prima traducere româneascd din marele romantic. De atunci
Incoace, s'au tradus mereu poesii, prosä mai putin,
Interesant e cä, Brasovul insträinat, apare comedia Un capriciu",
localisare de M. D. (1913). Cine fi supt aceste
?
Din teatrul versuri, s'au tradus numai comedii : A quoi
les jeunes de Th. Stoenescu (1888)
de I. M. Gane (1938) ; o versiune a celei de-a doua, datoritä
D. Nanu, zace in manuscript, biblioteca Teatrului National
din Bucuresti.
In ce priveste traducerea lui Th. Stoenescu, usor se poate
constata, din compararea cu textul frances, sä
alcAtuiasa versuri dar se adesea de ori-
ginal, läsând la o parte tocmai cele mai suave imagini ale lui
Musset. Pe de altä parte, adaugä versuri de la dânsul,
total, un plus de o sutä douäzeci patru versuri,
de original. Aceste motive m'au sä tälmäcesc din
nou cea mai comedie a lui Musset, versiune care
sä respecte, cea mai mare cu putintä, de ima-
gini a originalului.
Redau, mai jos, un fragment din actul I, scena IV.
Ion M. Gane,

Scena IV.

SILVIO
Venirea noasträ poate pe fete le goni.
Mi-e teamä, seniore, pe plac nu li-oiu fi.

Prea bine, pot sä fugl, o sä li

Prietene, spune-mi, in ta, vre-odatä
Pe fetele frumoase nu le-ai curtat de ?
Li cruzimea, atunci, prin ce mijloc ?
SILVIO
Nu rade; anevoie
De näscut din sânge aprins, de

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANAtOR"

Nici când galant fost-am, poti, tatä, sä te miri.

Nu ascunsa artä a dulcii mäguliri.
N'am frumoasa iubirii grea,
De când veniiu pe lume, la e viata mea.
strângere de privirea,
lacrim', o 'nteleg iubirea ;
zece ani inbi-re-as, cum la 'nceput iubesc.
Am sentiment puternic, dar nu pot
Dumanii miei, supt ochi-mi, vor a fi pe plac:
Eu sä iubesc numai, de-aceia am sä tac.

LAERTE
Femeile pun, totusi, pe alte lucruri pret.
Li far' de iubire, de mai
Li este släbiciunea de
vor, doar pentru-a fi
Le-am cunoscut, mä crede, cât sânt de schimbätoare ;
cum douá frunze nu-s asämänätoare,
La nici ; dar sigur sä dragä,
de pe una, o lume 'ntreaga.
Picioru-i lat la una, rotund o are,
Da 'n veci n'o sä se schimbe a
In Anglia, vre-odatä, ai la alergäri ?
Se-aleg din cai vre-o patru, ce sforäie pe näri,
Un turn li se aratä, apoi li semnalul :
E vorba sä ajungä, prin calul.
Pe drumul bun unul, tot prin :
Va acela, de 'n cale-i n'or fi ape.
Acesta merse bine, de nu i-o frânge...
Tot astfel iubirea pe la probg-i strânge.
Femeia este turnul : spre te
Ia sama când e apä, sau stânca e prea dreaptä.
Fä ceia ce place, tinta-i nemiscatä.
Dar vezi cu totul neiertatä,
De stai asa, la locu-ti, räsunätor :
turn!, mi-e§ti drag, ci vino, sau altfel simt cä !

SILVIO
Simt bine adevärul din pilda ce mi-o dai,
Dar, de nu pot nimica s'arät prin al meu grain,
Ce-a însemna, seniore, prin fapta mea, vezi bine ?
E doar o 'nchipuire realul pentru mine ;
salon, mä aflu ca o mandolinä,
Ce 'n treacät, pe o pernä, zdrlitä a ajuns.
Inchide 'n ea un cântec, o musid divinä,
Dar, mesterul de doarme, rämâne totu-ascuns,

www.dacoromanica.ro
308 CUGET CLAR

LAERTE
viitor, ascultä atunci de-a mea povatä.
sä-$i primeascä de viatä
Din mânile de tatä, e-un lucru nedorit.
Cäci verigheta este un
Inväluit mantä, noptile de varä,
Tinând mânä spada, pe o suptire scar5.
felu-acesta fata iubitii viseaa
sä apoi te !

Deschide tatäl bärbatului real,

pe fereastä veci, un ideal !

CASTELUL BONCOURT
de Chamisso.

copilandru
$i-mi capul
Cum se vedenii
Din vremi ce de nu mai

umbritele se la mine,
Se un castel. Din vechiul blason privesc,
Cunosc acel turn cu creneluri 'n drum cunostink
podul poarta la fel. la curte pornesc.

Sfinxul tot la
'n floare smoclzinul a
Colo, supt umbra ferestrei,
vis visat...

Dar cetesc nu-s stare

caut strabunul ce s'a
pe pilastru
armele vechi cd mai Lumini de

Astfel addnc stai

castel
De disprutu-ti-a
'n cresc.

scumpe rodnic Eu drumul,

rodul bat,
mull pe din mea
Ce plugul pe tine-I pornesc. Un nencetat.
Trad. de I. Const.

www.dacoromanica.ro
 309

Lipsuri
- tinutä (30 Octombre 1938) -
de N. IORGA

foarte mult pentru buna primire.

spun de la inceput, eu nu impac cu
vorbesc in oricare alta. Dar, de oare ce alti nu s'a
putut cu toti aici, la spatele mien
aceste elemente artistice, de pictura. care ingrozitoare.
Rog pe d. director al Liceului se adreseze la oricare
cari desemneazä bine, pentru da un fond de mai
bun de acesta.
chiar pe directoarea sectiei de de la Valenii-de-
Munte, care este in stare acel fond de mai bun.
Din nenorocire arhitectura nu se poate indrepta : ea
totdeauna nu face de onoare arhitectului care a
o astfel de
Pornesc de la inceput cu ceia ce
Intentia mea este, in acest cas, ca atunci v'am
vorbit de Caragiale, dv. asteptati un panegiric in de
acesta au fost amintirile mele personale, dv. apoi, de pe urma
conferintii mele, o statuie lui Caragiale. Eu am avut
ricirea, de a-1 cunoaste, nu era de asa.
Ceia ce se vede fata liceului este un domn afumat, eu
asigur, tocmai pentru 1-am cunoscut bine cred 1-am
les, - 1-am cunoscut pe eu cram foarte nici el
ajunsese la o prea inaintata, - asigur era un de o
onestitate
Se poate oricui i se pe-o ureche,
dar aceasta nu era o aplecare a sufletului
nu se poate lumii in atitudine. a
bun& reatisarea rea, in cas, nu inaintea unui
liceu, ca pe elevi cum umble intr'o ureche, nu
tea unui liceu trebuia statuia lui Carageale, ci inaintea unei
de spectacol pe care fi putut-o avea de mult.
fi vorbit la spate cea mai contrafacere a pic-
turii care se poate inchipui. dv. sta mai comod, eu
mai cu libertate, sala vine
din toate distruga.

parte de introducere pe care veti gusta-o sau

nu, cum este ternperamentul dv., spun de
aici. aici de pe urma stäruintii vechiului mieu prieten
Dirnitrie Munteanu-Ramnic. Prieteni pe cari pot nurni
foarte putini, anonimi poate foarte imi cere dintre
cineva, fie un lucru absurd, dater supun
prietenului care mi-o cere. El a precedez danturile

www.dacoromanica.ro
310 CUGET

tecele mele o pretentii,

rerea mea, foarte bine, de fete care n'au niciodatä
dramaticá, care din fericire n'au cálcat niciodatä la conservator
care in ce priveste legaturile cu mea acolo numai de
o luna de. zile, totusi uimit de felul cum au intrat imediat
in traditia acstei precedez de danturi,
presintare de aceastá cu câteva
fac, de este lucru foarte greu. mai
este ceva pe se aseazá la inceput,
este pentru ca lumea partea cealaltä, se la
este ráu, pentru cá lumea este de represintatie
doreste se dacá se plaseazá la mijloc, lumea
se intreabá ce conferinta intercalatá intre Cu toate
acestea, mi s'a cerut, am primit, prin urmare vá dau ceia
ce cred ar putea fi folositor.
la mea, cu ocupatiile mele cu dispositia mea de
spirit, vorbesc mai rar nurnai cred pot
mite puncte de vedere, pot presinta unele care
fie primite sau nu.
mari nu-mi fac.
in timpul din am vorbit la Abrud, la
ciatie, sau la Astra, cum se numeste de obiceiu. Am pus vedere
ce campanie se duce impotriva romanismului, ce mij-
loace se intrebuinteaza pentru a ni dreptul de a
acolo unde ne-a asezat dreptul sacrificiul nostru. Am spus
trebuie combatute aceste Noi le combatem cu ce se
dar cei din Ardeal au arhive de
de Stat, - mai mult sau mai putin dar tot au
Scormoniti inauntru, puneti-le la dispositie noi, cari
evidentiem drepturile poporului romanesc, ne vom servi
de A trecut o luná, n'am nimic, ceia ce
cá sfatul a prins, dar coace incetul cu incetul.
Am fost la o de museu, care
a fost intr'un oras, unde foade multi bogati exploata-
tori de petrol, care doar vine din adincurile
nesc foloseasca cultura poporului romanesc.
acolo am aflat un lucru care se poate face aici. D. Dimitriu de
la a de la societatile de petrol de
tot ceia ce trebuie, el are un museu la Am dat sfa-
turi in ce alcätuirea museului, a venit vremea fie
urmate sfaturile mele.
Am fost la Iasi, unde am un Dv. unul,
ceput bine. Mi s'a spus s'a mai adaus ceva pe
lui Andreescu, de prima ordine in domeniul
frumusetii aveti, cred, un Luchian ; multe cipii
bine
La Iasi nu era, - un mai mare dar cu
pulatie asupra nu chemat dau explicatii, dar
mirositi populatia aceasta de unde iese. li-am un mu-

www.dacoromanica.ro
NOUL 311

: Comisia Monumentelor Istorice, in palatul lui

li-a un museu.
Li-am dat sfaturi in ce priveste intrebuintarea museului :
dem, nu-mi fac in se urmarea acestor sfaturi, de
ieri am cetit unul din discursurile la Academia francesa,
unde se vorbia de musee, intocmai cum am vorbit eu. Adecá
despre museul inutil care este despre museul util, cu efect
asupra educatiei unui intreg, care nu este nici in Franta, de
confratele mieu, de la una din Academiile din Paris, a asigurat
lumea de acolo functionarii de museu au alt
sistem de primirea indrumarea publicului, lucru de care má
indoiesc.
Eu o incerc anumite lipsuri care aici. nu lip-
surile acelea care sânt pretutindeni, lipsuri mari pe care nu le
poate cineva, ci este vorba de care se pot
foarte in care transformä atmosfera
moralá de multe ori aspectul material al unui oras.
de ce vorbesc inaintea dv. de aceste lipsuri care se pot
nu fac un memoriu cutare sau cutare ministru,
care are in sama lui aceste lucruri ? eu cred
ar avea Guvern, de frumos fi planul pe
care anuntat, de drastice ar ti mijloacele, - in
mentul de mijloacele foarte drastice, - care se intrebuin-
nu societatea se lase in sama Guvernului.
Guvernul face ce poate, societatea sustine, dar nu toate
trebuie piece de la Guvern, de bun, de
de activ ar fi ern. Ba zic mai rnult : se
o face totul, este bine, dar in acelasi este
pentru societatea se a nu mai face nimic de la sine,
societatea pierde spirit de incredere inteinsa,
elasticitate in a cunoaste nevoile vremii a le satisface.
societate nu este o de oameni, dintre cari unii,
aici, altii se pregätesc pentru acea
petrecere de care este Corso de la Ploesti, impotriva
eu am un vechiu
Eu cred lumea se poate pe trotuar, eu cred
un vehicul are el dreptul de a circula n'are che-
marea de a impiedeca pe acela care trece intr'un vehicul, de
unui numär de tinere cari n'au ce face se
cum mele, pot, le pre-
fac in realitate, pe guvernarii mele, care nu este de
memorie cum inchipuie cineva, pe vremea mea, se
primbla lumea la atunci li-am pus lanturi in mar-
genea trotuarului. Nu li-am pus ; foarte
lume a fost contra lanturi azi tot se mai
pástreazi dar lumea s'a deprins a nu mai merge prin
vehiculele.
(Urmeazá.)

www.dacoromanica.ro
312 313
NOUL SÄMÄNÄTOR"

Oda francesá cAtre Lamartine a lui traducerea lui Gh.

A. MR. DE LAMARTINE
-Par un jeune Moldave - D. DE LAMARTINE
- Oda unui Moldovean -
(Traducere.)
Grain de sable emporté par le torrent du monde,
Je roule au gré de destin.
Et, sans sonder la nuit en erreurs trop féconde, Precum firul de de al lumii râu
Je ne veux point savoir mon principe et ma fin. purtat de a mea
Qu'importe mon bonheur, fragile créature, cercând al noptii cursul de visuri ingrecat,
De connaître le germe mon étre est conçu ? Nu dorese a de unde si'ncotro fatul mä
Celui qui du chaos a tiré la nature
N'est-il pas l'inconnu !... Ce fericirea
De-a cuuoate elementul dintru care s'a fácut?
Téméraire mortel, sur ma bible nacelle, Oare cel ce din nimica pläsmuit-a pe
Dans le sombre océan des profonds, Nu-i el nepriceput?
Si j'osais m'engager..., de la nuit éternelle
Pourrais-je découvrir les abîmes sans fonds ? luntre zdruncinatä, eu, de sumetie,
Voile mystérieux, inabordable échelle, Peste-oceanul margeni a pluti cuteza,
Dont Dieu seul peut fouler les gradins ténébreux! Fundul volburii adânce, peste-a apelor câmpie,
Voudrais-je, défiant le monarque des cieux Ori mäsura?
Pénétrer les secrets de sa immortelle ?...
Hobote misterioase, scarä'n veci neapropietä,
L'insecte vil qui une fleur Ale numai zeul treptele !
Peut-il faire écrouler la vaste pyramide ? Oare cine va o lucrare-atat
L'aigle, amant de l'horreur, A Monarhului puternic ce nu-1 pot inchipui?
Sous l'instinct qui le guide,
S'élance dans les airs care roade pe a primäverii floare
Au milieu des éclairs, Piramida ca darme ar
Mais, soudain, ébloui par les feux de l'orage, Precum ce se-apropie de soare,
Il sent fléchir aile... et tombe sur la plage. Späimântat de fulgerare, care aierul despia,
Ainsi notre âme, aveugle en sa crédulité, Simte muiatá si-obosit pe
S'épuise vains efforts au livre des ;
Et, se lassant enfin de ses mintea, vánturatá de ideile desarte,
Retombe en obscurité. Nu'neeteazA ca cerce a misteriilor carte,
Dar, in obositä de adâncul
Bannissons, bannissons cette aride espérance, intunerec cade, de-unde ea a purees.
Mais de l'Etre par qui tout doit naître et mourir
Et qui voit le passé, le présent, l'avenir din a'
Implorons la justice et chantons la puissance. a' Proniei prin care toate mor,
Ce cum trecut fatá vede pe viitor,
Que la foi de nos cceurs vers son éternité Al ei dreptul noi cerem, puterea ei.
Monte ainsi que les flots de l'encensoir qui tremble.
Soleil, peuples, nature, entonnons tous ensemble Naltä-se credinta noastra cätre-a cerului
Un hymne son immensité ! C'a miresmei ce s'aprinde peste-altar,
Tout proclame son : le ciel, la terre l'onde ! Stelelor, noroade-a' lumii, sä armonie
a fait le soleil pour éclairer le monde, Pe Acel ce-i margeni putere
La fleur pour embaumer, l'oiseau pour enchanter Din Spicuitorul lui Asachi.
nous pour l'adorer, - et toi pour le chanter!

www.dacoromanica.ro
314 CUGET CLAR

lustre voyageur, la destinée !

Laisse aux faibles mortels la et les pleurs...
Par le souffle du nord si la fleur est fanée,
Le chéne montagnard se rit de ses fureurs...
Pour moi, qui suis peine au printemps de ma vie,
Quand le malheur viendra me soumettre ä sa loi,
Les yeux levés au ciel et le plein de foi
Je bénirai de Dieu la puissance infinie.
Car je sais que il est un tribunal
la vertu rayonne, l'on punit le mal;
Je sais que l'éternel, au vice, l'innocence
Réserve la mort leur juste récompense.
Ah, si les doux objets de mon plus tendre amour
Loin de mon souffrant s'en allaient sans retour,
Quels horribles tourments..., mais que dis-je..., faiblesse !
Dieu peut-il m'arracher mon unique tendresse ?
Dieu voudrait-il ravir jamais,
De mes affections les précieux objets ?
Non..., je sens dans on un rayon d'espérance :
Celui dont la 3nté surpasse la puissance
Aura pitié de nos regrets amers
Et nous rendra tous ceux qui nous sont chers.
L'ami qu'on a conduit tristement la tombe,
Nous attend dans le ciel pour nous tendre la main,
Et l'enfant qu'on a vu, pareil au fruit qui tombe
De la branche agitée au souffle du matin,
Se détacher, hélas, des de sa mére
Et retourner flétri dans le sein de la terre,
Au chant des séraphins, dans un riant berceau,
dort en attendant les baisers de son Ore,
Et, lorsque vers le ciel, travers le tombeau,
Pour prendre notre vol nous ouvrirons nos ailes,
Amour tendre amitié, caresses maternelles
Nous retrouverons tout aux plages éternelles.
Et toi, chantre mélodieux !
En pressant dans tes bras ta fille et ton Elvire,
Et, sentant dans ton céleste Mire,
Tu courras prosterner ton front majestueux
Devant le du
Alors la voix de l'Eternel
Te dira : Joi, qui fus mon barde sur la terre,
Méle tes saints concerts aux saints concerts du ciel !"
B... A...

www.dacoromanica.ro
NOUL 315

Cerul, apele, toate laud' al lui nume,

El ursit-a pe lucealär ca lumineze'n lume,
Floarea ca parfumeze, de a-i :

Noi adoräm, pe tine s'aibä cine cânta

Cálätorule märete, este a ta soarte
Altor plânsul suspinul cu miseria
Vântul aspru'n timp de când aduce florii moarte,
Unui arbore de munte de furtunile nu-i pasä...
eu ce'n primävard abia a mea
Când veni-va nefericea m'apese pe pärnânt,
Ridiand spre ceruri ochii cu un cuget de credintä,
Cuvânta-voiu si-atunci bine lui nume nalt sfânt.

cer domneste-al tribunal,

Unde rául se se moral,
Stiu curnpäneste fiescare a
moarte räsplátirea cea mai dreaptä.
Dac' obiectele dorintli ce mi'nsuflä duiosie,
De la mine-odinioarä ar vrea soarta a räpi!
durere - dar ce urgie
Oare poate un ?
Nu..., simt 'n mine a dulce
a cärui pe putere covärsazá
De-umilite rugi lacrimi niciodatä s'a 'ndura
inimii odoare in va pästra.
Companionul ce petrecem 'ntristare la mormânt,
Ne cer, de a sa
Pruncul carele ca necopt cade pe
ramul de Breas se cuprinde,
Chiar asemenea rupt din sin maicii
ei lacrimi se
Unde'n lumea fericirii, de
Dormiteazä pe-un pärinte iubitoriu.
Dup'o virtuoasä cer and, dinioare,
Prin a' stelelor noianuri aripioare.
duiosie, pe-amor
Le-orn alla-le intrunite traiu nernuritor!
Cântäretule al ta
vei strânge'n cer brate pe cea duioasä,
$i xtasul creclintii vei pleca märeata frunte,
'Neinsä de cununi verzite de coamele cärunte,
Vei s'auzi decretul vesnic al cerescului pärinte
Ce armonioasele cuvinte;
Tu carele 'n lume fost-ai al mieu bardul
a ta cântare versul ceresc!"

www.dacoromanica.ro
316

SPORT'.
Era cald... caldurä prevestitoare de
ploaie. de-acasä inocentul de a merge la un ci-
nema. nu doi
pasi pe minut, intarzieiu. Ceasul din turnul Primäriei
de vreme ce represintatia de trei, aveam de
vre-o jumätate la cea de cinci.
Rämäsesem locului, cum omor timpul, ce mi se
oferia cu seninätate de mucenic, incepusem
pas gräbit o una dintre
lativ vastele cunostinte. In voiu ucide cu pläcere
timpul, prelungindu-i, pe posibil, agonia. Ajunseiu din
duduia o porniiu de :

Ce pläcere te ! Unde mergi ?

- La match
o de castravete murat: väzuiu hoinärind singur
ochiul la ceas väd nu s'a timpul
-
de cinema.
...nu te mai retin. La revedere!
- La revedere ! ...Dar tu, ?
- Eu ...nu mi-am stabilit itinerariul; vrea merg la
cinema.
- Ce cinema! pe cäldura asta la cinema ! Hai mine. E
ceva teribil : Ripensia - Crisana. Match, a etape
divisionare.
Auzisem mod vag despre Ripensia, Crisana, match,
etapä divisionarä, cetind prin ziare, dar fond habar n'aveam
ce erau toate astea. Tonul invitatiei nu la
Duduia privi ceasul : pierduse cinci minute mine.
- Vai de mine, n'ajungem la punct ! tramvaiul.
Ne agätäram de un tramvaiu care ducea spre adecä spre
arena de football, un detasament de sportivi, din toate
anticele-i organe componente. de era vitesa
servitor al ferate tot nu sta pe
ce tovaräsa mea sprintena pe nu cum se
dintr'un de viitor sportiv, nemeriiu de scarä,
serios pericol starea de echilibru. Noroc
napoia mea era gata sä urmeze un domn, nevoit ser-
de punct de sprijin pentru revenirea positia initiala.
tramvaiu, o imbulzealä de abia puteai Pierdusem din
ochi pe care avuse inspiratie sä
ca aceia care functiona in tramvaiu, - noroc nu
eram strugure.
Cu mai bine", ziseiu ; dacä n'o mai la oprire, o
' aceste pagini ale unui din Oradea, elev de
Dinu Tänase, publicate Tara visurilor noastre, pentru
critica dreaptt. -N. lorga.

www.dacoromanica.ro
NOUL 317

englezeste o las facä sport solo. Gäsesc eu, apoi,

pe
mai eram pe cale
-
cum sämi justific purtarea englezeasa. Obiectul
: duduia, - a preferat,

transform, la intentia
tra-
duetul. Toc-
pusilor Maiestätii Britanice in :
- Unde te duci ?
- Ah ...Nu te observasem te cäutarn.
Era sä uit; la tramvaiu n'am plasatorul n'a dispus
de forta pentru patrunderea masa de resistentä
de pasageri.
La teren, lume multá ; unii cumpärau bilete, altii copaci;
slat in compania altor sportivi, specialisati in
escaladarea gardurilor. Turci cu semi*.
calitate de cavaler, mä iau Cum la ceva
nu prea pricepeam, am luat bilete a cäror denumire suna
mai frumos nou pentru mine : Le presintäiu :

- Vai de mine Ce-ai ?!,-

stäm de minute picioare, in soare
smulse, prompt, din le la casä.
Un individ cu baston rosie la ne conduse la
locurile noastre.
Lângä noi domnul care scäpase de cädere suirea
tramvaiu, o doamnä o pasionatä sportivä, niste
de jandarmi.
am auzit un fluierat au pe teren unsprezece
erau veni ideia sä bat din palme : o
privire a vecinei mä lntr'un ropot de aplause, apärurä
unsprezece ceva mai modesti ca un fluierat, au
alerge toti, fugind unul spre altul, sä se
pocneasch reciproc câte-odatá mingea.
Cei doi se tot aruncau pe jos, bani,
de ori ajungea mingea la ei. Când n'o nemeriau, se scutura
plasa, arbitrul se opria jocul, unii se altii se
injurau o iar d'a capo. Când vre unul din poposia
pe un timp mai indelungat pe jos, se intrerupe jocul,
pompierii, - nu pentru foc, dar tot ei fac pe sanitarii, -
scot de pe teren. huiduieli, dând prilej sportivilor
spectatori sä-si etaleze de posibilitäti domeniul
scotând sunete de o intensitate care dau impresia
te la un congres european surzilor :
Mäcelarule, la oase, huo
- Vai, ce brutal e calul zise duduia care adusese admire
ceva pe mine, pacifist convins.
- Mda, zic eu cu jurnätate voace, - mine
e o stranie metamorfosä la mijloc : de la mäcelar la
Strasnic Dar eram convins cä, sau domnisoara gresise, sau era
un de vreme ce nu vedeam niciun apropiere.
Mai am aflat nu e nici mäcelar nici cal, ci pur
simplu Dobay.

www.dacoromanica.ro
318

In
- Foarte pasionant avem matchul cu un avans de
goaluri...

-
- Da, natural, zic eu..., acum hai la un cinema...
priveste-te
de intelectual
judecä-te singur. Azi, ai pretentii
habar n'ai de sport ; vrei pleci de la un match
ca astepti putin vezi celebrul de ceas
-
al Ripensiei.
stare
de la Ripensia,
un ceas mai
de calici de nu-s
la lumea ?,
ziseiu eu, Inciudat.
Ne din primiiu o lectie de football,
mai in intunerecul footballistic al
nefericit posesor eram...
- Legätorul e minunat, ai observat 7, zise profesoara, ca
- Ce - nu
- de

- Vai de capul
avea eu de
Barátky
niste
de
se poate numi

- Da' ce? e doctor in

- Ce doctor litere ? e
Un Turc vindea cu garniturd de diferite alte
lnterlocutoarea mea voi ia dar nu putu
traducä dorinta in fapt, poseta mi-o däduse sä i-o tin
eu n'o mai aveam la mine. Fugiiu la locurile noastre, o
privire de Sherlock Holmes, jur intorseiu s'o anunt
poseta a plecat destinatie necunoscuta...
paus, la
unul pe altul in
se revärsa din
ca

- minge
doar
-
indivizii cari se goniau
de noroiu de-abia se mai tineau
ploii care
pe picioare, pe jos din douä 'n minute.
Pe ei vedeam practicând un de water-polo, amestecat
un de cotonogealä, adecä football ; dar nu dumiriam cam
ce de sport noi, eu ceilalti cari in tribunä
gura la jucatori, - doar palme. Domnul de
mine, - tramvaiul, - mai dovedia aptitudini sportive:
se ritmic, batista pe chelie... la el, observäiu
e ceva mai ca înainte de ; un :
mai odatä poseta rätäcitä privindu-ma
o imputare de supt rotundul rneu vecin. Reveni astfel, cu
concursul mieu, ceva mai jerpelitä ca fiul risipitor.
Dobay, metamorfosat iar in cal, mai resonanta cavitätilor
abdominale ale portarului crisanist : acesta se in noroiu.
Jucatonii se arbitrul primi tandre
Strigäte, gata... Sportivii cari se cotonogisera
reciproc de minute supt privirile noastre admirative, ne
mai odatá. Apoi douä de statui ambulante de
schilodite, terenul.
Am noi din Ne acum märunt, cu Mite

www.dacoromanica.ro
NOUL

intentii de impermeabilitatea veSmintelor.

nu mai am asemenea iesiri sportive, ca exercitii de intepenirea
oaselor pe scandurile tribunei, urmate de crossul prin bältoacele,
venetian, abundent räspândite pe din jurul
stadionului..
Tovarása mea, din contra, era o entusiastä in acest
domeniu. intâmplátor, câteva Dumineci, suficient
pentru a converti. Are ceva iresistibil sportul, footballul, ceva
care te nu rämânea rece, de te 'ndeamnä, de te
chiamä"; nu pot explic convertirea mea.
Din când nobilele de a se lovi cât
mai precis al jucätorilor, mi se aprinde
rinta de a asista la un match toväräsia roman care
a enuntat, veacuri in -
putea afirma un
match de football - mens sana in corpore sano.
a botezul mieu de sportiv.
De nu credeti pe cuvânt, poate confirma mea
football.
Dinu

PASAREA DE AUR
colivia de argint, o de aur
Imparte cântu 'n patru din magicu-i tesaur...
albi, cu petale,
fluturii s'opresc din zbor de pe cale
de smarald gândurile
dor de zábrele....
Adelina 1.

SONET
Cdnd cm scrdSnind se
Cu gdnd 'n luptä
Md 'ntreb lumea viitoare
din tot ce 'n sdnge se
cea mai larg
Nu vede 'n spada
pe-aceleasi
De pace 'n largul vestitoare.
E tare cel de 'nfrdngeri mute,
Cu 'ntelepciunea singur' avutie,
rdvna de-a 'nfräti, azdnd, noroade ;
'n goana nu
Cam std pecetluit izvoade,
Sd 'n märetie.
Al.

www.dacoromanica.ro
320 ET CLAR

Mistificatori...
câmpul literaturii noastre, atâtia mistificatori,
te datä, atunci când bunul trona cele ale
scrisului, nu se incumetau dea expresie cugetului simtirii
decât aceia cari adevär o vocatie, un läuntric.
De aceia cärtile care rämas de la ace$ti zämislitori de
frumuseti artistice pästreazA un echilibru interior, o sinceritate a
continutului, o formä, de decentä.
färä astäzi urma$i demni ai acestor ostenitori
destelenirea cârnpului literar plugurile de aur ale inspiratiei,
venitä ca o binecuvântare dumnezeiascä. Dar, cine ar putea-o tägädui ?
sânt dintre aceia, multi, cari, lipsiti de duh al
artei, cu o infiorätoare sterilitate de simtire de cuget, vor sä
aparä, totu$i, ca scriitori. pentru nu-$i pot face u$urintä
drum scrisul literar, ace$ti au anumite formule,
de a$a-zisä inovatie artisticä, formule care nu pot fi decât
de cei initiati".
poate da lesne sama oricine la nu poate fi vorba
deck de cei mai cahficati mistificatori ai artei. Fiindcá una este sä
dore$ti inovatia s'o slujesti procedeele bunei cuviinte alta
este sä scrii stil dupä canoane al dror
scapä chiar initiatilor".
Eminescu, spre a da un singur exemplu, a revolutionat mo-
dalitatea de expresie poeticä, dar nu a bruscat legile bunului simt,
cum fac inovatorii" de astäzi.
Arta este, de subordonatä normelor de armonie,
de logick cine cautä sä ne de prin mij-
locirea unor creatiuni literare hibride, abracadabrante, este un
adevärat mistificator.
Din Viitorul". N.
*

Viata Basarabiei, VII, adrnirabilä traducere din poetul grec

Museos, de d. Gh. Simenschy.
Tot acolo despre relatiile generalului Stoika cu Basa-
de räzboiu. notitä micatä despre de curând
dispärutul Alexandru David, autorul Bibliografiei Basarabiei.
Foarte traducerea limpede a lui Cyrano de Bergerac, pe
care o dlui C. Stelorian.

www.dacoromanica.ro
 9

FRUNZA
Se 'n se
Clipesc 'ncet din ;
din addncul din
Sosesc mereu talazuri de lumind...
prin poieni, aleargd
Pe cuiburi tainice
viers domol si-aprinse desmierddri,
n alte lumi..., ce le-asteptdm
Dar de pe-un o se desprinde...
Tot ceru 'n larg zdbranícul 'ntinde
ca prin farmec tac.
glasuri triste se pornesc de-aiurea...
Si-ascult cum din pddurea
Cd i mai purin o 'ntr'un copac.
G. Tutoveanu

ELEGIE
Pe-o de lumind mi-e
intr'o doard, - de-un colt de raind
de acolo trece pe coboritul stor,
De care astázi nimic nu md mai chiarnd...
Nu mai privesc nici nici in pre oglindd.
De nu mai cd nu-mi mai anii.
Din carte sd se
Lungi brate purtdtoare de linisti grele, stranii...
bine imi e, totusi, tu n'ai intelegi,
Pentru cd nu taina pribegi
Cari se 'ntorc la tot de ce-au
nu tii nici visarea ce e, nu viersul
care mersul
sufletul din tine, de pax'ai fi

III, 21

www.dacoromanica.ro
322 CLAR

Literaturi aier

A o
cosmopolit al din Grecii,
Coptii Evreii

ce interesa pasiona Ger-

man, a in volume, mai mare
care nici n'a
zilele
viatá, pe când umilii redactori lrzii ai Evangheliilor,
limba inteleas de notiunile
jurul predicatiei morale a lui Isus. au

admirabile forme liniile

unei logice umane
nu numai se se afari
de nevoile. dupä
ale omeniri, care facem
o servim, dar e
picioare forma se pierde
lesului. lume se
crimi, iar grupul de chinesi ai ai inimii
de balauri de
cari cred face minuni. Simlirile
vesnic asemeneti sine duioasä a
ele de care umani-
nemuritoare, iar zängnitorii de silabe
care nu se niciim
operatiile Ion o ca pentru mull zece
oameni. ca fabricanti ai care nu
nici un singur se a-si
jurul
ca un ar fi acolo. profesori
cer ra-
bun simt claritate,
de ruginiti ai
Regale. de la mare feciori
onesti trani, Blaga, a doua zi dupá un volum
din care nimeni nimic. vine s vor-

www.dacoromanica.ro
NOUL 323

despre

trait noi prea ca a rnkrturii

acestei desordini
N.

Eminescu Shakespeare.
adesea te jale,
Prieten al sufletului mieu :
al anturilor tale
Imi sare 'n le repet
Atat de esti tu de mult,
azi glasul :

Ca Dumnezeu te-arAti mii de fete

'nveti: un ev nu poate te 'nvete.
fi tu peLlume,
fi iubit te iubesc,
tot ce simt, de este sau bine, -
Destul simt,- tot tie-ti multamesc.
Tu mi-ai deschis a ochilor
M'ai ca lumea s'o cetesc,
Gresit cu tine chiar gresala,
S'ades tine-mi este.
Cu tine, da.... eu am trei
Din care mintea mi-o culeg,
Cu a ta dulce,
A' lumii visuri eu cu le

Mai am pe-un Cu-acela

Problema mortii lumii o desleg,
S'apoi mai am totul pentru mine
Uu alt maestru, care viu tine.

Dar despre-acela ah, ici vorba nu :

El e modest totusi foarte mare.

el, ori spuie
La -, tot pare.
vezi, pe-acesta nu-l:fspun
Nici el nu vrea orisicare,
el nu vrea
El tine mult mai
(Ms. 2262 Acad. Rom., fol. Din Románese.)

www.dacoromanica.ro
324 CUGET

inclieptäri
- (30 Octombre
(Ut mare de

Acum oamenii ar avea dreptul sá un lucru, care nu mai

este. avut o pe care distrus-o. La inceput am fost
miscat de moartea acelor copaci, de evident circulatia era im-
piedecata. a fost alt mijloc de a impiedeca
oarecare, i-a venit in minte cuiva care era con-
silier care se pricepea la o
mare de in mijlocul Toatá care incunjura
numentul mai trebuia sa incunjure placinta consi-
lierului municipal. s'a un lucru ciudat. Din fericire plá-
cinta aceia a
Dar, când m'am dus la Iasi, am se poate mai
in fata Regele Ferdinand, o doamná din Iasi,
cu talent pentru sculpturd, a fácut un monument al rázboiului care
a fost plasat in nu intr'o ci in
strázii. Dar i s'a cuiva cá nu este de ajuns, atunci a mai facut
ronduri a pus unul altul inapoi. Dar n'au fost
cu aceasta : au sadit niste brazi cari tot vor
creste. merge cineva Copou, pe boiereascd
de frumoasa, se loveste de un rond cu un de
copaci, pe urmá este monumentului, a cu
viatá de acolo, cu nasul acei brazi. Este absurd !
de gust.
Dar eu am aprobat desfiintarea d voastre nu pentru
i, ci pentru felul cum era atunci. avea
niste felinar foarte luminoase afará. In interior era intunerecul
mai absolut. era o de mult mai miste-
Corso de
Dar, vede0 dv., cu o nirnica s'ar fi putut impiedeca toate
aceste lucruri s'ar fi putut face Dv. nu aveti un parc.
Sá rásufli praf, se poate la Corso,- fum de penzinj,-dar
sufli aier curat, : ? Nu este. Dar nu departe dv.
este o admirabilá padure, pe care o strabat une ori pe

Germania ar exista o ca aceasta,

care, e drept, fi numai printr'un sat de Tigani,
ce nu s'ar Curn s'a nu s'a
cineva care desfiinteze satul de Tigani de pe margenea
nu-mi inchipuiu.
Vei intreba dumneata, domnule prefect, ? Cum am des-
fiintat eu, prim-ministru, spectacolul din Dealul
Mitropoliei. era pe
lui in pajuri, dintre care uneia ii
alteia coada, pe grádina Mitropoliei cu o
clopotul mare vaca era desperatd cá o nu

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR"

se auzia glasul vacii din causa clopotului. fie un congres

interparlamentar, pentru care se adunase multe milioane. Prese-
dintele Camerei precedente spunea pentru el i-a invitat, el
are dreptul, supt alt Guvern, milioanele. N'am putut primi
aceastá teorie am spus : nu, milioanele le iau eu, cum era
vorba sá se cheltuiasca zece milioane pentru parlamentari, am
adaus dau milioane pentru parlamentarii straini, jar cu
restul transform Dealul Mitropoliei. cu totii cum
acum aleie.
Dar erau acolo chilii o foarte
a directiei ori a administratiei Mormintelcr eroilor.
risesc atunci am dat ordin se din urmá,
m'a durut pentru banii dar am dat jos casa' unde se
adunau administratorii mormintelor eroilor.
Dar mai erau calugarii. unul din ctitorii Patriarhiel, pentru
eu am aruncat ideia patriarhatului dar mi s'a pus in
vedere excomunicarca dacá ating de augari. Am cre-
zut aceasta are valoare ziva, nu atunci intr'o noapte
am pus lucrátorii se suie pe a
doua zi s'a o calugárlor de acolo.
va fi darâmat in satul de drumul mare de fru-
moasa padure, va rog sá má invitati pe mine. Voiu lua parte
la serbare cu cea mai mare multamire pentru trimeterea Tiganilor
la rostul ca nu ni compromita obrazul ie$ind in
margenea la doi pasi cele mai frumoase sate,
care nu iese in fatá pentru nu se : pe
cu greu aduci sa pe pe Tigan cu greutate
din frunte.
Cum este piduricea de frumoasá, n'ar fi greu se
tragá anumite curse de automobile ar trebui toata
se primavara, vara, toamna, aier curat
din acest dar lui Dumnezeu care este páduricea.
lata cum anumite lipsuri.

Dar, lipsuri, avantagii ale avantagii

ale desvoltárii speciale a Ploe$tilor, pe care le
De exemplu este sigur este numai un tárg.
A fost un sat al lui cum Stoestii este Stoe.
vremea lui Viteazul, au trecut catre Ardeal pe aici.
Drumul prin padurile de la Sinaia este lucru relativ recent : acela
era drumul hotilor; drumul negustorilor era de partea
Prin urmare a fost saw! acesta. Mihai Viteazul a locul unde
se gase$te acum orasul, el avea niste curti pe aici.
s'a ajuns la noi, din vechiul Regat,
Orasele fost la inceput locul unde se adunau ca
produsele cumpere anumite lucruri. Prin urmare
nu cetatea, este la basa .vietii noastre Dv.
avut marcle avantagiu cu orasul. Bucure$tii n'au
cu s'au ales acele pe nimeni

www.dacoromanica.ro
326 CUGET CLAR

nu le mai poate Din fericire a venit Chiselev cu

lui voit intreceti cu ea prin bulevardul dv., care este frumos,
dar putin prea mare : o prea mare pentru o carte care nu
se poate in proportia Dar n'au avut maha-
de desfiintat, pe venind cineva de la ce
acum, in ce priveste uncle, cartiere din Bucuresti, e
ingrozitor, Celelalte mahalale, care merg Pantelimon Cer-
nica, de aceiasi calitate.
Dv. nu prea aveti mahalale. Cänd vine cineva de la Välenii-de-
Munte, nu o mahala. vine cineva de la Sinaia,
o o avenue cu casele de pe
margene incep se Acesta este un foarte mare
avantagiu.
avut alt mare avantagiu. Inteun moment, din Peninsula
Balcanica veniau oameni sâ se aseze la noi, au venit gospodari
din Balcani, cari s'au romanisat, oameni ca-
curat, pentru cá acolo Tiganii sânt putini nu transmit obi-
ceuirile de
au venit numai ei represintá o miniatura
de asezare pe Tigani au mahalalele din alte
orase.
avut alt noroc. Au venit Ardeleni,
chipul : pe sirázi care in
deosebite directii. Este aproape singurul care e
acest tip ardelenesc.
Dar, zice, sau Giurgiul sau Turnul-Mägurele ? Acestea
facute tipul rusesc : in pe urmá
ofiterii rusi de la au tras raze. avem
nostru, in care te incurci : nici de orientare ; avem
piatä cu care in deosebite directii, tip arde-
lenesc, tipul rusesc care se fâcea ca la Chisinau. era
un haos de mahalale pitoresti : au venit i-au suit pe Cazaci
pe cai au dat Cazac o bidinea un vas cu :

ce vedeau o casä care inainta prea mult, o insemnau cu

in urmä venia alt de Cazaci, care desfiinta tot
In s'a intrebuintat alt sistem. Era o jidovime ingrozitoare,
s'a intamplat a izbucnit focul, dar, in cineva
vin agentii mai dat sama agentii
vreme ca ofere colaborarea pentru aceastá
tire a cartierului. multe sisteme ; dar sisteme legale
cu care se poate lucra.
Aveti pus o statuie, care nu este a
Libertatea nu se niciodatá ; iar amintirea
Candiano-Popescu merge de-a dreptul la Carageale. imi
inchipuiu statuia Libertatii ar trebui in fatá Caragiale :
libertatea lui Candiano-Popescu cu Republica lui de o noapte
sá se uite la Caragiale, Caragiale sá se uite, cu o
intelegere, la Libertatea lui Cahdiano-Popescu.
Aici putea pune inaintea Liceului pe dintre de
au lucrat cere statuía ei. Ce

www.dacoromanica.ro
NOUL 327

ar fi ati pune un general calare inaintea de micului

tal Boldescu al dv.? averi mari : de ori trec pe
acolo ce conditii stau bolnavii, pun o intrebare
in ce priveste mima oamenilor bogati din Dar ce fi,
s'ar pune un general cu sabia afara ?
generalul acesta ar h un chirurg, treci de-a dreptul pe la general,
inuntru, s'a ispravit. Esti operat.
Dar, aveti aveti statui ; strázile cam
dar acum s'a dat directie, de este acolo un dos de
care totdeauna.
Trec pe statuia lui Duca, pe care 1-am cunoscut bine, dar
sânt sigur nu fi unde se pierde cu totul,
ales acel
cci nu se vede de cei mai multi nu ce poate
semna, dar, de ori trec, partea din dos a unei case banale,
mascatá de nu ce lemne incrucisate, care nu se
de cu ceia ce am voi se acolo.
este vorba de spatiu, sá fie este de
fie este vorba de aier, rsuflam aier.
Toate acfstea trebuiesc date jos, ca se vada, cum zicea ráposatul
Kalinderu odinioará, era vorba de nu ce de la
care nu mai functiona de mult. L-a intrebat cineva: ce
facern cu masina aceasta ? el a cu carac-
terisa: nu, se sá se
- la Brasov o cere cladirile cele mai
importante din in jurul ei. Nu negustor, venit de ori-
unde, se poatá aseza acolo. Odinioara locurile se cu
bun rost. be exemplu, la Bucuresti erau Gabrovenii, Lipscanii,
Fanariotii, gospodari ai secolului al XVIII-lea, au
Bucurestii dupá normele Constantinopolului, care ale Bizan-
tului, acestea ale Romei lui Constantincel-Mare. Oamenii au
stiut ce sá Aici a venit cu pe care le vinde,
felul cum le vinde, este un adevarat amestec, in care nu se
va putea introduce niciodata ordine. Dar nu ne atingem de lu-
cruri nu se pot schimba.
avut o veche, pe care eu o judec mai
ales ce priveste interioará, aveti o ie
care dovedeste de gust din anii 1880-90.
raposatul rege Carol a fost un monarh foarte mare pentru
organisarea Romaniei, pentru pentru prestigiu, dar
regele avea un gust foarte dubios. De exemplu acelea
frumoase de la Palat au fost trecute supt directorului
tehnic, ca fie curate, netede. $i sistemul acesta a se
tocmai elementele acelea, de interesante, care cedeaz,
vii cu tesala peste La ati dv.
n'ar trebui sá fie acolo.
Vedeti, la Brasov admirabila veche din secolul al
X,VII-lea, care este pe basa celei mai vechi de acolo ; apoi
faceti pasi Biserica a Sasilor.
Acum ati avut norocul de a avea la pe d. Toma
Socolescu, datorati acestea, potrivite pentru un

www.dacoromanica.ro
328 CUGET CLAR

mare oras, dar in dosul erau toate care nu mai

trebuiau fie. D. Socolescu a ambitia a da o
catedralri. Eu cu d. Socolescu impac ce biserica,
nu impac in ce pnveste turnul. A atâtea lucruri
turnul acesta ingäduie judec cum 1-am
judecat totdeauna
Dar biserica este - ? Catedrala se pune in piata unde este
Primdria, Statului, comunei se pun imprejur : aceasta
face frumuseta unei pieti.
In once de lume veti vedea acesta : In semeni
lucrurile frurnoase nu le vezi, ajungi la se lumi-
ochii de armonia lucrurilor adunate acolo. poate
schimba: sänt nu li se acorde
reparatii. Apoi ar fi aici s'ar face cládiri pro-
prii. Acum nu mai politicii de odinioarà, inchiriau
la Stat, pentru erau siguri cá i :

o si asteptau ca Statul sá dea inapoi un palat.

mijiocul de face ca acest centru al orasului fie incun-
jurat de o adeváratá zale, o platosá de mari.
dv. care ar fi aspectul orasului ?
Evident cá halele nu se- pot muta, turnul nu se poate aduce
in centru. Dar aveti acel baia comunalä, care pare ca
s'a mutat aiurea, nu se mutá acolo unde le gáseste
nimeni, pentru se da explicatie : intrebi pe cineva
a facut baie. - Nu. - De ?- este prea departe.
Pe când, este baia in intrebi : Cum de n'ai fâcut ?
$i Du baie au tuturor ora-
noasn ! Ofensiva este lucru bun, dar speli pe
apoi merge ofensiva aiurea se mai intoarce acolo.
Nu de o spalatone tricolora, ci de spalatura zilnicá. Acolo
s'a asezat un museu in doua odái. Nu se poate ; m'useul trebuie
fie lucru la museul acela trebuie duci lumea
cu de-a Museul este un lucru nu este un
in discursul acela la Paris, tema este aceasta. Multá
lume spune: tablouri de sculpturi, aveau
in cutare un anumit rost le puneti a tele, pe
praful sá se asupra Nu, toate
la museu! Vederea museului este mai bu de nu
stiu câte lectii se fac in Eu am fost in America, acolo
copii de la primare se pun pe bânci inaintea
din museu desemneazi, in felul acesta lucrurile adrnirabil.
Profesorul undeva vin coplii de-i ce au Vä
puteti inchipui bucuria copiilor când se aprobati bucuria
profesorului când vede ce este stare dea un copil.
La noi trece cineva secundarä nu descopere
nimeni are talent La Misionare eleve
normaliste, dintre care una, Septelea, e extraordinarä, dar profesorii
pe cari i-a avut n'au bâgat de
arttcol d a s'a cerut

www.dacoromanica.ro
 NOUL 329

museul.
inchipuie cineva ci biblioteca este un
Biblioteca. su
perfluu. Au oamenii din Europa apuseana biblioteci sa
avem ! carti le oricum, apoi asezi un bibliotecar, care
e foarte vine cineva ceteascá. Eu cunosc obi-
ceiul : nu este la noi, la Paris era la Biblioteca Aca-
demiei odinioara, toate scaunele se asezau
pe mese un de ceas inaintea inchiderii bibliotecii.
Dar la Biblioteca Nationalá din Paris servitorii nu-si afla
cu jumitate de Lumea este va inchide in
cu zece minwe se aude un desperat :
on ferme, in momentul acesta trebuie sa inchizi cartea.
am una de spaima de acest strigát. biblio-
teci deschise ! In America te bibliotecarii, te
ce te intereseazà, arata ultima carte in dome-
niul ce te priveste, te mini la locul d tale, indatá
se serveste cartea. vrei lamuriri, de conferinte,
ele se de seara. daci doresti aier curat,
undeva in America este o platformi niste fotolii foarte elegante,
poti ceti inuntru, iar, i-ti face multi poti
pe platforma aceasta, vederea : in acest

pe de higienic, pe lectura este de folositoare.

insamna o bibliotecá. Dv. aveti la liceu o biblioteci
foarte frumoasà, cornpusa din carti foarte vechi, pe care nu le
ceteste nimeni. sigur in vre o cincizeci de am fost sin-
care am cercetare am scris
despre undeva in Menionile Ce faci
cu astfel foarte rare ? Se pot schimba cu de acelea
pe care lumea le-ar sa ca un ele
ment rar pentru dar biblioteca . se

de toate din pe care le cere oricine din care

poate folosi oricine, nu cu incuiate. urmi cer-
daca se de a intra in biblioteca.
trebuie primit ca de
acolo. Pentru ca o tara este a oricui intr'insa,
iar nu a ciocoi economici sau culturali, pentru azi, ciocoii
ceilalti, genealogici, nu : s'au amestecat. Aceasta este totusi
o ciocoisati, in care lucru ajunge sa fie in mina
pe tara cere ca toate lucrurile din ea fie in
mina oricui, pentrd numai atunci tara poate fi vie.
Lucrurile care mucezesc sa fie posibilitati pentru viitor.

Este greu ca aceste lucruri se ? Once administrator in-

teligent popular, adresindu-se la Omeneasca, ea
nu refusa totdeauna gâceste ia de la lumea ca sa
foloseasci toati
atunci dv. fi, nu aglomerare de oameni cari s'au
ci un grup organic de adevrati, cari
simt au o de indeplinit o indeplinesc prin munca
sacrificiul tuturor.
www.dacoromanica.ro
330 CUGET CLAR

Cimitirele, material educativ?

Programele educative de intocmite pentru perioada timpului
frumos, au avut au continutul visitarea cimitirelor.
Cimitirele visitatorilor colt de meditatie la
cele eterne, un de la scriitorilor o
arhitecturä funerara, fiecare in parte, toate la un represin-
o lature sau un ansamblu educativ.
Cu o conditie: ca totul sä fie realisat in mod normal. Anor-
malitatea este turburatoare. Seninatatea cugetului este
de contradictie, incheieri deceptionate.
Ce se poate spune unor minli ochi mari
uimiti vor sta fixi priveasca disproportia izbitoare dintre
sivul bloc de al necunoscutului gärduletul de
fier ruginit, imprejmuitor al crucii cu nume de scriitor ?
Convingerea o pentru unii
o parcimoniositate a posteritätii pentru
conclusii de o deprimantä.
domeniul generalitätilor nu o
emotivitate potentialul primejdios.
Cu un pas visitatoii se
scumpe ale scriitorilor din opera amintesc fragmente.
Este o comunitate sensibilitatea care
neste supt neregulatä de
ul nu-i este Face parte din familia lui spi-
semnificatie copilul aduce ofranda
curate
Dar omagiul spontan se ultragiat de ceia
ce vede. Cotoare vestede buruieni
uscati de ochiuri nesimetrice; pe un clin al
dorm ofilite de ale unui buchet
räcacios: micute, in desisuI de ierburi
un de de sau
de n'au ce cäuta aici. prea slabe
pentru negrul greu al d'inauntru.
floare, o piatrá
o cruce vertica'itate, cele mai multe morminte
de scriitori.
desprinsä dintre este acum imagine, care
intelesul ei. de are o intrebäri
nelarnurite pe buzele intredeschise tremuratoare.
Marturisirea unei ipocrisii pumnii
Eu represint institutia ce are mormintele scriitorilor",
spune un domn. E drept, numai veghem la
intretinerea candelelor aprinse".
- Dar n'am väzut nicio floare"....
- Dar n'am zärit din fundul inimei
constiinta a
Domnul CAt despre se poate, e timpul cam
inaintat."

www.dacoromanica.ro
NOUL 331

Minti, räspund valurile de ale crisantemelor, pre-

- därnicie pe mormintele celorlalti.
despre
titatea de untdelemn trebuitoare".
mai trimetem regulat can-
Copiii au rämas sä reflecteze ce s'o fi intâmplat cu acest unt-
delemn trimes regulat", nici candele nu erau pe mormin-
tele scumpe
Un gust de cocleste gurile.
De ce zvonul de glasuri, care ceasuri tainice se desprinde
din gropnitelor nu vorbeste despre ges-
turilor care necinstesc obrazul unei epoce ?
strigoi cari n'au dispärut, de de zori al
cocosului a peste tot, mântuitor ca o trâmbitá ?
Cu pasi indoielnici, obositi, visitatorii se spre
deschideri prea primitoare.
n'ar fi mai bine, ca, atunci când va
putea fi programele educative de Joi sa mai
visitarea cimitirelor.... C. Dinu,
profesor la Liceul Gh. din Bucuresti.

MAI VECHEA
LITERA1URA GERMANA.
SPITALUL DIN VERONA
de H.
spitalul din Verona 'n graiul lui de
In pat, friguri chinuit, celui muribund.
Un al Bistritei de
Romdn, de tara lui Atunci albi ai
Se dau lâturi, ca
arde e fata se in Carpatii
Ca soarele 'nväluiti.
mai trandafirii
Când ceasul treceri-a venit $i-acolo... apare mama
tata 'n albul cojoc,
SM de nimeni sare Diana,
$i-i ca un jurul vesel joc.
Priveste de
Gdndind la Dar vine fata
Cdnd se
$i 'n haina lui de militar
-De plnsaiaproape am orbit...
Cu ochii chip

tdnör general, ce
Se-apropie cu pasul rar. -0 a
Cu glasul slab a mai
Romdnul
umbre dete ultima
De 'ndurerare ce-o Pe mdna de 'mpärat'.
Trad. de Const. Delabaia

vorba de Francisc-Iosif de italian.

www.dacoromanica.ro
332 GET

DIN LITERATURA FRANCESA MM NOUA.

MORT
Trciiesc mai cu oameni vii
sufletul in jurul vine,
Un ce 'n mine
iubire dai cui nu

Dar nu in cimitirul de ghiatd

in care marmori striga epitafe
fmi par ei aprcape iubiti : eu simt
de umbre ce-am iubit.

In sbadd chiar, supt soare, valul agitat

Al 'nteresate, te 'mpinge,
De ori imi pare cd ating
ce spune uitat ?

vag pe care se o
In florile in care-i un de
care risipite de ieri,
Se din larga

merg in fundul pâdurilor

amurg de vara ori supt luna,
furnicatura de fulgere ce 'ntr'una
a tot .strdbat, ochii fiintilor pierdute.

ales in iarnd, la ceasul de seard,

moare in cenusd ultimul
Cdnd peste 'utreaga a
ce in ceald se coboard,

Parca ar in
Usori pot ca prin se petreaca,
ca usoare vin sa
peste covoare, incet se rânduiesc.
dragi, cu ei iau
cu ochii cei reci.
Intdiu mai pe aproape fericii,
Când in a mea primire increderea au.
Acei de vreme sânt d'intdiu :
Bunicul, de treabd, mea
Vioaie, 'n cu de
parfunut ca
' Se va da mai tárziu numele, ratacit, al poetului,

www.dacoromanica.ro
Floare dc-April, o ce jute s'a
tata care insusi s'a dus pe
iubire, durere
de jale al celui pdrdsit.
de cu de mine,
Cari mi-au dat curajul mai departe,
Prin din court din carte,
Crezdnd vremca in ceia ce vine,
cele prea-iubite care 'n neldmurirea
Poetului, sfielnic, neltnistit, pribeag,
indurarea din ochiul cel drag,
firea.

A poi, voiosi tovarc4i de muncd

Mai tari, frumoi poate mai buni chiar de cum
cari moartea i-a luat dintr'un :
procesia apare...
alaturi. Cum cd anul vine,
Simt ca o remuscare-a de
fruntea sd nu prea reprosul tdu,
ce se tine.

ce lumea aceast' pdrdsit

Spre-a vd mai vreme
Cu dragoste mai mare de aci,
Ori iubit eu oare cum fuiu zndatorit ?
Ne-am cufundat noi oare in suflete de-ajuns,
mai larg ascunde in i destul ?
Spre-a da din totul nu-i nimene :
Privirea este rece graiul nepdtruns.
In vesnicia vagd intunecatd,
care peste trupul, in (ernd
Materia confusd, s'a
Din care mobil se tot des fata,
Din mele ce 'n treacdt a(i luat voi o clipd
Aiurea decdt este in mieu mai viu,
in chip de umbrd, subtil strdveziu,
ochii miei acuma zic cd se 'nfiripd
Sau oare vor ajunge
A' bune trainicului
Ca inoade iardsi intr'un extas,
iubirii ire, cimate ?

www.dacoromanica.ro
 CLAR

Oricare-ar misterul ce I putem strdbate,

Ca ziva ca ca vremea trecatoare,
El ne-ar uni vre.odatd, cred eu tare,
cum cred in moarte, ce poate-abate?
voi, o de cari mi-i urinarit,
in ce-o prea trdind
prPa vioi supt fruntea unde v'aud vorbmd,
Ca vostru sci poat' a
md rog de cu sd-mi
lertare toate ce eu voiu fi uitat
Pen tru ca 'n vremea 'n care tot se va 'ncheiat
Sd f lu indrumare peste mea.
'n unghiul unde lampa se stinge, am
zimbire, ce se 'ntind,
Cherndndu-md in glasuri
Chemarea spre dc care am
Trad. de N.

Imoralitatea in literaturä.
revista ieseanä Luminatorii", d. M. Drägänescu, magistrat,
supt titlul Zei mercenari'`, un studiu din care spicuim :
Cu privire la chestia imoralitätii literaturd scriitor
de mare publicitate româneascä spunea mare cotidian al
Capitalei nu se poate de moralitatea.
Fäcând apologia productiilor literare obscene, asa-zise naturaliste,
realiste, etc., autorul fata opiniei publice, ca
un fata justitiei. Dorind ajute opera
perversä, care produce bani, succese de librärie, orgoliul
popularitatea vulgarä, pe spatele bietului tineret a vulgului
ignorant, autorul nu face decât a se ralia la complicitatea
editori de opere de scandal, condamnati azi de
luate de autoritätile bisericesti, de acea opinie
ce virtutea moralä spiritualä.
Este un mare regres moral spiritual pornirea aceasta spre
sensualism brutal care perverteste sufletele le de materie,
de pasiune de obscenitate, de indelicatetä, oprind aspiratia
spre sferele ale spiritualismului purificator divin.
Dar la ce cerem unor oameni decázuti dea ceia ce nu
au? Prin opera conrup gustul cetitorilor, ceia
ce numesc ei natural, nefiind in realitate deck trivialul, ca
romanul Doamna Chaterley...
Un Rafael a creat frumosul care fâcea parte integrantä din
sufletul in care acest frumos era intipárit. Un asemenea
artist, scriitor, pictor sau sculptor, este un intrupätor al divinului,

www.dacoromanica.ro
al sublimului sufletesc mental. a naturii
brutale a zugravului, a cioplitorului de a mazgälitorului
de hârtie, frumuseta spiritualá, emotionatd, nu poate
fi deck de mercenar sau de imitator.
diferentä de la zeu la animal ! Unul vede poesie o
creatiune boabe de märgäritar, altul vede materie, egoism,
sensualitate, boabe de gräunte bune de rumegat.
pe acei sáraci de suHet, de de imaginatie sänätoasä,
ce dea din läuntrul sufletului adunám
sublimul virtutilor mari conceptie superioarä, educativä
ale vietii omenesti".

In lasemnäri d. Al. Piru, vorbind despre ultirnul volum

de versuri al d-lui I. Pilat, Term pierdut", intre altele
stofa :

de albi
Cu ritmuri de suspine iti
Cu rotunjimea stofei brat umär
$i ca o aläutä tot
! D.

Sfaturi de intelepciune.
Un ziar aceste ale unui critic cunoscut :
Dupä cum, epigrams care a circulat cu succes in sferele
literatilor nostri, s'a intercalat numele autorului intre cele
feline ale titlului volumului, ca un ireductibil adversar al tot
asemenea am putea spune, - de astá ironia, chiar -
ci in mod serios, intre poesie contrafacerea ei sprijinitorul
celei din
aceasta, pecetluim o realitate, care nu mai poate dái-
nui. Nu mai e, prin urmare, vorba de a glumi, cum a fost
in intentia, nu totusi, de maliOositate, a autorului amin-
titei epigrame.
Lucrurile mult prea triste prea grave pentru a mai putea
da atunci când se ca o
deprinderea de a cuvinte goale de sens. supt
pretentia mai mult de se scrie poesie, - tre-
buiesc luate toate másurile. acelea care pot la demas-
carea farsei. $i apoi, dacá resultatele dorite nu vor fi ajunse, se
poate recurge la mijloacele represive. Tratamentul nu trebuie
socotit aspru, de vreme ce dreptului comun pusi
supt de severe rigori.
ni se pare acesti masluitori ai cuvintelor comit,
in ordinea de multe ori mai grave deck mai
calificati infractori ai legilor obisnuite.
Acesti poeti", de structurä sânt, in realitate,
inselâtpri. Ei nu simt acea vibratie a inimii, din care se naste
poesia poesia armoniilor sublime, a suggestiilor musicale,
a interior. Ei nu vocatia poeticá, singura

www.dacoromanica.ro
336 CUGET

zámisleascá neperitoare artistice. Vor, totusi,

poeti. atunci recurg la cele mai conclamnabile mijloace. Supt
justificarea atitudinei inovatoare in artä, ei se dedau practica
unor deprinderi care nu numai bunul simt cel mai
elementar, dar pretind aceia cari nu le nu cunosc
esenta adeváratei poesii.
acestia, cari vor farde7e cuvintele cu pudra unor
inchipuiri de cea mai astfel, insultätori.
Cunoastem frumusetile poesiei lui Eminescu, - spre a
geni la un singur nume, cel mai stralucit, din poesia ni
simtim sufletul de farmecul armoniilor genialului poet, -
dar nu totusi, ce este adevárata a artei, nu-i
intelegem pe acesti inovatori.
se poate dar aceasta indräznealá, care vrea
torniceascá o intelegere a acea pe care cea
mai fireascá o - nu trebuie,- niciun chip, lásatá
sanctiuni.
cea d'intäiu, la dintre pedepse, socotirn este
aceia de a i stigmatisa pe acesti inselátori cu fierul propriilor
elucubratii.
de ce intr'una dintre cele mai proaspete
chete cu noi". Ele apartin suprarealistului" Paul
traduse in - ca poeme" ce trebuiesc, fireste,
cunoscute de ! -, de un binecunoscut avangardist, d Sasa Paná.
poem Pene:
ar vrea fi tesit Dar cerul bätea din
Dintr'un de aripi. a
Foarte sus vântul alunecä
lungul unei aripi. desperarea
Omul s'a in cuvintele
Dar nu era De-a lungu ramurilor moarte,
Când cuibul zburat oualor".
Cred cá, din poema", nu omul s'a
culcat in cuvintele in termeni, nu se mai
in pat, ci in cojile
Mai o E ca o telegrami se
Gäina".
Valeu soru-mea, bestie, bestie,
Nu cauza cântecului tau,
Cânteculai tau pentru ou
Te crede ornul
Poetul" s'a cu gluma: de dragul poemei suprarealiste",
se adreseazä, termini Noi credeam
injuria ni era numai adusä. Este, aceasta,
o circumstantä atenuantä pentru poetilor noi"
cirea nu e mai putin Ci din de aceia
se cuvine a o demasca a-i zägázui nu
dinile, cu frumuseti insorite. ale adeváratei

www.dacoromanica.ro
 CODRII TOTI.
Un peste care-au
codrii tosi cerul,
De vraja
misterul.
Pe 'ntins de va

numai luncile vor

Cd ne-am iubit
lar, vom trece de hotar,
cu noi misterul,
De-asupra noastr' or doar
codrii cerul.
G. Tutoveanu.

De te acelasi ai :
Cu pe-aleele umbroase
cu femei de frumoase,
Ce le fiecare pas...
'n mersul la n'ai Jost popas,
cu vijelioase,
De ori, in furtunoase,
Durerea ta tu nu li-ai pus-o 'n
De i-ai
Spre alte lumea care trece,
scrisul mereu tu ai ;

ta e zbuciumul Moldovei,
Ce 1-au necontenit
trubadurii in magia
G Constandache.

III, 22
Cuget
www.dacoromanica.ro
 CUGET

încercare
Avem noi sau ba atragem asupra
primejdiei, nu numai de vreme pierduta, dar de
scrinteall a natiei, care trece apoi de la gustul literar
neaparat domenii, primejdie care dintr'o
poesie -, mai ales poesia, cáci prosa se mentine ge-
neral
ca
- de cuvinte
din aier?
prinse la
critici cari acuma, nu admit
anarhie a notiunilor ploaia de cuvinte arbitrar apro-
unele allele, dar se ne
pe noi, cari nu se poate la
ceiasi mai multe feluri de minti,
element de asamánare, asa fie, drumul
nebuniei molipsitoare trebuie mai departe,
gile timpului, - e timpul? o cer.
Li se poate opune absoluld a publicului
de aceste exercitii ale unei jonglerii naive, bolnave
sau alte categorii nu se Inchipui.
oricât vechiul romantism §i-ar fi de burghesul",
de filisleanul", de gardul national", pentru care nici
nu e literatura arta, nu s'a pomenit ca o
literaturd de societatea fi
amintirea ei fie transmisd
Dar mai intelectualii, oameni cari fac
sau au studii la cari se adreseaza
aceia cari ca operele nu li saltar, ci
afle primire de la oameni.
s'ar face o Incercare, o experimentare asupra
La m'am am unci
dente desleple, care s'a dovedit capabilá o
recensie a operelor literare, noua culegere de poesii a d-lui
Lucian Blaga, poet membru al
ministru la Lisabona, profesor la Universilatea
din Cluj, - se vede: onorurile.
o mi s'a adus cartea
din ea nu se Am vrut s'o reiau,
dar mi s'a o pentru o
Incercare. Resultalul? Nu se nimic."

www.dacoromanica.ro
NOUL 339

In acest timp, de pe catedra sa profesoralä, d. Lucian

Blaga proclama, de deschidere, luciferic",
toate cele mari ale Apusului la capâtul pro-
ductiei intelectuale rolul prim revine Sud-Estului
european, pentru acesta literaturá, ca arta
sa preistoricá populark trece peste
Nurnai stilisarea popularä de care de usor
vorbeste d. profesor este o geometrie a gdndirii care e
tocmai contrariul anarhiei pe care el o realiseazä o
predicä. N.

Noi nu pinta la, Dar aceste a mai ales

oaspe nechemat de noi, tu, de aici
te 'ntelegem nevoi Venisi cu pasii inimici,
Ce-aiurea vor astepta, in nu ne-ai
Ci locul te ..,Ne precum am Jost
Cum de el n'ai mergi lumea
smulgi puterile Cum nici bine
brutal cu grea. Nu aflat rost!
N.

AREA INTELEPCIUNII.
- ?

in lumea o cheie 'nfelepciunii.

doar de la unii
Cd in
Atuncea chiar cdnd taina credeau cd o
I se cd misteru 'n biblii sfinte,
Dar nu 'n strdvechile cuvinte
De care luminate, popoarele-au gresit
in nedumerire
cd in cale-i drept
Ce n'a vrut niciodatd fie
totusi la anii ce i-a ajuns
Prin cd rostu-i l-a
- De ai a vietii tale ?
spun de unde sigur vine,
eu n'am cdutat-o, ci am gdsit-o 'n mine.
- cum aflat-ai singur neincercata
- Eu m'am supus in via(d, poruncila fatale.
N. lorga.

in hartii de

www.dacoromanica.ro
340 CUGET CLAR

PORFIR de Artur Gorovei.

Sträbunicul de pe Chiriac Bors, a lost foarte

puternic; el s'a luptat biruit.
Pitarul Chiriac era fiul lui tatä, ce
i-a murit nevasta, s'a calugärtt la Putna, nurnele
de leroteiu, 1742 a lost ales episcop al Husului.
In Scaunul Episcopiei a stat leroteiu la 1752, din
pricina a demisionat, s'a retras la metania lui din Putna,
vreme a murit.
rog la tot norodul pravoslavnic ierte,
Dumnezeu ierte pe toti, amin", cu aceste cuvinte
veste leroteiu scrisoarea de paretisire" Mitropolitul Moldovei.
a lost cu Ileana, fata lui Toader
de Suceava, de locul lui din satul Crivestii, pe inalul
Siretiului, in Sucevei, pariea moldoveneasca; Ilenei i-a dat
zestre mosia Crivestii, care s'a numit lita, i se zice
zilele noastre. De aceia Chiriac Bors, lui Hie, era la
unde in 1808 zidit o minunatä, o boiereascä.
Porfir era cap de care boierimea
din Moldova.
punea in pe un trimetea veste
are sä vie la el. Boierul se speria, fugia de era fricos,
gospodária pe sarna slujitorilor, cari prirniau pe
: el lua ce-i trebuia pace bunk
Poate Pitarul Chiriac va fi pribegit de lui
ce, zis el are se puie
a lost.
-Porfir a stat cevasänätos,
Inteo zi

pe
vine veste lui Chiriac
i-a trimes el
are cerceteze

Oare de
Dacä-I poate are la casa lui, s'ar putea
sä-i puie viata primejdie.
se duck ori ba?
Se vede treaba era ambitie : sä se el de
Chiriac Au bucuros tovaräsii lui de nu se
va duce, are faima.
s'a dus la ceata lui.
Chiriac, din cerdacul de la al doilea casei, se uita spre
Chilia, de din pe unde el trebuie
L-a asteptat o zi l-a asteptat peste noapte, dar nu s'a
a zi, pe aproape de inserate, a
Chiriac o oarneni din spre Chilia.
El trebuie sä fie.
a dat sä toti argatii in ce
aveau, topoare, coase, sape - avea multi argati -
www.dacoromanica.ro
NOUL 341

nu li-a dat niciun sá se inpotriveascä nävälitorilor, ci numai

fie marturi la ceia ce avea sä se
ajunge banda la poarta cea mare de zid, acoperitä cu
usile ferecate, le-a gäsit date parte, semn
s'a oprit fata portii, I-ar fi trecut un fior prin
inimá zärit pe Chiriac cerdac, din
Era deie ca netrebnic, dar s'a
a trecut pe supt a
a movila ceia de argati, a spre flinta,

-li-a strigat din räsputeri:

cá trag.
- Kiriac s'a sculat in picioare,
nu tragi,
triveascä; i-am pus acolo, ca
a strigat
nu i-am adunat ca sá ti se
am márturie la ce au sä se
cá vin la tine.
Incetisor, Chiriac s'a pe pe casei deschisa,
a iesit s'a apropiat de Porfir.
- Bine ai venit, Porfire.
vie lesin: ce are se ? De ani
el prin curti a dar un lucru ca acesta n'a mai
- Sárut cocoane, - a Porfir, uitandu-se
spre Kiriac.
- Ai venit Porfire?
Ce spuie ?
- Asa-i, cocoane.
- Bine. Uite, vezi, eu te astept de zile; tu ai cam
Nu face vrei präzi. Miseii acestia n'ar
putea apere; voi toti flinte pistoale: foc,
pe eu pe voastre. Dar eu zic
eu zic ne voiniceste: ai täi ai
miei sá steie de o parte, nurnai se uite la noi. Dacá mi'i
tu, am sá-ti dau toti banii am; ai iei din casá
tot ce-i vrea, voia, ai sä la mine sä
te-oiu ce crezi are se
- Ai sä-mi capul, cocoane.
- Nu, ; eu nu fac moarte de orn. Dar, dacá te-oiu
pe tine, tu te prinzi cá n'ai mai calci Badilita,
vedea pe drum, ai sá te abati din calea mea.
lnirna lui care se fäcuse un purece, a crescut ca o
i s'au obrajii ca la o fecioara.
- Te prinzi, Porfire ?
-- Ei, acum cocoane Chiriace.
sá ne
contesul, a strigat argatii :

- Voi de la dintre sä n'o uitati,

-
sä nu vá amestecati, de vedea mä doboará Porfir.

www.dacoromanica.ro
342 CUGET CLAR

Erau voinici, Porfir, Chiriac; s'au ei o bucatá de

vreme, Porfir a cázut supt Chiriac, care ar putut
gâtuie, dacá ar lost pe atâta.
tinându-I supt stapânirea lui, zdrobit, Chiriac mai
Ei Porfire, vei tinea ?
Cu glasul frânt a
- Am sä mi-o tin, cocoane.
Atunci Chiriac s'a ridicat, dat pärul peste cap, a

-
conte$ul,

Apoi a
a zis
dai de
pe
un
s'a urcat pe
de vin.
s'a asezat iar pe
;iltul din care se sculase ca pe

Au trecut de la Intâmplarea aceasta mai mult de o de ani.

Sträbunicul mieu, Chiriac Bor$, a murit ziva de 9 August 13-
Mai zilele trecute, un de documente rämase de
de vremea lui, am dat peste o bucatá hârtie albástrie, care
au lost Hârtiile Hârlescu pentru zästre". Scrisul este
al lui Dumitrachi Bor$, fiul lui Chiriac, bunicul mieu,
Banul lancu Bor$.
Costachi Hârlescu a un cumnat al care tinea pe
o femeie frumoasä, dar Hârlescu era un mare
Pe de supt insernnarea mai sus, este
de aceia$i mânä, mai : La 1839, Mart
20, au
Räposatul trebuie Porfir pe care doborât Chiriac Bor$.
Altcineva nu poate Nici in neamul borsesc, nici
neamurile care s'a nu a nimeni acest
nici prietenii lui.

A cdntdnd o Era zarea' nmiresmatd,

Pe la poarta Zarzärul se scutura...
Pdru 'n vdnt ti flutura, A trecut o
'n alb era Pe la poarta mea...
niciodatd
N'am chema...
si-a trecut

A trecut cdntdnd o
Ivánescu,

www.dacoromanica.ro
 343

FRUMOASA LMACE
- MAURO-NLAH

Grevo De
viteji supt ziduri moartea Toata bucuria i s'a dus in :

in Greva : A acasa trimes scrisoare

Seara vin la Turci 'n casa sa. Lui Zeculo, luptatoare
Au cer sd dea apa, - Zeculo, grabeste, lucru
Dar nu-i nimeni graiul ca priceapa. vrea sa lure scumpa ta mireasa,
avea Nicolo fata, : Vin' la mine 'n curte 'n zori
Ea putuse numai graiu turcesc la cortul calatori,
Ea la ma-sa: Uite ce-i, Ca spund fata vorbe lamurite :
Turcii apa rece vor sci se-aduca. Cu el sau cu tine vrea se ?

A adus apa in ulcior, Vede cele scrise indragitul june,

Sa poatá stinge setea tuturor. pe cel mai bun cal din grajd pune,
Toli baura, numai june Muza la cu el sute de voinici de ord.
N'a voit in inmoaie buza. la Nicola au ajuns pe
El s'a dus la mama fetei, : A trecut o noapte, iar de
- Fie 'n veci, cerul Mire mireasá stau cu 'n
norocu 'n casa pururea sa cu vorba dulce Turcul fetei zice :
fata voastra - Uite, frumusico, chemat aice,
- Nu glumi, voinice, a nevasta, Ca sa spui cu vorba dulce, :

Fata-i logodita chiar din vara asta : Vreai tu pe sau pe mine, Pap?
Mire e Zeculo, nepot $i-atunci, precum ma sa daduse
Al lanco bravul. Sa dau nu pot raspunse fata, scurt raspicat :
El ii dete fetei haine prea bogate, - Bunule eu vrea mai bine
Trei agrafe 'n aur 'n argint lucrate, Pe-asternut de cerga traiesc cu tine
trei diamante prea stralucitoare cu Zeculo in scumpe...
Care /umineaza seara, soare. A simlit Zeculo cd ceva se rupe
Am din aur potcovi opt : In tainii din a lui
Nu-i de tine fata, soim al lui Mustai - Asta este cinste Asta e ?
Trist pleca voinicul nimic n'a zis, Mi-ai jurat pe unul Dumnezeu sf -
Toata nopticica ochii n'a inchis, Asta e Asta-i ?
lar in zori de el s'a ridicat : Darurile scumpe rapede le scoate,
Drept spre cortul Pasei drumul luat. acuma inapoi pe toate,
i-a zis : - mila, te dupa cine vrei,
Este-aici in Graw, este o sa fugi, vicleano. din ochii I

Fata lui Nicolo, din cetate. Ea intinde darul intinde,

Pe soare strabate Dar un i-o cuprinde :
Nu-i ca ea dulce cereasca, Zeculo cu ura aiapta
in graiul nostru sa vorbeasca. necredincioasei taie dreapta,
Pe Nicolo, Pasa atunci l-a Apoi ochi de foc ridica :
cu pretenie astfel l-a 'ntrebat : - e, alta nu-i :
- Este drept ce spune lumea despre tine, dreapta mi-a fost data mie,
Cum ca ai o fata intre zine, mi-o iau, cum la carte scrie.
Toata - la tu ce ramâne,
Partea avem
suparare :
Nu mi-o dai, amice, de
la cu mama raspunde tata : cruntul Pa,sa : - Cum straine,
e dulce frumoasa fata, Sa de cu mine ?
Dar de yard ea s'a logodit, e vitejia ca indrdzneala,
Zeculo-i alesul mire mult iubit. Vin' la luptd dai socoteala
haine de A primit voinicul lupta, ie,sit
l-a dat trei agrafe de Sd luptei locul potrivit.
trei diamante de Se lovesc in
zis : - Frate, s'o la mine, soarta-i cruda cu :
fata cu alesul ei, mcinuind sprinten sabia
Ca sa stam de numai noi in Zeculo in doua capul
$i sá adevar in lege: Hei, acum cu jale :
Intre el mine pe care-I alege? Asta e isprava tale
I. U.
www.dacoromanica.ro
 CLAR

Din scrisorile lui Alexandru Odobescu sovia sa

XL.
Bucarest, mercredi matin, le 20 avril 1894.

Ma chére Sacha,
Hier je ue t'ai pas écrit, bien que je ne sois presque pas sorti
de la journée, mais elle a été complétement prise par 8 feuilles
d'épreuves corriger. Il s'agit du Mihail Viteazul Balcesco,
dont je publie pour Socec une nouvelle édition, scolaire.
Toutes ces tribulations des derniers temps : soirée, des
conférenciers, m'avaient mis en retard avec ce travail,
qui est pressant. voulu regagner le temps, et j'ai encore y
travailler aujourd'hui.... D'autre part, rien de nouveau dans l'affaire
des conférenciers, car n'ont pas répondu nos lettres. Du
reste, s'ils ne répondent pas la fin de la semaine,
visagerai avec le ministre faire de nouvelles nominations, et
on n'y perdra pas....
me demandes si je pourrais Venir pour la St. Georges.
Je n'en vois pas la possibilité. J'attends avec impatience Locusteanu,
qui a promis ici demain, jeudi. La St. Georges tombant
samedi, tu vois ce que j'aurais faire ce moment-lA. Donc
je ne serai que de coeur et d'esprit avec vous, mais je n'en ferai
pas de voeux moins fervents pour ta santé, ton repos et con-
tentement de coeur et d'esprit.
En attendant, je vous embrasse bien tendrement tous les trois.
Tout toi.
Alex.
XLI.
Bucarest, vendredi, le 22 avril 1894.

Ma
J'ai bien content tout l'heure, en recevant ta lettre, de me
voir sorti d'un grand embarras. Depuis quelques jours, je me
demandais par quel moyen je parviendrais te procurer pour
le jour de ta une petite satisfaction quelconque. Daus la lettre
tu me demandes un livre d'Église. Aussitôt j'ai couru
merie de la Métropole, et cet aprés-midi on m'enverra le Triodion
que tu &sires avoir, recouvert d'une reliure appropriée la
teneur du volume. Demain, ce volume sera en route pour
que tu le recevras plus vite que n'y sont les
médicaments de la petite
Ainsi donc, bien que tes &sirs sout modestes, ma bonne
Sacha, je suis heureux de pouvoir te faire plaisir et je
voudrais y réussir en toutes choses. C'est le souhait que j'ajoute
ceux que je fais pour ta santé. Comme le temps est assez

www.dacoromanica.ro
NOUL 345

beau ici, bien qu'il n'y aie pas eu encore autre chose qu'une
toute petite ondée, qui n'a pas bien pénétré la terre cette nuit,
que chez vous, il trPs beau, du moment qu'il
a si abondamment plu.
Moi je continue m'occuper de mes épreuves de Balcesco
corriger et des réglernents de mes conférenciers, sur lesquels
m'est arrivé, de par la .misérable clique des arrivés, des bruits
qui n'auraient pas eu d'autre effet que celui d'un déchainement
contre moi. Mais je suis persuadé que dans tout cela n'y a
que le grand désir de cette race de coquins me nuire.
bien que je continuerai comme par le passé conduire
mon de s:rieux Ces misérables en seront
quittes pour avoir remué tout leur sale venin....
Steriacli vient d'arriver pour déjeuner avec moi. Je termine
donc ma lettre tout court en vous embrassant de tout coeur, pour
la St. Georges et pour tous les jours qui suivront. Que Dieu
vous les donne bons et longs
Tout toi. Alex.

XLII.
Bucarest, le 23 avril
Ma Sacha,
Ce matin je vous ai adressé un tAégramme de fAcitations en
attendant que le courrrier t'apporte ma lettre d'hier et peut-étre
aussi (quoique ce serait bien extraordinaire) le volume du Triod
qui a eté mis la poste hier.
Ce matin, j'ai eu faire la toilette de notre car nous
étions prévenu qu'une bande d'étudiants bulgares, ant leur
deux professeurs, devaient venir visiter notre Ecole, comme
ils le font pour tous les autres établissements de Bucarest. Nous
de faire cette bande ; la visite, les 22 étudiants
avec les deux professeurs et Nicu Negri, leur cornac, ont trouvé dans
notre réfectoire de une table garnie de verres de champagne
et de biscuits. Le vin a coulé dans les verres et l'on a trinqué
la prospérité de la Bulgarie, l'Instruction publique, etc., etc.
Tout cela n'a duré qu'une demi-heure. Et, comme ils viennent
de partir, je prends la plume pour te faire part de cette petite
dans laquelle un rôle principal a été joué deux de nos
Macédoniens, qui parlent le bulgare, lesquels ont fait honneurs
aux jeunes gens pendant que je m'occupais des deux professeurs.
Nos jeunes gens, le départ des Macédoniens, ont vidé
le fond des verres et je dois t'avouer qu'en trinquant j'ai pensé
toi, ma Sacha ; ainsi, virtuellement, ce champagne a été
bu ta plus encore la pfospérité de la brave Bulgarie.
....Encore une fois, ! Par la pensée je suis avec vous
et vous embrasse tendrement.
Tout toi. Alex.

www.dacoromanica.ro
346

Bucareat, jeudi, le 24 avril 1894.

Ma Sacha7
Hier matin Stefan Draganesco est venu m'apporter la torte qui
a été remise par Oheorghe, dans la journée, au baron Wrangel
en personne, lequel a dire qu'il etait tout tes ordres ;
plus, Stefan_m'a apporté aussi les oeufs, que j'ai soigneusement
contrôlés et rangés. J'ai constaté qu'en effet il en manquait trois, qui
sont désignés dans la liste comme ayant en revanche,
y a deux et méme trois exemplaires de d'entre
; et de plus les Nos. 7 et 33 sont portés par deux oeufs qui
ont un dessin peu semblable, désignés tous les deux
sous le nom Boului. Ce ne sera pas tout fait facile
de fake reproduire exactement ces dessins, attendu qu'il est bien
difficile de représenter en plan droit des preuve
les cartes terrestres, qui ne sont jamais exactes.
me semble que, cette les suites de l'hiver, qui
pendant n'a pas rigoureux, trainaillent longtemps. Nous
voici au I-er mai, et la végaation, l'air, les fleurs et les fruits,
tout est encore assez hivernal. Le retour du vrai printemps n'en
sera que plus agréable.
En l'attendant, je vous embrasse tous les trois.
Tout toi. Alex.

Bucarest, lundi, 25 avril 1894.

Ma Sacha,
que votre journee Musatesco s'est bien passée et
je dis cela car l'instant méme j'ai la lettre tu me dis
que vous partez pour dtjeuner chez Nunuta.
Ici le temps a avantageusement ; depuis deux jours
a assez abondamment plu et, quoiqu'il fasse encore un peu frais,
on sent que toute la vegétation va reprendre avec vigueur. Je
pourrais dire que je vois presque poindre les boutons sur
nombreaux rosiers, que j'examine soigneusement chaque matin.
Dans le courant de la semaine, on va m'apporter les boutures
de réséda, giroflées, petunias, avec lesquels je veux
compl ter mon jardin. ferai aussi sortir les plantes en
et je les placerai dans le jardin, afin qu'elles reprennent, car elles
sont tout Mais assez de jardinage comme cela.
Aujourd'hui les choses recommencent ; mais chez moi cela va
aller, je le crains, un peu calmement, car rien n'est encore réglé
avec les conférenciers démissionnaires, qui ont profité des vacances
pour s'abrutir (?) de Bucarest.
interrompu pour dix minutes cette lettre pour voir tous
étudiants, au nombre de quinze, qui sont rentrés hier soir. Ilsviennent
se presenter au directeur, qui leur a recommandé de bien se
parer pour passer avec leurs examens de fin d'année.
...Je finis tout court cette lettre en vous embrassant de tout coeur.
Tout toi. Alex.

www.dacoromanica.ro
NOUL 347

Noi versuri de Gh.

ms. 786 al Acad. Rom. economice
diverse, vol. IV, fol. 224), se Observatia
nesti de Postelnicul Manolache Dräghici, puse metru
ontic de G. Asachi" :
Simteste desteaptä-te, Supt pácatului
omenire de avere.
fugi, nu te 'ntunece Dar a mägulitorului,
de nälucire. Cel ce, zorii,
Cä vezi El ogräzile
Acele numärate Cu cituri de istorii,
cum isprävile gudurä popoarele,
Faptei nemásurate; Pe atele säu vinde,
tineretelor toate casele
de sumetie, Ca un iesit din minte ?
Pentru tine statornicä, Care i-ar fi dobänzile,
In veci n'are tie.
ce-i agonisita
fad pentru ce se
Dar mai Trudindu-se ?
mägulesti simtirile El moare necAjindu-se,
Cu lucruri trecAtoare,
Care acele fabule Cu toate
Te-aduc
La bätranetelor, Care le-avea sine.
nu-i Dar unde-i slävitului
Cinstea avutia,
de bocete Unde puterile
Starea-i de Cele de vrednicie ?
Celui ce pururea In mijlocul palatului
In räpire. Solit scumpe-odoare,
i-a
Cum apuce banii, Impotrivire n'are.
Cum sporeascä sumele o prefacere :
Cu ceasuri anii, Norocul fata.
dobanzile Cele de-asupra därmatu-s'au,
nelegiuite, Ce-i
tremure se apropie,
Din cele dobandite; Care cuprinde toate :
de odatá Nici urma fericirilor
de la moarte.
nu cui
Averea ce-o ; Virtutea, frätioare,
de Virtutea ea nu piere :
atunci se Ea nu are prefacere :
sufletul piere Ea-i slavä avere.
Copiat de Eleonora Alexiu.

www.dacoromanica.ro
348 CUGET

REGELE ORB
de Ludwig

Ce de luptätori De vrei, iea vechea-mi

Pe coasta Te regal,
Ce vrea rege orb de-i
Acum Addrzcul
lui amar
in cdrja-i
se .
iat' o luntre-si drum
De glasu-i desperat : valuri se desfac,
lar orbul mut
- asasine,
fat' a mea:
$i
Pdn' dincolo
De
juru-i tac;
de
zvon

Din ei cdnt aprig izbiri,

In tinea vázduhul
Tu de pe de la joc
Rdpit-o-ai,
neagra-ti fapr greu 'nfiorat:
capul mieu - Ci ce
Aud al ecou;
Cunosc eu ei pref...
stdnci - A, rdpitorul a
Banditul
El trage sabia 'n scut Salut, o fiu
Loveste Erou nenfricosat !
- Dour ai gardieni,
De ce s'o lea?
Din luptdtori niciunul nu se-asterne 'n
Se bate pentru ea. regele-ascultdnd.
-Dar ce De zvon
spumegdnd.
luptätori, - Este viteazu-ti cu scut
Niciunul nu iesi.
orbul rege 'n jur cdta: El blond,
Sdnt singur Gunilda el.
Atunci cald de
-
Prea-tdndrul
Simt,
bat eu; De sus pe
Li Bun sosit!
regele,

De-acuma te odihni
suflet mdntuit
-0, dusmanul e
Prea tare ; nimenea
Viteaze fiu, tu sabia
o pui
N'a stat 'n potriva lar tu, Gunilda mea,
Dar tu, odrasla mea, Un cdntec de mormdnt!".
trad. de 1. Const..-Delabai4,

www.dacoromanica.ro
 SAMANATOR"

cercetare de
este pe care profesorul din Sibiiu apreciatul critic
Dima o dedia fenomenului românesc". E vorba de unele
studii critice apärute diferite periodice, socotite, cu drept
ultima etapä a discutiilor noastre ideologice"
cu aceastä chestiune. De aici caracterul de referat al
studiu, care se resumä astfel : Fenomenul românese e o reali-
tate, afirmatie care are explicatia noua spiritualitate ce ca-
secolul al XX-lea. El e privit, de diferitii cercetätori,
din perspective multiple. Astfel d. Radulescu-Motru utiliseazä ca-
lea realistä sau organicist-istoricr, dupä care niciuna for-
mele politice ale natiunilor europene de astäzi nu se potriveste
noastre". De fapt e un traditionalism organic, natural..., de
tip eminescian". d. Nichifor nu-1 considerä de imitatie, iar
d. Lucian Blaga, ajungând la solutía cea mai influen-
modelatoare (de tip de cele catalitice (de tip ger-
man). Descrie vechiul sat românesc : d. C. Rädulescu-Motru
crede cä spiritul acestuia se pästra forme noi cerute
de timpului"; d. Lucian Blaga, priveste cultural. Trec
peste pärerea d-lui CAlinescu, care, de altfel, nu este a sale,
cu interpretarea alegoriei din Miorita", mä opresc
la pärerea d-lui Nichifor Crainic, care, prin Gândirea", a
traditiei etnice ortodoxia, cheia istoric al poporului
românesc". De aici resultä cä fenomenul românesc... va trebui
subordoneze... mai departe ortodoxia, umanisando, locali-
sând-o".
Al doilea studiu, ceva mai scurt, priveste localismul creator",
legäturä cu care ni-a fermeatorul exemplu" al lui
Creangä. De aici datoria de a tinerele talente locale, gru-
creindu-li un mediu cultural". D. Al Dima nu
uitä cä atâtea centre provinciale au
noscut darza resistenta a acestui neam" Impotriva bar-
bard invasii a torentelor de exagerat ilogic modernism".
Al treilea studiu, simplu plan al istorii a literaturii
mesti din punct de vedere sociologic, presintä capitole :
Conditionäri general-sociale ale literalurii românesti.
Conditiunea economicä" ni se de
rului silit exercite o profesiune, fapt care-I hotäräste
sä lucreze adesea dupä cerintile publicului". Aceasta a dus la
starea literaturii noastre contemporane invadalä de romane
de proces care merge spre o industrialisare
co mercialisare".
Conditiunea a fost factorul rdigios care a favorisat
exercitarea limbi literare, primelor forme zvonuri.
Nu nici conditionärile etico-juridice, sanctiunile apli-
cate unor opere, nici cele politice, care au accentuat atât de
ternic productia noasträ literarä. Astfel : istoriografia munteanä,
s'a abätut din drumul ei obiectiv politice,
www.dacoromanica.ro
350 CLAR

absolutismul rusesc a determinat producerea operelor de insinua-

tie, etc. Cu un cuvânt : toate miscärile literare... au militat...
pentru o literaturä cât mai impregnatá de spirit national".
este studiul Poetii crisa poesiei", care d.
preciseazA printre pricinile faptul cá creatia
a vrernii sensibilitatea receptivä a publicului" nu se poate
realisa o poesia se de ea
De aici nevoia intoarcerii spre o artä o poesie care ser-
veascá scopurile ale cunoasterii", deserturile este-
tismului pur steril, umanisändu-se".
Volumasul, de elocvent, cu grijá pentru buna marea
literaturä româneascä, se mentine contemporaneitate prin
censiile a filosofice antipoetice (E. Cioran, Const.
Noica): prima un lirico-filosofic, gemând de
tremurat de o dionisiaa betie a irationalului, cuprins de setea
de a absolutului biologic", cealaltä te sfera
ideilor pure, lumea care seninä
lucrurile, gäsim locul recomandäm cu toatä cál-
dura aceastä culegere de studii recensii, care pun luminá
atâtea probleme o
un bum simt care face din autorul ei unul din mai seriosi
apärä'tori ai bunei literaturi nationale. Având o bogatä
filosoficä, d. Dima criticii române$ti noi perspective
$i-i preciseaz5 noi
Paul Papadopol.

CRONICA
Ce vede d. Lucian Blaga din Portugalia, unde e ministru :
De ceasuri, de zile veghez
Pe-un galben liman portughez.
Cu
Cu cruce pe piept.
Doinind privi ani
Spre cerul cu miei luzitani,
De nu m'ar gasi unde
Nelinistea mortii de
De nu supt de-un astru
Vázut-nevazut, in albastru.
Niciuu comentariu.
Un ghid al Bucurestilor.
D. arhitect Gr. care ni trecut acea serioasä
a arhitecturii ni acum acest Ghid
istoric artistic".

www.dacoromanica.ro
 d-sale,- tipritä in conditii tehnice admirabile: anume
ca, de cea luatä la biserica Stavropoleos,-
vine umple o de mult timp Tinta de a face
cunoscute strainilor, provincialilor Bucurestenilor, une ori chiar
mai indiferenti, aspectele vechi noi ale Capita lei.
lucrare care avea acelasi scop, conceputa pe un plan
mult mai vast, era aceia a d-lui profesor N. lorga, pe care mare
pläcere am redeschis-o : Guide historique de la
Roumanien, lucrare care, de se numai pagini
de asa-zisul al lui nu nimic la o parte reu-
dea o imagine vie a ceia ce au fost Bucurestii. Firul con-
dudtor al Ghidului d-lui prof. N. lorga e mai firesc, urmä-
rind desvoltarea orasului ordinea vechimii lui, plan mai organic
al d-lui arhitect Gr. lonescu, pe cartiere.
Cartea d-lui lonescu e utilä pentru de mult timp,
viste studii de specialitate nu mai explice omului,
uimit une ori, transformärile, de radicale, ale acestui
oras, transformäii, din nenorocire une ori chiar prea
radicale. Autorul a interesul pe care-I va presinta o ase-
menea lucrare. Cartea d-sale e interesanta folositoare. Totusi
observatii.
Ni-ar fi ca autorul se mai asupra
unor anumite opere artistice, care ar merita mai mult o
simplä In special, la enunerarea colectiilor de tablouri,
nu nu ar fi de judecarea pri-
a operelor importante, la o parte balastul de opere
totul nesemnificative, care dovedesc gustul anumitor
amatori de la inceputul secolului..
Aceiasi de teme se la biserici. Bisericile
noastre contrariu celor din Apus, au teme ce se
aceleasi reguli, tipic. la
fiecare parte este obositoare importantä.
une ori
Ar fi trebuit asemenea ca autorul sä mentioneze, de
sumar, insemnate particulare.
De cele de dar mai ales biblioteca,
tuturor, documente editii rare sau complet dispärute,
a Institutului de istorie ; colectia de cera-
mice greco-romane de tablouri vechi noi de numismaticä a
d-lui dr. Severeanu ; colectia de tablouri, special de
a d-lui -Zambaccian ; colectia profesorului I.
Cantacuzino, care, toate däruirile generoase Museul Toma
Stelian, este totusi poate cea mai gravuri, -
admirate in primávara la Expositia gravurii germane.
Cartea d-lui Gr. Ionesco este la prima editie, am aceste
observatii tot respectul pe care-I munca serioasä,
ce se la fiecare Cu mai mare va fi bu-
curia la o a doua editie, dacä o vom vedea mai

www.dacoromanica.ro
352 CUGET CLAR

Invasia literaturl
Campania de redresare moralä de care sirnte nevoie viata
a avut succesul pe care-I merita. Nu putea
mai däinuiascd o stare de lucruri care era, din niciun punct
de vedere, in artei.
Cunoastem toti räul adus de acele romane, scrise stil analfa-
bet un cuprins de o indecentä trecua dincolo de noasträ.
La räscrucea acestor evenimente, a intervenit atunci campania
profesorului N. care a doborât la pärnânt minciuna din
literaturä. A fost o a bunului simt asupra impertinentei
contra cari-si de publicul românesc.
Azi, toti literatorii« au dispärut, trecând meseriile
de odinioarä. Ar fi, cum spunea un titlu de carte, la
sale".
Dar, ca fapt care are se mai gäsesc
literaturk la periferia ei bine cari träiesc din
insulte bârfeli de mahalagioaice.
Mostenirea ancestralä nu-i zbucne. din sufletele
unui trecut pe care ar trebui uite. Li
place se scalde atmosferä de intunerec de acolo, din
coltul obscur, dau pe la spate, cum au
mahalaua de unde vin.
rândul acestora se integreazá un tineret, obraznic
inconstient, care ani de zile s'a pe la usile redactiilor ca
i se strecoare câte o expositia lui, care se va deschide
peste ateva zile. pretutindeni, a lost primit
era promitea".
Dar, nemultämit notitele prea concise, cronice elogioase,
in care talentul", geniul" obräznicia se la fiecare rând.
Devenind major, a care
aceiasi indecentä
Avea in sânge aceste tare nu le putea elimina, cáci intreg
organismul era intoxicat.
Dar sântem noi, iertätori, toleräm obräznicie. Au
lost oameni mai cari räsplätit cum se cuvine,
rosindu-i obrajii argumentele corespunzätoare stilului lui de
el a mers pe drum. aci, cum un
gazetar din Ploesti mânca bátaie in zi, pentru inconstienta
lui, tot astfel bäiatul din mahalaua Bucurestilor nu se invins.
din nou, de câteva säptämâni, respectivul a
sä publice o serie de necuviinte la adresa
unor oameni cinstiti.
Confundä spiritul, gluma humorul, dând astfel o de o
inconstientä, pentru ca facá haz doar el. revista in care
aceste elucubratii se bucurä de o simpatie
tineretului. De ce se permit acestea ? Crede conducätorul reviste
aduce serviciu literaturii sau vre unui crez de sociald
lubim gluma de calitate, dar la obräznicia.
(Din ,,Porunca Vremii".) DAN PANTAZESCU.

www.dacoromanica.ro
 NICI

sub padurii
Trecea o fata la zzvor:
floare-avea la
foc in cântecu-i de dor.
privia 'ndelung
vada visu-i cu noroc,
zvácnind
'n
pe tremuratoare
S'au dus nâprasnici
t de privighetoare
'n larma glasului de foi.
Un ulm cu frunze 'ngemânate
I-a sub ramurile
pacate
Sä nu dea nimanuí.

Pamântul s'a pätruns vraja,

Tot ceru 'n stele s'a 'rnbracat,
albi li-au stat de straja
Pe in spre

Acum, stre.sina padurii

galben
Dar floarea de la
Nici nu s'a
G. Tutoveanu,

www.dacoromanica.ro
354

Cetind pe Dickens...
inchipuie de oamenii au formá
noua astfel, de la o lume,
pe cea veche,
gândului generatie la alta,
e totul cu vederea când se coarde
care n'au de
ganga cuvinte pe care nu le-a
bunta nimeni, atunci când, de fapt,
se de cele mai ori, pe necunoaflerea
cutului, care se frumoase desco-

Aceste care la alâtea

nasuri se cer mai pe dreplate,
mi se impuneau minunata la care nu se
mai gândeste pe care romancier
engles Charles Dickens a inchinat-o trecerii lui, pe la
1840, prin Franta, spre Geneva, unde era petreacd,
cu familia sa, nu mai putin de un an
de zile, pentru a apoi, de sus jos, mai toatá
peninsula italianä.
Ce nu e acolo? observatie descoperitoare
asemenea cu a lui John Ruskin momentele lui cele
mai bune, o coloare tot de strlucitoare ca a lui
ling, o uimitoare de
de face aproape imposibild traducerea ca libertate a
sintaxei, exprime tot zbuciumul sufletesc, ceva
care sileste a nu mai vedea un inovator.
Conclusia? Ea poate fi deck aceia a nelipsitei con-
tinuitäti.
Ea se poate cetind pe predecesori. Aceasta face
pe mai modest. Dar cetind, ce acesta
format un fel de a fi.
A-1 la unul de mare e totusi mare
N. IORGA.

www.dacoromanica.ro
NOUL

CämMarul Samuil Botezatu

Cred ci aduc un serviciu Norma le de din
Mihail Sturza", publicind uncle rare, privitoare la
cel director al acestui traducitorul, profesorul
Samuil Botezatu.
fac motivat de o notiti recenti, aflati in revista de directie
literari, artistici culturala, Cuget (Noul
Acolo, N. sublinund insemnatatea acestor di ur-
insemnare : 1022 al Ac. Rom. e Pensionatul de
fete in vreme de razboiu, d in 2 acte, prelucrat de Ciminariul
C. Negrute, 18,8. Pe fol. 27 S'au Samuil Botezatu,
Medelnicer"».
Va si la Academia acest manuscript original
al Medelnicerulur" Botezatu. Daci noi zicem
narul", referim la ultimul de la care a ajuns.
Manuscriptul din 1838, este o prelucrare lui C.
Negruzzi.
Dar de ce vodevilul este transcris de Samuil Botezatu ?
Cine este autorul
Lucrurile se vor himuri din biografice ce dim mai la
vale. Evident, un cercetitor din Bucuresti ar trebui
si analiseze rnanuscriptul de la Academie, inteun mic studiu
aprte.
In lucrarea festivi : De la Academia Mihiileani la Liceul Na-
tional", Iasi, 1936 2, avem trecut Samuil Botezatu ca profesor
de limbi germani pedagogie la Academia din la 17
IX 1830-1832 15 pe Gh. Ghibanescu3, trecutul
Scolii Normale de fete din lasi, crede ci el a inceput un curs de
limba germani la Ghimnazia Vasiliani" de-abia la 1-iu Maiu 1832,
ceia ce nu este exact.
Alt cercetitor, N. A. Bogdan, vorbind despre orasul Iasi
zice ci la 16 lunie 1834 se face inaugurarea Academiei Mihillene
ci atunci abia, intre profesori, se Samuil Botezatu, care
predi limba germani.
G. preciseazi : de la 24 April 1830
Asachi ci se va invita de in Ghimnazia
limba germani, cu studiu facultativ, de la
brie 1830 Cursul acesta ficea un profesor venit la
in 1830, Samuil Botezatu. El a venit din Bucovina, unde fusese
profesor de pedagogic germani la coala din

' An (1938) p. 288.

P. Am indreptat eroarea de tipar :
de M. Sturza", 1935, p. 123.
Ed 1914. p.
' Omagiu lui Titu ai de
(1 30 1850), p. 193 urm

www.dacoromanica.ro
 G. Bogdan-Duica pe V. A.
I, p. 205); s'ar cuveni sa se cerceteze mai deplin la
Cernáuti activitatea acestui profesor bárbat de cultura, care
acolo, in Bucovina, s'a impriete cu August Kotzebue
extraordinar de harnic, devine traducator, la al acestui
scriitor.
In fine, d. Alex. Lapedatu publicind actele pregatitoare pentru
in Moldova, care a avut in 1844-5,
zece ani dupa ce acest fusese trecut la Stat, prin
ganisarea ce i-o dete Regulamentul la Colegiul
Academic din pe Caminarul limba
acelasi timp Sarnuil Botezatu devine director al de
fete din Iasi, anume pe ziva de 1-iu Novembre 1834. se
numia atunci : Institutul de educa(ia fetelor, s'a deschis solemn
la Novembre 1834, datá serba patronul Domnului
Mihai Sturza. Astfel, Samuil Botezatu tine directia la in
calitatea ce-o avea de profesor de pedagogie, la 12 Oct. 1849.
Moare in Iasi este ingropat in fata biserici Pantelimon.
Prin urmare Samuil a pastrat directia de fete ein-
sprezece Urmasul sau la directie este tot un barbat, tot un scrii-
: profesorul Teodor Stamati, care 1844-5 preda la Cole-
giul Academic Fisica poporalä, Fisica Himia la Facultate",
harnicul Teodor Stamati, atunci când Samuil Botezatu
era director prof esor la Fetelor"
profesori ajunsi la ranguri de boierie prin munca cul-
turalá !
Notita din Cuget (Noul mai sus il
pe Samuil Botezatu : Medelnicer in 1838.
aceasta, in 1840 Februar, vedem inaintat
Serdar. 1842, Samuil Botezatu o vie pe Cozmoaii,
pe mosia Cetituii, de la Postelnicul Tataru, in
chirilicile vremii : Samuil Botezat Sardar".
Cdminar este i vom gasi la finea vietii.

Despre munca de traducâtor a Caminarului Samuil Botezatu

avem in prima linie studiul citat mai sus, regretatului G.
Bogdan-Duica.
El traduce din August de in 1835 : Unijorrna
Vetington, comedie in un act, in
August in
limba româneasci de Botezat, profesor limbei ghermane
in Ghimnazia Vasiliani, cu autorizatia Tensurei, Iasii 1t35".
Posed un exemplar din carte. el, am dat titlul intreg,
in care Samuil Botezatu nu apare cu niciun rang boieresc.

Un de ucureti, 1915, p 84
Alex. Lapedatu, 1. c.
G Bogdan-Duica, c., p. 202,

www.dacoromanica.ro
NOUL

prenumerantii" acestei ; in Antohi Sion

(cArturar mare !), lordachi Vasile Alec-
sandri, Aga Serdarii Grigore Vasile Medel-
nicerul D. Seulescul, profesor de istorie pragmatici in
clasurile Filosofiei", toti profesorii de la Academie de atunci, apoi
un Costachi un lancu toti intelectuali de prin
rohoiu, Folticeni Botosani ; nu lipsesc cu totul modestii pe atunci
Dimitrie Gustea lonesc", de la Focsani ; s'a abonat
minartd Stefanachi (despre care a scris d. N. lorga se
cuvine sá mai scriem mult despre el !), de la Roman, o
denie de-a lui Ion Roata", D. Costachi
Cu totul interesant e in este abonat Cáminariul
:

Costachi Negrutd", cu apte exemplare Avem tocrnai forma Ne-

pe care o in notita din 1838, care ni-a inspirat acest
articol. : Onoratele iubitoare de Muse" : Comis. Casandra
de Leon ; Vasiliu ; Zamfira de Capsea ; Medeln. Elencu de
Onu ; Paraschiva Persu Marghioala
Toate cu de, - ca de Kotzebue -, dar abonate numai
un exemplar ; femei din cercurile primei de fete din
unde era director traducAtorul Samuil Botezatu
Albina" din 22 Februar 1840 scenele cele spirituase co-
ale altei piese, prelucsare, tot Kotzebue, de
darn! S. Botezat" ; Nenorocita pdtire a care a
nepublicata, ca prelucrarea similará, tot din Kotzebue, inti-
tulatá Pcnsionatul de fete in de de asta datA lucrarea
era facutá de C. Negruzzi insusi, transcrierea ei se datora
delnicerului Samuil Botezatu, arnicul lui. Manuscriptul
licat supt nl. 1022, la Academia
De ce transcris Samuil Botezatu ?
Luciul este foarte limpede, Bucovineanul era de la inceput
secretar la Conservatoriu din 1837) juca in calitate de actor
diletant
plâcea sä joace in deosebi, - cáci la Iasi, - prelucrAri
(ca: Váduva vicleaná"), care Kotzebue a scris
foarte mult : peste sute de piese comice, destul de slabe,
dar gustul vremii.
Asachi mult la Samuil Botezatu, cáci (in 1839) ea
colaborator de specialitate la lexiconul de care incepuse
a se din limba germaná.
Dar bine inteles cá Pensionatul de fete in de
privia pe Samuil Botezatu ca director al unui asemenea pen-
Econ. D.

Nimeni nu-1 intrece. Doar Alecsandri a trecut co

!

G. ibid,
www.dacoromanica.ro
358 CLAR

NAPOLEON IN POESIA GERMANA.

NAPOLEON
(1821)
de r
Te-ai o, zbuciumate suflet, Dar moarte, e porunca
in pacea gropnitei teai linistit, De bine pe mort pomeni.
cinzeci de-ani de
in eroism ce n'ai gash Ai de
Ti-a dornic : Pentru noi, cei
Ca fiu al soartei 'n te-a primit. unei lumi
mai pot fi oameni eroi,
Ai fost unei de : Ca mai este rasa cea de la Cannae
curmi tot poate ai visat, Termopile, pentru un razboiu.
Ti-ai mistuit viata 'n
Mereu ai alungat te-ai pus de aceia
'n ai pentru Porniti pe drumul de inaintasi :
Ce altii mostenire 0-au Un Alexandru, care-a robit lumea,
Un Cesar ce, de acei lasi,
Tot ce neincetat ei trecut-a Rubiconul ;
crime nelegiuiri, Nu-s vrednice acestea de ?
Pe capul a fost toate
Te-au alungat inchipuiri, spune-o odraslelor de
Dar nu puteri, vointd De samsari, de de scriitori
Croit-ai ale tale 'nchipuiri. Ce nu mai pot nimica creeze.
Un leu de se iveste une ori,
De cand te-ai dus, pe campuri Ca tigru este doar intre
nu mai curge Ce poate face cu minori ?
Sängele ce le-a
biruitorii mai bine ? Te-ai ! in pace-acum te
S'au dus tiranii ai plecat? odihneste,
libere azi gandul ? De a lumii pace-ai
E avutul amenintat ? nu doar pentru trup
te iubesc nu pot. A ta menire din s'a rostit,
A in lume biciu de foc ; De-aceia pe-a ta cripta se scrie :
Tu sabie adus-ai i nu pacea, Prea mare-a ta cea vie,
lumea in de-a juns te ; Prea mica vremea 'n care ai trait.
Trad. d6 Const. Delabaia.

TOAMNA.
Trec zilele ca De n'ar putea nici
De nu posi le numeri Din le-a
anii ca
Se lasa grei pe umeri. Trec zilele anii,
trece
Trec zilele de-a S'au scuturat castanii
'n goana toamna rece.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÄTOR"

Stropi de
A batelui Louis Le Cam.
Apásätoare zi a unui de August. Se chinuie cerul
deschidä zägazurile peste nu poate. Totu$i va ploua,
buratecul care umple grädina glasui hodorogit
tinichea. Nu mai niciodatä.
Dar nu numai ploaia fie ziva apásätoare. Oamenii
nedrepti, de lumea, fäcut s'o bine
cei cu mintea sufletul - nu vreau zic negru, - lucruri
vechi care nu mai sinchisesc pe nimeni. Deci mult
acelei zile tulbure. Doar o de la un prieten de departe,
un preot frances din pioasa bogata datine a
Bretaniei, poftindu-mä la minunile acelui
presärat pietre legendare, minunate cruci la
grozave in fata Oceanului, Bunul preot, doar
din condeiu de ne cunoa$tem, putine
testi m'au nemerit, astfel se grábia omenia
se vor cre$tini la cari fie un pat un de
Greu säi pot chrturarului de iubitor
al de
Amurgul veni, timpuriu, tot de apäsätor, spintecat de che-
márile cátre ploaie ale buratecului. Se
Fluturii mari pumnul sä dea albe
parfumate ale Reginei Noptii. buratecul.
Pe nea$teptate licäri cristalul clopotului al
lui apoi rará, prinse a taina cre-
puscularä. Uitasem. A doua zi doar era Täierea capului
se fácea priveghiu. Printre copaci sträbäturá luminile bisericii.
Ce concert Ve$niciei de clopot
toacä in noapte I Cea mai slavä creatiunii
plutia peste verdeata grädinii.
Odatá din a fácu in lumina
ochilor miei tin tablou mänästiresc de ani. Pornisem
tot August tot zi apásätoare, a ploaie, spre o
de peste Moldova.
Ciudat, dimineata mi-a multämire de un dar
venit de departe, al preotului breton, pe parte,
de ceia ce numesc nedreptate cei carte insemnatä veni
o cer breton : BrzazBreiz, Chants
Populaires de la Bretagne, culese explicate de vicontele Hersart
de la Villemarqué. Luasem mine cartea, iar drumul printre
cäptu.site zare arátase
suflete
- nu departe mánástire, numai
brad - am d? versuri bretone.
plare,

www.dacoromanica.ro
360 CUGET CLAR

pitorescä Bretania, a doua zi binecuvântarea

la se dá mare säracilor, cari vin
anume serveste bárbatii, cäsätoritä
ferneile. La sotia dá bratul cersitorului mai cu vazá, bär-
batul cersetoarei mai cinstit renume, cu otii,
aláturi de podoaba fericirii.
am intrat curtea - ce minunate cerdacuri
la arhondaric ce a fost odatä pe acolo!, primul monah
care mi-a iesit in cale era
Purta un antereu petecit, picioare de cauciuc. Mi-a
räspuns la binetele mele, mai din niste ochi mari,
curati, albastri. netágaduitá träsäturile
cu rasa
M'am dus slujba de dupä prin strane,
pletosi cu blonde ori supt soare. In fund
femei, un muncitor de la Sunase toaca, armonios
poruncitor, dar n'avea cine mai alerge la chemarea-i, oamenii
la Slujia trist ochii mari albastri. Peste
hainele pusese aurii. schimbare !
Acum, era un iluminat, constient de misiunea ce i-o
credintaserä anii petrecuti in mänästire. Nu mi-1 puteam
capabil de o atittudine de märeatá, chiar seniorialä. Nu mai
aveam ochilor pe bietul cálugár umil, ci sacerclotele inspirat
sta chip de sceptru
domnesc.
De pe un colt de zid privesc ctitorii zugráviti, Voe-
vodul domnite coconi. Ascultá oare umbrele de
slavä ale bátrânului preot din mänästire ?
am bänuit in fata altarului pe duhovnicul
simplitate lipsuri, gata sä piece cätre
mângâiere vreo domnitä tremuränd de
soarta celui plecat sä se rázboiascä undeva, cale lungá.
Pironit in cerdacul mieu, scrutam vedenia de la mánástire,
ce ultimul tremur din familiarä se
G.

A A.
se duc
Se
frunzele
Visez far

Se 'n

vor veni la
Ei vor nu vii!
Const

www.dacoromanica.ro
NOUL 361

Copilárie copilärie, stäruie aducerile aminte, de

pe atunci când tot ce lovia nu clurea, când tot ce auziam
imi basm dumnezeiesc.
drumurile pe care nici nu le cunosteam loviam de pietre,
bolovani, adese ori, dar ridicânclu-mä sä
ca o umbrá sä mi lata. nebunatec
se amesteca atunci niciodatä n'am
putut ghici tristeted ce urmäria pas pas, ca o nedespär-
a singurätätii.
Privirea mea albasträ se mereu spre azur.
Apusul niciodatá pericolul n'a fost atent pe ce
incotro duce.
drumurile mele nápádite de spini. loveste
durerându-mä tot ce tot ce mä priveste. lul
durerii s'a asternut peste privirea mi azurul s'a
ocliii miei n'a mai decât amurgul
gerat, ränit.
Umbra tuturor atine la Ca tâl-
harii la drum, iese amintirile tale, pe care
nu le mai pot nu ce mai vor de la mine, acum,
când doare.
copildrie, uitä-te la pustiul
iert tot ce mä plâng, uit ce le
mese de la toate pietrele, de la Aoti bolovanii ce i intâlnesc
drum, dimineata, la amiazi seara!
välul ce-mi acopere privirea albastrá a
azurul departe, viata, lumea
cum le vezi tu, copilárie, copilrie!
Elisab ta

DINA .

Crengi de bat din palme Un ca o

din leagan, pe supt zarc :
de Mcini pricp sd
Printre unze se arata. cutre
cc t genr
ca o vraja
pogor
de st
cuminte poarta Nicio nu
Peste leagcin de lumind flutur nu s'abate :
Maica Domnului, in in
aur intunecate.
Ecaterina Manole.

www.dacoromanica.ro
362 ET R

Douá pentru copii

E vorba de arti dintre acele care am
convingerea plac tocmai copiilor pentru cari au fost scrise,
de o märturisesc, nici noi, mai bätrâni, nu ne-am plictisi
cetindu-le. Aceasta, pentru autorii departe de a fi simpli
debutanti Doamne debutanti nemeresc drumul
adevärat!) au mai stäruit chiar aceastä directie delicatä, izbutind
sä publice destule volume alese, potrivite cu grijä pe sufletul
dar pentru faptul determinant in cuprinsul elementul
fantastic ocupä un de frunte. E, dacä vreti,
aceastä abatere cel mare al adeväratelor cärti dupä
prinsul drora se bat copiii. Vorbesc din contina experientä.
De geografia nu e totdeauna materia cea mai agreatä de copii,
totusi cärtile geografice, deosebi aventurile sânt
acelea pe care le cer. E casul atâtor biblioteci clase, care,
timp ce arti literare un singur exemplar ne-
atinse, a:elea ale lui Jules Verne, câte cinci-sase, abia prididesc
sä multämeascä pe cetitori. De aici acea avalansä de romane sen-
sationale fascicole aventuroase, din exploatarea cärora editori
autori t contribuie la stricarea gustului moravurilor.
In fata acestora apar, totusi, unele de indreptare : cärti bine
scrive, care, loatând aceleasi domenii, aprind sufletul
retului cäldura curate mântuitoare.
E tocmai casul cu cärtile de mai jos, cu Isprävi de pe mare",
a d-lui Apostol P. Culea, cu ,,Zmei a d-lui Mihail
Lungianu. Cea d'intä u, presintând un manuscris desirä viata
zbuciumatä a marinar, care, prilej fericit, a sträbätilt tot
felul de tinuturi, a cunoscut tot felul de inotätori, pes-
cari iscoditori, a väzut, a auzit a tremurat, a avut emotii
bucurii pe E o carte cu povestiri bine alese
ilustrate, stil adecvat limbä
care copiii vor iesi de curaj, la dragostei
de apä, mai ales cu fantasia incärcatä de minunile acestei
vieti de poesie D. Apostol P. Culea, personal
un indrägostit al märii, publicând-o, a fäcut un adevärat dar
copiilor, cari vor fi recunoscätori.
La se presintä lucrurile cu ultimul volum, publicat fru-
moasa interesanta Cartea Satului", al incercatului po-
Mihail Lungianu, care de la nuvelele din viata
s'a spre ogorul al basmului popular de
din care a publicat acum volume.
al marelui Ispirescu, de la care el are acea sfiiciune
de a denatura, d. Mihail Lungianu, in ultimul volum,
este un creator genul poporului, un povestitor de elitä, care
nu oboseste niciodatä ce e interesant, se repetä.
el, ca alti povestitori, vorbeste despre Zmei zâne.
despre Ileana Spaiina Zmeilor, despre Fät-Frumos si
Fata din despre Mama Pädurii, basmele sale
www.dacoromanica.ro
NOUL 363

nu banal, nu ne plictisesc nu ne prin

firescul
apoi d. Mihail Lungianu e un stilist maniera poporului.
Gr5ieste cum a deprins, cum, nopti de
i-au vorbit vralitoarele, la gura sobei, prin glasul
De aici siguranta intrebuintarea unor forme
rare, dar de poesie, caracteristice poporului regiunii
de care se simte mai strâns begat, forme pe care (ca un
pe de o parte le reliefurile
unui text asezat, pe de alta le In scara unui pre-
tios indice alfabetic. E aceastá lingvistic5, atât de rar
la alti scriitori, ca in corectitudinea grarnaticalä de care
la fiecare pas, una din nep5trunse ale unui
talent care, amatorilor de modernism literar de erotism
artistic s'ar anacronic, nou5, celor ce pretuim
permanentul esentialul, ni se pare normal demn de
câteva din consideratiile literare pedagogice care m'au
salut aceste foarte ingrijite cärti originale tot
atâtea fericite prilejuri de lecturä aleas5. Prin ele copiii nostri
zece cinsprezece ani vor putea participa la marea a
vor putea evada din cercul ingust al unor preocup5ri meschine
banale, vor putea sträbite lumile se vor
cu sufletele curate pe meleagurile unei care nu-i deck
foarte rar fie folositori
La acest recultat ei nu vor putea ajunge cu
ca acelea ale d-lor Lungianu Culea, pornite din prisosul
inimii din dragostea cei
Paul 1. Papadopol.

.4 NENTE.
De s'a pomenit,
in vremii,
facerile stemii,
se au venit,
Ca icoane de pe
Tot val
pe mal, neam.
Din acelasi darnic nor,
Cu veac
aceiasi
era un

Tot
nostri de supt soare,
dedesupt.
N. lorga.

www.dacoromanica.ro
304 CUGET CLAR

scrisorile lui Alexanciru Odobescu sofia sa

XLV.
Bucarest, le 1894.

Ma amie,
....Pour compte j'ai eu réellement tant me démener ces
derniers jours avec les irregularités des professeurs, et méme de
quelques qui ont contracté par trop dans les vacances
habitudes de vagabondage, lesquelles ne que trop encou-
ragées par les fréquentes absences des professeurs, dé-
missionnaires que permutants. C'est dur mener dans notre pays
une école dont on veut reellement s'occuper. On en arrive se
dire parfois que les gens les plus pratiques sont les imbeciles,
comme mon Quintesco, qui laissait faire chacun,
maitre ou ce qui lui plaisait et profitait de son logis et
des autres avant iges de la direction, qui ne lui donnaient aucun
souci. Mais, comme je ne suis pas un je ne puis me faire
a ce regime. toutefois que je sortirai bon port des dif-
ficultes que j'ai en ce moment... En tout cas je ne sais ce qui se
passe, mais je vois Take dans la plus grande intimité
avec Maioresco. Ce ne me sera pas préjudiciable, je l'espère.
Tu vois que je suis tout mes affaires d'Ecole. Cela ne m'a
pas fait oublier que tu m'as des guétres Theodore...
...Hier l'un des jeunes gens y a quatre ans Paris pour
étudier latin, est la va faciliter, j'espère, la en
ce qui concerne les conferences de latin mon Demain
je dois le presenter (il s'appelle Dianu au Ministère...
vous embrasse tous les trois.
Tout toi Alex.
XL VI.
Eucarest, le 2 mai 1894.
Ma Sacha,
Je ne ces lignes le déjeuner, ayant toute
ma soigner une partie des plantes qui sont restées cet
hiver dans la piece d'en haut et qui y ont beaucoup souffert.
faut les remporter et les changer de terre, car elles sont presque
toutes rabougries. A part cela, jardinet prend tout fait
bonne tournure, et j'en éprouve beaucoup de plaisir. me semble
que cela me repose un peu des déboires que j'éprouve avec mes
autres cultures vivantes. Le me console du
animal de mon Ecole.
Je crois que je me trouble trop de cette affaire des con-
férenciers qui a en somme bien peu d'importance, car nous

' N Dianti

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANAT011"

les jeunes gens n'apprennent pas en general grand chose aux

conferences mal faites de la plupart de ces messieurs ; mais, quand
arive l'été, - nous sommes en mai -, les en
faiblissent encore plus, et je qu'en avec ou sans
conferences de latin et de botanique et meme avec les seules
conferences d'Emanoil les jeunes gens n'auront rien perdu.
Donc tout va languissamment, et c'est train ordinaire de
toute chose dans ce pays. Je voudrai me faire ce et savoir
dompter ma nature, qui est rebelle ce train-M. Du reste, faut
bien que je le subisse puisque le sort a condamne. La
le de Petrosa dont il n'est plus du tout. Roths-
child a empoché tout mon argent ; maintenant se moque de nous.
Maritza a acheté aujourd'hui quelques caise pour faire un
ou deux petits pots de confiture, A part cela, rien de Je
vous embrasse tout les trois.
Alex..

X LVII.
Bucarest, mercredi matin, le mai

Ma Sacha,
Le voyage d'hier s'est bien passé, quoique le pont de la vallée
Satului était brisé ; il a fallu passer l'eau gué, puis tout le long
de la route voyait les faits par la pluie torrentielle qui
avait couvert la chaussée de sable et de grosses pierres. Que doit-
passé amont de Curtea-d'Arges ?
Ici je n'ai trouvé rien de neuf. Aucune communication du
de sorte que je reste attendre sans rien entreprendre
pour concilier Messieurs les recalcitrants. Je ne vois pas pourquoi
j'irai leur faire des avances. En ce moment, epoque de la fin des
je ne vois pas trop la nécessité de faire des combinaisons
nouvelles pour composer le corps professoral de sera
temps de le faire pour la prochaine année scolaire...
bien content des dix jours de repos et d'affection que
j'ai auprés de vous. J'ai encore six semaines de
vant moi, mais j'avoue toutes ces tribulations il me tarde
d'en arriver aux vacances. Je méme (mais ce sont
irréalisables) n'avoir personne pendant les vacances, avoir
un (beaucoup) d'argent et pouvoir aller vagabonder un peu
dans pays et méme l'étranger. Mais quoi bon parler de
qui ne peuvent pas se faire ?
Je finis avec l'espoir que tout cependant ira assez bien
que nous puissions vivre tranquillement et avec le moins de
sagréments possibles.
Je vous embrasse tendrement.
Tout toi Alex.

David Emanuel

www.dacoromanica.ro
 CRON
Un roman bucovinean : fara fagilor".
Opera domnului lulian Vesper ni-a reservat o surprisä,
cáci represinta o nota originalá in seria de romane ai
cáror neurastenici sau adepti ai filosofii morbide,
mud tragic deprimant.
D-sa nu se ocupa de psihologia miggloasa a acestor
complicate, ci revine la o mai
tocmai prin aceastá simplicitate :
care este strans legat.
Autorul ni fisionomia unui sat la
razboiului din 1916.
Subiectul nu formeazá o intrigä bine nici nu este
pierdut poate ceia ce-i formeazä o
calitate. Este vorba numai raporturile ce existä între
locuitorii aceluiasi sat. aceasta de tuate zilele este
expusä cu naturaletä, inteun mod de expresiv de
real, putem aceasta cu una din schile
rapide, executate de un artist agerä ochiul
ce ni presinta ceva viu, ; cate este muit mai
valoros acest de presintare un tablou executat
scrupulositate, dar greoiu. Rapiditate, nu
superficialitate, din aceste pagini reiese perfect träsaturile
: viata simpla cu care se
bunátatea lui, firea lui lubitoare,
alte ori intrecând margenile,
narea-i filosofica mai presus de acea legaturä pä-
aproape misticä. Lucru ce se vede din soarta
tristä a acelui ce s'a lepädat de ogor, din viata, ca lovitá de
blästäm, a lui Mihai Andronachi.
lar, ca Incoronare, credinta lui credintä pe cate-o
träieste, ce se cu lui la pas din care d.
lulian Vesper exclude superstitia.
Täranul pe care ni-1 persoana lui Artenie Andro-
nachi a familiei lui este un Oran real, maiestos,
adevärat mai nobil deck azi de alti autori
contemporani.
ca o caldä ce litväluie frumoasele obiceiuri
strämosesti.
Pe acestea, savuroasä pe care o
scriitor, cu expresii locale, de pläcute
fletului, un minunat colorit, întocmai ca acela al cämäsilor
scoartelor frumos pe care ni le descrie d. lulian Vesper.
cartea d-sale se respirä un aier curat, proaspät, dätätor de
sänätate, datini de frumoasä de
lar noi, orasenii, pentru ce ni-o
trimete din Tara fagilor". Sacuntala

www.dacoromanica.ro
 SÁMÁNATOtt"

Mi s'a asupra c5rti Elemente de desemn de

Bucuresti, tipografia lui Eliad, 1836.
Frontispiciul un titlu deosebit: Elemente de desemn
de de K. de desemn
Sf. Dedesupt un care pe copilul caruia
pe o sant aceste versuri :
,A.
Din
In urma-mi am alt nume De arte, de
De 'ncorunat,
1837".
Pagina urmätoare cuprinde dedicatia
23 de pagini mari 8° 33 de table.
Pe volum aceastä :
Aceastä carte este a lui E. Crutescu".
Charlotte
Domnisoara Charlotte Lilius este din scriitoarele de frunte ale
bogatei literaturi finlandese. cu o aleasá
scriitoare cautá serveasca in primul tam, dese
turneuri de propagandä in Propaganda d-rei Lilius
este adevär originalä. Vorbind in perfectie limbi, tine
conferinte despre Finlanda, oferind apoi auditorilor artistice
din poetii nationali, tradusi limbile respective.
scriitoare desfäsoarä o vie activitate, literatura sa
presintä caracteristice, sträbätute de o sensi-
bilitate un mod propriu de a privi omenirea.
mul se egale visul sau meditatia, paginile
in luminoase visiuni folkloristice, un sentiment cum-
pänit al naturii drept cadru al omenesti mai mult deck
toate, o generoasá compätimire pentru toti cari sufär
se zbuciumä. Charlotte Lilius accente drarnatice asprele
destine ale multor femei in genere, omul prigonit de
Nuvelistä de un puternic talent, a reusit presinte
cele mai specificul national finlandes. Eroii eroinele
sale, oameni nefericiti, la cheremul sortii, Finlandesi, cu toate
calitätile rasei. Sufletul autoarei
de tonuri, de la cele mai tari situatii la episoade
de o Din opera d-rei Lilius, citez culegerea
de poesie Ainsi chantaient nos (Anvers, édition
La Renaissance d'Occident) excelentul volum de nuvele,
dépendante" (Les éditions de Belgique, Bruxelles).
Talentul d-rei Lilius reuseste cu tragice
din viatá, iar adesea paginile ei riscolitoare ale compatimirii
adresate celor obiditi, sau proteste contra nedrepatii universale.
Literatura distinsei ganditoare finlandese atinge culmi de
s'ar de cele mai multe ori firesc
directivele Cugetului
Vom da viitor una din nuvelele acestei scriitoare.
G. STINQ,

www.dacoromanica.ro
 carte scandaloasa
e incä una din alcdtuirile dibace ale pescuitorului in apâ
bure. Autorul ei nu importa. In tot casul, dacä a putut o
asemenea productie sä socotit un
trecere. In realitate e unul ziaristii pe cari i-a cocotat
la postul de indrumdtori opiniei publice de gazete
gazetute din timp.
Nu eram asupra talentului acestui scriitor multiplu,
poet, ziarist, reporter, editor, antologist, prosator. Cartea
la care refer m'a convins de lipsa complecta, nu nurnai de talent,
dar mai ales de demnitate pudoare. Eroii sânt toti conceptie :
psihopati, niste pe panta tuturor
Totul este pe fatä, niciun pic reservä, ritos, des-
gustätor. Faptele apuaturile cele mai comune, acte
a scoatere in tuturor tirbeste frumuseta (!),
totusi etalate de nefericitul cugetätor cu emfasä tupeu.
Autorul, ca eroul, nu cunoaste niciun de baricade. Se
pituleazä garduri in paturi cu o diabolicä dä
pe toate scarboseniile sexuale. grijä tot gunoiul
societätii, toti declasatii, toti imbecilii oferä bietului cetitor ca
exemplare de ca modele de
Negresit nu pot merge prea departe. Tin pret
nu fac autorului nu desgust pe cetitor prin câteva
citate care putea-o nici din causa
editorului evreu care s'a compläcut astfel mäscäri.
Totusi voiu aminti unele descriptive in care e vorba
despre moi picioare scurte", despre câni cari
nu-si ospatul, piciorul, pentru a urina aläturi",
despre toate fetei ale trupului" (pe care autorul le eu-
noaste bine), despre o pe marea blanä a
despre fernei care noaptea casä...",
batul gol mofluz". Nu lipsesc nici alusiile jignitoare la adresa
nici de perversiunile sexuale, nici
expresiile rare printre care sinul ei brun pistruit" este nimica,
nici repetarea obsedantä a aceluiasi act, nimic din ceia
ce ar putea desgusta, atâta, desagrega.
cum unii scriitori serveascd opinia publicä,
neamul, morala socialä literatura. Lucruri pe care cei mai
multi dintre noi nu le cunoastem am in altfel de medii)
limpezite analisate cu desgustätoare scrupulositate,
de noutate, mod imbietor, transformate de
: ce vor fi având literati
mdtori ai opiniei publice cari au se astfel de
: ce de ce mediu au putut produce de
intretinute luxos in birouri capitonate cu lefuri ?
care dau de care
importanta luptei de purificare
lar eu chem politia p,.ocurorul. - N. lorga.
PAUL I. PAPADOPOL.

www.dacoromanica.ro
 RONDEL
Lui G. poetul

mai departe la fosni,

Cu aur pe luciul rotunde.
Ne-a soarbe ne va topi
Ca abur ce suie din clocot de
bezna risipi,
De-amdraciunea lui ne vom
mai departe la
Cu aur pe rotunde.
lte mai ; scunde
Bietele aripi de o ;
Doar steaua ce pentru mine
'ntocmai va ascunde.,.
Voi, mai departe la fosni.
G. Ursu.

ION
brazda plugul din :
Un coarnele apasd,
lar Ion priveste ca prin plasd
vesel de la jug.
C'dci a uitat nevoi
lui, ca o
lar l-a 'ndemnat de s'a pornit
mai incerce trudnicul lui plug...
Doria de
care-acum o soarbe ca o
De 'n el o
Cu grapa vine, bolovanul,
Dar, sudoarea-si de pe
c'ar vrea are la
G. Constandache.

www.dacoromanica.ro
370 CUGET CLAR

incercare
reNist publicarea
reclam banii
cáci nu bata joe cineva mine acesti
bani ai miei cineva poesii", produs
unuiencefal deranjal, nu dibace
in care e vorba ce idei
sentimenle, elucubratii i le scrillo-
rului vederea cruci drumul mare,
a inspira pe
Zisul asa-zisul poet", care, de
furoare o care
se mai
Ce a luna
Tot lacuri
care e o farfurie portelan",
cu niscaiva dar, aiurea. luna e prins
de belciug' moara, tine de
a ea ureche
e de a doi ghi-
la Mare de ale
ei, ori descopere babe pen-
ca, un prin din
Inssi an declare Incuie
pe la 'n o cari
acasi", ca,
se fine, ca un de vederea
Mantuitorului.zugrrtvit fum", cas care nu
s'a mai pomenit la iconar: Crucea

la
Cu la
Dar i se ce,
de a rima, se ,
ce face de toamni icoana tePtin
fum",
Toamna, nu cui
Mai ea cui,
c'un &get sau doua,
Trage
Te e sta care
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 371

Pictorul Stoica
La noi, miscarea artistica, din toate timpurile, a fost determinati
de curente de peste De multe ori chiar ca subiecte, nu
numai ca tehnica.
S'ar fi plitut ca, indiferent de sau, vreti,
toate acestea, aplicate la viata peisagiul romänesc, sá dea ceva
specific. dat in oarecare pe in fruntea
in Grigorescu pentru boul" rornänesc Stoica
calul de suferinta al unui mai nenorocit.
lar, in sculptura, tänärul, mai mult de rornantismul lui Grigorescu
de realismul lui Stoica, sculptor Tudor.
Gi-igorescu a murit de rnult. Tudor de apartine vremii
d'inainte de Stoica pe ambele epoci, viguros
impetuos.
peisagiul rornanesc, a in noianul de modernism,
impresionism, cubism mai eu ce un interpret
serios, viata cu trecutul ei istoric cu psihologia
actualá, nu a gasit un represintant mai mare ca Stoica.
eu care regret neamul rnieu a
se resume de devreme pentru present, de pentru
trecut, acest Oltean de care a descalecat la Bucuresti
imbibat de visiuni din epopeia neamului, cu dorinta de a le realisa
a in preajma in maturitate
se complace, de mult de amintirea Voevozilor, dorn-
nitelor luptatorilor arhaicului romanesc. Realisarea artistica a
acestui trecut de miscare rnaiestate nu se obtine de un
modernist, care in coloare de a desenul. Cere
pe talent o staruitoare, nu inaintea
unui model incremenit in gips, ci inaintea insesi, pe care
ti-o alergarea interesata a cailor in obor, incordarea ham
la o a calului in herghelie
miscarea A ornului, linistit, el la munca
sau inclestat in dramaticä pentru existenta neamului.
goana de psihologia actiunii, la
la cal, apoi sufleteascá intre o singurä
pentru relisarea suprernului efort, lucruri care nu se
pot realisa, in de o pregatire
printr'o la sangerare. Acesta este secretul usurintii
de executie ce i se atribuie lui Stoica, usurintá pe care nepriceputii
o cred din
De pregatire prealabilá de la
a fost capabil Sto;ca cel hulit mai amärät... ca un cal din
tablourile lui
ne trezi nu avem epopeia neamului
in chipuri icoane crede o avem, te pome-
nesti in Vom voi reconstituirn cpoca
person Ilitatea lui Stoica din darurilor Cáci nici nu

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

i s'a cerut, de multe ori nici nu i s'a

totusi a
a pictat marea cu tntrarea lui Mihai Viteazul
Alba-Iulia", distrusä in incendiul de la Museul Militar, nimni nu
i-a cerut aceasta. A .ajuns acolo prin donatia unui particular,
find cu de
Când a fácut istorice, ele n'au fost
date ajuns in musee publice. Au fost cumparate de particulari
pe nimic de multe ori, cu ofensa unui aier de Am
in un tablou comandat: Lupta de la
a Cercului Militar. Abia ieri Nu cu a fost
cornandat a fost cu institutiile publice se
lichideaza foarte greu. Am insá ce a iesit.
Un tablou de dimensiuni mari, un cu personagii multe, ca la
o asemenea Tablourile le fac le judea priceputii.
ai o cornanda, nu esti la cum a fost cu
Mestrovici, ca ni dea o lectie de ce va sculptura,
zilnic bátut la cap, este foarte greu reali,sezi ceva.
la ceva nu s'ar
Nu pot inchipuiu n'a fost mereu, mai ales
lucra chiar la Cercul cá n'a fost nevoit resiste,
nervii, ca ni poatá da o mai ales un tablou,
nu un panopticum un film cinematografic.
aceia a luptei, inclestarea mortii, trupurilor
din primul plan, din spate intr'o
titudine incordati, de haina a intrat in nu se
obtin talent, nu se obtin o anterioará,
mai ales nu se pot obtinea cu sfaturile celor cari se cred
competenti pentru au participat la fie chiar in prima
linie. Am fost eu rázboiu am fost in in
timp, prin meseria mea, mai aproape de deck un
simplu luptator. Un tablou istoric nu este fotografia unei lupte.
Nu este nici chiar un document istoric. Este o visiune de
plastic. Este plasticisarea unui moment culminant
racteristic, pe care pictorul, este artist, numai el cum
trebuie sá-1
aici pictorul Stoica a ceía ce
Sp. Cegineanu.

PE
Veni-va zina cea mare de cdt tine
Zbura-va pe buze un ultim din neamul
Ca frunza din jucatd de Ceva peste moarte peste ruine,
Din tot ce-ai fost ceva mai oameni veacuri prin el se
?
N. lorga.

www.dacoromanica.ro
 373

CRACIUNUL.
Zvon in desmiardd
Pe pribegi, vegheazd,
Din pustiurilor
C'un nou stdpdnitor de Pdcatului ce

Cu de in Colindele pornesc in
Din glastra gliilor de sus, Sd din durere anii:
Tin sobor la Se mdrile in spume,
Cum pe Se 'nchind regti ciobanii.

De-odatd, Din fiecare sat

E jior, Un curat spre Betleem,
'n in ieslea 'n care
Se un Un soare nou ghem.

Cu ochi blajini, cu fruntea Crdciunul, Magii,

Ca oamenilor legende 'n prag :
pe-a In omenirea
A' bucuriilor cununi. Se 'nchind lui Isus cu drag.
A. G.

CO LIND SARAC.

Bine-ai venit din cerul sfdnt, Sd punem peste nevoi

in asta, pe bucurii in ochii goi.
Cu sufletul in doud
Bine-ai venit la noi, copile,
Noi nu-Ti Ca sd ne vezi murind cu zile,
ce-avem: in mahalalele umile.
noastrd 'n
de De Tdu, azi,
Benchetuiesc netulburati,
Cu Tine 'n in noi tristi
goi,
La ieslca visului bldnd. Dar, Tu nu esti al
Ci cari mor
dar Te primim Supt ceru-Ti
Ti-o ddruim,
Sd nu mai cd Bine-ai venit, sdrman,
Ndscut in staul de cioban,
Cu steaua Ta, pornim noi, Sd ne c'un an.
A G.

www.dacoromanica.ro
374 CUGET

lea robilor
- din unui ofiter prisonier -
de Const. George Munteanul.

5 April 1917. - Au trecut serbátorile Pentru noi, aceiasi

de vreme existentä. putea
aici, in carnetul spovedaniilor mele, gresesc,
ele au trecut le simtim, pentru nimic din ceia ce poate
da farmecul unor serbätori nu ne-a cercetat: nici odäitelor
noastre pe niciunul dintre noi mácar.
Regimul pe care ni-1 administreazä Bulgarii a alungat bu-
din pragul nostru, cum vremea rea
päsärile cerului alte lucruri mai calde, mai vesele. Doarnne,
in ce colt de se vor mai fi oare asemeni locuri
Aici, vietuire, dusä laolaltä, este aceiasi,
contenit, de zile, de de luni Nicio noutate,
nicio veste din locuri scumpe, niciunul din darurile Crucii
nu tree dincoace de sentinelele bulgare, a
trece lucitoare pe supt ferestre in bocánitul
al pasului cadentat. totusi une ori viata
a noastrá, de fiecare zi, prilejuieste observatii sau
reflectii amare. Este in totul o o a a
noasterii aproapelui tu, a analisei propriei tale existente a
celei de acuma a celei care va urma, poate. intotdeauna am crezut
cä suferintä sufletul se inobileazä, la
care supusi de-a lungul vietii trebuie facä a
noaste aceia ce este durerea la altii ea urmare la
timp a o ogoi. Dar aduc aminte, din cetirile mele, de prin
alte vremuri, mai cä instinctele cele rele ale omului se
tocmai ceasurile grele.
fi voit totusi credinta mea, aceia care m'a
an de an, aceia care se desprinsese din luntrul mele,
cu toate nu de ori semenii miei mi-au dovedit
fi voit fac cleci constatare chiar
pentru aceste adeväruri pe care mi le unii dintre ca-
rnarazii miei de captivitate, prin fapte dau prilej
ea Bulgarii sä se bucure mai de impasurile noastre. Am
cetit astfel, acurn luni, un articol dintr'un ziar al Purta
titlul Soldatul Roma. Multe exageräri in el, dar
multe crude Pare acest articol vine
oarecare certitudinii dureroase care
cesc ca acele mlastini fund din visele copiläriei mele.
De altfel, spune o
miniaturä, o altá a lui Noe, care avem represintate
defectele noastre.
ca banul o nevoie mai mare. Cine nu
are, sufere nu-si poate de hrana, care in aceste
este prima conditie de a putea birui pe celelalte,
pe care Bulgarii se stracluiesc dea din ce ce

www.dacoromanica.ro
 SAMANATOR" 375

mai rea mai redusd Va fi oare constatare efectul

generale economice a ? strade, de supusii
nu decât chipuri strävezii, livide pe picioare.
Atunci ?
Pentru unii dintre noi lipsa este mai
câtiva cari, nu se au de cer-
cetárile" multor vdmi prin care am trecut care
am iesit despoiati de obiectele strict necesare. Numai se
faptul aproape un an, acesti norocosi" au
bani. Pe niciunul acestia nu 1-am nici nu
am auzit, se fi o nevoia celui care
nu are un plus de la miserabila
ce ni se de Bulgari, i-ar face mult bine. mai
samá, pentru cei cari, fireste, simt
nevoie mai mult ceilalti. Notez satisfactie zilele tre-
cute, un curier de regiment aflat printre noi, deci
positarul averii regimentului la data de 24 August st.
a obligat volens nolens" de locotenent-colonelul P.
descarce buzunarele supt luare banii Statului pe
cari dosise zicea : pentru a-i reda de aici mânca
din ei, - fie tuturor ofiterilor prisonieri.
garii nu au de nici la aceastá ni dea o stotinka"
cu toate câteva zile, se
ni se vor da soldele, ba chiar a venit lagär un functionar
de la Banca a Bulgariei, fortarea locotenentului de
S. pentru un timp oarecare problema hranei
noastre. De este o binevenitä, pentru s'ar fi
putut prea bine ca, la o cercetare", banii asuprä-i
iea aceiasi cale a depositelor ca prada de
fusesem noi despoiati, un an de pelerinele
de ploaie, verighete, bani, ceasuri jambiere.
Gestul locotenent-colonel P. este foarte apreciat noi.
drept Sant câtiva cari au reserve, mult sau mai putin
turisite. Nu cumva acestia se aceiasi situatie cu locotenentul
S.? Ni propunem sá descifräm aceste noi enigme din viata
prisonieri. Dar câti dintre cei pot dovedi
atitudinea a locotenent-colonelului P. mijlocul acestei
atmosfere de neincredere, suspiciuni, de egoism de respect
pentru mai pentru aceia? Un egoism feroce a
pus pe cei mai multi. Se pare instinctul de conservare
al fiecáruia este de desvoltat, a izbutit foarte
de pe noi acea de de respect
curtoasie pe cred in numai conveniente1e sociale
ne pe le in raporturile dintre noi.
spatele acestor obligatiuni se ascundea, ce se
in fiecare dintre noi. Lipsa de hraná, in deosebi, a
descdrcat atavice porniri, marturisite supt variind
de la individ la individ. nu nu cred.- dacá rnai pot fi alte
irnprejurári care s'ar putea manifesta mai expresiV sentimentul

www.dacoromanica.ro
376 CUGET CLAR

atât de cântat odinioarä in ostire, acela camaraderiei, de

ajutor al aproapelui, trimes din pragul arnvonului bisericii.
Am cetit cândva, de mult de tot, poate copiläriei
mele, care aici apar in toatä intensitatea, despre uu vas
rätäcit vreme pe oceanelor ai
pasageri au ajuns, ce au toate provisiile aflate
pe vas, sä se... mänânce unii pe Dacä aici am ajuns
la decädere, nu este mai putin adevärat
de atitudini, caractere, care te nedumeiit pe
de o parte lámuresc, pe de alta, din causele atâtor
genunchieri in viata noasträ ca popor. toate acestea,
amintesc Descartes spunea undeva: Fiecare este dator
bine altora, in A nu fi de
este a nu pretui Biblia ne :

pe aproapele iubeste-1 mai mult ca pe tine .

nu pot fi mai aplicate aceste precepte

aici. De multe ori simt un stáruitor sä ies sä strig
fatä aceste adeväruri vechi, tuturora, pentru cä mi se pare
numai vorn vedea cum, din nenorocire, ne tot
mai noroiul vietii ne pradä instinctelor
primejdioase.
este nevoie lämuresc acestea prin fapte.
altá carnetul acesta, pe care I-am din
prima zi a räzboiului atât de asteptat, dintru Bulgarii
au separat pe ofiteri de plotonieri. Acelasi procedeu
folosit cu cei separând pe superiori de cei
feriori. In aceastä a Oat, fireste, intentia a plica
apoi respectiv, dar nu este mai putin adevärat
ruperea legäturii dintre subordonati... Totusi,
nu cum s'a fäcut cä a de
bunä zi un oarecare S. un Evreu, G. In apelul Bulgarilor,
acestia erau ca plotonieri. Viitorul ni-a dovedit
nu acest grad. Putin aceia, autoritätile bulgare
s'au serviciile zilnice ale celor o de ofiteri
români aflati prisonieri aici la Karjali, ar fi bine ni se dea
câtiva dintre ostasii prisonieri.
dimineatá, ne-am pomenit cinci ostasi români invalizi. Pe cel
dat casei noastre cherna Motatu. Nu cred fi fost cândva o
mai poirivire a omului numele ca la acest Motatu.
- Mai bine duc la Bulgari, pe ei, decât sä
fiu ordonantä la ofiterii români", ne-a infruntat din prima zi
creaturä, pe care imprejurärile räzboiului H
noi in aceste dureroase
el a pe plotonierul-major (feldvebel)
bulgar de la aprovisionare ca sä pe el, pentru
- am noi acolo avea ce mânca nici nu va avea ce sä
munceascä. Fireste pe supt pielea plotonierului bulgar a
folosind toate injuriile la adresa fostilor ceia ce a
pe Bulgar de la asezarea lui

www.dacoromanica.ro
NOUL 377

Motatu in postul" de ajutor la trupei, el cu S., zile

au infruntat insulte pe ofiterii cari au avut
nevoie din apeleze la ajutorul trimitandu-i
pentru diferite De fäcute in silä, aceste servicii
pentru ei au prilejuri nemerite ne speculeze chipul cel
mai rusinos, exagerand totdeauna preturile, care pentru noi
greu de controlat. La noastre de protest, ni asvarliau
in
Dacä-ti place, nu, du-te dumneata iea:
te
Mai doar apoi scuturati de guler.
In am väzut asemenea
Venirea Evreului G. a complectat acest triumvirat. G. venia
o experientá care-i pe drept cuvânt de decan
al acestei ban le de jäluitori.
Nu se vede oare in aici
cruzime, resultatul educatiei ostäsesti resultatul nesanc-
la timp severitatea a de insubordonantä?
Vedem auzim neputinciosi de a reactiona, dar nu este
mai noi, indrumätorii ieri,
prima linie aceia cari purtäm vina acestei de lucruri. Ne-
putinciosi aici, ne doar pumnii
din Fiecare dintre noi, sigur, ni
nostru pentru viitor schimbäri de metode atitudini.
Dar cui va mai fi oare de soartä sä le la
deplinire vor putea din incercare
trupeascä, la care Bulgarii zilnic aclauge
noi proculee, unele mai draconice deck ? (Urmeazá

CANTEC DE CRACIUN

cotloane, $i-u venit la noi

Lupii lacomi cer. / tine, chiar din
Auzi pe la obloane,
Dragul juvaier Ca un vis, ca un mister.
Doamne, Lerui Doamne,
Prin vifornita
stingher, Dar nu Zbori prin
barba 'n ger. A aflat, pldns stingher.
Doamne, Doamne,
Cdnd a fost el ca tine,
Ba si-acuma, de la
Nu i-a dat noroc bine
Niciun venit
Doamne,
St. Päun-Rovine.

www.dacoromanica.ro
378 CUGET CLAR

CHARLOTTE LILIUS.

HOLLOLAN JARVI
In româneste de A. G. Stino.

Era pe la inceputul crestinismului in Finlanda. Dom-

nului atotputernic multi credinciosi açolo, dar lumina
nu pâtrunsese toate inimile se mai gásiau
destule plecate zeilor sträbuni.
mai chemau atunci duhurile apei, väzduhului, pá-
focului sau chiar idoli vre-un
ajutor sau trebuiau doboare dusmanul.
Vremurile erau tulburi, razboaiele obisnuite, cei
tari nimiciau pe slabi, iar hordele de colindau satele,
tot ce sta in cale. Au venit crestini din
Suedia, la porunca regelui cucereasca tara s'o inchine
lui Hristos.
In fundul unei intunecoase se un lac singuratec
incunjurat cu brazi Termurile lacului erau
coase ; vijelia, apele se topiau in spuma
cea
Aproape de lac, in codru, se ridica o in
jurul de urla, dar unde niciodatä nu intra
vre-o de soare. poste imprejur nu aflai nicio locuinta
orneneascá. Rare ori venia cineva la unde
un temut de toti. Nu nimeni de pe
acolo avea peste o de ; numele nu cu-
nosteau, numindu-1 doar Mosneagul Toti se temeau de
socotiau drept un primejdios, in stare
freamätul cerului Putea opri
sau linisti valurile, dar putea sa tot furia
Nu singur in coliba singuratecä, o avea
pe Maja cea nepoata sa.
anii, Maja se o de frumoasä, ves-
tea-i merse departe. Cu frica vräjitorului, veniau multi
s'o de Osteneala totdeauna
darnicá ; se intorceau toti Maja, apoi nimeni n'o mai uita.
cari au nu se indreptau spre alte fete; linistea
lua sufletul in se stingeau cu ochii.
Altii se intorceau cu intunecate nimeni nu era
in stare inchipuie ce au Nimeni nu mai
Majei, ea alaturi de bunicul ei.
zi, fata prin padure, cu glasu-i limpede
miresmele florilor, ciripitul bucuria de a frumu-
seta despre un cavaler care va
veni o intr'un castel aunt, departe de pustiuri.
De Maja opri ; printre copaci o privia cu bunatate,
apropiindu-se cavaler cu

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 379

la piept semnul crestinilor : o cruce rosie. Era, oare, vis sau aievea
cavalerul acela cu ochii de blânzi ?
Rizboinicul intrebá :
- Cine unde stai tu, prea-frumoasä fecioará ? M'am
in pádure ealul mi-i istovit.
Maja o inchináciune räspunse :
- De ti-i vläguit calul, drumul pascá, tu vino te
odihnesti la Maja bunicul mieu,
acuma departe, dar se intoarce mâne
amándoi in colibá. Maja cavalefului de
Apoi se pe ferestuicii, cavalerul povesti
Istoria vietii. Istorisi el despre multele razboaie in slujba
regelui a sale, destdinui visurile pentru viltor, dar,
de toate, vorbi despre Dumnezeul cel mare al Crestinilor. Maja
asculta, ochii scânteietori obrajii Ea asculta cu
sfarme pieptul, in suflet se destepta via
se ducl dupá cavaler in lui cea depirtatá, catre
Dumnezeul necunoscut, va jura credintä.
Noaptea trecu, cele d'intâiu raze ale zorilor peste bolta
piscurilor. Suna ceasul Cavalerul trebuia sá dar
se a doua zi apoi in fiece Maja
intovárási, la drumul cel mai bun.
Cavalerul vorba. In noapte venia intr'o luntre
de pe term totdeauna astepta Maja. Astfel inflori
gostea linistea cu luna, Maja primi
crestinesti. Zádarnic insá o ruga Erik
iubirea : ea nu indráznia, cá mai are s'o omoare
deck s'o cavalerului, náprasnic pe toti
Atunci indrágostitii s'au inteles. Erik o va s'o ducá departe,
ca scape de intunecime. Noaptea fugii a fost orinduitá,
dar n'a fost o noapte limpede de ci vreme
de furtuná, valurile clocotiau cu mânie. luptá-
torului de rásmerita valurilor, furia apelor
vorba de fericire, cu slaba
luntre valurile sAlbatice.
Maja murmura rugiciuni fierbinti zeii ei cei de demult,
dar mai ales se ruga Dumnezeului nou iubi-
tul sá aducá in brate. In acelasi timp, bunicul cu
privirea invoca pe zeii chemi cerului
peste cavaler care cutezase se apropie de Maja
care in acea Luntrea
valurile ca o când de
aruncatá sus ca o minge. De odatá, se mistui câteva apoi
cu talpa in aier. era un peste strälucitor cu
pântecele alb. In grozava aceia a Erik se
Mija numele logodnicului ; deschidea
bratele. Erik nu mai venia. La spate, räutácios
al :

cá pe Maja de !

www.dacoromanica.ro
380 CUGET CLAR

- Dumnezeule al lui Erik, al crestinilor, care nu

ni-ai si vietuim irnpreuni, uneste-ne in moarte, strigi Maja.
vorbele acestea, ea din se facu
in mugetul adancimilor.
acum zeii. Fecioara urmase iubitul
in cealalta. Singuratecul rimase inlemnit, apoi se
cutremura de :

- Blästimat fie lacul care mi-a luat-o pe Maja! In fiece an

spre amintirea mortii nenorocitei un sa fie inghitit de apele
acestea nelegiuite !
s'a an lacul cere prada,
cite un se mistuie in sale. Despre nu s'a
mai aflat nimic.
Multi ani mai dominicanii riclicat o pe
afurisit. acolo in pace
iubirea poporului, dar suferiau de anatema asupra lacului.
an se un frate. Degeaba rugiciuni
nului si vraja. Intr'o mai cucernic monah avu o
vedenie : auzia Sfantului Anton poruncind
injghebe o pluti, aseze acolo un altar o
liturghie in apelor, ; schimnicilor
peste ape se potolird.
Anul nu mai peri nirneni in adancuri, Vremea trecea.
zece ani, iarisi se un Din nou
rugi fierbinti, Sfintul Anton se glisuind :
- Mari picatele lurnii, fratilor ! Drept pentru
aceste lacul are cite o de la zece ani odati.
Cu vremea, legea lui Luther inimile credinciosilor.
minicanii, ca ceilalti minastirea fugind
aiurea, peste granite. Ei ingropari comoara intr'un
tainic de cu s'o scoatá atunci se vor putea
intoarce. Niciodatä nu s'au mai intors, nirneni nu
locul se
Doan nume mai amintesc trecutul, li se pare
ci aud acum de clopote prin pidure, - clopotele
de adineauri, fratii la liturghie.
Asa-i povestea locului unul din cele
de mii de lacuri ale Finlandei inviluite in mit poesie.

CRINUL
de
un crin frumos fata astei principese,
apa lac : De ce nu-s
De-un chin mi-i mintea 'ntunecató, - dulci
i-am puneam pe
rad. de Mihail Pricopie

www.dacoromanica.ro
NOUL

povestire : (Jrcan Batrânul"

Nu o elogioasä poate cu aceste cuvinte :

Simtirn o u$urare cartea lui Pavel
Dan". totusi este un elogiu, se desprinde din randurile
ei monotonä melancolie, suferinta,
tablouri mortuare supt cer plurnburiu, ni apasä
sufletul. .
Am vrea nu se poate, ne multä
vreme ce-am cetit, acela din
dealului, care din zori 'n noapte, nicio
nädejde de bine", nici mäcar aceia de a-i sätura copiii.
acela ce se supt lovitura de biciu pe care-I
doare mai mult umilitoarea usturatoarea
ciuire.
acela
avem impresia Dan a o pledoarie, ni-a arätat
un proces de transformare sufleteascä, ni-a explicat caracte-
rul ardelean.
Totdeauna, ni apäruse acum puternica deosebire
Moldoveanului asprimea Ardeleanului. i
Dan ni motiveazd aceasta. Pare, la inceputul
pastreazä traditia, un Oran hräparet
care ne impresioneazä inteun mod foarte nepläcut
cu cum a suferit in
decursul timpurilor. Era el bun ceia ce se
vede din licäririle de duio$ie ce-I mai lumineaza
oclatk dar pe a din oamenilor.
vreme a lost jupuit ca o ; de ce ne
atunci a se apere ca o Glasul privirea
lui omeneascä n'au lost ascultate n'au induplecat pe nimeni ;
mai este de mirare a ridicat securea ?'
De aceia vedem Nu de mult a putut ridica
fruntea soare, mai de pe
se Trebuie sä se mai binele.
Minunat de asemeni, situatia intelectualilor. Pe acestia
fi : parvenitii, nedemni de
locul pe care-I acest fragment intristeazä, prin injosirea
la care sânt supu$i unii prin nemernicia
Aceasta este partea de real din opera Pavel Dan, realitate
de ascutitä, ni se pare am cunoscut pe
Urcan pe toate acele chipuri, ca säpate
Dar mai este a doua parte: basmul, irealul.
mai une ori credinta cu o lume
de genii, de superstitii stravechi, de obiceiuri magice; ne-am crede
a gnornilor. elementul acesta nou, introdus de
Pavel Dan, nu este lipsit de cum spune d. Ion
Chinezu, presintarea d-sale : originalitatea artei lui Dan

www.dacoromanica.ro
 CLAR

constä dosare absolut personalá a celui acerb

realism cu un fantastic - note ce se
räscolitoare armonie.
Dar acela de la care eram , de
mult, nu mai este.
Sufletul lui, din durere, care vibra intens la suferin-
tile altora, nu putea duce mult timp grea
Sacuntala Murgund.

CANTEC DE SEARA
de

pe tori florilor
soarele-apunea, inchideau
Privind amurgului undele izvoarelor
Tot mai incet

Din pacea Acum zeul

incet se cobora, supt frunzar,
vecerniei, libelula 'n trestie
Natura atipia. cat' tihnei dar.

Md prinse jalea
nu puteam eu
S'o pe calea drumului
rnieu....
Trad. de I. Const. Delabaia.

IN

Au as:ar, eu,
le de crin De fermecat,
rug preacurat de ele,
Albastrului senin. Cu ele rugat.
lar noi,-scli pire,--
ingenunchiate bldnd, Se
Cu sus,
Päreau fecioare De ce n'ai
Din lui Isus. Cu noi, s
Em. C.

www.dacoromanica.ro
 383

expresiei.
un fapt izbitor. Ne gsim toti, une ori, de
sä intrebuintárn un anume vocabular, apeläm la
libertin sau numai echivoc. facem, cei mai
cu jena, discretie absolutä, pe sau prin ocoliri
bine chibzuite. e normal se lucrurile.
vorbire, ca existä o la care poate
coarda A sfida, trecând dincolo de ele,
sens sau altul, a nesocoti
moralä, a brusca omenescul, a brutalisa tot ce se in
acea de morale, indispensabile
bunului mers al omenirii.
totu$i lucrurile se petrec totul la unii scriitori. Li
cumperi infrigurat (Dumnezeu ce privatiuni Iti
pe basa o lume de ilusii. Bat la poarta
tot felul de sufletul vederea unei
lectii alese, din care speri ie$i, nu inobilat, de sigur
sporit suflete$te. Vai nefericitul de tine... Nu-ti dai sama la
fiecare cotiturä, te pa$te nenorocul ai desilusii !
Nu numai la faptul imaginatia este
brutalisatä, devenind un fel de de adunat toate ne-
curäteniile tu, biet suflet dornic de frumos,
prin toate expositille celui mai odios dar numai
simtul pudic este asaltat de de fel de lucru nedeghisate,
aruncate trivial, spuse rdspicat, strigate nu la ureche,
ci glas de adevärat crainic.
lau la intâmplare din prima carte :

biletele domnisoarei...., cu care face platonism la

iesirea din serviciu" ;
pulpele rotunde la marginea pantalonasilor
;
Domnul o de dorinti ascutite....";
zi, s'a trezit aproape patul sefului....";
$i-a justificat fecioria cu
Devenind... amanta sefului".
alte perle stilistice aruncate obrazul bietului cetitor
o de o mai bunk spuse acelasi
firesc care noi, ceilalti, ni ziva sau ne
de sänátate. .
Este de ridicare de de perfectiune stilistica la care
ne-au dus ace$ti urma$i ai neuitatului Odobescu, cari, când nu
pot fi grotesti prin de imagini artificiale, nu se dau
sä fie indecenti desgustátori, ncele margeni ale
omenescului de care am vorbit.
De aici justificarea unei lupte care trebuie tinteascä la
expresiei.
PAUL I. PAPADOPOL,

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR
profesori.
E incá o chestiune care dea de refer la
aceia dintre scriitori cari se prin
toate murdáriile la scritorii pusi la index de puri-
ficatorii in frunte profesorul N. lorga, care
din aceasta un punct de onoare. in minte scrisorile acestora,
infame, alunecoase pe drurnul pierzaniei. revin
anunlite scene, anumite apucituri, unii eroi, expresii ; mi
ingrozesc la astfel de care contribuie
la injosirea sufletului omenesc, pot fi nu numai practicate, dar
mai ales desvaluite supt o fals-artistica in cetitorilor
infiorati, uimirea mea se accentuiaza peste imi
dau sama ci printre acesti agenti ai se foarte
multi educatori oficiali, profesori persoane de
Stat ca si contribuie la ridicarea nivelului sufletesc al generatiilor
de
Nu cum, dar eu aici o dureroasä incompatibilitate : nu
poate fi cineva in acelasi timp educator de agent
publice. Nu predica, la curs, o morali prin alta.
Nu poti impiedeca, in calitate de anumite apucaturi, tocmai
acelea pe care, ca publicist, le etalezi cu frenesie, le recornanzi
cetitorilor.
Mi se va : nu sänt aceiasi cetitorii. Literatura nu e
pentru copii sau numai pentru copii. De sigur ! mai putin
una din plângerile scriitorilor de este aceia
nici tineretul nu-i mai ceteste.
dar nu scriem pentru elevi, dar
ne cetesc acestia.
un punct dincolo de care un anumit fel de a vedea lu-
nu poate trece.
Scriitorul, educator, de trebuie impuie o
Profesiunea nu e numai un mijloc de a avea alte avantagii
de a comod. Ea un mare de obligatiuni,
in fruntea fie de a nu oricum
propriilor
Mi se spune despre profesorii de ci veniau la cursuri
in Era mamfestarea in forme inferioare a unui
fel de a fi. lucrurile foarte schimbate de vitregia
timpurilor. totusi, o la care profesorul nu poate, nu
are voie echilibrului sufletesc. Dupi cum nu-mi
e mi presint, in mprejurare, fata copiilor
beat sau desbräcat tot nu-0 este permis
turmentat sau zdrentuit Mici picate, fireste, avem
toti, dar toate aceste päcate acoperite cu grijä deosebiti,
când nu ni convine, nu avem niciun motiv le
in sufletele altora.
putin eu lucrurile.
PAUL PAPADOPOL.

www.dacoromanica.ro
 POVESTEA LOR
Un fluture, târziu, Pe tot vesmântul lui,
Se pe-o floare, Din visuri de bacante,
Supt cerul plumburiu, Polen de aur nu-i,
soare... de diamante,

Un dor
tine-acum din cale
S' ostenit
Pe vestede petale.

Spre de rubin o
Vrea sa-i poarte... ce cumplit
Din Miazdnoapte vin Un fluture târziu,
adânci, de moarte... Se leagand pe-o floare.
G. Tutoveanu.

CLACA
S'a 'nserat La fetele, stdnd roaM,
Este chicotesc,
cu fete: veselie... De
Dar lucru 'ntre rdset tineresc...

Cdntec, voie bund...

Dar o foc,
poveste-a prins spun&
De se-opre#e larma 'n
Fata cuminte din lumi de-odinioard,
Basmul ei cel bätrdnesc; Cu-al piticilor popor,
suflarea opresc. Au la
Margareta M.

Cuget III, 1938.

www.dacoromanica.ro
386 CUGET

Trei prieteni ai nowi.

Aproape timp din prieteni
ai natii general cunoscute adese ori
grosolan batjocorite ne pärsesc fra in
curi, pentru a-i rsril, din lumea mai
oameni capabili urmeze pe
Mai la de accia mai din cele
la noi, sau
Urban Masiv hirsut, ochi
de o acea busnal
unde
pe Andrei legandu-se ei o cola-
borare pentru publicarea poesici populare,
prinsese o iubire de noi, n'a la
vietii sale ni-o
Ca o el a
de tot ce e românesc su
Profesor la Brno, acesla, care a limba
cursurile sale filologie pentru
a legaturile doua a
o societate de filoromani care-i va supravictui. Nu 1-am
mai de la ca aratm n'am
nesimtitori la bun simliam necontenit
indreptat spre noi. Extrema lui
de pe fiul care n'avea energia of a ta-
impiedecal de a face drum.

Venit cu prilejul unui congres de bizan-

tinologie, juristul Paul Collinet, cercetator de al
dreptului roman al juridice bizantine, isto-
ricul de drept de la Beryt, s'a
de noi. gásiau la el sprijin,
nu era un profesor la Paris pe care
nu-1 aduc casa lui primi-
toare, amintiri de
timp grele sufeririti fisice statura dreapt a
acestui Gal barba de druid, fárá ca,
la congresele care nu se
se fi putut un de apropiat subil

www.dacoromanica.ro
NOUL 387

Mai de s'a slins un lung

exil, neexplicabil, pe care suportat cu i s'a
se Intoarcä, profesorul Glixeli. De pe când
nu era decanul Universilátii din Vilno, el se arátase
bun al noslru, venind la pe
o vará pentru a limba
litaraturá care au fost
cate limba De aceia, când a fost aleagá
un a venit drept la noi. Cu o modestá
Universitatea din el s'a consa-
de a pregátit
un studiu adâncil asupra lui Neagoe
sarab", promitând
care de sigur nu va
o a -
pierdulá.
lungá trudá,
N. lorga.

ATE
Odihna moarte nu o vreu :
Va merge mai departe mieu,
Caci numai doar intr'insul am eu.

lar trupul cela ce ajutat,

In mele
Va spre alte forme Uvântat.
'n de pace de sterp repaos,
Ce-ar o prabusire 'n haos,
Va fi din nou un suflu o floare,
in cer lumina cea nemuritoare.
N.

FERICIRE PRA ETUIRE.

De fericire nu vorbi, Ceia ce-a fost odinioard
auzind, o se Intreg nu a putut sd moard
ca o Supt anii ce-si acumulard
noi te-or robi, Nesuferita
Ci ferit: Ci peste cei
In ei cea mutt trudi(i
Dorind ce a
La line doar s'a rost.
esti un foc,
Tu te faci dai din noroc,
Nici ei nu i o 'n de dor
S'o pe ea, ea te tinereta
N. lorga. N. lorga.

www.dacoromanica.ro
388 ET

RADOSLAV
MAURO-VLAH -

Zorii prind sa se arate, Sa se 'mbogateasca din omor jaf,

Mai mijesc pe ceruri 'nfiorate Sate orase praf
$i Rados lav doarme somn sa sfintele
La fereastrci-i vine 'n Fete neveste sa le ia 'n prinsoare.
Pentru ce pe sa-i prinda.
-$i-a intorsDoamne, nu e de ceasul,
norocul de la tine pasul.
Robi sa-i
i
in i

Craiu viteaz, te zice luat coroana cu de f

S'a sculat (ara din spre Lica. s'au dus la Ciaslan de-1 incoronard.
E 'n Corban, rasvratit Cotarul, Se vazu nebunul domn incoronat.
Din Cetinie 'n Mare 0-au aprins hotarul. . De la cap la 'n (ar' a :
Auzi chemarea desteptatul riga, - Cine cu-al mieu viu la Curte vine,
Sare feciorul : Sau cine aduce capul la
- mieu, sosit-a rea : primesc intru domnie
din toate par(ile impart cu 'mparatie
din spre Lica,
Nu vor mai despre noi nimica ; Milutin aude, neam de rob misel,
S'a Corbanui, s'a sculat Cotaru/ Doisprezece oameni pe el,
Din Cetinie 'n Mare ni-au aprins Merge, in intreg Cotarul
Unde se ascunde fugarul.
aude Ciaslan ce vorbeste tata, Vrea sau mort sd-I dea
Merge, 'n ceata, Fiului netrebnic, plata sa
Vin cu dor de pedestrasi
Dalma(ienii vin in roi. Dar o buna dintre striga
voinicu 'n oastea Radoslav, sama, riga
mintosul : Soarte rea-si indreapta intr'acoace
luara urma ucigasii.
la, Ciaslan, ostasii cei mai incercati lata-i aproape, doisprezece vin,
cu ei pe Merge 'n a frunte robul Milutin
Si, de cumva cerul ajuta Biet norocul rau te-a mai
Sd pe Selimir lui cerbicie, fu ceasul cerut,
Sd n'aprinzi in cale nici oras, nici sat ziva veni supt saare, -
nu robii, este pacat. Azi, la vrea sa te omoare
Potoleste, Lica
Unde-a deschis ochii mama ta iubita. vorba bunei zane,
Eu ma spre Colar, colo la Fuge cdt
catre Cetinie catre Mare: Fuge drumul catre mare,
Focul rasvratirii potolesc, In albastre valuri cauta scapare.
Vreau sa-i nu vreau stropsesc Il cuprinde marea cu-a lui
Au plecat luptatori acum s'a prins sdrmanul, de un de
merg cdntdnd pe drum,
S'a de-asupra, de durere
Merg vnioase 'n cale, striga, chiuiesc, Marea se de al cuvant.
veseli plostile golesc. Cum rasuna 'n larguri blastamul
Valuri calatoare, tresar.
S'au Dusmanul Selimir e
Oastea ui zdrobita se ras fira 'n - Ciaslan, tu copilul dulce
Dar Ciaslan uitd parintescul sfat, Cu ce eu te am
Arde oras sat. mi te dete
castele, tot in cale, rei sa-mi stingi ca
Moarte spadei sale, Du-te de la mine, du-te, tu, departe,
lar pe ei mai zdraveni cauta de i peinde Tu drag odata, tu ce vrei azi moarte,
'mparte sau in tdrg Du - te, valul sa te
Ca pe mine 'n asta
cu buna a 'mpdcat Cotarul, Soarele de-asupra- grei stinga,
nenorocul i-a intins ; flacari trupul incinga.
S'a asuprd-i hoarda ticaloasa, Si 'n sdnu-i nu te primeasca,
Ca sa i lase el, cum Ciaslan lasa, Fiu, nepot in zimbeasca,

www.dacoromanica.ro
NOUL 389

In razboiu norocul fuga de la tine, Au avut latinii f let

Pe cada jale crestina, prietenos,
te scuipe 'n nemilosi ruga, luard sus,
Vin dea nici ei, Dalmapenii, la ei in pe 1-au dus...
fdra de let, Dumnezeu,
Ce moartea pentru ! coboara, Romei line,
jalea lui ca pe-un bine.
De-i cadeau amare lacrime pe S'a 'nsurat alt i-a
Vine in spre o
Patrimir zise l-a botezat,
intinse, salta 'n Care, oameni de bun neam
lar intr'insa latini. o Romand ii-a luat
roaga pe straini, Fiu dete, Paulimir numit,
Manor cerul, soarele 'ndurat, La Sloveni ajunse
Ca sci-I ia, la lerm pe uscat. U. Soricu.

STEJARUL

se înclina stejarul,
Cdnd fierul
N'ar crezut pro faneze-altarul
care-un de secole dormia...

LupMndu-se cu-a cerului

ni minuni,
Coroana-i verde vuia poesie
basmele din strdbuni...

crdcilor, largi de
Cernea priviri.
Incremenit supt bolta de vdpaie...
un zeu desprins din
Ascuns a 'n el
Trimes de peste Jiiu sus,
cu oastea lui
'ngenunchiat lui /sus.

Din au purces, pandurii

Sd falnic scut...
brafe freamdtul
Tainic vorbind celor ce 1-au cunoscut...

Aid/ea bruna lui

Au lacrimi povesti...
divin,
Da 'n mintea pururi
Adelina I.

www.dacoromanica.ro
 CUGET

Uliul
de G. Stino.
Prietenul din copilärie, pururea cu surâsul pe buze,
chiar când e luä, protector, de ca pe un
sfios, sä mä inaintea musafirei sale, o zimbitoare
zgomotoasa, evident de atractie al societäti.
Vä cunoasteti ochii albastri, buni deschisi mari ca
o ladä de zestre ne binevoitori. nici radioasa
doamnä doctor, - mi-au intitulato, - nu ni putearn da sarna
cine o fi vecinul de pe canapea rosie. Când
venise obositoare perspective, gazda se ne
veascä fäcu amintiri dintre cele mai lirnpezi.

Doctorita, nimic nu-i refusase binevoitoarea natura, era foasta

mea tovaräsä de de acum vre-o douäzeci de ani, de pe vre-
mea când petreceam varä cu varä la munte, murmurul Bistritii.
gazdä la donmul Frant, fierarul de la Brosteni, dar un
fierar dintre far' de care nu pot träi sate d'imprejur.
Casa lui Frederic Wagner, - cherna, dar pentru Român
Neamt trebuie sä fie Frant, astfel cä numit eu tot
nimeni nu-i spunea altfel, - era, parc'o väd, larg, boit
verde, de de-ti luau privirea catre
codri, Câteva veri petrecute la Brosteni, pe vr5stei
a basmelor, fäcuserä cresc aproape paralel copiii
gazdei, fete neastâmparate un baiat prea linistit,
de joaca, dar foarte ios la rotile
sculele lui
inginer, iar Greti, de azi,
pe departe, fusese nedespartita mea tovaräsä le ; mesteriam
casute, ne trudeam sä däm tot confortul,
apoi, când ne jucam de-a fetele erau totdeauria
iar eu, dascalul. se uita despret la abecedarele
tile de cetire cu pretentia de a fi puse iaräsi functiune. Greti
cetia prost credeam fiecare an cä trebuie sä repetenta,
doamna Eremia, Invätätoarea ei, avea cu totul altä pärere.
Ne revedeam n multi ani, sä ne fi cunoscut
ricei adolescenti; ne oameni maturi, dar solid
rati in tineretä. Greti se prefacuse, ce era, o ade-
ferneie a muntelui pädurii, iar frumuseta ei se päru
cam cu surprisa ce-i pricinuise numele mien.
revedere visiuni de
readuse noi gratioasä
de
Dinteo un
Eram sä scap un :Greti de acum aproape cinci
de ani se ivise mea. Cine putea sä fie ei ?
ducea tot la munte, se sä-si odihna.
In cartea groasä ferecatä a memoriei, o filä se
ca fulger descoperitor de

www.dacoromanica.ro
NOUL 391

- Mai minte de atuncimoartea puilor ?", o

pe sigur scoate din intunerec o amintire
Greti nu mai nimic : amintia de toate poznele, numai
de cu nu. mir cum de a uitat ceva care,
mai mult mai putin, a venit din sa-i poarta
destinului.
Uliul, complect absent din memoria frumoasei fiice a d-lui
Wagner, a fost o singeroasä drama, la care am asistat ne-
putincios, farä sä pot veni ajutorul victimelor.
dimineatä de munte, melodia räscolitoare a Bis-
tritei o am urechi. Lucram cu Greti la cons-
tructia unei cascioare, cam chipul colibei durate de Ro-
binson Crusoe lui. pasi de noi, un gard
de nuiele, douä closte fudule trufase puzderia de
puisori cu ochii ca de cernealä pe albeata unui
caiet. mergea greu, domnului fu de
noasträ veni sä ne ajute. Cu märeata-i gura,
nimic nu merita sä din truda dar
putinä vrerne tocmi o colibä a unde dulául Ursachi s'ar fi
voie. Pentru dânsul fusesc strädania de la

De-odatä, zarvä in väzduh, aurii

soarelui, mai deck mai porumbei, se sfre-
delind aierul curtea cu orkanii. Apoi larmä de
ale puilor scâncetul erau doi uli ai
din ochi, au fugit cu prada. D. Frant o tuli cask venind
cu pusca, prea curte sânge pe pr n
chinile rostogolite. Câtiva puisori drägälasi, de sânge, se
mai de spaimä, veni ea la locul
mäcelului. Vazând micutul pe palmä duse undeva,
la ingrijeascä. De atunci o ocupatie :
grija care avu zile sä se
Pentru o varä concentrase dragostea
puiutulul cu aripile dragostea ei birui moartea
purnnisor de carne cu de la Dumnezeu.
Din causa puiului, tovaräsa mea de
cea mai mare parte....

Greti ajunsese o doamnä doctor, nu pentru pui, ci

cum asigurase prietenul comun, dragostea ei
pentru doftoricescul mestesug ti era la bunei
Din prinsesem de pe nernärgenitul destinelor un fir
tainic care-i amintirea a
celor doi ulii ucigasi, cu duiosul episod din traiul
menite suferintele altora,

www.dacoromanica.ro
392 CUGET CLAR

Greti asculta povestea cu ulii, serioasä oarecum

cu mânile trecute gâtul care asculta tot atât de
atent, chiar de nu pricepea jumätate. Femeile se ori
de ori un bärbat desväluie cea mai veche a trecu-
tului am fost multämit auzind-o rostind mie,
prinsese din negura vremurilor un nepretuit care o lega
strâns de present.
I
cele câteva zile lipsite de acasA, s'au intâmplat lucruri noi
nu dintre cele de rând.
päreche de ulii, dintre cei porecliti lupul vräbiilora,
raserä cuiburi in brazilor miei. Intâmplare de
pentru mine, trebuiiu recunosc haiducii sângerosi ai
duhului aveau gust bun. Acolo, in fundul grädinii, copacii
mireasma mälinilor sä-ti fi tot %cut cuib. Erau
doná cuiburi vârful a doi brazi ; unul din gospodari
sta neclintit pe crenguta cea mai ridicatä a bradului din când
când ducea câte ceva spre cuib, unde de sigur
In vârf, bätut de soare, parea o pasäre de aur ca
din pove$tile cu zmei zâne. Din spre cuib se auziau ciudatele
chemäri ale puilor, un ascutit ca cea mai frumoasä coasä.
Din când, un se ridica da raite de-asupra
de sigur autând de mâncare. Eleganta zborului mai
ceasuri gâtul spre brazilor. In väzduh,
aripile ale plutlau lin, dar nävalnic, atotstäpâni-
toare, räsfrangând aur din razele soarelui.
Nu putea sä urrnäri sosirea unor astfel de musafiri
prin mea. Un iubitor el de päsärele, declarä so-
lemn cä picior de nu va mai fi copacii miei ai
din jur. Unii se temeau pentru Alt vecin,
nu vecin, locuie$te la capätul serviciile
mä scape de Dar nici vräbiile mele nu
imputinat, nici acte de piraterie vecini nu s'au
Am ajuns a crede ulii miei fäceau mendrele pe undeva mai
parte.
Ceilalti räsunau de vorbäria nesfâr$itä a vräbiilor, putin
sinchisindu-se de presenta
zi de toropealä, spre searä, ciorile uricioase venirä
sä se aciueze prin brazi. Indráznete, se asezarä aproape de
privindu-I te uiti la sträinul venit sä se undeva
unde crezi c'ai fi tu mai stäpân.

Nemi$cat, ca o pasäre-idol, mieu sta

cu capu 'ntors gloata negricioasä. In atitudinea lui era
demnitate. StrigAtele supärätoare ale ciorilor
ele o clipä, pentru a surclinä, e.
pins ca de necurat desprinde din brad se

www.dacoromanica.ro
 393

spre teii uriasi de lângä biserica pe care se juca

leiala asfintitului.
Uliul, acum singur, semet capul, räpede ari-
pile, apoi rärnâne ca cioplit am avut
denia de Cräciun, impodobit cu o singurä, dar
de pasärea de aur din vârf.
Dar, cum oare de au braziii miei doi ulii odatä
cu scoaterea din a dramei din curtea Frant?

MIIIAIL PRICOPIE
TRADUC E k I.

LA GROAPÁ.
Nichitin .
e in o group'
Ce viafa, ce
de ei de
$i ca noaptea ploate
Greu mers-ai al pustiu necuprins,
ca focul stins...
Ei, bine Stinge-te,-soarta mea
Pe veci te va 'nchide capacul de brad,
pe de-asupra de färna ce
va trece-al eternului vad, -
Dar, pierderea-i pe nimeni nu doare !...
cine aminte aduceli-ar oare ?...
Dar,
In zarea albastrd, zglobie se
ciocdrlia, zburdioare.
ei
Tdcere!... atdta e: Vdnt!...
N'ajuld nimica nici

ANEMONA
de
De-abia dectinul
Furtunilor ingrozitoare
argintdnd seninul...
E Anemona, dulcea flow
Glas bldnd se 'ntreab' a mia
Dar sus, pe creste ca de-abis,
glas care 'nfioard...
ura fi-a deschis :
E Anemona, dulce vis!"

www.dacoromanica.ro
394 CUGET

lea robHor
- din insemnirile unui ofiter prisonier -
Const. George Munteanul.
(Urmare.)
de nerusinarea lui S. a margeni
ale Infruntand pe cApitanul de Orzeanu, a mers
acolo cä i-a adresat de-a dreptul injurii. Dar acesta nu s'a
mai putut a trebuit pälmuiascä. a särit,
amenintand cu cutitul :
- bag ai scäpat de la Turtucaia,
te trimet de aici pe lurnea cealaltä..., marna ta"...
A fost nevoie de a tuturora, care de
a spontand, in timp ce sentinelele bulgare,
de-oparte ne priviau batjocuritor.
Este prea acest nenorocit, cu G., a fäcut ra-
port comandantul garnisoanei bulgare cä ei ofiteri
atare, cer acelasi tratament aplicat ofiterilor".
tratament ! N'avem ce spune.
Nu vrem facern pe slugile ciocoilor", au zis ei, dar... vroiau
totusi ei.
niciunul nu avea
este modestul grad de
soldat. In schimb, obräznicia insolenta au un
dovediau
grad pe care ierarhia necuviintilor niciunui popor are.
aceastä desgustätoare, ne-am retras in noastre
la umilintile pe care ni le aduc Bulgarii nu pierdem
:

prilejul de a värsa noi otrava actelor noastre...

De zile, ziarul bulgar scrie, limba lui
de Bulgarie, o serie de note impresii, semnate P.
Ditcef, supt titlul : Au pays des Ciocois (Tableau l'offensive
en Roumanie)".
multe neadeváruri, dar trebuie recunosc multe
acleväruri crude... S., G., Motatu altii ni le tin doar treze aici....
9 April 1917.
Zi de Cald, zgornot pe uliti, de
copii invesehti de de vremea
pretutindeni. intunerec sufletele noastre !
Prilej de vorbá despre orasul mieu, in curtea
a gospodAriei de Turci, pe o piatra, pe care s'a asezat
mai muschiul verde, umed.
sentinele, am aflat ieri pe soldatul Denciu, care a
fost cu serviciul crin Slatina, la lui Hristea
Denciu irni cunoaste strada, casa. toate acestea, mai
cu in lumina zimbitoare a de April, mai
simt mai aproape de copilariei mele,
prin zivoaiele Oltului cu ceata de copii de
grijile
Cu trei ani in urme, - spune el, - fiind la Slatina, 1-au
cu telegramä cä a murit tatäl A fest

www.dacoromanica.ro
NOUL 395

minciunä, care 1-au amágit bulgare. In Bulgaria, era

dat nesupus, pe ce a sosit in satul lui, jandarmii au
pus pe el incorporat".
De atunci", - continua el, - fac militie dar e bine
putin nu am fost trimis pana acuma pe front. asta, domnule,
e mai buná ca toate. Dar cine poate ! De la luptá,
vin vesti tot rele. Mor voinicii, domnule, pe capete, inteo
zi parcá ca ma vor urca la tren sa iau locul celor morti sau
de cari cimitirele spitalele".
Denciu aduce aminte cu de tara
si-i pare ráu a plecat din ei. Aici nu au mai primit
soldele de optsprezece luni. Ce mai zicem ?!
- N'ati facut bine ca intrat in razboiu ; e pacat de
din care aud s'a topit",
Denciu, sincerá rnelancohe privind in depärtari, cu arma
intre genunchi.
Denciu este un Bulgar care sa sirnplu: domnule, ha uitat
mai de mult pe domnule ; este respectuos pe poate,
ca nu vada de post, - severul nostru staqin (starciu, cum
ii spun cei mai multi), - ne ajutá pe toti. In deosebi, pe mine
simte o multamire sá ma serveasca.
- Mai mult nu pot", imi zice el; ma sa nu dovedeasci,
c'apoi vai de mine: drept la front o nemeresc. maica sa",
injura el pe alaturi privind cu
corpul de gardá. - totdeauna Denciu o
ca imi face mie placere....
cred din inimii de nu cum sa-i
pentru acest bine, dupá parerea lui, pentru acest
mult bine, aici, parerea mea, bine pe care face el.
- Ce bine era la Slatina!", aud din in
simt o nevazuta legatura care apropie mult de tot
orasul copiläriei de parintii miei necajiti, de surorile mele,
de fratele mieu, de la cari nu am inca nicio veste.
toate acestea intr'o zi frum de April, poate ca cea din
anul trecut, dar care nu are darul sa fie aceia din anul trecut.
18 April 1917.
retragerea Germanilor pe frontul de Vest nu este
o operatie pur strategica" se dovedeste a fi Retragerca
aceasta strategica" nu-i resultatul infrángerilor repetate pe
care le sufar din paitea Anglo-Francesilor. De la 6 April st.
se dau, pe Aisne in Champagne, lupte pe care insisi
le batalia giganticd".
se rosteste astfel :
Una dintre cele mai mari batalii din acest razboiu gigantic
prin urmare, din intreaga istorie universala, s'a angajat
de-a lungul Aisne. In aceste lupte, Francesii au
o pregatire de artilerie de mine, de o o cantitate
enormá de obuse, care este in actual. Totul,
scopul de a cuceri positiile noastre prin asalturi, La 16

www.dacoromanica.ro
396 CUGET CLAB

April dimineata, Francesii au inceput atacul izbutind

frontul nostru pe o de 40 km., la Nord
de Reims. Atacul a fost executat cu un elan deosebit, de
numeroase forte de infanterie, ale erau
neincetat alimentate trupe din Dupd-amiazi, Fran-
cesii au aruncat in noi forte au intreprins atacuri de
flanc intre Oise localitatea Cosne pe Aisne. In
conditiunile actuale ale luptei de artilerie, care rade
face largi, nimic nu mai este cu putinti. lia
nu se mai aruma pentru o linie, ci pe o
fortificatä. Astfel, jurul inaintate, lupta se
cu mare inviersunare, cu scopul de a pe
in mod pricinuindu-i sangeroase
considerabile de a ni cruta oamenii nostri trebuitori
terialului de rázboiu. minunatei a strá-
lucitei a trupelor, acest scop a fost realisat. Francesii
au pierdut mii o oameni de
pierderile in morti, dar izbutind intre in liniile germane
prin ateva puncte, unde se dau lupte.
In dimineata de 16 April lupta a inceput in Champagne,
intre Prunay Auberive. In acesta, frontul se intinde de
la Oise in Champagne",
Cetesc acest comunicat cu aceiasi pe care o am
le cetesc pe toate, din singura ce am. Caut ca din meste-
sugitele frase pe care M. C. G. al armate germane le
seste in redactarea comunicatelor sale aflu adevärul adevarat,
Le compar cu acelea care se strecoarà in ziarele bulgare care nu
simpatiseaza cu razboiul. mea bate cu atunci
se opreste de la un oarecare.
cu aceste zile intregi, le incalzesc la sufletul micu, unde rodesc
treptat, ochilor pornesc fluture steagurile de
serbatoare din alti ani. Simt atunci pe obrajii
boabe de Ale durerii sau ale bucuriei ? Nu Din
adâncul inimii puternica in Din
acest comunicat vád actiunea Antantei, pe acest front, este
satisfacátoare, Germanii pot spune ultima
carte in fata imensului numar al Anglo-Francesilor. De
aceasta situatie de pe front intr'o atitudinea
de Rusia. Evenimentele de pe de
totusi, ei le speculeazd in vederea unei separate cu colosul
rus, ideie, care face tot mai mult
politicii de azi ai Germaniei, in contradictie cu aceia a
ducitorilor care pentru continuarea razboiului.
Astfel, din presa desprindem oarecare incercari de
convorbiri pe chestiune ale socialistilor rusi, cari, in ziva
de 9 st. n., in numär de treizeci cu adausul membri
ai Federatiei lucritorilor poloni, au intr'un tren german,
unde au fost foarte bine
)

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR"

Când din perne moi, Butuseii", - de -

- de tind - Ti-s ufori ca fulgul :
casa pared e Tu din greu in greu,
Soare lumind. Pared tragi plugul.

Când tu, de mila ta Puiac frumos,

Se indoaie Adu doud bune:
lar, când ca din senin, Pe drept, intdiu. si-apoi,
Se deschide cerul. Pe pune.

Când incepi gdnguresti, Copdcel I Un pas

Spui de N'o fi lucru mare,
Cd vin fluturii la geam, Cd de tine 'n zori
Scumpo, te-asculte. Florile 'n

Luna trece, vine iar, supt

$ase luni - ca visul, ciufulite,
Adu frumos, Sd dai din
Mai cu dinadinsul. Firmituri
Ecaterina Manole.

In noaptea aceasta, care ochii miei nu s'au putut

acum, vino de pe fruntea infierbântatä
acoperind toate durerile care
nu vei putea vehi, trimete atunci miragiul
ce räpun, ochii care lacrirna arde ca un
viu, mi se culce o dreptul inimii ascult
bätaia
va aminteascä trecutul, s'o ca
nu mai in lucruri desarte!
totusi va fi pe deplin socotindu-i mâhnirile
ce o vor astepta, durerile ce o vor de va continua
creadä increderii.
in aceasta de insomnie, in care a
pus pe veche, vino, ca odinioarä, aruncându-ti
välul peste ochii peste sufletul ránit, pentru ca somnul
poatä ingenunchia toate toate amintirile.
Elisabeta Hentiu.

www.dacoromanica.ro
 LTGET CLAB

CRONICk
Ce de talentul politic al unor scriitori, daca nu
ce e bun de ce e ce e floare ce e buruiana! ce päcat
de foile provinciale care ar putea fi buni calauzitori cetitorilor
nu sa puie ratacirilor unor colaboratori!
In Moldova", care apare saptamanal la Bacáu, o
pagini a satului", d. Sanclu Rusu-Saru, care publicá
apreciabile, se produce in n-rul 83 cu urmatoarele Zimbete":
Sofia: Camaradul de viala ce destinul
cheful,
Un bazar larg de pretexte pretentii cu tipicul
care bine s tul - ci
rubicond imprecisa
are cap de gelatinä..
ades e o rrnare a idilei
care la chip aduce... prietemil familiei
Acestea fie oare conceptille despre lucrul sfânt
ce este familia ? Despre sotie copil ?
In din foaia amintita, d. G. C. Báisan, care a vut
prilejul de a i se primi ceva in paginile revistei noastre, incheie,
in pagina satului", poesia cu strofa urmätoare :
Si-asa de veacuri
Legat viata de pamânt,
vremilor pre
lacrimi mi-o
De ce inlácrimatä a muncii ? Munca
a pámintului este dátatoare de de
De ce in lacrimi" ? D. L. B.
D. Gh. Ungureanu scrie intr'o foaie :

in anul 1832 a apárut la Bucuresti o lucrare despre viata

opera lui 1. scrisa de d. L. Predescu, fost student al
Universitätii din care a fost indemnat la cercetari in domeniul
istoriei literare de mult regretatul profesor al Universitätii
din Iasi Gh. Ibräileanu. D. Predescu a ráscolit multe arhive, trebuie
sá recunoastem a mult material inedit ; nu putem insá
nu o parte din acel material inedit nu a fost redat
trebuia. D. Predescu a gresit din mai multe
puncte de vedere: in primul nu sá bine docu-
mentele. Petre Ciubotariul (nu Ciobotariu) este trecut
liudelor monahiei Agafia de la mänástirea D. Predescu
ceteste: mosia spune : Petrea Ciobotariu era
de pe mosia Agai Bals". Dar Humulestii au fost la
sccularisare ai Ncamt.
Astfel d. Predescu, cercetánd Arhivele Statului din Iasi, a gäsit
o jalbá a unui Luca, fiul lui Ciubotariu, care, cu oile
la iernatec in comuna tinutul Iasi, fusese trecut cu birul
in Humulesti Cererea este din anul 1832.
acest document, d. Predescu face urmätoarele greseli,
temeiu, nu -
care s'au strecurat in lucrarea d-lui Calinescu. Afirmä, - pe ce
Luca, fiul lui Ciubotariu, era frate cu
www.dacoromanica.ro
Petrea Ciubotariu, sotia lui lonita Ciubotariu, anume Todosia, in
urma mortii sotului ei, la 1831, de holerä, a la unde s'a
angajat Un fiu al ei era Luca. La anul 1829
Ciubotariul, pretinsul avea cincizeci de ani,
la acelasi an fiul Ciubotariu, bunicul lui Ion
avea cinzeci patru de ani. o dintre tatá
fiu numai de doi ani.
Tot pe basa acestui document d. Predescu mai spune : E de
observat ca scrisa de lui Luca e frumos
corect, ceia ce Luca era un bun din vremea aceia".
Am gasit dosarul in care se cuprinde am constatat
majoritatea jalbilor la Vistierie scrise de aceiasi
de unui Scrierea este corecta,
dar este a unui jalbar obisnuit cu aceasta nici decum
a necájitului Luca Ciobotariu, care poate nu mácar o
de scris in viata lui.
D. Cälinescu, basându-se pe stiinta de carte" a acestui
Luca Ciubotariu, spune se poate ardelenia lui. D.
basandu-se pe o eroare, a afirmat un adevar, intru zilele acestea,
cercetand cu catagrafia (statistica) de la 1831, 1-am
pe Petrea Ciubotariu, - bunicul lui loan Creanga, - trecut
in bäjänarilor bir".
Multe incurcaturi in ceia ce priveste diaconia lui
Prin faptul diaconul se mutá de la o la alta,
postul lui de diacon se suprimä, se fac fel de fel de
rele, când la adresa lui, când la adresa superiorilor lui, fará sa se
in samá in timpul era diacon Ion Creangä, se
secularisarea trecerea la Stat. Superiorii
bisericilor nu vor mai avea supt averea
act de proprietate administrare Statul.
La 23 Mart 1863, Ion se angajeazd cu contract diacon
la Bárboiu. Secularisandu-se averile, se des-
biserica.
Putin mai este biserica de gradul i se
suprimá postul de diacon. Ion ocupa acel post, se
vede de pe din Cine era de ? El sau
lui de la cari erau tot niste simpli bisericesti ?
De sigur nu. post de diacon la nu are drept
nici la care acum era unui totusi
in casele
La 26 April 1865 cere dreptul. se roagá
de Mitropolit a sta in a fost
de d. Predescu la Mitropolie o publicá, ca
resolutia la suplica lui Creangá era se poate de dureroasi.
Nu era dat afará numai din locuinta bisericii, dar exclus din
slujba de la Barboiu". Am la Mitropolie am
eu cerere aici am de facut o observatie,
anume: cererea am cu greutate, intru d. Predescu
nu obisnuieste sá citeze exact dosarul, anul, numárul, fila), am
pe ea chiar de Mitropolit: Se va
la acte, s'a vorbit cele de de Noi superiorului".
www.dacoromanica.ro
 CUGET

Ce resolutie ? Mitropolitul nu
putea si aprobare si stea sau si nu stea in intru atunci
nu avea competinta el, ci ministrul de Finante. Dar Mitropolitul spune
a vorbit chiar cu superiorul bisericii Bárboiu in chestia asta. Ce
a vorbit, se poate intru Creangi in in anul
1866, se la Golia. Vedem in mod tacit, atit superiorul
de la Mitropolitul, aveau ajute.
D. Cilinescu, basandu-se pe aceste greseli, afirmá diaconul Ion
Creangi a numai deck la biserica Sf. Pantelimon,
se va fi dus si se de Bárboienilor". A
nurnai pentru Sf. Pantelimon era la
a intrat acolo tot invoirea superiorului la
priveste nu o justificati de :
primul nu s'a apoi nici nu avea cine o faci.
sta in bine, i-au Denumirea de Bárboieni"
s'ar putea aplica foarte bine greci din desfiintata
mänástire cari aveau puterea faci o nedreptate
unui diacon. Dar acurn cine erau la biserica ? Ingrijitor,
arhiereul lsaia Vicol (nu Vicoli) Dioclias (numele arhieriei, dupi
cum, la noi, Botosaneanul), un cinstit fost profesor
lui la care la 11 August 1864 este mutat
ingrijitorul bisericii Golia, de ce a avut un post
vacant, il angajeazá tot pe Creangá, Apoi liturghisitori preotul
Grigore Savin Grigore Conta, tatil filosofului. Acestia
erau toti, cari triiau modest dintr'o leafi serviti de Stat.
Mitropolitul apoi ca biserica sa fie trecuti in
categoria si un diacon. se
cu tot in curtea bisericii, cere sa fie numit
din nou in postul de' diacon. Mitropolitul toati_bunavointa,
resolutia : Se va avea in vedere, in bugetul Barboiului
se va prevedea serviciul de diacon se va deschide la
vre-o biserice.
de diacon nu a fost in budgetul Barboiului, dar
s'a ivit vacanta la diaconia de la Golia, unde a fost nurnit
Cererea lui Creanga a fost gasita de d. Predescu a publicat-o,
sa publice a preferat sa se mentie in acea
inexactitate conflict dintre Creanga conducatorii
bisericii, care in realitate n'a existat. D. Calinescu, basandu-se pe
acestea, afirma ca Creangá, din nou postul de
la Barboiu, fiindci nu I voia, se vede, Atunci
vrut la Golia, s'a ivit postul vacant ?
Pentru resolutia de pe cererea lui Creanga spune anume .
Se va la se va postul de diacon in
budget, sau la se va ivi un post vacant. La Barboiu
inscrierea postului de diacon a intarziat mult, intie timp s'a
ivit vacant de la Golia, unde proteja ingrijitorul acela,
Isaia Vicol Dioclias. tntru convins exemplificarea este
insuficientá, cred ci insusi d. Calinescu imi va da dreptate in ceia
ce neseriositatea unor cercetari de documente.
(Din ziarul de la G. Ungureanu."

www.dacoromanica.ro
 SINGURI.
luna 'n izvoare,
pe-al
de cobitoare
S'a 'ntins de mutt peste
pe strade
s'aud frunzele
Din vechilor balade
Ce in curänd,
Ei mai
Povestea trudnicului
in toamna timpurie,
toate dragostile mor.
G. Tutoveaqu.

CLING, CLING...

Din albe
Cad fulgii in
In de argint
Fug pe cdrdri.
Cling, cling..., trec
Cresc lespezile moi
De pe drum
fiori parfum
In pomii goi.
Cling, cling..., trec
Cad din rai in roi
$i gândurile-mi fur'.
E pârtie de-azur.
Cling, cling..., trec
In zbor de rândunici,
Cu Mos-Cráciun, cu zmei, -
Mânunchiu din anii miei
Ce-au mai ieri pe-aici....
Adelina

III,

www.dacoromanica.ro
402 CUGET CLAR

Bizu.
Regale, care nu
niciuna din sale pentru ce e
a pus de versurile
pe care le celirea de
de mice
roman" care aib
mulle va-urmale", ca revisla ar scopul
a zilele ale mai
mii fete ca Anglia Ja
aces
mare dosul
copertii, a recurs la d. Eugeniu Lovinescu,
fi numit
crui slit pe
din colegii a rsAril
din abisul sale
cunoscut cum
era, mea, nu mai vestilul
fran-
ces de pe la 1880, seria isprvilor neo-
bosil erou. Accidente de
ocupati amorezi
se roslogolesc de alentie a
o Nu se d.
Lovinescu s nu-i reserve, obiceiul su,
N.

iN LUMINA
de Longfellow.
calea de Urmeazá drumul insorit,
Oriunde razele lui cu
va fi
De celor ce se-ascund. La tori spune
zimbet de la vine :
cale vei De drum calea Nina
Va fi 'n ta. Spre spre !
Trad. de N.

www.dacoromanica.ro
 scrisoare despre Ladini
domnule
säptamâni de când am ascultat la radio conferinta
dv. despre Ladinii din Elvetia.
privinta acestor ai nostri pot aduc amintiri
personale (de pe la din care mi se pare ci reiese
dorinta de a se simti mai strâns legati de celelalte neamuri
ale familii latine.
Eram la Paris pentru continuarea studiilor universitare.
de Pasti am fost la prietenul mieu Virgil viitorul
profesor sociologie de la Cluj, care prepara tesa de doctorat
la Berna.
La plecarea din Paris am luat compartiment in care
mai era un cu care am intrat ripede in felul
foarte liber de a vorbi, ca (cam
dar cu indifereno omului care nu haina face pe
mi-a ficut impresia trebuie fie un secretar de
sindicat socialist. imi inchipuiam eu, atunci, din studii,
trebuie si fie un socialist.
conversatia a fireste, asupra chestiunilor sociale. De
la acestea a trecut apoi asupra religiei. Aici mi-am tot focul
pe catolicism, care, spuneam eu, robeste omul,
sufletul mintea activitatea, spre deosebite de ortodoxismul
nostru, care e religie a pe care o aduce
fletului alte ascunse. Ca vi puteti da sama cit
unul altul de prinsi cildura e destul
si vi spun luasern arnândoi, la plecare, bilete pentru masa din
vagonul-restaurant tocmai la granita elvetiani am de
vrernea mesei trecuse de mult.
In ne am recomandat. : C. Decurtins, profesor la Uni-
versitatea din Friburg.
Dar mele asupra catolicismului nu l-au supirat. Imi plac,
spus, dusmanii sinceri din afara catolicismului, dar imi sânt
dusmanii din lui. (Erau tocmai pe atunci tot
felul de disidente in catolicismul frances.)
M'a invitat chiar, cu multi insistentä, si 1 visitez la
unde m'am dus, m'a oprit la masi, dindu-mi intre altele
niste o specialitate ce nu se spunea el, deck acolo,
sus, pe muntilor din nicio preparatie deck
la vint.
Arnintesc acest detaliu, a fost la masi, de
in mare (catolica), numai pentru a-mi da ceva
pe care numai Romontsch"ii prepare. Am era
un semn de mare dragoste, ce se adresa unui frate de acelasi
i se deschideau toate pentru a cunoaste
aminuntele culinare care caracterisau un popor mic, dar in
lui de proprie, era foarte dar, cum pro-

www.dacoromanica.ro
 CUGET

fesorul familia lui posuau, am gustat numai. a

eu nevoia de a nu separa, fie chiar prin netinerea unui
post care nu era al mieu, de atmosfera de cal& in care incepusem
sirnt bine.
m'a el, profesorul, pe mine, studentul,
pentru a-mi cum o ar face un bun prieten coleg.
Ce nu mi-a ce nu am vorbit ! Rar am avut prilejul sá
simt ca de la acasá ca, in ziva aceia, cu mare
Ladin, la Friburg.
In tren ii spusesem la cine merg, la Berna. $i intrebase ce
face prietenul mieu acolo. : face doctoratul la Stein.

Stein acesta era un profesor renumit de sociologie, care mai pe

urmá a trecut la Hamburg. Dar era Evreu mai ales avea o purtare
fatä de nevastd-sa, pe care o luase pentru bani, iar
aceía aducea nicio jená tot felul de inlocuitoare, in casa
supt ochii chiar ai nevestei, pe care o redusese la rolul de in-
grijitoare. Scandalul ajunsese public, unul din copiii lui, sarbit,
Toate acestea aflat, pe urmá, de la altfi. le
arát numai ca intelegeti räspunsul lui Decurtins, i-am
propus aduc pe prietenul -mien la Friburg.
- Nu, nu intereseaza cunosc studenti cari doctoratul
cu Stein. mi-a räspuns.
Era antisemit sau vorbia numai pe care o avea pentru
felul de viag al lui Stein ? Niciodatá nu am aflat, de la nimeni
mai mult a vrut el intreb.
Se interesa foarte mult de tara de poporul nostru. Ne iubia,
frati cu ei, mai apropiati frati ai s'ar
fi putea, de noi, ca imputerniceascá astfel existenta
alor lui, pe cari ii simtia Punea mare
pe manifestarile poetice ale popoarelor. De aceia am vorbit mult
despre poesia
aici trebuie arät un foarte mare al lui, pe care
nu l-a putut realisa. Voia o antologie a poesiei
tuturor popoarelor latine, pe care o publice in lui. M'a
rugat aleg ceia ce cred e mai frumos in poesia noastrá
pentru antologie. Spunea va trirnete textele cuiva, un
secretar, mi se pare, de la Episcopia catolicá din Bucuresti, i le
in limba germaná, ca pe urmá le in romontsch.
Mi-am indeplinit m'am priceput, dar a
da treaba peste cap. Nu ce s'a mai intamplat cu auto-
logic romontsche a poesiei popoarelor latine, de la o vreme
nu am mai primit nicio veste de la prietenul noastre de la
Friburg, ceia ce m'a fäcut sä cred ar fi murit.
Am de la el publicatii. Le-am in urma confe-
rintei dv., dar nu am deocamdatä o revistá, pe care
v'o trimet. fi foarte v'a putut
fi de vre-un Transcriu coperta :

www.dacoromanica.ro
 405

IGL
ORGAN DE LA ROMANIA
Societat de Students Romontschs
Redacziun:
Dr. C. DECURTINS
ANNADA
BRUSSEL
268, A VENUE DE TERVUERN
1906.
iubite d-le lorga, profund recunoscAtor pentru con-
dv. are, praful de pe treizeci de ani de
m'a retrAiesc ce m'au intinerit, rog fiti
de consideratiunea mea mai respectuoasa.
N, G.

VINO, DOAMNE

Te simt cum vii trudit din lunga cale ;

Mi-o spune doar un tainic glas.
pe trepte, 'n sunet de sandale,
de cunoscutul pas.

din ceresti, cu graiu de pace,

Cobori cu drag i azi la noi,
Blajin prieten meselor
Pdrtasul nostru vesnic in nevoi !

Tu bati la mea, Isuse,

o clip'acolo 'n prag,
in licdrirea razelor apuse,
Cu dreapta-Ti pe toiag.

Nu-mi 'n cea

vin ca deschid :
Pe-acelasi ne-om odihni
vom cina cu-acelasi

cum bogata-Ti
Va coplesi mieu,
in suf let Ti-oiu intrare
5i-acolo vei domni mereu !
Gh.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Scríitorí
Stau nedurnerit cetesc productiunile cerebrale ale unora dintre
scriitorii tineri defilánd prin fata ochilor miei neincrezdtori
atâtea lucruri stranii, atâtea excese, pe care,
la destul de inaintatä, nici mkar nu le-am crezut
posibile.
Negresit, apartin altei generatii. Da, dar unei generatii de care nu
despart doar doui-trei decenii, ci o mentalitate, un deosebit
de a intelege morala. Nu voiu spune din nou generatia
mea represintä o superioritate: Cine cum va voi, va crede.
a convinge pe vizati, fac räu, e o imposibilitate.
Má face scriu alt motiv : nu-mi pot da samá cum se
pot petrece, in garsoniere alcovuri, in casele de tolerantá
localurile de conruptie, astfel de fapte, cu mai putin
dumiresc despre simtul al infractorilor, cocamomani,
alcolici, perversi, anormali, cari singuri cele mai
scabroase apuaturi in fata cetitorilor Se poate o mai
complectä tocire a simtului moral ? totusi faptul ;

din risputeri volume cu coperte din pana

in a atätor necopti, cari, in fie in
unei educatii serioase, au fost lásati pradá aventurii risipei.
Dar faptul devine mai primejdios, ne gändim cá printre
acesti ai desfraului, practicat de ei pe o
de pe acesti agenti ai patologiei, cari se fá-
lesc cu initieri de stranii, in de amorali
sau irnorali s'au strecurat foarte multi educatori de profesie.
in primul la tatii mamele cari nu se sfiesc, nu
rosesc sá puná in propriilor copii astfel de rnanifestatii
ignobile, sá-i initieze ei in astfel de practici misterioase, intreb:
ce fel de viatá fi ducând acesti corifei ai ?
Este rostul unui model, ingrijorat de viitorul copilului
sau, mai o psihologie ca aceia zugrávitá in
respective ?
Am cetit auzit casuri care m'au uimit : criminali,
mame depravate, profesioniste ale sau vietii libere, cari
pentru viata copilului datorit, de cele mai multe ori,
unei simple Curtesane celebre,
pentru acela pe care, inteun moment de fericire, l-a dat Pro-
videnta. Ceva mai mult, am auzit de animale care s'au jertfit
pentru proprii pui.
Ei bine, la mai mult : la omul scriitor nu existe in
acest simt al care dea o adevárati
linie de in hârtie a câtorva gänduri ? El
nu fie preocupat de viata sufleteasci a aceluia care-i va duce mai
departe numele, caracterul poate, talentul ? Pe el nu-1 intereseze
a contribuit cu o la uciderea unui suflet pe care
tot el adus in lume ? Pentru el fie indiferent acela pe
care e obligat sä-1 indrurneze va ajunge un clerbedeu sau o ?

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 407

E aceasta o chestiune de secundara, se dea

liber imaginatiei bolnavicioase sau, mai constituie un
imperativ educativ ?
chestiunea pe care, o pun deschis acelora dintre
fauritorii de integral sau indecente, cari, putin ca
ar trebui, nu numai nu publicului dar, mai ales
nu se micsoreze nu se dea ca vii propriilor odrasle.
PAUL I. DOPOL.

NAPOLEON IN POESIA GERMANA.

VASUL SCUFUNDAT
de O. F. Groppe.
E noaptea pe zorii. pe apele sarate...
Corabie-i ! Vedeti-o e aproape ! l'a' noastre fete :
De Europeni, e ! A' voastre-s rumene, infloritoare.
Parere nu e... Ei vin ne scape. incepuce sa ne lase,
Dar nu pot ce nearn, ce : am coborit in mare.
Nu li steagul,
Tu ai ochi tineri : poti cunosti cine-s. Ni se face 'n cap parul maciuci ;
Cine-i cunoaste ? M incoace ! Dar nu-i povestirea.
Noi de doi ani o parisiram,
barci ! sloboziti tunul. de atunci ne paste pustiirea.
Zoriti-va, copii, asteptandu-i, ni camarazii
Oricine ar fi ei, in zona asta, Ce zac pierduti, cu vinele 'nghetate.
Noi primim ca frati, imbrátisandu-i. pentru ei ceva hrana,
auzit raspunsul ? Glas de tunet Caci scorbutul frate.
'ntinderea de ape parca suna.
doui vase. Soarele, cu raza-i Voi, ceilalti, Eu vi voiu duce
!

Rosie, din nalturi le 'ncununa. Ca putere

De o vi-s slabite
Corabia la munca cere
Naprasnic valul izbeste E Lis acuma o :
ni fi auzit semnalul lati : Catargul frint, pe pintece-o spartura,
Ni fac doar semne noua. Doamne-ajuta ! $i coastele paraie talpa,
Opresc indata... apa a sfarmitura.
? glasuri de-ale noastre ;
chiar Francesi ! 0, Doamne-a ta Primejdie vedeam, fara
porunca! Pin' ce pe-un banc ne arunca torentul.
cantecele acestea le Vedeam pamintul; puteam atinge,
! ni o arunca. Caci n' curentul
Si chef ne tot oceanul
- Cu bine ati venit, voi salvatorii, Pe 'ntinderea de api rasvrititi ;
Trimesi in ceasul groaznicei primejdii Pe scara in magasie :
Urla Orcanu-apoi s'oprise vantul, s'o de hrana pustiiti.
Pierclusem chiar urmele :

Un Noi, ca sa scufundam,
Provisia de mult ni e baluri multe 'n apa aruncaram
Lipita limba ni-i cerul Din tot avutul doar aici in lada
ni-i toata avem noi mai pastraram
daruri ce primit-am pentru rege,
Ei, vin din coastele Garonnei. nici nu se poate spune.
- Ce dupa chin ! Di sanitate. Eu calde simt la
RaCoritor, supt tropicele 'n lui le voiu pune.

www.dacoromanica.ro
 e rnantia lui de onoare, Departe tobele purtau ecoul
de rosie ca vesti de luari zborul
ici in Si, cum
Noul Testament, norocul. Pietile le umplu poporul.
Aici, un semn al printului din vai
portretul,
Ce regelui Francesilor o ducem, de moarte, necrutiri de
maiestate cea crestina. Si baricade
tunurile-au si
rasbubuiri neincetate
- Dar ce voi? Care rege-al Frankei? Multimea se inebunita
Ce, voi nu ? i cunoscuti? de cartuse, baionete,
- A, ce s'a ? e? Si necondusi de nimeni se
;
Cad ? E Francia pierduta? abia rasare Lafayette.
- jos drapelul ! Ca un Fenix
In
S'a ridicat in Francia poporul.
Dar n'ati voi steagul pe catarguri Se inecau intr'un
Azi in tricolorul ! Pe cald, cutezitorii,
.n gropi se aruncau,
La vorbele acestea se ridica Pe biruitorii.
De jos un de - Ci spuneti tot ; crutati-ni tortura !
Cum ? Cum ! Napoleon? Venim; Francia
!
'n ?

Toti rnortii din mormintul se scoali ! Facutu-s'a republica? Ci spuneti !

Sculati, voi camarazi, de Mai !
Bourboni petronu'n strálucire?
Si toba, si auda
Toti la la Lipsca,
Nil, acolo 'n vilmaseala cruda. - Tot stau. $i vesnic tronul va
Azi vlastar de Orléns domneste
$i stindardul :

Stati la o parte, voi, Bourboni molateci domneasci 'nteleoteste !

Noi regimentu de !
De Dumnezeu trimesul ni
Priviti ! E doar suita 'mparatul ; E azi in mini ;
Nu poate Francia mea si se piarda !" van mai incearci
el se scoala Sare ca miste nebuni.
Napoleon ! Triumf ! Toti la o parte !
Striga ; ardeau ochii,
cazu, strafulgerat de moarte. marinar pe
zise-apoi: - acurna
Sa coborim in mare camaradul :
- Rizboinicul ierte Domnul odihneasci huma.
Destul la moarte luferit-a, Asa! trupul
friguri vazut el camarazii legati ghiulele
'n 'n triumf s'au prabusit. La capete. ca in afund
Dar spuneti voi, nimic nu-mi mai Sa ne sufletele grele !
ascundeti
Ucis-a tot, salbatecul norocl ?
hora, nebunia ? Acum, copii, grabiti-va in barca
Regescul singe a curs pe ? Eu trebuie mai aice
se scufundi vasul Hei, mai iute !
poi el trage scara zice :
- Nu. N'a curs singe. Regele plecat-a. Voi, Francia cea noui salutati-o,
Trei 'n de lulie, Parisul Dar eu cu steagul alb sarmanul.
A ars. 'nchipuiti : lupte de strada las prea port
Pin' s'a oprit, a zi, ...$i Lis se cu cipitanul.
Trad. Const. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÁMÁNATOR"

Scrisori ale lui I. Bianu Paul Gore

I.
10/23 Decembre 1912.
Mult-onorate
Cu gandul cä räspunsul mieu vä poate gäsi pe
Regatului nostru, grnesc a am primit fotogralia
patrafirului lui Alexandru-cel-Bun, Domnul Moldovei la
Nistru la Mare. Am primit miscare sufleteascá
care aminteste vremi de depOrtate care ni e ca dar
de pretios de la Domnia
Fotografia va fi presintatä Academiei, In deosebi istoricilor
nostri, la cea mai apropiatä Intrunire.
Primiti, mult onorate fncredintarea simtimin-
telor de cinste cu care al Domniei Voastre
I. Bianu.
II.
Bucureati, 28 Decembre 1912.
Prea-stimate domnule Gore,
Sper cá ati scrisorile noastre d'inainte de serbätori
vi se vor fi dat asemenea trimese de noi.
Acurna rog iertati o rugare pe care v'o
mijlocul de a Indeplini lipsa care
Vád o dare de despre cartea publicatä In acest an
titlul : Cratchia ocercoe bassarabscoie dvorenie de
A. N. Krupenski.
Aceastä carte are pret pentru istoria a lor, iar
noi nu avem la pe nimenea prin care ni
privitoare la trecut present.
a vä ruga binevoiti a ni pro-
cura d-voasträ cartea
V'am fi foarte recurioscätori ni-ati aräta de a ni
procura cartea V'am fi foarte recunoscátori
ni-ati aräta de a ni procura toate cártile care
pe se tipáresc In Basarabia sau oriunde Rusia.
Rugandu-vä sámi iertati al domniei voastre
cea mai

Bucureati, 2 Februar
Prea-stimate domnule Gore,
Am de la Albumul ornamentelor de covoare
i publicatiile : de ru-

www.dacoromanica.ro
410 CUGET CLAR

pentru ; jurnal bise-

ricesc, lanuar-Decembre 1912, Chisináu ; Vietile sfintilor, Fevruar,
cartea 111, 1911, 1912, i gräbesc a vä exprima,
numele Academiei cele calduroase multämiri
pentru acest pretios dar bibliotecii sale.
Prirniti, prea stimate incredintarea prea distinsei mele
consideratii. Acad.

26 Mart 1913.
Prea stimate domnule Gore,
Am primit sterna provincialä a Basarabiei de frumos
sernnatä de domnia in colori i pe care ali binevoit a o
trimete pentru colectiile Academiei. Ea este aproape ve-
chea a Moldovei, oarecare schimbäri,
coarnele rosii de la capul de bour.
Tot cam au Austriecii sterna
rog multämirile noastre pentru
de interes ce ni
V'am trimes cinci exemplare din nota d-lui asupra pa-
trahirului lui Alexandru Bun al Moldovei. Sper
primit v'au pläcere, väzând ce frumos
istoriei noastre nationale trirniterea acelei
Primiti de datä, prea-stirnate domnule Gore, simtimintele
cele mai deosebite.
Bianu.
V.
9 22 April 1913.
Prea stimate domnule Gore,
Vád in ziarele de aici cä acolo a se publice iar un
ziar romänesc: GlasuI Basarabiei", de d. Gr. D. Constan-
tinescu.
dovezi de ce rog bine-
a face sä ni se trimeatä acel ziar, al de
abonament bucuros- vom pläti.
1. Bianu.
VI.
20 April, 3 Maiu, 1913.
Adevärat a înviat !
Prea-stimate domnule Gore,
Multämesc mai foarte cälduros pentru buna aducere aminte
de serbätori. Eu le am petrecut la Munte, - la Predeal, - la granita
Ardealului mieu de origine, unde mi-am zidit o ; de aceia acest
räspuns a cam apoi pentru cele
postale grupatele costume basarabene. Le voiu
pune in Academiei, care este acuma
documente de peste Prut.

www.dacoromanica.ro
NOUL 411

Am primit Vocea Basarabiei" multamesc pentru ea, dar

am trimes la administratie abonamentul.
Este lipsei de de a
litere pe ceilalti, din Regat
i din Ungaria, scriu latine cum foarte bine obser-
vati d-nia neamuri slave, ca Polonii, Cehii, Croatii, scriu
litere latine. vor i
basarabeni, luminati de culti ca d-voasträ, pot fi
ortodoxi scriind cu litere latine cum scriu
din Regat i pot supu§i ai Tarului, cum alte
popoare care scriu
Cred schimbare se va face in cum, de
s'au trecuti: nu cum au pri-
mite de carturarii vo§tri de acolo.
Pentru vegetale se va publica - chiar
cursul acestei veri, -o carte de Academie, ea toate
retetele. Cartea este aläturatul program. aceasta
pe care scriu este chiar de fabrica Pietro Miliani
la Fabriano Milano, Italia).
Italia se face cea mai pe continentul
se tipäresc cele mai frumoase
Primiti salutärile mele cele mai distinse.
Bianu.
VII.
1913.

Prea-stimate domnule Gore,

Am primit cartea Excelentei Sale domnului Casso despre Ba-
sarabia. mi-ati trimis-o ; mi-o trimisese i
celenta sa autorul. Mi s'a resumat, i am ideile
care i mi-am : Doamne, päcatele". Dar
dreptatea este tot mai deck puterile omene§ti
Cum a lost trecutul, tiu, faptele lui tre-
le putem judeca dreptätii eterne.
Cum va fi viitorul, nu pot ti, nici chiar cei mai
i mai la Until singur Dumnezeu mi-am
zis mine: päcatele i nedreptatii,
acestea i din I

Al domniei voastre cea mai

I. Bianu.
P. S. In trecute am avut pläcerea noua
din Basarabia : Moldovenesc. Fire§te m'a
bucurat mult publicatie acolo, dar, vorba
domniei voastre, lucruri trebuie de i
a le cam socoteala:

www.dacoromanica.ro
412 CUGET CLAR

1. de moldovenesc, cum a scris Miron

Costin pe la toti cronicarii din Moldova. Neam
moldovenesc nu nu a existat niciodatá : neamul este
i limba este Dar Moldova -
Moldoveni, in Ardeal - Ardeleni, in Banat Bänäteni; Ro-
din provincia rusesti Basarabia
basarabeni. nu altfel.
este,
2. Tot ce este in limba scrierea cirilid-ru-
este moartá pentru tot publicul nostru,
de patru-cinci eruditi. Deci asemenea publicatii, cum
e aceasta, ar putea avea aici la noi abonati, clad ar tipärite
putin in parte documentatä noastre; ar
putea nostru cunoaste ce se acolo. Fireste domniile
voastre acolo mai bine de ce se putea face nu,
cum ar fi mai bine. Deocamdatä este bine asa.
Supt ce nume mare se Ii dorim
tot mai !
I.

VIII.
Bucure§ti, 24 April 1915.
Prea-stimate domnule Gore,
Drept ráspuns la din scrisoarea d-voastrá de la 17
a lunii curgätoare, a colectia
cumentelor Hurmuzaki este acuma la 35 de volume gata
2 de volume care nu sânt una singurá
este totusi datá in public. Pretul colectii este de 887 lei,
dar pentru cine seria se reclucere de 15 0/0,
aded lei 665.
V'am trimes catalogul publicatiilor Academiei,
ca vedeti in amänunte cuprinsul volumelor.
doriti a procura colectia parte sau intreagá, vá rog
adresati tot la noi.
Primiti, vá rog, cele mai distinse salutri. Bianu.
(Urmeazá.)

RONDELUL PELERINULUI
un pelerin Dar tori poetii cari vin
Pornit spre-o cetate, visele curate
Purta desagi in spate Nu-s pelerini spre
5i-avea in ochi un foc divin. cu cer mereu senin!

In lumea de Am un pelerin.
Am un pelerin
Pornit spre-o cetate. Ivänescu.

' Din volumul ce va in primävara: Cetalea flamurile

www.dacoromanica.ro
NOU 41

lea robilor
- unui ofiter prisonier -
de Const. George Munteanul.
(Urmare

....Presa, din ambele tabere, se complimenteazd : deosebi cea

este excesiv de curtenitoare. Declaratiile mai
apoi, de Miliucov au provocat mai mari in Germania.
Austriecii, ci Rusia la cuceriri la dominarea
violenti a altor popoare, - teama de fiece ceas -, de
pentru continuarea exulteazä de bucurie.
Trebuie ne la fapte surprise mari. .Acalmia de
pe frontul de Est ni mult s'ar
crede ea datori de de alci pentru frontul
de Vest. Aici, schimbare situatie ; acelasi
calm, in timp ce pe frontul de Vest se lupte groaz-
nice. Evenimentele din Rusia, märturisite printr'o pasivitate pe
front convorbiri suspecte intre represintantii Rusiei ai Pute-
rilor Centrale, pot aduce o Antantei, de cred ar fi
greu de luat o hotärire separatä, prin faptul ca laponia China
nu vor se rniste, profitand de aceste
trice ale Rusiei in indoita cahtate de aliati ai Antantei, vor
satisface ambitiile intarindu-si puterea in Asia.
sia in aceste ceasuri se cum am zice in limbagiul popular,
intre ciocan nicovala". Din acest impas nu va iesi bine
va avea o diplomatie ; dar aceasta este
Neintelegerile intre Miliucov partidul socialist din ce ce
mai asemenea circumstante de politici se
pot lua care fie in stare a salva tara. De mersul luptelor pe
frontul de Vest depinde victoria Antantei. operatiile se vor
in acelasi ritm de cu succese, - pe
care bucur tot mai insemnez in carnetul mieu, -
de la 6 April putem spera se intrezaresc pentru
infäptuirea acestei victorii vedem astfel rázboiului
prin arme, lucru care, acuma vreme, ni se o
nu o imposibilitate....
Se pare ci aceste credinti pe toti camarazii miei de
prisonierat, pentru in viata de aici observ s'a
ternut o voie Este necesard, pentru ea se
ca platosa a resistentei noastre
care se din ce in ce mai mult.
* * *

stau de in dreptul de
la odaia cu camaradul locotenent de Gh.
natura tot mai multi de copaci
negrul ogoarelor, arate de de pe rnalul al
Ardei. Un inverzit vederea ; vii se
imbuci una cu alta. inserarea ce se incet-incet, creste

www.dacoromanica.ro
414

se pierd in zarea albastrá cu niste inchisi, altele, mai

apropiate, se ridicá spre cerul ; drun-iuri de se inco-
voaie printre ogoare proaspete, lanuri de grâu verde, urcá,
se pierd printre de cele din
colo, pentru ca, se de tot,
cine unde.
De ori am acest peisagiu,numai toamna
aspectul ? o spun. Ceia ce este
putea
drept, este faptul nu-i coltisor din cuprinsul acesta poate
ochiul, sá nu-mi fie de cunoscut... amar
de vreme, nimic nu poate insela. Cu ochii inchisi chiar,
putea vorbesc despre el, cred niciodatá in restul vietii
mele nu-1 voiu uita.,..
Stau de cu camaradul locotenent de Gh., cu care
se pare cá impiciuesc mai mult cu oricare altul, de
de este destul de mare. Poate unele din
fectele lui fi a apropia de el, cu
dul cald de a i le usura, imi puterile. Cu el,
dese ori, schimb facem planuri, infiripám Acuma
vorbiam, - nu cum de am ajuns la acest despre
muncii, cum este la noi, aiurea aici.
asa, am alunecat pe nesimtite, cu vorba, de cum
strädania pentru Turcii, de pildá, pentru
larii
Astfel, in apropierea de an - care aici este
incheiat in April, pentru motivul ca,
campului,
nosandu-se din timp
aibá intr'ajutor
dintre
-
inceperea rnuncii
sau fete, pe clase, vor fi
d'intaiu, acela aceia condusi la sex, de femei
sau Fetele, in deosebi, cochet, cu
salbe, cununi strälucitoare pe cap, neimpletit, cade pe
in valuri negre intunecate sau galbene, aurii. In hogea, -
sufletesc slujitor al biserici, dar une ori profesor, -
pe toti elevii in
li se fac daruri de toti asistentii : femeile,
Darurile potrivite sexului.
Din participarea aceasta, cu convingere, a popu-
turceSti la celor desprindem
: mai este in impartialitatea din par-
tea tuturor ;apoi lipsa de invidie a a
copii, cari participl din cu
la serbitorirea celor pe cari hogea, in aprecierea
sa, i-a socotit mai buni
Am zilele acestea, scurgindu-se pe supt ferestrele noastre
zeci de fetite curat, costume variate ca
colori. Veseli, pe uliti, se indreptau
sá indeplineascá acest ritual al turcesti in anul de
clatinare a popoarelor, au ieri, o vor
face copiii in viitor.

www.dacoromanica.ro
 415

Nu-mi amintesc ca, din tolba aducerilor aminte legate de

mea, care imi pare de indepártatá fie vre una
puternia deck acestea ce legate de serbkoarea
de an se o activitate, se
acei cu meritosi. lácrimeazá ochii privind copiii acestia
cari trec azi de intr'un viitor mai bun,
pe mine cele trepte ale tribunei ridicate in curtea
scolii, unde mi se punea pe cap o de cu
margarete, in un pachet cu in sunetul
aplausele asistentei, adunatá supt umbrarul de frunze, de-asupra
steagurile
de prietenul mieu, locotenentul Ch., imi pe d'inaintea
imaginile acestei copilärii, chipuri de cunoscuti ai familiei
mele, profesori,-toate acestea, azi, inmormintate de mult. Prietenul
simte aceasta, ma intelege imi calátoria in trecut
participarea la defilarea imaginilor de
Din aceste serbatori, in comparatie cu proceddrile de aici pentru
casuri, desprindem, de la : copiilor,
impotriva profesorilor - cu sau dreptate
rinti cari mai vorbesc, supt motivul altuia a iesit primul,
al nu, in autoritatca, profesorilor gray
Turcul indreaptä, de predilectie, copilul spre mestesuguri
negustorie. Este mai practic mai util, pentru individ,
pentru natie. Mi se pare aici meseria este de aur nu
este o in van, ci o realitate. Mi se pare,
intr'o se poate astfel resolva problema
din viata comerciald a eementelor care nu-
mai pentru in scurgerea de vreme au locurile neocupate
s'au infiltrat cu treptat tot ceia ce este mai
pentru o natie. La noi, problema aceasta cred este
resolvarea cu brutalitate aplicatä, ceia ce
cred este cu totul gresit. Avem numeroase de meserii
pentru profesionale pentru fete. Rare ori
am pe acestor practicind meseria
acolo unde trebuie, in intreprinderi particulare sau pe cont pro-
priu. Toti mai la la C. F., arsenale,
:

ateliere mari, biurou. Niciunul nu la sate, acolo

unde potcovarul fierarul este un Tigan pripasit, lemnarul,
un gospodar, care a prins meseria prin ostire....
....S'a intunecat de-a binelea. Un cer curat, de nour,
cu o a umple cuprinsul de farmec
mister. adiere rece ne pätrunde in spate. odaia noastrá,
ceilalti camarazi se pregitesc de culcare, intinzindu-si pe
duri mantaua drept saltea, sacul cu sau o
drept
noapte de se adaugá la cele trecute, o
zi de cosmare umilinte vom incepe-o oate,
Doamne

www.dacoromanica.ro
416 CLAR

Const. : Sensibilitate".
din timpurile senine ale literaturii românesti,
laborator la reviste contemporane, d. Const.
la cele cinci de volume cu epigrame, poesii, schite,
piese, alegere de cuminti, originale sau
traduse, pentru care nu s'a un singur moment
continut abracadabrant sau printr'o
E o poesie facturä romanticä, care precum-
natura, dragostea elementul patriotic.
Observ din prima Norii", pentru inceputul de o claritate
plasticitate deosebitä. Ca exponent al sentimentelor nationale, d.
C. este o exceptie. :

mai ales premiatä de ziarul Universul", ni

avântul are destule posibilitäti de poetisare, prin
mare, musa lui Andrei Muresanu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu,
Andrei Bärseanu, St. O. losif fie exprimatä, chiar
de internationalism, de câtiva alesi ai poesiei,
printre cari d. un de frunte. Accente ca acestea :
In mi s'a dat Ardealul verde
in sânge de martiri ;
Pe cruce jur nu l-oiu pierde,
o clip, din priviri:
grip am semeata Bucovina,
Coroana României Mari.
Ea pe fruntea o
Ca luna 'n crestet de
Basarabia, ce
Moldova, ca cojoc,
Dunärea, de de
Precum o noroc
ni dovedesc cu prisos celor de mai sus.
Un bun pentru traducerile bine alese cu
cute. Nu pot spune acelasi lucru despre In versuri
scurte, care, une ori prosaice, alte ori cu
runte, Inceteazä de a fi poetice. Regret parentesä, dar
versuri cu imagini nerealisate, ca acestea :
...$i toate
Tac
Ca o guritä
De
Se tin de tine,
Pas cu pas,
de mute
perfide.
nu pot Paul Papadopol.

www.dacoromanica.ro
 SA NU PATRUNDETI...
Voi, de dorul
Purtat in ochii de fecioare
nu vede(i
In calea soare,
nu toamna 'n codru,
raza
Sd nu mai ce spune
uscate,
G. Tutoveanu.

Avdnt,
Vreau mieu rectilin.
cer
Cu urc aburc, Zenit, zenit,
Destinul descurc.
te ca
Soare, soare, mit,
doare Singur
Puterea-ti
senin veacul cerul
Netea.

Supt geana tnserärii

Acela$i vagabond de
Pe
In scdncetul bätrdnei lui flasnete.
Nici el nu ,stie cdtea
gama stirbelor cuplete,
In ce papagalii planete",
särac de pdne-amará.
rdsul
tare papagalii
Au 'n zodiar.
.5i-asa, mereu de
caterincd un flasnetar
Tot mai truditi
A. Cuza
(Din .Cuget Moldovenescu.)

Smtintor 27

www.dacoromanica.ro
418

lui Corradini, al moldo-

de la 1810, apoi disp5rut, care a Les
chants du Danube, a
azi neisprvitil. Poesiile lui copil,
casa dovadá s'au Acum
aflu la anticvari un exemplar,
Versurile face din
poetii romantici francesi ai limpului. e
de sigur Frances, dacá mi de cci Moldova-i
e patria (A la Moldavie), dar de
acelea care le Romei:
Regarde ton forum!
semble regretter le de dieux.
veut saluer des
voir des et non pas des ,

urmat Romei, legluri

ternice Italia
Aceasta, Roma nouá, a preotilor,
elocvent cä a
omenesti, are
Corradini e un poet al pe care o
nu e de supl alte ceruri. iubila Zul-
nie", oriental, nu e
de a singure, uncle
i s'au cele mai dulci simtiri.
Obisnuita filosofie
Ins, ea eu monolonie condamnarea
reale care mullámi un mulancolic
René.
El n'are ce se prinde. o bucatá
La e vorba de revolutii aiurea,
de undeva din Apus, el apare un exilal". E vorba
probabil de un 1818 Aiurea p. urm.
apare o victimä", (Si
une departe de iubit, departe de pragul
ducând amintire mormant". Doar
i-a a-1 arunca pe mai

www.dacoromanica.ro
frumoase", dar nu aici o prietenâ,
acea Zulnie care i-o moartea.
pelrecerilor, care descrie, cucerit
nu de Moldova, ci de aceiasi
la Venetia, cu de aur, mândra",
la Genova, la cocheta" Ncapole, la Florenta, la Pisa
la Roma, arcurile, au
are opera glorificarc.
la dânsa, - dcci 18 -, dealuri,
[urine. albele en slrá-
luciloare", trislele cu cruci
marilor
biruitori Turci Moldovenii
curgea vechilor Daci", tot
ci de urma
rilor, lui poetului
Nimeni, nicio sora
Dar cä noua vreme, cântatá de
poeti. Cum prin Orient, al Crimeii, un
mare - Franta napolconianâ , un
puii vulturi vor lua zborul".
Dar e prin iea
bun de la compatrioti",
cari-i el
Franta, ce era treculul, rudele,- cáci pa-
rents" nu cele a spus
mama -, mormântul ma-
mei, care, Un nom, se Ecaterina-,
bratul pentru ará
acolo de vine gloria napoleonianá, de
Impratului. e aici alta,
Elena alba frunte". e
un - sau M. J. C. D. B.", - punctul dupá A e
sigur care D. B."
fi tin de B[alche?].
Enigma de
va fi zilele? Probabil boalá
acel prietenul Vasile Alecsandri, care-i
o nu 1-a niciodatd.
N.

www.dacoromanica.ro
420 CUGET CLAR

Ce povesteste o Ragusanä despre Tara Mioritei

de Elena general D. (Elmot).

....Mergem spre Agapia.

Alte Alte tablouri. Alte idile, mijlocul unei naturi
minunate, pe alocuri de naive.
De pe câmpuri aurii ne o boare de vânt parfumat a Mn
cosit, ceia ce ni sufletele ni energia
de urgia arsitei.
Peste tot aur..., aur..., aur...
simfonie In galben. Un concert al frumusetii
ce iradiazä izbucneste viguroasä sinul
tului acestuia.
Stoguri, ca niste copii cu enorme, ne de
pe holdele infierbántate ale dealurilor deliriu.
De o parte de a drumului, sate de cirezi aurii
se perindeazä. E aproape ceva fantasmagoric, neinchipuit, ca din
basm, umblä printre aceastä efemerá arhitecturä de
aur, ca niste pitici fermecatä.
De pe miristi indepärtate, se desprinde câte cocostârc
svelt lui alb impecabil, panouri negre
chiloti, ce lasá se o päreche de picioare suptiri, suptiri,
de chilimsbar. Se duce undeva, spre taina a
Acolo jos, la iazul stau doi cai Cu spinarea
incovoiatä bägat botul sideful apei, care la ei
figurile tremurátoare, a se atinge de
contururile masive ale täranului de ce doarme dus
atmosfera pliná de mireasrna amurgului.
trece un car trece unul, unul,
unul..., un precum e acestui
I inecuvântat al României.
car o doarme bustean, cu o
floare de muscat dupä ureche, martorá a visului ei fraged.
bâzâie, ca un bondar urias, aluneand domol
pe ca.ifeaua ce se scurge lin, un
neintreru pt.
Trece sat.
ceatä de copii zburdalnici strigä
de dupä gard capetele frumoase ca
de tul tnotorului, rämân urma noasträ,
untr'un nor de plumburin. ce cu
e trecutnl,
o amintire, plutind ca o suprafata
Mai casele cerdac. Sânt din
paie sau chip de cu o cruciulitá in frunte.

Lin y

www.dacoromanica.ro
NOUL 41

Fatada acestor case e totdeauna cochetä, armonioasä

ticitatea ei. Mai toate in albästruiu.
Curtea e uluci, poarta are strasinä e
lucratá ca o
De geam oachesa nelipsita
jorii rosu-aprins, ce contrasteaza de plastic pe alb,
alb, al perdelelor de borangic brodat.
cosit unduiaza, pluteste
nostru ca o de vis molatec.
Masina mereu aluneck domol, cuprinsa, a-i zice, ea,
in mreaja farmecului calm ce pätrunde mecanice.
La o din e un cu de lemn pe care
supt o :

mänästire Agapia",
o spre asezat undeva mai sus.
In fund, un ceas mare in frunte
ca ochiul ciclopului ce supraveghiazä necontenit de
supt o bolt&
De fiecare parte e o a portii de stejar vechiu, masiv,
uleiu gras din toate ruginit,
spre mai mare o de dimensiuni neobisnuite.
a paretelui din dreapta un strävechiu.
Ne jos din masinä, cetate
medieval&
curte mare, galerii suprapuse jur in
mijloc, o biserid. Mergem spre arhonclaric, in tra-
ditionalei ospitalitäti, mai cu venim neanuntati in
seson. Suim o care ne duce spre arhondaric. La
ei de sus ni vine spre o maic.
ei mania numelor, o ocol pe care e
numele ei. ea räspunde, cel mai fermecator :
Maica Polixenia".
Conform datinei ordinului, e negru,
descoperite deck triunghiul chipului
alb ca din care doi ochi mari, negri,
de dorul al vietii.
Maica Polixenia e o slab& dar zglobie
ca o sufletul din cea d'intäiu ama-
bilitatea ei fireasca,
N'am s'o uit niciodatä.
de fiinte ar trebui de-a pururea iasá calea oamenilor.
ce ni-am dorinta, Maica Polixenia, un gest
al plin de ni o In
loarului lung drept sufragerie.
rog, acolo, ce o odaie."
Tot zimbetul pe n'o cred,
vis,

www.dacoromanica.ro
422 CUGET

câteva vine Pe o aduce de

cirese amare, strecuratä, in linguritelor de cositor, in
fundul pdharelor, care cu focuri de ametist in lumina
asfintitului.
E un obiceiu se poate de minunat. privire de
o din partea pe Maica
Polixenia.
a plecat.
De data asta pentru un timp mai indelungat.
mereu asteptând, ne prin sufragerie de sus in
jos, de jos sus, uitându-ne la mobila veche, modestä
precurn la tablourile stil bizantin de pe pretele din fund.
De-asupra unei lavite icoana Dornnului, dedesuptut
cäreia o veche pete de rosietecä.
Totul reculegere austeritate,
in pervazul Maica Polixenia reapare un gest usor
al mânii, care, ca un crin, este d_desuptul al
mânecii, ne amabil s'o
De se opreste in fata unei usi, la opus al
ridorului punând mâna pe clampä, se mai o spre
noi, zimbitoare de bucurie, ca când ar vrut ni :

Uitati-vä E mea I".

e. Chiar aici, arhondaric, ni-a o
odaie, ceia ce, la vremea asta, nu-i de lucru usor.
Maica, pe noi. Odaia e mare, spatioasa
o salä de concert, ni-o in primire satisfactie,
ce a deschis larg ferestrele, prin care busna
coarea Mai am ceva de zice ea vine
o o de chibrituri, punandu-le incetul pe
masa de oglindä.
Noapte Noapte
se aud pasii usori ai maicii, care,
de datoria treptele de lemn ale
principale ducând spre curtea bisericii. .

Ne uitäm mai jur imprejur.

doi stä o canapea de stil vechiu,
imbräcatä creton decolorat de scrumul timpului, de
care n'au nici perdelele falduri adânci, de
vântul din codrii apr,piati.
mare e ele de fiecare parte are câte
o mescioarä. lavoarul adusä
chiar de Maica Polixenia de la din curte.
S'a
Mergem, totusi, localttatea, cáci senin
de beteala stelelor.
incinta mânästirii totul respirá i uitare.
E un adevärat colt de reculegere contemplare, anurne
anurne asezat vale de farmec,
brazi calzi de väpaia amurgului,

www.dacoromanica.ro
NOU 423

Jur stau maicilor. seson, ele

postesc o surnedenie de oameni, veniti se odihneascä de
dura a oraselor.
mänästirii, spre care ne e chiar aici,
poarta principalá, parte din aceiasi
E mick bine intretinutä de stil sobru, totusi.
mult.
Masá bine de surorile
Pe noi ne sora Maria. durdulie
obrajii aprinsi ca laleaua Cu greu ni putem
portile vietii spre
a lua cenusie a
Totusi, se vede cä ea la acest scop crede din
sale izbanzii.
E oara noptii.
Se aude clopotelor de departe. Ecoul din
punde la chemarea mistick ca pe se destrame,
prin desisuri copaci,
coperisurile chiliilor de binecuvantare.
opaitele de dupä geamuri, licuricii lumina
de-a lungul drumului prin tufisuri läturalnice.
Ne plimhäm, din spurna pe nesiintite ne
intoarcem spre
Jos, curtea se aude toaca : taca, taca, toc, toc,
bate cu ciocanul pe o de lemn.
E chemarea credinciosilor la vecernie.
Mergem noi.
Biserica e plinä de páinjenisul umbrei. Arde numai un
ca o stea intunerecului, azvarlind pete
portocalii, pe o când pe iconostas, pe
licandrul de aur.
Siluetele maicilor se profileazä pe fundul auriu al marelui ico-
nostas, fata cáruia ca umbre, umbrele propriilor vieti,
cäutarea fericirei supreme.
colt al naosului, o clugäritä ceteste dintr'o carte
de rugäciuni. E ca o floare roua diminetii. carte
litere mari strävechi e fata ei, pe
tetrapod.
Cu o de ceaslovului
tine o de suptire o de
floare lumineazä paginile cetincl din ele pe
glas duios.
Fruntea este spre E foarte la ceia ce spune.
Pe obrajii fragezi ca petalele de nufär reflexul
contrast de clar-obscur", aninandu-se
de de al genelor.
Celelalte maici fac metanii. Se roagá se
la fruntea lespedea rece bisericii,

www.dacoromanica.ro
424 CUGET CLAR

Se pe rând, se se scoalä,
de fiecare cruce cruce.
Aceastä atmosferä de misticism ciudat impresioneazä
S'a fäcut
Maicile mai stau la miezul noptii.
altä unduire a clopotelor se prelinge prin
luna, ca ochiul uliului, iese de-asupra cununii codrilor, pre-
tot peisagiul miniaturä de
(din ,Gazeta

Stelian
Floare de nea a 'nflorit pe cer
in zare-o stea, Steaua bucuriilor,
Tainic cu ea Zimbetul copiilor,
Zilele, prea
Sfqnicele aprinde-le, coboard printre noi
C'au sosit colindele Prunc in staulul de oi
s'aud ni-aduce Pruncul
Lin Pace pe
Lin tot mai lin,
ca din senin, Zboard
Din in Peste
nu mai
Noaptea-i /impede, albastrd, nu te mai teme,
de fiece colind, tu nu mai !
Alte stele 'n cer s'aprind. Cd la poarta raiului,
Alt colind, In plaiului,
La alt geam ; Maica Domnului
nici n'a trecut un
Si 'n tot satul n'a In luminatá
Nício casá glas Si peste
De popas, nurne
Nicio stea pe cer peste
Niciun geam Bucurie
lar din crinul mânilor
flori de I bielfugul
Noaptea tremur de ger. De supt geana norilor,
Stele 'n sat, Din scânteia
'n cer
Suflete, ascultdtorilor.
inveselgle-te,
Floare de
Primelte-le,
aprinde-le,
Ca pacea-i te
Zvoana de
Floare

dalbe fiori de ! Steaua noud

Hai, sculati, sculafi, Peste Tara !

www.dacoromanica.ro
NOUL FOR" 425

SPANIA.
PROFANATA

De ce mine cu armele
De ce spre nimicirea-mi voi vä
De ce pe fete mânioase,
De ce in räsbunare de mult ?
Fäcutu-m'a mester ca voi, särac de-avere;
De sigur Domnul lui,
Dar, cum iubia o In täcere;
El a din mine pe Maica Domnului.
Avu cure avânt,
Inc& miriunea din mine,
ajunse sfânt,
De a cuprins puterile divine.
de s'a
lubirii lui ascunse,
a lui mine s'a intrupat,
Ce asteptare pätrunse !
fi focul md
Dar, in ofizenire durerea n'a 'ncetat,
minime, mintea-vd
In local milei care din mine s'a värsat
N.

EMIL RITTERHAUS.
DE
Treceam miezul zilei prin Era un o
o 'nfrunta
Era o zi de supt de
$1 mieu zäpada
Cu alba-i strdlucire de primävara se främânta.
lar soarele pe cernea Dar de odat' a soarelui
de pe crengi se Un väl de o
Färâmituri din giulgiul de o se-asternu pe :
Ce pe lângä trunchi se 'n

CAN TEC.
Pe pomul de frunze Dar oare vine
Un de se-agafd: frunzele ei
spune visul Tu, ca pomul
va veni o nouä $i-s
trad. de I. Const

www.dacoromanica.ro
426 CUGET CLAR

Teatrul Unirii
Ca marele fapt al Unirii Principatelor noastre nu fi avut nici-
un in lucrarile teatrale ale vrernii, era cu
Ca a gandurilor a aspiratiilor unui popor,
Unirea a indeletnicirile teatrale ale vremii,
in cantecele vodevilele pe atunci la
Epoca preparare a surori Muntenia
Moldova, cu zestrea de dorinti, interese, care
de care mai diferite, exponentii in lumea teatrului, precum
avut domenii.
spuneam era nu asa, tocmai fiinda
de la rampei se putea face o mai propaganda
in pentru ideile politice care circulau in
puternicilor zilei. mai usor ca de la o tribuná
se putea strecura publicului, - in a piesetelor de
ocasie o sau alta, un crez sau altul. Fie se
palide la Unire, fie textul piesei era intregime anume
conceput ca mare a Unirea mult
fie una, fie alta. autorii de pe atunci nu pierdeau
ca afirme punctul for de vedere.
De sigur, multe trebuie fi fost piesele care au slujit aceastd
prima, sau Fata Pindarului", -vodevil
in acte de L Dumitrescu, apare de la 1855 in
preajma Unirii, timp de trei de zile, multi vo rfi spus
sfujindu-se de mestesugul actoricesc. Dar nu ni-au
azi, ca a acelor vremi de de zbucium,
cincisprezece dramatice care foarte nemerit ar fi s'ar
recdita, desgropándu-se din rafturile Academiei, spre a cei de
azi n'a lipsit niciodatä de la indatoririle ei.
Ca valoare literara, evident nu se poate spune cine ce
despre aceste nu dintr'o pornire artistica, ci numai
din indemnul al ocasiei, n'au putut se ridice, se
intraripeze o lume de a Au
ceia ce au fie: o pe laturea
romanismului curat. Singur Alecsandri a putut dea un Cinel-
Cinel" care din punct de vedere artistic, locul mai demn
printre toate celelalte, dar care, pentru causa pe care o slujia, n'a
strecurat un singur cântec broderia piesei :
Lelio de la
Lelito, fa!
Treci la Moldoveni
fa!
ne
Lelito, Lelio, fa!
fim ca
Lelio, fa!
Am la Academia acum douazeci ani.

www.dacoromanica.ro
NOUL 427

fim amândoi,
lito, fa!
Tot un
lito, fa!
Uniti ca Cinel-Cinel,
lito, lito, fa!
curn in opinia se :
cereau unii, Domn altii, asa, in
aceste piese, uncle sustineau trebuinta unui Domn :

calá Tandala", dialogul politic intr'un act in versuri al lui

Alecsandri, O Noapte pe Targovistii (Umbra lui
Mihai Viteazul)", apologul act, tot in versuri, P.
disteanu, Tiämbita Unirii", vodevilul act, in versuri, al lui
C. D. Aricescu, altele cereau :

(Cum ti-i asa-i dormi)", de L Caragiale. Dar cele

mai multe la cele care nu preciseazá
Domnului: Cinel de care am vorbit
cantecele lui D. Ralet: Betivul" Nun burlacul" ;
cântecele lui Caragiale: Cometul (Astronomul Voiajor)", Surdul"
vodevilul Soldatul Gtänicer", in fine piesele ocasionale:
Viitorul Rornaniei", al lui M. Pascali, Visul unui
lui A. Costiescu.
Un lucru curios care apare in uncle piese dintre cele de mai
elementul comun, anume: Visul". Fie cá e vorba de visul
lui sau Visul taranului" lui Carada
covul" sau de unui chiar aparitia din
Viitorul In cas, acest element, pare a
fi foarte la acele vremi de neuitat vremi de caldá
luptá pentru infaptuirea Unirii, vremi fiecare
dat aportul printr'o contributie personala, de
Xenofon.

LACUL CU LEGENDE
De e ampul o plutire...
'n lacul .legende, al viu ton
o amintire...
'n fiecare nufär cu palidul amvon,
E poate-un suflet care mdntuire...
cu idcerea suverand...
Doar in
legenda mándra
Ce a de dragul unui dor
fund de lac simtiri
Venetia, 27 lunie 1938. Adelina Ckdei.

www.dacoromanica.ro
428 CUGET

Din trecutul Teleajenului

Cele vre-o de documente de proprietate pe care
a binevoit a mi le d. Gheorghe I. Ceresanu
din Vdlenii-de-Munte care au fost pentru
a le publica elevei mele Eleonora Alexiu sânt
de un deosebit supt mai multe raporturi.
fireste, supt acela al informatiei locale. Ele pri-
vesc, de un act ialomitean, valea Teleajenului, unde
familia Ceresanu câstigat timp de vre-un secol
o de anume ele sânt in
cu de Ploesti, unde odinioarä ale lui
au trecut, peste câtva timp, la
ruditii BAlâceni, apoi cu Mdgurelele, unde a fost o
infiltratie cantacuzineascâ apoi cu Scäiosii,
cari cu alt numele primului sat, tot
scaii", rnaricinii cari acoperiau odinioarä tot câmpul,
ca la locuitorii ai acestui al
leajenului, numiti de Munte" pentru a-i osebi
de ceilalti de pe cursul Teleajenului. De aici se
trece la cele Drajne, a caror slavonä, nu e
poate cu dranita" unde era vechea
mai incolo, in lumea de frumoase sate gospodäresti
care se cu satul de origine al familiei:
care, fireste, nu are a face cu ci cu cerul, stejarul,
care, cu bradul, este, sau era, aceste pârti
In aceste regiuni elementul românesc a fost de la
inceput curat, in deosebire de ce se gäseste la
unde, nu Calvinii, mai vechi, se pare, decât
calvinismul peste Carpati, Chioajdele (din Kövesd ; cf.
Cuejdiul Moldovei) inceputuri unguresti, care se
prelungesc, de altfel, buzoiene, unde
a devenit Bâscele singure amintind vechi
slave, Dar nume ca, Frâncul, pe care-1
un Ceresan de la 1753, un (no. xvi), un (la
1773), o origine catolicd, venind din aceleasi
de la Nordul Carpatilor.
De acolo au plecat deci aceia in s'au
adunat aceste documente de inteles. mai tárziu
Prefata la Documentele publicate d ra Eleonora
in 1718. Hotarul in 1799, no. XLV,

www.dacoromanica.ro
NOUL

se mentinea acolo o ramurá, preot (1810 ; no

sau Nitu, fiul lui Grigore (1818) (no. Lxxi),
sotia Smaranda (no. xxxi), ori, la 1838, nepotul
lui (no. xci) ori Mihai 1833
(no. Lxxxvm). inceputul secolului al XIX-lea, numai,
oferindu-si ajutorul din acest vechiu
neam se in oras, la 1825 fiul Nitu,
lui, Mihai sus spre
munti (no. Lxxxviii). Aezarea Ceresanu (la
1794; no. XL), e insemnata, de la 1801, mai multe
din aceste acte, ca fiul, coconul" (de la 1805),
la 1823, no.
spre elemente de aiurea se
pe Astfel ca acel Anca, disparut, a
sarcinä o iau camarazii de steag (no. Mai
ales din mai multe neamuri. Din vatra
de la Bucov se infiltreazä pänä codri, cu
centrul la Drajna, ce curnpäraseri la Fi-
cu Cantacuzinii, ni aici
genealogia Clucefului Dumitru, al Stanei, ea
a lui Stoica din Bucov, lui Dumitru
Dräjneanul Din Staico se fetele
Maria Stana, prima fetele Frusina
Aceste se la actlea pe care le dupä
inedite, in prefata la Cronica. lui Constantin Cäpitanul,
unde e vorba de Ilinca, fiica Mariei din Bucov,
incheind voieli cu acest
mitrascu, casátorit cu o Voica. Maria era nepoata lui
Staico, Dumitrascu e presintat ca nepot al
fiica Aiurea Ilinca se ca a Frusinei
nu mai multe feminine cu aceleasi
nume, ar fi nepotriviri intre cele spite ce
iese din aceste documente.
Dar altii, din noua boierime, de origine
ca un Ecaterina, care ia
pe Filipescu pe la 1820, e mare cumpäratoare
la (no. Legäturile cu Moldova
la aducerea pietrelor de de pe
cele de la (no. Lxv).
p. Anca "aleni, lui (p. fie din
Vilenii-de-Munte?

www.dacoromanica.ro
 UGET
La Valeni, cu privire la care am acte,
intr'o privitoare la Valea Teleaje-
nului in Buletinul Istorice, se putine
date. Astfel se pomeneste la 1782 Moise negustorul (no.
1798 Paraschiva Vamesul, un Grec (no. xLIU).
Panca fiul, Moise polcovnicul, in pe la
1817-33 (n-le Lxxxix). De la ei vin
culestii no. xcv): Gheorghe Matache. Preotii State
Iordachi, 1805, - marturi pe negustori, ca
Andrei (n-le (no. barbieri,
(no. Lin), (1841), - urmati de popa
Joan (no. apoi popa Marcu (1841, no. xcv).
Mici dregatori apar, polcovnici (Soare, 1832
Neamul e la 1837 munte, dar se
Negulesti (no, xcv).
Se pomenesc obiceiuri necunoscute.
cu cerecul" (de unde Ciricul iesean), divisiune a
jenuluí la 1837 ; no. xci). Mosnenii apar
(se zice ,Drajna no. xcv). Tntre
;

rIzorasi" frati de mosie" multe desbateri de

(no. pentru se vecineaza" (no.
Cine greseste poate ajunge la
in sat in 1823 ; no. Ti vedem la
lucru livezind", livedea (no. Lxxxvi). Moravurile
mai curate la oras, unde se iscälituri
la betie. (ibid.). supt Regulamentul Organic se dau
rnosia (1838; no.
Auzim pe acesti oameni vorbind: Mai cánd
cosiai pe aicea, mai din ani, pietre ?"..
Poate vie cineva din le dea foc
a ne jucleca noi cu
vedem pe Domnul fanariot discutand, prin
comparatia textului grec din Codul lui Ipsilanti cel
de protimisis este sau ba
servat in casul la la afir-
E ceva de cules pentru cea veche, ca din
(= din neam in neam" ; Lxxxv), megin"
in cu sau rotacismul din nimerea"
(no. Lxxv), ca forme bastarde, fanariote, ca
(no. a haraciladisi" haracila-
N. lorga.
www.dacoromanica.ro
NOUL

Eminescu poesia
Nu s'a semnalat destul Eminescu a luat vestitele
sale versuri.
La 'nceput pe cand nu era nefiinti,
in parte din imnul aric al care porneste :

nu era nefiinta, nici

nu era, nici cer asupra.
Cine avea in lumea, cine o cuprindea ?
Unde era genunea unde Marea ?
Nici moartea nu era atunci, nici o nenorocire.
Nu era noaptea, nu se vadise ziva.
Sufla, ca in a sa obirsie,
Unic, de care nu era.
V. Richard Schmidt, Das alte und moderne Indien, Bonn-Lipsca,
1899, p. 113. N. I.

Din literatura
D. Th. Simenschy di, intr'o traducere, o parte din
Mahabarata, Povestea 1937).

Definitie.
Din revista Drum", cuiva care f. a. c.
:

Cine ar incerca si defineasci pe Tudor Arghezi,.omul opera,

s'ar afla fata unei dibuiri terminul cel mai operant ca
putere definitorie.
personalitate complexi de paradoxe, crescuti
câmpul vast al unei experiente cu factori contradictorii, dar dotati
cu energia creatoare de sin tese unice surprinzatoare,
Tudor Arghezi nu este altceva decât o argheziani.
un strop de lumini in care se un cosmos spiritual
din care poate si un univers de
leibniziani."
Arghezisme.
numárul de al foi prahovene d. Alex. Al.
lonescu-Lungu publici trei poeme in prose, din care una,
Bitrânete", este urmitoarea :
Dumnezeu a uitat anii scursi de s'a niscut pini azi...
Socotelile incrustate cu multa pe i-au dat gres.
Plictisit, rupt, cum Moise pe Muntele Sinai tablele
a

www.dacoromanica.ro
432 CUGET

Domnul ii tare ingerii au inceput sä

in tirligilor, croiti din abana norilor pentru
suptiri, de papugiul raiului (de n'ar avea unul ?)
n'au mai cintat"...
cum Biletele de se in foile provinciale.

In aceiasi foaie, d. Leonida Secreteanu o Pastorali" :

La Nasterea Marelui Prunc, cu o formidabilä :

Fecioara de Dumnezeu Niscitoare

pintecele se

lubirea cea prihani'.

Se in ziva Nasterii ?
mai departe :
Mai alb ca Onoarea
Se naste, azi, a toate".

cit o paraboli te vei

Alb ca o nu insemneazi de
sigur betie cuvinte, care buna a autorului
nu-i lipseste talentul de versificare.

alte foi provinciale pätitnesc aceiasi de alegere a

materialului, in de a da de un
bogat".
In Actiunee de la Rosiorii-de-Vede, d. Ion N. Voiculescu,
cäruia i se portretul, o Poernä
din care intr'un parc cu farul , poetul, de
de florile din iubita e trist a un monarc"
(rinleazi parc!)
poetul iubita care iubirea i-a
prins", in de cincisprezece ori repetatul : Vin Vino :
and pidurea ride 'n vint, de multe ploi,
Vino !, sä-ti ascult un cu eroi.
Vino, un cine latri, rigusit supt un
Te astept si fugi din vatri si vii oblon".
Un alt coiaborator, cäruia i se pos'a in de liceu,
cunoaste in versuri lumea zice : Särmane nebun":
In pornirea patimi ;

dar el, licean, incheie poesia :

lubirea-mi nu moare, dar eu simt ci mor".
D. L. 13.

www.dacoromanica.ro
 LACRIMAE RERUM
ta e azi in
Miresmele plutesc ;
Stau colt garoafe mari, frumoase,
narcise 'mbietoare.
'n de
usor prin raze luminoase ;
tu nu vezi ce duioase,
Le ingandurat' o floare...
E 'ntr 'un din multele buchete,
Pe care tu le pe 'ndelete,
Ca pe cel trimes de
de mic..., nici nu-i pus in
Dar, cum la tine,
Simt asteptarea-i md
G. Costandache.
TARA MEA
D-lui profesor
Supt cerul senin soare cald,
Cu lanurile legänate 'n vánturi,
Cu mun(ii täi de vedea
rodnice
de
Tu ai copii pärul
$i ai ochi de
ape lin4tite care
Cdnd soarele:se pe pädure
somnoros coboarä spre
Tu ai cu de
Ce
Dar vai de hapitorii de
li-or uturora
ta un necuprins mormdnt.
mea cu voévozi
Cu sfinte locuri de inchinäciune,
De-o fi mor, la
Un clopot de aramä, ca
Din groapä mä scoale d'intdiu,
Sd calea hordelor
C.

C1401
www.dacoromanica.ro
 CUGET

carte de
Am vorbit la Radio", mea a fost
volumul Cuvinte
pre acele care se recetesc de mai multe ori
de cetire de experientä
de-a lungul care le-am
chemai crti de
Literatura noastrá nu le are azi
operá de nu asupra unor
cárti ca ale lui Lubbock sau Ruskin, care nu
eo de la care nu
incredere, larg sigurá másurá.
De ni se face dar bine prin tradu-
româneste, fie 'n forma de care a fost ca-
pabil tálmäcitorul, care nu e a poetului
de valoare care e represintantul lugoslaviei la
Bucuresti, d. Ducici.
Adunarea de observatii, gândiri
legáturá en una din acele legende de care e bogal. sufletul
se deci Comoara regelui
Radovan".
Craiul Radovan n'a existat dar comoara e
o realitate oricine poate sá ce vrea
ca marea ei bogátie fie
Ea vine din multe izvoare: o cetire foarte
din care a de o memorie escep-
tionalâ. Apoi strAbaterea a fost dus
autorul hasardurile vietii instabile de diplomat. Peste
acestea, acea analisá a tuturor notiuni-
curente, de care capabili numai oamenii pe cari
schimbátoare, necon-
tenit asupra fondului propriu. mai ales acea
tie -misterioasá de care capabili numai poetii ade-
várati.
Din tot ce se spune acolo, antipatic (nea-
...), ce va avea de luat cetitorul?
Suggestii pentru sufletul
rile ce cuprinde, singurul care poale indrepta.
lorga.

www.dacoromanica.ro
NOU SÄMÄNATOP." 435

o traducere a lui Samuil

In Cuget (Noul am dat un articol infor-
mativ despre Cäminarul Samuil Botezatu analisand opera lui,
spuneam posed un exemplar din traducerea : Uniforma
Velington", la in 1835.
Legatá la un aceiasi carte,
o traducere a lui Samuil Botezatu, foarte interesantd : Amesteccitoriul
toate, comedie in cinci acturi, in limba de
F. lunger. Acum in limba
de Samuil Botezat, Profesor limbei ghermane in Ghimnazia
Vasiliani, Iasii, 1835" (dela p. 45 p.
Am citat titlul intocmai. Persoanele din :

Hermann ; Karl Hermann, fiul Evelina, epitropisita lui Hermann,

Plumper, un prost ; baronul Vilburg, iubitul Evelinei ; Milck, un
; fiica Lisa, slujnica Evelinei ; Lina, slujnica
;

mai multe slugi.

Subiectul este : nu-si bage nasul in toate, e
la mijloc o vrednicä.
In actul vedem cum Vilburg, un baron bogat, 100
de galbeni ca vorbi numai zece minute cu Evelina, supt
privirea a epitrop, Hermann.
In actul al 11-lea are intrevederea. Epitropul pusese conditie
Evelinei, nu nimic baronului. Scena este foarte
hazlie ; prostul Plumper se in toate.
actul al Evelina se face nu poate la ;

pe epitropul ei, de la care obtine invoirea se va

putea cu cine va vrea ea, de cinci de ani.
In actul al prostul intelegerea dintre Evelina
baron. Acesta e ascuns in horn, presupus e... o
In actul al V-lea, Evelina se cásátoreste cu baronul, ce,
mai intemeiazi o cäsâtorie (fiul epitropului cu
o vrednica).
Mi s'a de analisat ca mai
gustul artistic al iesene de prin 1835 ca
avem o ideie despre scrisul lui Samuil Botezatu.
pasagii, de o vioiciune care surprinde :
Ha ! ha! ! Eu duel! Adevärat, cu oblon de fereastd. Ieri
sara m'am pin mahala, bine eu", - Plumper
prostul, - n'am ce face, uit pin oamenilor, ca
ce ; asa, am nimerit la o fereasti, a oblon
era numai In odaie era o
un istorisea oarecare lucturi frumoase. Atuncea,
ca aud mai bine, o babá, care poate m'au zärit,
au deschis oblonul, m'au lovit peste nas" (p. 53).
nu se bate duel, de ce, in lumea, a

' 111, 1938, nl. 23, pp. 355-7.

www.dacoromanica.ro
 ET CLAR

el singur, n'are rudenie, de s'ar bate in duel. s'ar

stinge !

Se de o incrucisetä de amândoi ochii, ghe-

boasá dar cu bani" (p. 73). Avarul galbeni cu
Voi, puisori galbeni, zioa de la (p. 76).
Plumper o recunoaste singur : Eu foarte bun, dar
gogoman, in minutul acela imi vine ca dau
singur palme" (p. 106).
Noi credem piesa a avut succes. Tinerele de la Iasi vor fi
fácut mult haz, la scena in care e vorba de o scrisoare
suspecti Aha! Acum este o pe care de
ani miau dat-o un pentru durere de Eu tot-
deauna purtam la piept, nu cum am pierdut-o.
Vezi d-ta : pe pe care nici cucul nu le poate
Te incredintez acea este foarte folositoare pentru durere
de dinti, am in niciun deget nu m'au
durut" (p. 114).
Ori baronul Vilburg Evelinei Eu apuc mâna
aceasta de nu o voiu Lisa cu
Ea: Fereasca Dumnezeu! Eu nu pot vedea moarte de
trebui[e) sa ti-o las de voie !".
e de la inceput la scene morale
de petrecere nevinovala, cu expresii Despre mine,
poate iae pe Hanului de Tatari !" (p. 137).
Neologismele atunci in traducerile noastre, cu duiumul.
ii face (p. 50); (p. 51),;
bilet, dar (pp. 56 114) ; se recomendueste (ibid.); a costisi
58); interisesc (p. (ibid) ; capital (p. 64);
speculafi (p. (p. 67); (ibid.); secretariu (p. 72);
persoand, haractir (p. 73); partie partida), 75);
espeditie, complement, ! (p. ; contract (p. 78); prezidentul ;
dau parold (p. bagateluri, capritioasa (p. ; baston, a

se tractarisi, cavaler, cornisioane, berbant p. (101) ; novitale (p.

; mamzela), vivat !, sali),
carneval, (p. 116-9); !), punctum punct), clavirul
este smintit, cabinet, apuca pe d. de cuvant iea-i ;

p. 34). cuvinte nou-noute, care intrau in graiul

nostru la inceputul secolului al XIX-Iea.
Une ori, S. Botezatu zice : a (p. 134), a
(p. 158), aducându-si aminte ci e Moldovean. daci zice une ori
corect : poftim incoace (p. 132), alte ori, e Bucovinean sadea :
po tesc la (p
lati acum cuvintele din care resultá traducatorul nostru
stie se apropie de adevärata :
Drosca e de primblare, e (p. 55); prostul
Plumper spune : Am un nas ca de prepelicart" (ibid.); el se scumpea
a un cal" (p. 56); privesc borta cheii". Pomeneste de
vechea incuietoare (p. 127); am te Impodobesc
ca pe un am cumpir zaraflicuri" 67); este usor

www.dacoromanica.ro
 L 437

sprinten ; tace ca ne intindem pe este

oghialul ; tot vechiu ; dau din bun cheful un ;

; in Moldova, verbul are un Benga

(diavolul) te duce peste tot locul ; a a bate);
(dar a bate la talpe a cheltui) ; a agiutora a ajuta ;
dar ; eu suci grumazul... ; jecuiri jafuri) ;
slugi); cuvânt a oblici a afla); tarfaloagâ;
asta; a arnirosi; stahie, Ultimele cuvinte, in deoscbi,
dovedesc Samuil Botezatu cunostea foarte bine graiul din Mol-
dova. El are un literar, nu zice, - cum incá se zicea in
- priirnesc primesc, documente.
nici docomenturi,
Are de expresiile vechi, de ex. (p. 80): te-ai
glindisit asea de bine Cuvântul acesta a petrece, a se :

distra.
Pe exemplarul nostru la insemnare:
Aceasta carte Uniforma feldmarsalului partea a
in toate, am procetit-o eu despre care nu
putin inglindisit. 1845, Ghenari 15 zile.
Lupul Budisteanu, Negrisoara, dumisale Marelui
Cavaler Costachi Conachi".
Va intelectualii vremii se distrau mult, cetind astfel de
de teatru.
Lupul este un al de la Dorohoiu.
atunci, el era de incredere lui Conachi, la Negrisoara
(azi Slobozia-Negri, jud. Tecuciu).
Mai Negrisoara din proprietate
rinteasci a lui Alecu Russo, de la 1838, dar, la 27 Mart
1843, o cu 5.000 de galbeni Conachi (cf. Viata Rom,"
pe April 1923, p. 118).
Ar fi de väzut in ce mosia aceasta Negrisoara, a
lui Conachi, din judetul Suceava, cu Slobozia Negri, din jud.
cuciu, a aceluiasi unde boierinasul Lupul Budisteanu in
iarna anului 1845, comedia in toate, când
prevestia un an bun, Sfântul loan,
el o de sufleteascá prin traducerea
Samuil Botezatu: cetia mereu, cu se minuna,
cu hohot inteun. strasnic se inglindisia.
Econ. D

SPLEEN.
E un moment simfi supt frunte la tine esti
Tot ce credeai cd ai uitat, Ceva comun ce se con
tot de-asteptat, vrea
'ntr'o zi 'n munte. De te sfiesti,
tot este imprejur, Un secat punte,
biserici, case, de :
intunecoase cer e ca pe
Se pierd in asfintitul sur, 'ntr'o zi 'n munte.
N.

www.dacoromanica.ro
438 CUGET CLAR

PASTEL
de 'n apus,
de-amarant violete,
umbra o un fus,
Fantastic, din fire discrete.
Std marea 'n
Un pier de melodic
cd, muget se
demonic.
pe ape, dar pare cd stau,
zbor trec
Cad din ceruri... Gandirile au
din cenusii.
Din apele verzi ce se s'alint
Pe urme de
de o de-argint,
Emilia

RONDELUL
Iasi, ce porti in spate un rege
din asfintit, Pe colnicele 'nseilate.
s'a
de de mit,
cetate,
sdnul bate
crestate, dor
toamnei ruginit,
'n spate.
Cernauti, 18 Octombre 1938. Adelina 1.
ME'A.
mea, o, mândra mea
glorii 0-au
Podoaba frumoasa

Atunci crini albi, cupa usoard,

spre cer mireasma cea
razele, de
Ningeau: Dar azi, loamna se
E frig cend
mea, o mândra mea
Un rece
frânge.
E
Cu fiecare pierde 'n aier
Malgareta N.

www.dacoromanica.ro
 NOUL 439

Scrisori de la Vasile Alecsandri in jurul lui1

- publicate de N. -
Vasile Alecsandri D. A. Sturdza.
Aix-les-Bains, 18 1885.
Mon cher ami,
Mes douleurs rhumatismales m'ont de nouveau amené Aix-
les-Bains, je prends douches pour oubliernmes tribulations
diplomatiques du mois dernier. Vous avez lu sans doute les divers
articles que j'ai fait insérer dans quelques journaux, ainsi que la
-brochure de et le dernier numéro du Monde Latin. fait
ce que j'ai pu pour défendre les intérts pays, mais j'ai
lutter sans posséder le nerf de la guerre, c'est-A-dire les fonds
des reptiles, la juste expression Bismark. Si j'avais eu
ma disposition quelques milliers de francs et quelques menues
decorations, les choses auraient autrement march& car vous connais-
sez l'effet du petit ruban la boutonnière sur l'esprit des Français.
Dans ma pénurie, j'ai distraire un millier de francs des fonds
de la pour protester par la presse contre les accusations
absurdes de nos ennemis. MM. de Ring et Ordega ont été rudement
secoués par le Monde, Latin, et ce dernier ne me semble plus
solide son poste.
Cher ami, j'ai demandé M. Campineano de vouloir bien
m'obtenir de S. M. le Roi un congé pour le mois de septembre,
le mois de septembre, vieux style, car non seulement mes affaires,
mais aussi celles de la Legation, réclament ma Bucarest
et Mircesti. N'ayant encore obtenu aucun résultat, et M. Campi-
neano n'ayant pas l'habitude de répondre directement, je viens
vous prier vous informer en est l'affaire. Le Roi a
partir aujourd'hui méme pour les eaux d'Allemagne. Veuillez me
renseigner sur l'époque de son retour, car Leurs Majestés m'ont
gracieusement d'aller passer partie du mois de septembre
au château de Peleche. Faites-moi également le nom exact
des bains les se trouvent et sous quel titre je devrai écrire
la Reine ; Leurs Majestés voyagent probablement sous un nom
d'emprunt.
Encore une avant de terminer. Le prétre desservant l'église
de Trifesti, prés Roman, m'a écrit pour m'employer faire admettre
sa fille l'Asile Ce prétre se Damian ; il est mon
et je voudrais lui rendre ce service. Pouvez-vous m'y aider
en votre qualité de ministre des Cultes et l'Instruction Publique?
Veuillez me le faire savoir le plus possible, pour que je sache
que mon recommandé. Vous m'obligeriez itifiniment
en prenant quelques minutes de vos moments précieux pour
m'écrire: de l'Europe. Aix-les-Bains. Savoie.
Tout vous de coeur et mes compliments les plus affectueux
Madame Stourza.
J'attends Ion Ghica dans quelques jours.
In Biblioteca Institutului de Istorie
www.dacoromanica.ro
440 CUGET CLAR

Matei lo Vasile Alexandri.

Mon cher
Permettez-moi de mettre en téte de ma lettre ce doux nom de
Basile, qui me rappelle les jours heureux de ma jeunesse, lorsque
tous deux, pleins d'enthousiasme et chres illusions, nous préludions
nos travaux de prédilection Vous comme et auteur
matique et moi comme acteur. Ah le beau temps et les belles
années ! Que de jouissances intellectuelles dont le souvenir me
rend encore heureux, lorsque j'y pense, au coin de mon feu dans
la solitude de ma pauvre chambrette !
tout le bagage de mes soixante années de peine et de
travaux..., mes souvenirs sont beaux, je n'ai pas m'en plaindre :
c'est toute ma consolation. Quant ma vie actuelle, elle est bien
triste, car, malgré la vigueur que je encore et dont j'ai
donné des preuves irrécusables dans les Lipitorile...., je suis mis
l'écart, comme un vieux tableau que l'on jette au grenier. On ne
monte rien pour moi, et l'on ne me fait rien jouer, pas mme mes
vieux rôles, je pourrais encore étre utile ce malheureux
théâtre. Ah oui, bien malheureux, car ce moment il se trouve
dans le plus grand désarroi. Mme Romanesco a le théâtre :
nous avec trois premiers sujets, et des meilleurs, de moins.
Aussi Comité ne sait plus o donner de la tte. y a une
confusion, une un babel complet dans ce thatre
Nous avons fait, ces jours-ci, deux répétitions de Pepelea et je
m'occupe sérieusement de mon rôle ; n'ai jamais joué ce genre
de caractère. Je cependant de faire jouer Pepelea dimanche
prochain, 19 courant.
Seulement je vous avertis que nous n'avons pas une Sinziana,
la Romaneasca n'étant plus au On a donné le rôle la
Danesco, qui manque complètement des qualités exigées par le
rôle: la jeunesse et la gentillesse. Amélie seule pourrait tenir ce
avantageusement.
crivez dans ce sens au directeur et rappelez-lui aussi la
dont on ne parle plus.
Si pour votre bonheur vous viendriez Bucarest pour ou
les ftes, vous pourriez mettre le aux désastres succombe
ce malheureux thatre, qui, tout, quoi qu'on en dise, est l'oeuvre
de notre existence tous deux.
Je vous remercie de la bienveillante intention que vous avez
de faire imprimer la trouvaille de ma de vers... Veuillez
la retoucher un peu, car elle doit fourmiller d'incorrections.
Tout vous de coeur...

' Nottara.

www.dacoromanica.ro
NOUL 441

Stockholm, le janvier 1884.

Cher et grand poéte
Oui, vous grand et bon, vous, qui n'avez pas oublié, ni
ni votre promesse Merci. Justement y a quelques jours
j'ai terminé l'orchestration de Neaga, de sorte présent je n'ai
rien fake, et, comme le travail est pour moi la vie, je vous prie
de m'envoyer que possible votre féérie. Je m'imagine qu'il
y a une richesse de poésie là-dedans et que les mélancoliques
et suaves mélodies de votre pays pourront me servir encore une
fois comme aide de faire vibrer quelques cordes nationales. Laissez-
moi essayer. J'aime mieux de (sic) la composer en francais; c'est l'ori-
ginal et jamais une traduction ne pourrait m'inspirer.
Enécrivant ne faut jamais penser aux directeurs du
leurs leurs épargnes, leurs... je ne sais quoi; - tout autre
chose est une cura posterior. Ainsi, envoyez-moi de suite, poste
volante, la je vous en prie.
Ce n'est pas nécessaire, du reste, de perdre de vue le charmant
propos d'un opéra comique (style Scribe); je travaille vite, vous
savez, surtout quand j'aurai quelque chose qui m'intéresse.
Les répétitions de Neaga vont commencer prochainement, et je
pense que, si tout va bien, elle vers fin du mois de
mars. La reine nous a envoyé des costumes du pays pour les
principaux personnages, pour que tout soit aussi roumain que
possible.
quelque chose, la malheureuse fine roumaine ? Qui
Espérons!
Encore une fois, grand merci de votre féérie, que j'attends avec
une énorme impatience.
Je vous serre les deux
Tout vous.
Ivar Halistrom.

Iv.
A M. Alecsandri
la lecture des de la

Avec ses bonnets la comtesse

Tient en échec trois amoureux:
Le Prince et Baron entr'eux
Font un grand assaut de tendresse.
Le a, sous sa rudesse,
D'un marin le coeur généreux,
Mais l'amour, fantasque en ses jeux,
N'a pas fait encor de promesse,

www.dacoromanica.ro
442 CU6ET CLAR

Par la couleur de son bonnet

Notre Comtesse a le projet
De montrer qui sera son maitre.
Pour moi, mon auteur favori,
D'un seul mot je le fais connaitre :
C'est le pote Alecsandri.
Baron de Meyronnet St. Marc.
Aix, 26 mai 1884.

V.
Cotroceni, mai 1884.
Cher Monsieur Alecsandri,
Me toute fire du rôle de guide que vous voulez bien
me confier, et reconnaissante envers le docteur Calindéro de
m'avoir par son amicale indiscretion d'abord et par sa
prescription ensuite, la charmante lettre que vous venez de m'écrire.
Il s'en faudrait d'assez peu pour que je me trouvasse un faux
air de Virgile, - seulement, le profil ne s'y pas, ou bien
était-ce la couronne de lauriers qui rend la ressemblance moins
frappante? N'importe ! Puisqu'il ne s'agit pas de vous conduire
en enfer, mais plutôt la guérison dans un climat chaud et que,
par dessus le marché, vous me promettez la d'une belle
poésie &rite en face de ma vieille amie l'Adriatique, je n'envie
ce grand »cicerone", pourvu, mon Dieu!, que ces
malencontreux hivers exceptionnels ne s'en mélent pas. Vous seriez
impitoyable alors, je le vois. Jamais de bien, cependant,
j'ai bonne_confiance et je vous conseille de tout mon coeur, avec
la conviction que cela vous remettra, un séjour Corfou. Puissiez-
vous, cher Monsieur Alecsandri, y laisser votre sciatique et nous
rapporter quelques superbes choses comme celles que nous vous
devons mais soignez votre avant tout, et, si le résultat
est tel que je l'espère, ce ne sera pas seulement pour la belle
poésie promise que je me réjouirai.
Oui. il y a beaucoup, beaucoup de soleil et peu, peu de
vent. De mon temps, n'y avait qu'un hôtel confortable Corfou:
c'était le St Georges", sur l'esplanade en plein midi et soigneuse-
ment tenu pas un certain Mazzuchi, brave homme des plus
accomodants ; pour nous, qui &ions nombreux, cela revenait
fcs. par tout compris: logement, nourriture et éclairage, - vin
part, - un excellent petit vin de Zante ridiculement bon marché
et que je vous recommande ; les appartements sont convenablement
meublés, mais, pour plus de sreté, vous pourriez faire savoir
l'avance ce que vous désirez, en vous adressant au propriétaire
dit hôtel quelques semaines avant votre arrivée. Ceci, pour la
vie alimentaire. Maintenant, parlons de l'autre : il n'y a aucune
ressource intellectuelle, et je conseille d'emporter une

www.dacoromanica.ro
 SAMANÁTOR" 443

cargaison de livres. De plus, comme dans les climats réellement

chauds, y a, en automne, de fortes pluies tides qui durent quinze
jours ou trois semaines. Si vc,us y abordez dans ce moment-là
(fin octobre), vous me maudirez ; cependant, comme je suis
que vous me bénirez le reste de Phiver moins que vous ne
tombiez sur une saison exceptionnelle), je me soumets d'avance.
Non, certes, n'y a pas de ressources intellectuelles. mais, si
vous aimez les longues contemplations en face d'une nature gra-
cieuse et toujours changeante, les promenades dans la campagne
entre deux haies d'arbres-à-grenades sauvages, sous d'énormes
oliviers dont l'aspect n'a rien de triste, ou bien, encore, une bonne
barque laquelle ont peut s'étendre et somnoler entre le ciel
et l'eau, alors, vous serez servi souhait. La vale de Corfou en
elle-même est insipide, et vous la trouverez affreuse tout d'abord,
mais, lorsque vous aurez parcouru voiture et pied les sites
principaux de cette charmante, vous conserverez pour elle un
sentiment de tendresse comme celui que je lui ai travers
plus d'un mauvais souvenir.
Je vous engage beaucoup, si vous pas une de ces navrantes
victimes mal de mer, auxquelles la seule vue d'un bateau
enléve l'appétit, faire directement, en 50 heures le trajet de Trieste
Corfou, sur un des magnifiques vapeurs de la C-ie des Lloyds.
Vous éviterez, de cette façon, une des plus exécrables voies
ferrées de l'Italie, et vous savez qu'elles ne sont jamais fameuses.
A tout prendre, vous éviterez aussi 14 heures de malaise imman-
quable sur un malheureux petit crapaud qui patauge de Brindisi
Corfou.
Voici, crois, cher Monsieur Alecsandri, tous les qui
peuvent vous intéresser sur cette bonne mais. s'il vous en fallait
encore qui me soient échappés, vous me ferez toujours bien plaisir
en vous adressant a moi. Je ne connais malheureusement pas du
tout Zante, mais vous pourriez facilement la visiter de Corfou, car
un bateau s'y rend, de l'une l'autre, deux fois par semaine.
Quelle grande et veritable joie de vous avoir encore cet automne
Sinaia! La Reine me charge de vous dire qu'il n'y aura pas
d'excuse valable cette fois-ci. Sa Majesté vous remercie de nouveau
par mon entremise de l'avoir sauvée d'une mystification félibri-
gesque. Nathalie et moi nous sommes trs vite consolées, mais, si
vous ne veniez pas it ce ne serait pas la chose.
Au revoir, soignez-vous beaucoup, cher Monsieur Alecsandri,
rappelez-moi bon souvenir de Madame Alecsandri et gardez
pour vous les sentiments trés affectueux de la fille de mon pre.
J. Balche (?).
VI.
Londra, 25.
Madame Alexandri,
Tatal mieu mi-a remis frumoasa garnitura de pene de paun cu

www.dacoromanica.ro
444 CUGET CLAR

care sper fac o Am fost tare a

vedea te-ai la mine. Nu multumesc,
mi-am pierdut speranta de vedea in la Londra.
facem o excursiune la Kew, unde am fost ieri
pentru prima oará, vei admira
incântatoare cred, in lume. Te
Madame Alexandri, primesti. Dornnul Alexandri,
asigurarea sentimentelor mele afectuoase clevotate.
Anna Ghica.

Cu mare de räu aflu d. Alexandri a fost bolnav. Spu-

ne-i, te rog, din partea mea,
un remediu infailibil a-i
minte anul trecut
astept, dar, tot
Madame Alexandri, am
: scärile de la 50 Grosvenor Gardens.
te ai folosit de acest exercitiu.
trimit cele mai afectuoase salutári.
Ghica.

CANTECUL DE-ASUPRA APELOR

de Goethe.
(variantá ').
Sufletul omului Valul
Apei asemeni : Rostogolindu-se 'n
Din cer Adânc
La' cer se
Apoi
se patul
Vesnic schimbéinu-se. Verde-al poienelor

Din In apa lacului

abrupte Chipul

Raza ei limpede,
Apoi se spulberd
Prin norilor, Sprinten al valului
Lin aruncându-se
Pe Apa ce
Pe care
line murmure
adâncime. Suflet al omului,
sameni valului !
Stânci de intâmpind, omului,
Apa se Cum sameni vântului!
Trad de I.

' Vezi Cuget nr. 5, 1936.

www.dacoromanica.ro
 SÄMÄNÄTOR" 445

Viaicu Octavian Goga

C. Sturzu, in Bacäu, a avut bunátatea
la dispositie pentru publicare urrhätoarea scrisoare, - nedatatä,
dar probabil din 1912, -
Frate Goga
Am la Paris oprit la München, te-am cäutat, dar
dupá aceia am auzit de
alles
Frate, a reu§it la perfectie.
Cu comandantul arsenalului cam acum merje lucrul
fain, motorul e comandat, 12.000 fr., e bun.
Mäi frate, ce am toate aeroplanele, scriu
i-am táiat.
Nu mai avea o ceva.
la Arsenal.
Te sárutá,
(ss)
Mai
Salut. (ss) Roman.
Sä Rusu-Abrudeanu.
Scrisoarea este scrisä de mäna lui pe o carte posta15.
Ca fond, e o strálucitä clespre rolul lui Octavian Goga
valorificarea geniului ce se sbätea eroul
scrisoare, e vorba despre Arseualul Armatei noastre.
Dupa putin timp, a executat zboruri care au uimit pe
cei mai de samä piloti.
In 1913, el a adus mari servicii noastre.
La 31 August 1913, a ca un erou al datoriei de-asupra
satului Avea numai treizeci trei de
D. N. lorga a atunci miFätoare despre
lui Vlaicu, superioare ale neamului nostru romänesc
slavä, iar Octavian Goga ca pe un
Econ. D.

A vrut un bogat
.5i el fie ajutat.
lui strimloare
la oricine-ajutoare,
$i ce fel de oameni prinse ?
Calici cu intinse.
N.

Adresa: D-lui Oct. Goga, Nagyszeben

gasse
A trecut totul, - D. F.

www.dacoromanica.ro
446 CtJGET CLAR

CRONICk
Marea 'n struna mätura...
scriitoare incepe in buna Luceafärul de la Timisoara :

gerne 'n doua.

vedem Marea data 'n
Tot deschide o a doua :

pe strune.
E, d-sa, icoana a maestriei lui George Enescu.

Incepe a se amuri lumea.

aspra a ultimelor trei mari" romane in Insemnäri
Via(a Basarabiei se rosteste :

Romanul al d-nei Papadat-Bengescu este o creatie

tipici a secolului nostru. atmosfera sufocanta de balamuc, in
care se personagiile anevoios, ca niste muste de miere,
desvaluindu-si chinuri organice, in presenta constanti a medicilor,
moaselor salvatorilor. Zic: salvatori, de oarece d-na Papadat-
Bengescu ne introduce
dornice de
pe care numai ar putea
lume ferneiasca, de femei
de torturi de
barbati
le domoleasca. Este interesant
-
de observat personagiile masculine din romanul
singurele personagii linistite, ordonate, nervi nevrose.
Imediat ce un personagiu principal al romanului, femenin, este
pus in conditiuni normale de se ca
de
tn de Dia Baldovin personagiul teafir al
celalalte femei toate, absolut toate, de internat.
Incursiunea adancutile intunecoase ale sufletului
burat este realisata cu suficientá dar care presupune mai
influenta unei lectura anumitor
tratate freudiste, realisari spontane, organice. poate
e schizofrenia autoarei, disectia sufletului omenesc e impru-
Zic: imprumutati, pe un Dostoevschi ori Proust,
la care analisa sufletului era o necesitate inexorabili, nu determinati
de predecesori

oFundacul Varlamului» (de d. Teodoreanu) in fond e o realisare

slabi, in duh modernist, anarhic, - nurnai pe un alt plan.
Personagiul central e antrenant la simpatic, dar n'are con-
nui viabil. personagiu de intre
cavaleri de alcatuiesc alaiul.
Casa de la a Varlamilor e in scrisului d-lui Teodo-

www.dacoromanica.ro
NOUL 447

reanu, finalul, presumptivä a doi frati cu douá

surori, e incestuoasi din punct de vedere ortodox, ca
acel de adultere sustinute de Nini. La fel la d-na Bengescu :
undo nu-i post sexual", e adulter sau concubinagiu.

forma in care a aparut, Gorila" (Rebreanu) constituie

un exemplu tipic de modul cum atitudinea une ori chiar
inconstientá, a autorului poate provoca descompunerea artei
capacitatea de creatie a unui mare creator.
ultima carte a d-lui Rebreanu legitimeazi opinia
darwinistd, in sens invers numai, cum, din supra-orn", un talent
poate degenera intr'o gorild". Dacá d. Rebreanu se cu
culmile : Ion Räscoala, ar fi fost un merit nu mic pentru d-sa.
Dar, cum pana sa de creator a cu maculatura sa
maculaturä, Gorila", credem e numai un accident.
este o pentru talentul d-lui Rebreanu. Nu numai
artisric, ci din punct de vedere politic-social, d-sa a dat dovada
unei depline lipse de perspicacitate lar autocomparatia,
interview, cu Balzac, il face, pur simplu, ridicol. Balzac
e un scriitor, pictor al moravurilor urbane, Rebreanu e un pictor
in domeniul rural, numai acela. Alte pretentiuni i le socotim
nejustificate.
Dacd despre Gorila" s'a scris s'a vorbit, asta e numai
continutului romanului precum atitudinii ideologice a autorului.
oGorila» este o de calitate, impotriva
unei lumi superficial. creatorului e anihilat de
nervositatea unui inaderent mediului.
O limbá uscatá, de face
aproape chinuit, dar original oricum, al Bengescu ;
neputinta de a inchega ca lumea, de motivare
a actiunii personagiilor, personagii apoase de Pahontu
care. indepárteazd pe Rebreanu ca autor consacrat.
La Papadat-Bengenscu lone! Teodoreanu personagiile au
mai
In generale romanul de azi nu poate
fi considerat supt aspectul
R. RADIANA.

Insemnäri märunte.

De la d. Ion Constantinescu, scriitor poet religios, primim

:

povestire a Vietii si minunilor loan

Nou de la Suceava, care poate fi cu de
credincios ; piese scurte, minunate pentru Prin
la mântuire", Pociitul".

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Tärm sacru", pe care d. Horia Munteanu publici

in Colectia Adonis", nu face osteneala pe care autorul a risipit-o.
E o lucrare incoherentá, lipsitä de claritate gramatica.
Nu de alta, dar nu : umple pocalii" In
(cine ?) de vis", Copiii zic din
lungi de (cantecele de Ieagán nu zic
altele.

in aceiasi colectie, cu puii de aur", mister cu

fond istoric episodul ingropärii tesaurului de la Pietroasa de
Atanaric. Din nenorocire atmosfera nu e destul de bine inche-
gatá, iar versurile greoaie. In schimb, se mentine atmosfera
mister, prin lipsa de claritate a situatiei prin lipsa de relief a
eroilor. Autorul : Virgil Treboniu.

acela,si Virgil Treboniu, Adonis", un

poem mistic format din : Chin, Vraja, Gra-
nitul, Desmierdati de zei, Chipul, Coborärea din stralucire. Ver-
surile albe, greoaie. o :

(!) albi ai scuturat funigei,

Lacrimi prins (!) de argint
Acum aud pasii
mai frumos vis al mieu, ce-mi
Cam se tot poemul, care nu pe deck do-
rinta arzätoare a d-lui Virgil Treboniu de a stárui pe drumul
imagini.

V.

a aceleiasi grupári (Adonis) este cu tot

dinadinsul Destinul de: Paul Bárbulescu, Horia-Munteanu,
Gheorghe Manea Manolache, Constantin Christian
Virgil Treboniu.
Am retinut ultima (p. 4), de cu un continut banal; ima-
ginea confusi din prima de la p. :

ca un piersic in
Cu cu gura (cine ?

$i Destinul de Cristian cu caracter social,

cu o cam prosaici.
Paul I.

www.dacoromanica.ro
 A UNII
- 1938 -
noaptea asta,
$i, peste codru, stele mici rari,
nor-balaur din
Cu 'n urma lunii.
§i-atunci, pe gorunii,
ii de de tari,
auzit cum tremur din
adormiau, in cuibul ldstunii.
S'au dus voinicii la
in zbaterea de
in din zare 'n zare,
'n
strig mereu, dar nu-mi niciunii,
'n noaptea asta,
G. Tutoveanu.

GANDURI.
Cad picuri grei de la
C'opaci-s goi drumul e pustiu,
eu, de zile nu mai
De garoafele in
pdn' 'n odaia :
Pendulul doar
pe supt geam un trap de bidiviu
Mai 'n
imi nestatornic
Din sufletu-mi ce bate ca un ornic
cu de
Mi-apare cerul inegrit,
Un drum pustiu, o floare, -
timp ce simt un dor spre infinit.
G. e.

1H,

www.dacoromanica.ro
450 CUGET CLAR

de noi însine
Dacä ar fi se spuie care e principala earacteristicá
a Romanului intelectual, se despretul
de el
Strigâtul de ránitá indignare care 1-a
mai ieri profesorul Joan Simionescu, neobosit predica-
t6r al cartea, nu pistolul
cu bomba -, neauzit. Opinia
simtá mäcar cercurile
e ceva de se facäl
Ne orbi de entusiasm, asupra cärtii
bunk rea, fie. ea ne hrnim, pro-.
tare o robie de care s'ar cuveni ne
convingerea, adâne din ge-
neratie generatie, de aproape un veac de renastere
intelectualà", noi inferiori. Ducem con-
vingere In regii Carol
cäutându-se tará, au trebuit sil ni impuie respectul
fatá de admirabilii medici.
a tuturor minunilor e acest despret:
poate dintrInsa, eo per-
Acei cari s'ar cere dea directie
Niciun studiu nicio de nu
de la Indeplinirile noastre, niciun exemphi mi se
de la noi. In zádar. De ziarele
anunciul bibliografic. Date personal directoru-
lui, volumele noastre se aruncá láturi. Toatá critica
se tine servil de de aiurea, pe
care ai lui ignoreazá. un
scandal.
La ce mai serveste tricoloräria când In
noi sufletul iremediabil bolnav?
N.

ORIGINALILOR.
Un X ni : n'am, Cam la carte".
La n'am intrat in ham,
fie de mine departe n vrea :
Eu sant un prost sama mea".
Goethe, trad. de N.

www.dacoromanica.ro
NOU 451

Necesitatea istorice
- la radio (13 lanuar 1939) -
de N. lorga.

fi ca invederarea folosului pe care pot aduce,

nu studiile istorice care se se pot termina, care se fac
prin unei datorii didactice
care aduc o mai sau mai rea, adesea ori o
pentru cei cari sânt urmeze cursuri nepotrivite
firea ci istoricä, constiinta istoricä a tuturor lucru-
rilor, fie recomandatä, in aceste timpuri se-ciocnesc toate
teoriile, de cineva care avut ceia ce se numeste spe-
cialitatea, sau, de unii, meserii de istoric care este, pentru
mine, chemarea istoricä, cu totul deosebit, legáturä
toatá toate mijloacele de realisare ale
E firesc ca omul care este legat de o activitate fie bänuit
se prin urmare, insistând asupra folosului unor
al directiilor care se degac de la sine dintr'insele
el nu face cum se spune vulgar, cenusa pe
Cu toate acestea, vreme de idei abstracte
care materialismul istoric, refusat atâta vreme de spiritele
pabile de a vedea lucrurile sintetic, apare acum ca
demnätorul actiuni creatorul multor situatii, e de
se aräte, de oricine, ceia ce, prin cercetarea acestei tendinte,
se poate desface din acea despre care am
vorbit la
Pentru a dovedi printr'un exemplu, luat din vremea
oamenii nu erau preocupati de teorie, ci urmau impulsurile
ale sufletului este bine ne vre-odinioarä s'a
ca un popor, o creatie politicä, ceia ce va fi mai
un Stat, nevoia de a se pe o traditie istoricä.
Zic mai mult nu este vorba numai de aceste spri-
jiniri pe trecutul care a care trebuie deci cunoscut adevär
cum a esenta sa ci, acolo unde traditia isto-
nu ea a pentru ca Statul
un mai mare prestigiu se poatá la un viitor mai
asigurat.
Cel mai vechiu dintre istorici, care este de fapt un poet epic,
pe un deslusitor de cause, literarä,
Herodot, nu deosebirea care se face astázi niciun
de dreptate, se poate existe un istoric al
mânilor care nu Istorie Universalá un profesor de Istorie
Universalä care nu istoria nationalä
tuturor popoarelor prinse singurä desfäsurare de
mare mondialä, ci el porneste de la vechile monarhii
asiatice, pentru ca de acolo chip firesc la presintarea
din viata propriului popor, cuprins luptá
afirmare de a unei relative independente. In dosul

www.dacoromanica.ro
452 CUGET CLAR

acestei lupte, care este nu numai din secolul al V-lea in. Hr.,
Herodot nu vede nimic din viata aceasta nationalk atunci când,
la aceste monarhii ale trecutul se socoate
cu de câte trei patru ori mia de ani. Dar, in acelasi timp
Herodot, sau dânsul, asemenea lucruri nu se
pot fixa nici secole, Grecii, având in tocmai
aceastä märetie a ctitorii din Asia, au simtit nevoia pre-
sinte, pe basa uuor traditii, sau a unor produse poetice care au
dispärut, o istorie a ceia ce am putea numi, peste deosebirea
clintre care ele erau realitatea, istoria neamului, a intregului
popor Ce n'a de Regele Kodros, lui Licurg
ale lui Solon, povestea lui Pisistrat a fiilor lui, ca
alte elemente de istorie, intrerupere, originile
eroii, cari ei erau in zeii. Este
liber sä desluseasck precum nu fac de obiceiu istoricii
antichitätii, ceia ce se poate privi ca istoric ceia
ce nu este decât o mbinatie de elemente legendare
poetice, pentru ca Grecii totalitatea tor sä aibá o
istorie complectä".
a procedat Roma. Când s'a din incepu-
turile ei populare, de modeste, a lost in vârtejul
care a dus-o la culmile cuceririlor republicane la triumful
monarhiei, ea s'a gäsit inaintea istoriei complecte a Räsäritenilor
inaintea aceleia a Grecilor, dupá acelasi model. l-a
trebuit ei, in vremurile care strälucirea stäpânirii de
unul singur a lui August, acea istorie complectä", pe care am
väzut-o s'a pentru Greci. Deci s'a intrebuintat,
sä-si dat sama un Titu-Liviu sau predecesorii lui pe ce cale
au lucrat, modelul care erau Greci. Aceiasi procedare de
a culege element legendar s'a mai
amintirea oamenilor, mic poem consacrat glorificärii unor
fapte care nu se puteau cunoaste istoric, pentru ca de la lupoaica
ai prunci din figura a caracteristicului
bronz etruse nu din vremea romanä, ci in
secolul al XVI-lea, de un artist al la timpurile
care izvoare absolut autentice sä acea
continuitate, ce era ambitia a oamenilor, cari,
fie istorici in semnul nostru, se desfäeeau la rostul politic
sau la de baron pentru ca sä ce numim
noi Istoria Romanilor. Deci, o fabricatie
nu numai satisfacä unui popor ajuns acum
mare urmärind scopuri dar in limp crearea unei
base pentru ca directia politicii de Stat un sprijin,
pe al mijloacelor actuate de infäptuire.
de a evului mediti se vede acelasi lucru. Toate
popoarele vreau aibá un trecut mai lung care se
intâlneascä, pe este cu putintä, ceva din actuate
ale existentei natiunii ale formatiei Statului inceputurile
arnbitii, care a ajuns a se infiripa. Se crede nu poate sä

www.dacoromanica.ro
NOUL 453

cineva la nivel altii nu poate joace un rol onorabil in

atunci se o de temelie
ce priveste trecutul neamului. au fácut Ungurii, cari
tot felul de cântece ale celor timpuri asezare, din
povestiri populare, care, fireste, n'au niciun de istoricä,
precum din interpretarea ca o povestire oameni fapte a
de localitäti, croit o veche istorie, care se
deosebitele redactäri din secolul al XIH-lea,
care acel vestit »Notar al Regelui Bela" la care se
atâtea lucruri, care mai cred unii istorici, privire
la la cea mai veche stäpânire româneascä in Ardeal.
Exact au procedat, pentru ca fie la
eroina Libussa, cari sä povesteascá, inspi-
din izvoare de aceiasi calitate autenticitate, ce este
regele Piast alte infäptuiri ale imaginatiei populare,
care s'au gäsit astfel strämutate pe paginile ale istoriei
neamului.
N'am noi oare acelasi lucru, atunci când
apärat o istorie, nu a Tärii-Românesti, descAlecarea
unui Radu Negru, care a lost fäcut din bucäti care in
calitate n'a putut existe niciodatä, dar a Mol-
dovei, de boieri cari s'au
pe valea Moldovei au sävar}it acele premer-
gátoare Domniei, care, neapärat, despre cele animale
legendare : de o parte, boul sau zimbrul de parte, cäteaua
purtând numele al ?
deci, atunci nu o traditie istoricä, popoare
vremuri mai mult mai putin indepärtate, care nu aveau
o constiintá asämänätoare cea de nu se
ridicau de sus aspiratiile de ideologie, au trebuit sä-si
din ce au putut in care poesia se
ridiculul, un de istorie, cum se poate e ca,
cdnd se pe un plan mull superior,
ciueva rosturile unui Slat de
eri, de
i, totusi, este. Dupá ce a isprävit liceul, vinde
cartea de istorie de care s'a folosit peste sat face ce poate
ca uite ce se cuprinde merge la Universitate
alege o altâ specialitate, creeze un foarte serios
in rosturile sale, dar evident totul unilateral neavând nimic
din acea plenitudine a omenesti complete, care era o
drie pentru civilisatii de odinioarg, el se crede scutit, garantat, ca
cum s'ar fi inscris la o societate de asigurare, de contact
ceia ce este'istoria. Un curs comun de pentru toti stu-
dentii nu mintea nicio de sigur nu
noi vom fi aceia cari vom introduce, atunci altii, cari
chibzuiesc educatia nationalá mai bine, nu se la
ceasta. Statul n'a niciodatä o serie de conferinte de
prin care se mentie necontenit vie constiinta trecutului

www.dacoromanica.ro
454 CUGET CLAR

acelui popor, care Statul nu este deck o abstractä

aier, deci schimbäri.
Presa ea are un fd de sentiment de räspingere ce
tot ceia ce este istoria. Un mare ziar, pe care fie
nu-I articole istorice din condeiul
unui diletant care n'a avut niciodatä vre-o atingere studii de
istorie serioash: mai mult nu se crede dator. Se
aiurea, alt mare ziar, unui curios inventator de pro-
necunoscute pentru a crea istorie,
o de vreme, cele mai ciudate näscociri, menite,
lui, completeze, sau inlocuiascá, istoria cea
censii despre cärtile de istorie nu se pot cäpäta nici prin
nici chiar prin interventia personalk ziarele mul-
timindu-se a o reclamä de autor sau de editor, cu
privire la al editiilor sale la valoarea incomen-
surabilä a compilatiei pe care a näscut-o.
and, la Academia o cornunicatie privitoare la
un public numeros, alcätuit parte din medici,
la cornunicatiile istorice nu vin nici mäcar stuclentii istorie sau
profesorii de materie, oameni cari ar avea tot interesul,
la publicarea cornunicatiei, ce s'a gäsit ce
priveste ocupatia de predilectie sau aceia de care legati
prin interesul
Resultatele ? Le putem culege din ceia ce se verbal,
din ceia ce se prin coloanele chiar ale ziarelor. Aleg
aceastá vre-o trei casuri.

Vorbiam, acestea, cineva care avea cele mai bune

tentii ce priveste formele pe care ar trebui le
Statul cum se discuta despre traditii care, aiurea, sânt ins-
piratoare sprijinitoare ale unor oranduieli, el
ceva nu se poate face ce priveste Statul român, de
oare ce Statul acesta n'are niciun de
prin urmare este ceva de ieri, de alaltäieri. A trebuit sä
atrag atentia omului acestuia foarte inteligent cult asupra lap-
tului România de nu este continuatoarea,
a vieti politice a neamului care era risipit
mai multe forme care, toate acestea, avea, elementele
compunätoare ale vietii politice legAturile cele mai
strânse. Unirea Principatelor reprodus anumite
forme francese, aceasta dAinuirea
porului a acelor lucruri foarte vechi pe care nicio putere de pe
lume e stare a le distruge care se gäsesc intruchipate
obiceiurile populare. in ce priveste arta veche, asupra
se opresc cu admiratie insemnati cercetätori din
tärile care au totusi mai bogate mai scumpe ale
noastre, nu uit unui coleg, profesor de Universitate,
care, trecând pe lângä acea
de Doamna a lui Constantin Brancoveanu care,

www.dacoromanica.ro
 S kMÄNÄTOR" 455

nefiind pe din se Biserica

pe care am cedat-o Albanesilor, a ne vre-odatä
ei, pe basa vre noi de
n'ar fi bine sä se aceastä piedea
pentru circulatie, care stria de mult,
Bucure§tilor.
Dar, in domeniul limbii, al acestei minunate limbi
in care se elemente latine mai vechi deat in
limbile surori de apropiata de origini, care a
primit din adäugiri, dar niciuna n'a putut
doar treätoare, nu a trecut prin anumite norme de
de arrnonisare, care chiar spiritul ei, in
dorneniul, deci, al unei limbi capabile de a exprima chiar
lucruri care nu se pot exprima alta, cineva povestia,
mai ieri, in ziarul Romdnia, in tren o ametise
lumea o conversatie frantuzeasca ei proprie, de
o calitate de inferioarä, - eu propune, pentru a servi
ca de studiu filologilor francesi, se stenografieze
din conversatiile cloamnelor une ori domnilor de la noi, pentru
ca se ce transformäri curioas sufere limba care au
scris clasicii literaturii francese-, acea
o a strigat, ce, ar fi
vorba de un bärbat, ar trebui sá fie calificat de obräznicie
n'a acest jargon". Din public era
acolo, nu s'a nimeni care cheme pe conductor, poftind
se coboare imediat din tren, pentru la natiune, pe aceia
care, ar lost un Oran de bun simt de ar fi putut fi
de martafoaica".
De sigur omul inteligent cult din primul cas
fi oprit ochii unei cärti istorie, - nu se supere un
al mieu, care a ministru foarte apropiat
de istorie pe care nu 1-am putut face, timp de mai multi ani
de zile, mäcar unul din volumele
a mea, pe care i le-am daa, in casul al
doilea, acel profesor de Facultate ar fi avut notiuni de artei
pe acest romanesc, dack casul al treilea, zicem
noi: martafoaica ar cum s'a alatuit limba aceasta ro-
ce a putut deie de-a lungul secolelor, nu s'ar
aceste dovezi, de vorbitoare de dureroase, de
a unei istorice la represintanti atât de
ai poporului romanesc.
Se un ?
El se desface din tot ce am spus acum. Multe gre§eli
nu s'ar produce am avea in noi emaneaza,
nu dintr'un de lectii de Romanilor, ci din cultivarea
a ceia ce este mai pretios la din popoarele
civilisate.

www.dacoromanica.ro
456 CUGET

Scrisori ale lui D. Bianu Paul Gore

11/24 Februar 1919.

Prea-stimate domnule Gore,

Scrisoarea voastre mi-a mare bucurie,
mai a venit in timpuri de de luminoase
de deosebite de cele de grijile durerile care
am trecut cu tolii de la cea din urmá scrisoare a domniei voastre
la aceasta de acum. Aflasern ati bine sänätos
din valurile anilor de räzboiu de revolutii; la un moment.
luna Octombre, eram la am avut chiar speranta
pot saluta chiar acasä la domnia voasträ, dar nu s'a putut.
Sper doresc va ajuta Dumnezeu ne acolo,
sau aici, in cum zice :

ni vedem
ni-auzim vorbele.
Asupra dorintilor exprimate de domnia Delegatia Aca-
demiei a luat urmätoarele :

1. Se primeste colectia de hárti geografice pe care binevoiti a

o därui spre a fi anugatá la colectia pe care o are Academia
al catalog t cmai acuma se pregáteste spre a fi publicat.
2) Vi se dau platá pentru biblioteca domniei voastre toate
publicate care se vor publica (and se va putea) din
Documentele Hurmuzaki, socotindu-se ca schimb pentru colectia
de hárti.
3. Se däruiesc arti publicate de Academie sau de altii pentru
societatea culturalä a Românilor din Basarabia.
Deocamdatä toate aceste daruri ca dorinte din
partea domniei voastre ca vointe din partea noastrá, pentru
moment nerealisabile -, din causa neputintei de a expedia. Avem
aici de mai multe luni zecimi de arti pentru
Basarabia, care nu pot fi trimese din causa lipsei de mijloace de
transport.
Va trebui asteptäm rábdare sosirea zilelor In care
aceasta se speranta mult a lost putin a
mai
Bine a ajutat Dumnezeu sä vedem granita mutatá de la Prut
la Nistru! Celelalte vor veni pe rând toate bine, - este un
mare Dumnezeu va lumina mintile tuturor fratilor asupra
intereselor neamului nostru Intreg de acum din veacurile
viitoare va inimile spre a munci toate puterile
pentru viitorul fiilor, nepotilor cari vor bine-
Am depliná Incredere va fi, dar toti, -
tineri ne chiar acuma din toate puterile ca

www.dacoromanica.ro
NOIJL SÄMÄNÁTOA" 457

fie, bine ati fäcut, faceti

face, frati
Primiti salutärile cele mai cälduroase.
I. Bianu.

10 lulie 1919.
Prea-stimate domnule Gore,
Scrisoarea d-voasträ va fi presintatä de
care se iea Vineri 15 Septembre.
Scrisoarea cätre mine mä face dau incredintarea
nostru a pornit numai din pretuirea a atmosferei
academice de caracter românese ce ati desvoltat in jurul d-voasträ,
a fost, cum a fost, a avut toc-
mai din causa protivnice in care s'au fäcut. Noi
eram datori, - se cuvenia, - cinstim pe stä pute ea
näzuintile culturale nationale de caracter national
mânesc asemenea
Ni-am o multämiti am putut face
deocamdatä atâta.
Documentele Hurmuzaki stau dar rnijloacele de transport
lipsesc mare ele altele va pleca ce
ferate vor primi pentru aceasta
ajutorul represintantilor oficiali ai Basarabiei
atunci rog salutärile mele
stimei deosebite ce dorul de-a
vedea mai curând persoana, acolo sau aici.
Bianu,

12 August 1919.
Prea stimate domnule Gore,
saptämâni petrecute Transilvania pentru chestii
de m'am gäsesc scrisorile cl-v.
frumosul dar de privhoare la Basarabia.
Acuma Academiei sânt totul, -
nu se tin din functionari in concecliu de
eu silit de unele grele trebuinte familiare,
pleca peste câteva zile pentru o lunä. cea
mare parte din lueräri vor sta amortire, luna
Septembre.
gräbesc trimet chiar de acuma multdmirile
Academiei pentru darul pretios ce ati Bibliotecii ei
multämirile personale pentru toate cuvintele de prie-
tenie colegialitate cuprinse scrisorile d-voastrá.
Nu persoana de doinnia ca

www.dacoromanica.ro
458 CUGET CLAR

cärtile, a pe aici in lipsa mea. Serviciul expeditiei a

lost el suspendat, mai este trei zile. cineva din partea
d-voastrá va veni aici, mä rog sä de d. ajutor de
care are sama lui depositul de publicatii expeditia
are toate cuvenite ca sä cärtile
dorite.
Cu mare vád cá valurile vietii nu fac
de a merge caut la Am un dor tot
de viu credinta tare tot va invrednici Cel de
sus ca aceastä pläcere, de
Doar se vor mai vázduhurile, vor bubuiturile de
tun ciocániturile de rnitraliere vor toate lucrurile
calea de Atunci
numai ne vom putea noi de bibliotecile noastre,
de -oropsite Dumnezeu ajute
Primiti cele mai distinse.
Al d-voasträ coleg.

7 Octombre 1919.
Prea-stimate domnule Gore,
In aläturata insemnare putea vedea unele din publicatiile
dorite nu vi s'au trimis nu vi se pot trimite, fiindcä nu mai
exemplare disponibile in magazie.
Altele vi s'au trimes, acum vi se trimet a doua (pro-
babil persoana care le-a primit ca vi le ducä le va fi
incurcat, amestecándu-le cu
Cornertul de anticariat in capitala nu este orga-
nisat, ci este numai starea a cu
lapuri in aier liber in cataloage.
Noi servim de unul (toti, exceptie. Evrei), care nu
tine nici dulap, ci umblând de la cei cari au de
pe la cei cari
Numele lui este Albert Zwiebel, Strada Bradului, 36 bis,
curesti. Lui lista desideratelor d-voasträ, care nu vá pot
trimese de
Unele din aceste volume sânt de tot rare se gäsesc
greu, deci mult mai scumpe
Ofertele ce va aduce Zwiebel vi le vom comunica spre a
a primi pe acelea care le alege.
Primiti salutärile mele cele mai distinse.
(ss)
XIII.
Bucure4ti, Calea Victoríei 135.
25 Novembre 1921.
Prea-onorate
Academia Românä este lipsitä de o colectie de documente de

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 459

cea mai mare pentru cunoasterea istoriei noastre.

Este vorba de peste volume, ale Societatii
periale rusesti de istorie", care functiona supt presidentia Tarului.
Imi inchipuiesc biblioteca din trebuie un
exemplar, - poate chiar - din colectie, sau se
in bogata clornniei voastre bibliotecä parttcularä.
Oricum, ar fi de cel mai mare interes pentru
posesia acestei colectii, in acest acop indreptez
domnia cu rugarea sä ne ajutati pentru umplerea
acestui gol In colectiile noastre istorice.
In asteptarea bunului dornniei voastre rog pri-
miti cele mei distinse ale mele salutari. 1.

XIV.
Bucure§ti, 1921.
Prea-slimate domn coleg,
la scrisoarea d-voasträ primitá acum.
Academia nu are cartea lui Semenov-Tiansanschii, Rusia Nova-
Rusia Crimeia. Darul d-voasträ va deci bine primit, contribuind
la umplerea marelui gol, care se de
rusesti care ne privesc pe noi.
Al d-niei voastre devotat coleg
Bianu.
X.
Paul Gore generalul Popovici.
Mult stimate domnule general,
Primiti rog felicitarile cele mai sincere. foarte
bucuros aveti o satisfactie ani de
grea, sânt intristat ne-ati
convorbirile care le-am avut cu domnia am
supt o impresie fermä aplica toate sfortärile domniei
pentru a imbunätäti situatia tristä (nu vreau
catastrofala" care domneste aici.
Nu uitati Basarabia, dornnule nu uitati Ba-
sarabie este locus resistentiae" al organismului nostru
national, aveti pentru dusmanii de
merosi, care in zdrente mai mult
prost, sokiatii cersesc pe
un lucru. Nu repet cuvintele marelui soldat
marehii administrator, ale Napoleon, care a spus un
mauvais général vaut mieux que deux bons", uni-
tatea comandamentului, fireste.
Avem nevoie de comandamentul general al Basarabiei intregi
partea cea a judetului Hotin, poate).Assurez bien vitc
vos communications": aceste cuvinte apartin lui Napoleon.
din sporul deplin la toate intreprin-
derile dotnniei voastre, pentru binele
Primiti, rog, stimate domnule incredintarea
osebitei consideratiuni. Paul Gore
2 April 1926.
date
www.dacoromanica.ro
d
460 CUGET

Pe pustie Maicii Domnului, drumuri

Cade umbra lumineze.
duceasinul se
zarea depärtdrii. o-atinge
Adieri abia Tac izvoarele 'n
Din se $oapta
Pruncul 'n Nimeni nu taina
Cu aripa Fugi 'n noaptea
lar Mariei
de
drag Pruncul,
ca razele de izvorul
Se licuricii Ca veci
lea o din cer vie sporul.
I. Const. Delabaia.

A
de de Lisle.

sdnge pe-allare, nici rituri

din de
culori
de chitare.
Nici pe-altare,
Ci imnuri de zimbet,

Nu Pan,
Un pe miresmat,
El conduce glasu-i
Doar Eros Kypris de-oprire.
Nu dantul Pan, nici
Picioarele-s fine, miresmat.

Nici ce sufletal pierde.

Spre cet albastru se
ca pdharnici, cinstesc zdmbitori,
gardul cel verde.
Nici ce sufletul pierde:
Un cer de
Trad. de N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 461

Asupra visitelor de conferentiari d. Nichifor Crainic,

in
Toamna lui 1938 a fost destul de in visite de
de peste hotare. Evenimentele legate de trista a
Cehoslovaciei, au atras din atentia occidentale asupra
ca totdeauna, e consideratä o zoná de
influentä Puteri se intrec s'o ori s'o cucereasca.
Scriitorii lar, alaturi de negustori, s'au transformat in propagandisti
sositi la fata locului.
Germania ni-a trimis pe d. Blunck, romancier baladist. Italia
ni-a trimes pe d. Massimo Bontempelli. Anglia pe al
nume trei : pe domnii Georges
A. Thrive J. Vodoyer.
Ce acesti scriitori la noi? aduce cumva curiositatea de
cunoaste pe obscurii confrati de la sau setea de a
contact cu viata ? Absolut de Ei
in ca perfecti chineji de lucrurile ce ni sânt
scumpe ceia ce e mai interesant e
exact cum au venit, cu o masiva in ce ne priveste.
Am stat de cu unii dintre ei. absolut nimic
din literatura, din cultura din arta Ei convinsi
un biet popor primitiv, incapabil ceva. Fiecare
ne considerà o colonie a-si aici marfa
Vin la noi cu despretul ignorant pentru
tot ce noi realitate.
Românul e gentil. un cerc
intelectuali subtili, cunosc bine francesa, germana,
italiana, englesa. Faptul acesta mai mult ilusia nu
din ceia ce in realitate, numai receptacole
pasive, personalitate proprie.
Ce ni schimb ? Ridicul de putin.
superficiald, de locuri comune, pe care publicul nostru intelectual
le cunoaste de din vistele, ziarele respective.
aplaudá frenetic sau din snobism, iar ei
incäntarea ni-au descoperit America.
ar fi macar personalitati de pentru
a ni da prin apropierea ! D. Blunck, foarte
simpatic orn, e un scriitor in Germaniei noi, in duhul
mântului, exact ce-a fost la noi samánátorismul, acum aproape
patru decenii poate nu Germania. eliberatä de cos-
'mopolitismul iudaic. e, ca directive literate, cu mult in
D. Georges Duhamel e un romancier de care noi putem
opune putin cinci scriitori contimporani,
ce va - N.

www.dacoromanica.ro
462 CUGET CLAR

daca nu cu mult mai jar sale de nu stau

nici la degetul mic al celui mai modest eseist al nostru. Thérive
e un foiletonist oarecare, inaintea trece cu un
Perpessicius de la noi, si fie propriu-zis un critic literar.
despre ceilalti, nu e unul care ni aducá ceva pe nu-1
stim, ori si represinte o valoare pe care s'o putem respecta.
aceste onorabile vin aici cu orgoliul jignitor al
fatä de niste bieti coloniali primitivi cu despretul prin-
care pastreaz, in ce ne priveste, in cu care
au venit la noi...
Eu cunosc multi scriitori occidentali mari de mijlocia
a celor cari visitat. I-am experimentat cunosc bine
mentalitatea. Cit despre comparatia pe care o fac
noastre autohtone, cunoscitor imi va da dreptate. N'avem
nimic, dar absolut nimic de din asemenea visite, din moment
ce cultura noastri fie ignorati.
Ei au de li se mai multe in
noastre. Dispunem de o anume categorie de snobi de superficiali,
si acorde geniu care binevoieste si coboare
aid, ca un alt Gide in Congo.
constituie o adeváratä pacoste
pentru cartea presi care ar fi expresia
nationale a interesului creatiilor noastre n'ar trebui si
dea nicio insemnátate unor astfel de manifestati".
Eminescu e rândul lui Creangä...
Revista Insemnari iesene" dupá descrierea cartea
G. : Viao lui Ion Creangi", acesta era un gurmand,
un mucalit un sentimental, un dipsoman, un un
Va si Eminescu, distinsul critic l-a gata
aceasta (ni-o spune aceiasi d. Cálinescu
cautá elemente patologice in lu di mare importantd
unor date ,nesigure, pune la metoda impresionisti a d-lui
Eugen Lovinescu (pe care l-a odati strasnic).

In buna ieseani de supt neobosítului dr. Gr.

T. Popa, d. Nícolae incepe astfel poesía
Clind vei muri, iublto, asemeni tuturor
s'or desfrunzi In tine,
rosu inimii senine
singuratic va sonork.
De ce spre obscur, spre neinteligibil a unor
tineri cu insusiri poetice reale ?

In aceiasi pe foarte bune poesii Pomii

tineri" de Magda Isanos (pseudonim ?), Obsesie", de Vintilä

www.dacoromanica.ro
NOUL 463

Pentru adotmirea de Coca Farago. De ce bat

alte drumuri ?

in Curentul", versuri fárá ca acestea :

mi-e sufletul gata spre
(Spre baciul cale

Acesta e inceputul. Apoi :

e 'n farA de grivei
: E chiot ? E baltag ?)'.
:

cu turma
E-acum departe, in alt veac,
Ci sufletu-mi 'nsingurat
Cu tälp.le 'n de

Poesia e intitulatä Spre baciul nevázut" ; D. Pascu.

Parentesele sänt tot ale d-sale.
D. L. B
Insemnäri
VI.
Mai fericiti par a fi fost aceiasi asociati intru poesie in
Toamnei. In acest sens colaboreazi : Paul Bárbulescu, Ion Horia
Munteanu, Constantin Stelian Popescu-Segarcea, Mircea
Papadopol, Cristian Virgil Treboniu.
De cu elemente de imprumut, ca atmosferá sau ca formá, din
Bacovia ori Topirceanu, mai norocos pare a fi d. Bárbulescu,
care, in cele trei strofe bacoviene, intitulate Toamni merge
in Pastel" e ceva mai personal, in Toamna" se
impiedeci de umorul lui Topirceanu. In general : o ins-
piratie
Toamnâ in de Horia-Munteanu : o prea lungá
de notatii neinchegate, imbricate cu de-a-sila hainá
Din Toamni funerare de Constantin Pârlea aleg atmosfera
in cu moartea prieten, cáteva versuri :
Peste drum e doliu urit,
Au iesit dupá dric...
Stelian Popescu-Segarcea, un biet incepätor, care nu e
nici
intirziate i
Crisantema rosa,
scrie floarea...
in urma celor cete
Pe frunti le joc norii...
Tot d-sa acumuleazi silabele :

chiuind...
la fete..
Urmare din nl. precedent.

www.dacoromanica.ro
464 CUGET CLAR
de drag
din
Readuce atmosfera d-lui V. Militaru, o intorsatuia
impart iubirea
Supt boschet de vite,
La pe ascuns".

Unde pui : mai sarutá

s'au ca fraga
obraz
Mentionez pe d. Cristian cu fel de cronia
(Scrisoai e") inceputul Cântec de toarnnä".
Restul: simple
VII.
Despre publicist folclorist Artur Gorovei
scrie d. E. Ar. Zaharia o schitä biografia foarte pentru
cunoasterea vietii acestuia a atmosferei culturale din timpul
a carte.
ateva neasteptate : ... in nu i-a vorbit
niciun profesor despre literatura româneasa, de curs de
limba dar ca profesori pentru specialitate a avut
pe judeator de pe un substitut ori un functionar,
cari nu erau mai de cât elevii.
Mai gustul pentru deschis Elvetianul August
Richard Wagner, care-i imprumuta profesori
de limba româna nu erau in stare nici pomenescä numele
nostri, necum ni vorbeasca despre scrierile
Nu uit nici amänuntul ca a fost pus sá demisioneze din
pentru a face fratelui unui politician", fapt
vestejit, la timp, de profesorul N.
Asteptam o lucrare in sä activitatea
acestui cercetätor de
VIII.
Economia forestierá a Rominiei", studiu serios temeinic,
insotit de douäsprezece alese d. Marin Popescu-
neni ajunge la conclusia acestui bun national.
Capitole : Comertul forestier; Exploatarea ; Regenerarea
Legislatia Silvia; Padurea
; poesia româneasca.
In acesta din prin ateva citate elocvente, ni se :

poesiile populare cele mai vechi semnificative, in care se

vorbeste despre infrunz4u1 codruluí...
au luat nastere in vietuirea in codru sau poienile lui".
Interesanta apropierea fabula lui Gr. Alexandrescu, Toporul
urea".
PAUL I.

www.dacoromanica.ro
 G. TUTOVEANU.
de G. Unu.

spui ca, apd plutesti spre soare-apune,

se tot mai intristat,
numai peutru mine, avar, ai adunat
cum nimeni altut nu putut s'adune.
Senin spre nebune,
Albastru cerul din prea-curat,
Ai in ai
Moldova care din minune.

vrei sd-mi doar mie intreaga mostenire,

de pe ape, tot aurut din fire ?
Moldovei se cuvine tesaur,

Moldovei asteapta netulburat destinut :

Sa te Alecsandri divinul,
Impodobindu-ti fruntea cu verde mint
la sonetul din Cuget no. 14 din 1935.

GLAS DE
Glas de amintire mai malt coboará
Pe câmpie
de suflet se strecoara.
pe

Pacea se
$i
policandre de
- giulgiu de
castanii...
-
Peste care, molcom, se
Pe alei Acute crengi de lilieci

Semne
'nflorirea
amintirea
mireasma
-
pe veci....
Giurgiu, 9 Maiu 1938. Adelina ardei.
Mar, 1939. 50

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Romanul de de ani al unui politic

bizare, ori
documentard pe dreptate uitare roma-
de nu mai putin de 164 de pagini in al lui
C. Boerescu, un viitor mare avocat ministru de partid
roman, publicat 1855, Tipografia Bisericeaska
din Sf. Mitropolie", Aldo Bandifii, pe care
autorul iubitului frate Vasilie Boeresku"
câteva rânduri care lipsa, de duoi ani
trecuti", a acestui frate, un jurist, un politic,
de cunostinti largi solide care,
a putut uita suferintile noastre", eveni-
mentele calamitoase", atdtea infortune".
S'ar crede acela care n'a atins
unui june ce a anii copiláriei si-a ales
ca un italian simpla povestire a
timpilor trecuti". adevär, pe eroii de cdpetenie,
acest Aldo a sa banditi de speta
rilor" lui Schiller, mai pe un Bravo, un Florini,
un Dalli. Dar, de banditismul e de speta calabresh a
lui copilandrul care era se schimbe
de mult o operá revolutionar româneasch,
limbä de o tärchturá grosolaná cu de
fiecare alegerea cuvintelor, yersuri pe alo-
curi adause:
Ca barca azvârritä de viscoli, de
Pe alte tärmuri ce nu a mai väzut,
pe aste cime eu de tot sträinä:
Ca lebäda din zboru-i acilea am azut.
Elementele de apar de rar, indi-
catia pandurilor" cari cu potera sau
virea suferintilor, ca la 1821, ale care
se stoarsä de biruri.
Un o o femeie de pentru
neplata birului de Banditii onorabili
filantropici plângeau povestind miseriile ce pe
biata scoteau entusiasmul
tisându-le (sic), aridicau anateme contra infamului ce va
mai nainte de a se libera". Se amestech,
rolul de fiintá antipatich, Rusul Cincacof. Se dä
Grecii: Greci, amicii miei, Greci pretutindeni.
Ei au ca lupii
www.dacoromanica.ro
NOUL 461

sânt prea timide ca sä cuteze a-i rilspinge din coprinsul

plângerea contra arendasului räsunä: E, tatä,
tatá, douäzeci de de tot la Dumnezeu
E timp Indelungat când avearn un petec
de mosie, Grecul cáci m'ar fi
mor de vr'o patru.
pogoane de vie, dar le pe acestea. Din patru
ce aveam, doi, doi mi-i luará pentru
astea, muritor de foame, nicio
Acum, bun e Dumnezeu, zice o vânzá oilet
D'acilea'ncolo sapa lopata, cáci n'am face".
scena dintre zapciu Maria, omul e
astfel ca Vesrnântul lui era straniu ca
timpul care o ce la
niste poturi de fir, cu
un tarabuluz de Tripoli) destul de avut(sic), care
sprijinia la pieptu-i douá pistoale un iatagan cu
nerul lucrat pe capu-i un adus de câteva
ori la stânga o sabie de acelea ce le numim turcesti".
Maria i se roagä 0, ai domnule, de niste
oameni cari abia au ce Mai cáci
vorn. lucra, mai vinde din cele ce avem,
... 0, ai domnule, de copilasi!".
se vede, ajunge o visiune a
tarea formelor ei de expresie pentru literatura
fie. ar fi unei epoce rátácite
ca inspiratie ca graiu, am fi putut mai multe
nurne rândurile scriitorilor adevárati.
N.

de Mauclair.
De vrei dau sufletul mieu, cu - nu zi: nu,-
(i-I ofer din parte-mi, vreu, se
ce 'n mine s'a afla Cd noi avem drum.
acum de-asupra la
Ca ramura care se Un lucra a
din ea ce : Doar md
care ti-I legi, Sd de
strugurli ce La de privit.
pentru greu, nimic admit,
Dar drumul nimica-ar
vrea
umbid 'n veci, aceasta (i
Ca apa care de N.

www.dacoromanica.ro
 Despre cântecele
de Paul Gore.

Pe la secolului trecut filosoful excelentul critic german

Gottfried Herder a adunat a publicat o culegere de a
diferitelor popoare sub un titlu pôtrivit : Vocile
Dupà el au fost multi culegatori cari au adunat
populare : de aceia lucrarea lui Herder s'a cam invechit
Din lucrare s'a putin acea inspiratie lumi-
de o laudi necontenità, care 1-a pe acest filosof
sá caute in adincimile poesiei populare caracterul amintirile
unei natiuni. Titlul insusi pe care il culegerea lui, Vocile
popoarelor", are un sens e de Glasul poporului
este acea poesie neregulati foarte des rnonotonä, care,
din in din generatie in generatie, cu
toate astea, in toatá simplitatea cu sfintenie, basmele
legendele vechi, aminteste copiilor nepotilor isprávile, bucuriile
suferintile in chipuri mai
vii mai variate o oarecare viata timpurilor trecute
umple de aceleasi sentimente care au incercat o nape
in toate imprejurärile vietii, amintite de istorie câte numai
in In prefata lui, Herder spune ce a fost poesia
timpurile strivechi, vorbe$te despre izvorul ei elementele ei de
o astfel de definitie din care se vede impor-
tanta poesiei populare. El zice poesia in poporul
in gura in harpele de atunci ; ea a istoria
diferitele imprejuriri ale vietii, tainele evenimentele prevestitoare
Ea era floarea in care, se poate ava, se un popor
cu limba tara lui, cu ocupatiile lui, cu defectele
vanitatca lui, cu musica chiar cu sufletul lui".
Herder, aproape toate popoarele europene cules
populare mijlorirea scriitorilor nationali
Nu se poate ascunde in aceste culegeri, ele
pecetea unei nationalititi anume, literatura istoria s'au
cu informatii mai clare mai drepte despre caracterul
puterea de a acestor popoare, izvoare molt mai
bune mai bogate, cu un sentiment mai care ne
puternic de aproape, inimile noastre mai
Acelasi lucru aratá nemuritorul poet Adam Mickiewicz,
cu un entusiasm deosebit, plin un sentiment cald : Cintece
populare, voi sânteti monumentul al care
timpurile trecute de demult cu cele noi de asupra
natiunea depune trofeele eroilor ei, ei
floarea sentimentelor ei. Monument plin de sfintenie ! Nicio
nu te atinge nu te distruge, poporul insusi nu te
profaneazi. popular ! Tu veghezi templul amintirilor
Stimmen der Völker in Liedern gesammelt, geordnet und zum übersetzt von
Gottfried

www.dacoromanica.ro
NOUL 469

nationale, tu ai aripile voacea unor arhangheli, tu

adesea ori ca ei aceiasi Focul distruge operele pensulei
ale condeiului, hotii comorile materiale ;
totdeauna viu cum s'ar zice, se strecoara printre oameni.
sufletele josnice nu sä-1 el fuge in munti, se
pe ruine vorbeste de acolo despre timpurile trecute. Tot
o privighetoare o casä in se
o pe se acoperisul,
sau aiurea, sau se pe ruinele voace
de un trist duios". Cuvintele acestea
citate acuma desvelesc in fata una din cele mai
bune ale poesiei populare, grija cu care cântecele populare,
lipsite de mijloace de a nemuritoare in literaturile
de frunte, se neincetat in sinul unor popoare nefavorisate
de In de casuri, caracterul acestor se
intrucitva. Ele aduc cu sine un dor
neimplinit. In povestirea faptelor celor mai insemnate apare un
muscátor, ecoul jalnic se apoi cu strigatele de bucurie.
de mare sá fie durerea, de mare
fie injosirea pe
care un popor ar trebui s'o rabde s'o poesia
cu toate astea la templului amintirilor nationale.
Ce este mai extraordinar deck toate e atuncea accentele
acestor devin mai $i, de fapt, dacá poesia este
glasul popprului, oare, nu in momente de durere
voacea va scoate din adâncul sufletului rasunetul ?
in natura omului existá o necesitate de a in ceasuri
de de Atuncea sufletul se la
meditatii poetice. In aceste ratiunea priveste natura destinul
omului printr'o tulbure, care ascunde amanuntele obisnuite
ale vietii. chiar vocea in lacrimi are ceva melodios,
plácut, care corespunde cu totul dispositiei sufletesti,
ajunge scopul.
Nu se poate tristeta a fost singurul izvor de inspiratie
Landa mirarea, recunostinta pentru
biruintii, placerilor in fine toate sufletesti
au in strofele poesiei.
spirit in de inspiratie, cu o deosebitä,
pe care memoria o retine cu o deosebiti, pe care voacea
o cu a fost incloiala prirnul produs al geniului
uman, exaltat spre aceasta de suferintile sufletesti. De aceia nu
trebuie ne poesia figureazá la leagánul
tuturor literaturilor De la inceput omul vorbit in
dea de puterea ei. in mintea lui se
idei demne fie unui grup mai
numeros transmise generatidor urmdtoare, omul a o
Tocmai din aceasta s'a format poesia.
La toate popoarele poesia s'a manifestat astfel, tot s'a format
poesia populari, totdeauna imperfectä in ce prosodia.
poesia mai des o simplitate notiunj

www.dacoromanica.ro
470 CUGET CLAR

une ori chiar monstruoase. schimb poesia

e de o putere de o prospeOme deosebità, e de far-
mecul tineretei care invioreazi intáre$te Montaigne
zice poesia populará, cu totul naturali, contine o simplitate
un farmec intrecute nurnai poate de frumusetile cele mai de
samá ale unei poesii
Herder, in prefata sus pomenitä zice dacá el, are o
multime de defecte insemnate, aceste dcfecte se pierd in timpul
cântatului caracterul cintecului neschimbat. nu
se vede : urechile sufletul nu tie
numere sá másoare silabele, ci se pátrunde de tonul
general al cantecului, räpit de acest ton, tot mai sus.
Soarta unui popular e cu totul alta a unui cuvânt
scris. Copil al unui popor, in voia fantasiei lui
bunatece, popular se transmite de la la orn, din veac
in veac. Aproape ceva de la sine : o
un vers, un episod. Mai intotdeauna se
timpul, e cunosti origina
lui spunem un cântec popular n'ar putea
existe de libertate. In timpul de când toate
geniului literar mai mult sau mai putin supuse unor
anumite reguli, libertate serveste de caracteristicá
pentru poesia populará. Povestirea despre isprävile glorioase
triste ale timpurilor trecute, simtiri necoapte, dar ex-
primate cu o putere descrierile simple, dar viu colorate,
ale vietii vorbele expresiile puternice, adese ori
cunoscute limbilor noi, proverbele strävechi, in
de obste monotonä, versificatia liberá, independentä de care
foarte rar sensul vorbelor, de fapt elementele
cipale din care s'au format cantecele populare.
Moartea timpurie, in perioada adoles-
centei sau a tineretii, este un fenomen de trist, incât cest
fenomen a umplut umple inirnile oamenilor o
jale Acest sentiment e tot de vechiu ca lumea. Tot
neamul omenesc, in decursul multor veacuri, n'a incetat
timeasa adânc pe Avel, ucis de Cain.
de continea religia, filosofia
omeneascä va totusi mereu pe acela care a fost ucis
floarea cu cruzime incá. Sentimentul acesta,
de de de general, trebuia fie exprimat de la
inceput prin mijlocirea glasului melodios al poesiei. Toate popoarele
au intr'un mod pe ucis in floarea In
tärile de Sud, unde verii distruge farmecul al
naturii, vegetatia de supt
mistuitoare a lui Sirius, steaua lui Cain, aceste douä
triste, absolut identice in fata mintii, se impreunau des ca
sä dea astfel nastere unor anuale, unor triste,
repetate de un popor.
astfel dispositie a spiritului a sufletului omenesc

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMANATOR" 471

au purces serbirile Egiptului, cele din

Asia din vechea legate de :

neros, Bormos, Hilas, Linos, Adonis altele, care in di-

ferite cu deosebiri, acelasi caracter comun. Vorbind
despre Egipt, Herodot (II, 79) acolo un
Linos, ca in Fenicia, in insula Cipru in alte locuri.
el numirea lui de la popor. de
acord Elenii tristeta dorul supt numele de Linos.
E de mirare de unde au luat ei pe acest Linos : se vede
ei 1-au de La Egipteni, Linos purta de
Maneros : ei zic acesta era singurul copil al primului rege.
Acest copil a murit de vreme ; de aceia chiar Egiptenii
serbau memoria prin astfel de acest a
primul singurul basandu-ne pe
turisire, noi vom pe coastele orientale urmele
acestei ale acestui secular, vom in
legendelor de acest la Mariandini (Strabon, XII, 3-4),
popor de origine frigiani, care locuia Bitinia, pe locul vecin
cu Marea unde a fost orasul actual Brusa,
legenda despre Bormos, de nimfele izvorului in templu,
pe el voia sá pentru seceratori.
(Va urma.)

FULGUL.
Plutia pe line valuri de zefir,
Pufos ink,
prin aier
Pe 'nalte supt de safir.

Atunci, o
Din vdrful unei 'n delir
genune, ca 'ntr'un
de destinu-i enigmatic.

Vezi fulgul singur P Tot mai sus se suie

beat de-azur, el rdde 'n voia
lar piatra jos, pe-o

...Dar greuudat de-o ploaie,

- ca o claie...

se
Al. Vidrancea.

www.dacoromanica.ro
472 CUGET CLAR

DALIBOR'
de Carl Egen Ebert.
De ce lume Cântec, tu, a mea viata
La foisor s'a adunat? Ei tine mi-au ;

Ce stau muti toti se te

Sus, la ochiul ferecat? capu-mi
Un acolo, palid, amar,
In costumu-i zdrentuit: nu mai conteni
Par ochii umezi, Pänä zori se
Cu vioara lipit. de-atunci se lini$ti
grelele Se amiazi,
Lantu-I nendurat, noaptea se
trist räsunä, iar ca'n ajun
pe toti i-a'nfiorat. turn se aduna.
Cum privighetoarea, Toti In asteptare,
'nchisä 'n colivii Cu privirea tinten
sunetul viorii sunt rupte,
Paran lacrami s'ar topi. doarme dus...
se opri cantarea, stele se
Lumea izbucni in cor: Pe cerului palat,
Noi cerern lihertatea, turn tisni puternic
Nobil suflet, nor!". dulce, minunat.
Regele, pe-acolo Din tufis, privighetoarea
Strigatul l-a auzit imprastia
Cum ? Cu cantecu-i, Fiecare tril ca
Poporul mi-a 'nebunit ? cer se
Cer pedeapsä nendurata Regele-i in
glasul ; din nou el se :
Tu, gardiane, iea-i vioara - Gardian A mea
mai lantul lui De ieri nu se
garda'n 0, ta
Bietul se odihnia ; gres s'a implinit
vioara. Cu piciorul Dar pe in celulä
din ea. Mort in zori azi
Tipg, ca un ce moare,
Biata tremurand, grabit,
Sare 'n scoate-un Par mereu 'n minte
Cu glas ce a auzit.
tie, zbir nemernic, aude ziva,
peste bratul ! In 'n
Singura mea pan' in
Mi-ai ucis-o tu, calau ochii, muri.
trad. de Const

Inchis inteun foisor pentru vina de a fi luat parte la o In Boe-

mia, la 1498, a ajuns in inchisoare un virtuos al vioarei. De la acest cas
s'a vorba: Eliam fames musicam (De
foarnea unuia ca sä

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 473

D. Al. Rosetti scriitor de literaturä, poet

Ce a fäcut face d. Al. Rosetti, oarecare de la
un timp, in mecenatismul de la Fundatiile Regale, aruncând
in volume niciun pe care o
tip le recomandä presa, adäugindu-se
portretul tânärului frumosului profesor de filologie, se cunoaste
in ajuns. Lipsia un element de :

literaturd, se in poesie, cum croieste tipare noi filo-

sofice, ca ganditor, creatorul de celebritäti in toate aceste domenii.
D. Al. Rosetti ni acum, de aprecia prin
cheta volum pentru pe care o publid asupra
Greciei clasice, impodobind-o personale, care, acestea,
aratá talent.
Fireste, presa reclarnelor n'a lipsit de la Ea
cä, in sfârsit, Elada cheia, cheia de aur, lumea
intelectualä româneascä. multi anonimi pseudonimi,
un de cultura d-lui Vrânceanu (Necula), de la Curentul,
fenomenului literar un doct larg foileton.
Pentru a se vedea ce este adevär, d-lui
Al. Rosetti.
latá-1 Partenonului. loveste e drumul
animalelor".
Urci scara reconstruitä pe dreapta, - cáci la mijloc
drumul in era reservat animalelor de sacrificiu, -
impácatá" (nu animalele).
Dar ce e Partenonul ? Pentru d. Al. Rosetti
definitia corespunzdtoare.
Parthenonul, este reusita (sic) Acropolei, a artei grecesti a artei
antice in general (sic). Conceput ca o constructie unitará de geniul
lui Phidias, care a sculptat (sic) statuia a Zeitei, ce se
de departe pe Mare, totul, in acest edificiu, contribuie la
de ansamblu."
lämuriti. Dar definitia
Templul grecesc este de proportii umane; el este construit
pentru .cultul unor zei cari oameni exceptionali (sic).
Renan a opus templul grecesc catedralei gotice. Catedrala
aliseazá aspiratiile prosaice ale unei sociale din evul
dominate picatului originar. (Stirn in ce
societatea de pentru pedepsele
din viata viitoare erau insuflate credinciosilor de
Cum se vede, d. Al. Rosetti perfect ce e besna" medie-
mai e un anticlerical.
Legata in mod organic de instincte profund umane, catedrala
apare ca un de reculegere implorare a unei divinit4
cesibile, de care putini muritori vor fi admisi (sic!),

www.dacoromanica.ro
474 CUGET CLAR

rigorile din De aici impresia de umanitate terestri,

din care nu lipseste grimasa, ce catedrala".
Grimasa catedralei" trebuie introdusä istoria artei.
Contemplarea ei nu te in ci te retine pe
(Basilicele crestine simple addposturi pentru credin-
mosaicurile bizantine, une ori admirabile, (sic)
pentru orna acestor case. In privinta arhitecturi
de ansamblu, refer la genialul prost gust al bisericii San
Marco din Venetia)".
Deci ne-am : catedralele, cu tablourile" in mosaice,

un biet lucru vulgar, creat de ,,cler", prostii din Venetia,

pe alti prosti de la Bizant, n'au ce
bunul pe carel acum printr'o per-
de literaturä, d. Al Rosetti.

Sä rnuseele :
fata Parthenonului, pe colina este o
supt o de beton (sic): museul. Acolo am intr'o dimineati
insoritä, surprins de (sic) de penumbra prielnica
ochilor.
Sanctuar de ilustre ! Emotia arheologici gâtuie liberul
arbitru ; primii pasi de recunoastere de identificare
a obiectelor.
Sculptura cea din stânga.
se indreapta visitatorului, care in une ori
inexperimentate (sic) ale figurii, intr'o atitudine, cutremurul ado-
rabil al afluxul in pieptul de bronz sau de mar-
cutremurul pleoapelor sau miscarea buzelor, semne ale
emofiei artistului, de traditie".
Deci, din räcoarea" care l-a prins deliciosul
estet trece la un dublu cutremur".

Ce era, acuma, Pitonisa din oracolelor ?

Mai tárziu, pietatea a pe un dominant al
erasei, templul lui Apollo, care continea, intre altele, statuia in
taur a zeului o subterani secretá Pythia, -o ferneie
din popor (sic), de cincizeci de ani (exact ; sic) -, pe
un trepied de emanatiile subterane, oracolele".
Editorul d-lui Arghezi nu oracole
anume
In statuia de o strälucitoare (sic),
a lui Antinoos, favoritul lui Hadrian, retine privirile visitatorului.
Corpul adolescentului, de o gracilitate femininä, se la
echivoc ; statuarul a redea in opera sa -farmecul
al modelului".

www.dacoromanica.ro
NOUL 475

purificare de echivocul", care l-a tulburat, e ;

pe d. Al. Rosetti Castaliei :
M'am purificat, cursul zilei, in apa Castaliei, in care se pu-
rifica odinioarä Pythia (sic), prin impunerea apei de-asupra crestetului,
m'am intors in ruinelor in cursul aceleiasi nopti (sic). In
aceastä despuiatä de atractie nu
am resimtit ca in acea noapte instelati atractiunea nelimitatä a
; ci, de siderale, in mine
ingropate supt scrumul anilor, vagi
ce-mi acum intr'o orbitoare.
Felicitam pe autor pentru aceste emotii siderale", pe care
i le pânä acum numai poesia d-lui Arghezi.
Dar stare chinuie :
»El cautä reconstituiascä cu aspectul jefuite de
a zidurilor acoperite de ornamente bronz, azi dis-
a civilisatiei in floare cu peste saisprezece veacuri inaintea
lui Christos, neputincios, se lasä biruit de momentului".
De emotie, i se vor face ochii mici va bate.
Noroc nu-1 nesimtitor micile ale :
In se stafide dulci, arnbalate in vestitele
vinuri din partea locului, ce se pot pe de

Musica totusi i se desteaptä :

In incinta aceasta ora prind,
atunci amutia, insusi freamatul sferelor (sic).
Stau camera hotelului (sic), surd la incantarea acestor
ferit de razele soarelui necunoscator al mele. (De
ori m'am intors cu la Olympia, am sorbit din
impresii, ochii, mirati de priveliste, se fac
mici, vrea comprime inimii (sic). neuitate
de ldc prin de odihnä reculegere!)."
:

Nu in acela (sic), sculpturile care ornase fron-

toanele templului lui Zevs, acurn in sala principald a
museului, imi vor (sic) atentia in acea zi in zilele
voiu consacra intreaga mea devotiune acestor
robuste, de inraurite de faptele ce le (sic),
privitorul invioreazä cu propria-i marmura rece (sic).
mi s'a in acea noapte la unisonul musicii mele
(sic) am gustat in bucuria proaspetelor amintiri.
Noaptea a venit a pus peregrinärilor
ruinelor. Este momentul pornite de la impresiile culese
in timpul zilei, de reculegere, supt cerul instelat. Aici, pacea
este
Toate aceste pretentioase divagatii ale unui suflet
dar de sine se prin acest sublirn final :

www.dacoromanica.ro
476 CUGET

Debarcat seara de la Pireu, indreptam cu masina (sic) spre

Athena..Locurile imi devenise familiare (sic); la bariera orasului (sic),
nu ce suspendata in vázduh, in directia Acropolei,
imi atrase privirile, ea un talisman luminos. Era Parthenonul, luminat
de jocul reflectoarelor, Acropolea de
strälucitoare imi ca o plutind de-asupra timpurilor,
simbol al artei semn evident al incheierii
mele (sic), prin intoarcerea la colina din
moment al la Athena (sic)."
Ne : pe cand accesele lirico-filosolice ale d-lui C. C.

Giurescu ?
N. lorga.

A.
nopti care crinii ard potir,
Când argintie trimete Mir,
Invluind aur btrânele alei ;
aierul e dulce ca florile de ;
Când cerul se priveste cristalin;
Sânt nopti care de 'nfiorare-i
...Cândva, nopti de-aceste veniau la noi plai
Sdnziene fetele de crai
zinele miestre voinici
Alb-ca-Zpada cete de pitici...
Veniau balul supt
...Azi nu mai vin, plecat-au, vai(!, cu ei
lumi copiläria mea,
n'or mi-o mai tristä dupä ea...
'n când crinii ard potir,
Când luna argintie Sfântul Mir,
lnyluind grödina In raze
privesc
Margareta

CANTEC.
Ochi ve$tejiti, pasii miei
Ochi mai grei
In ei am Spre nu cdnd.
De vin,
Intunecat fi tdrziu.
De chin dor suferit,
Ori au
'n zarea mea Nici eu nu
nicio Emil Hanganu.

www.dacoromanica.ro
 477

Educatia, dupá John Ruskin

pe tinerii nostri versuri pentru
aceia ii numiarn culti ; acuma-i
mingea cu numim culti. Pot ei are, samene,
la vreme, voinic ? nu e oare
fie cavaleresti, credinciosi, in amabili
in ?

Nu inteaceia insemnätatea educatici, pe oameni

nu a se purta cum nu se
Nu e vorba se copiii a scrie socoti apoi
socoteala in cetirea in simtirilor, ci
mai pentru deplinul exercitiu regala infranare a trupului
sufletului.
*
Ce cetesc nebunii li dar ce scriu altor oameni.
*
Ai putea, ai cetesti toate din Museul
Britanic un orn total incult, dar, ai cetit
pagini dintr'o carte de in poti
pentru totdeauna un om oarecum cult.

feluri de : de un ceas tot-

deauna. materie de vrei mergi vorbesti degeaba
cu fata din sau din grajd, atunci ai putea vorbi
cu reginele regii ?
*
puterea graiului e de
.
Nimeni nu cetesti ca a scrie de la el, el
nu crede ce spune.
*

E ca o formá sä nu
ei tot sunete de la

Marea a vremii noastre e priveste eruditia ca

culturá.

Cred incercare a unui om in mare e

urnilitatea lui.

www.dacoromanica.ro
478 CUGET

Profetul n'are niciodatá o mare despre sine. Intreaga lui

putere de aceia cä pierde din vedere fiinta sa.
e

mai mare lucru ce-1 face un suflet omenesc pe lume e

vede ceva spune simplu ce a

Trebuie destul de ca sä privesti tare in ochi

intrebare te recunosti e prea grea
pentru tine.

Gustul nu e numai o parte un exponent al ;e

singura moralitate.

de Sully Prudhornme.

Albastri, negri, ochii iubiti, ochii

Ochi de privird aurora :
Ei dorm acum de gropi, intunecosi,
soarele acelasi tuturora.

De noptile mai ca ziva lucesc,

ochi iluminafi fie,
stelele in ceruri
lar ochii se umplurd de pe vecie.

Sd pierdut privirea ei tori, nu a crede.

Nu, nu e cu o, nu cruzime-aceasta :
S'or fi intors in parte de cer, se vede,
Spre ce nu e s'o fi deschis fereasta.

cum ne lasci stele au al apus,

Dar sus in cer
pi-a privire o s'o fi dus,
Dar noi putem fi sigur cd reapare

Albastri, negri, ochii ochii

lntorsi spre zori de-o
peste ai gropii
De a privire.
Trad. de N.

www.dacoromanica.ro
 479

Cärti de mai mare

indoialä, la noi, de foarte mare Ele au fost
scrise de luminati, cunoscitori ai nevoilor sufletesti ale
multimii darnici de a contribui la buna orientare a societätii.
In rändul acestora socotite cele patru volume de care
ocup in cronica de
Primele au fost de harnica curagioasa
Pace", care, prin volume ingrijite impunätoare, aduce un ade-
balsam cetitorilor. E vorba despre celebra Dumnezeu in Na-
ture a lui Camille Flammarion, in a editie, in
traducerea, a arhiereului Irineu Mihálcescu a preotului
Victor Nicolescu, cari nu puteau un dar mai pretuit celor
nedumeriti in Este, un ingrijit tratat
stiintific, in care seriositate probleme dintre cele
mai arzätoare (Forta Materia, Viata, Sufletul, Nimicirea
a lucrurilor, Dumnezeu), pentru ca se incheie cu un ade-
imn inchinat Creatorului. E o carte dar totusi nouä,
din care se un de peste
omenire de vointa misterioasä. De ni se
traducerea complectä, lectura ei este instructiva in cel mai
grad pentru toti aceia cari cred intre
e un conflict de moarte. Flammarion este acela care a
dus, numele positive, o impotriva mate-
rialismului, pe crutare, ori de ori il sur-
prinde pe servindu-se de fapte nedovedite
sau in anume indepartate.
Cealaltá carte, Isus Hristos, Sfintele Evanghelii inteuna, intocmita de
preotul Haralambie Popescu, infátisarea vietii Mäntuitorului
prin textele Sfintei Evanghelii. Ea este, cum o recomandä in
tot arhiereul Mihailescu, o presintare, cu toate formele
dimensiunile originalului", a existentei
celui ales represintä ceva de o valoare superioara
de ceia ce s'a acum, la
Lucrarea mai necesard, cu aceasta se face, aici,
printr'o inlántuire succesiva a faptelor inscrise in Evanghelii".
Cu ce scop ? alcátuitorul : ca se usureze cetirea
Cuvantului dumnezeiesc... se poatä faptele cum
s'au petrecut..."
teama, neindreptätitd..., de nepotrivire intre
cele patru Evanghelii", ea pe un graiu curat fapte cu grijá
alese care se in mod firesc. Lucrarea, din aceste
motive, se ceteste mai ales prin textul
e de semnificative, de un tablou sinoptic de o
a Locurilor Sfinte.
altá carte de mare e aceia a d-lui N. T. Leontescu,
: Biografiile oamenilor Aranjate alfabetic insotite

www.dacoromanica.ro
480 CLAR

ilustratii ingrijite, aceste concise biografii de celebritati stráine pot

constitui o lature de consideratii bogate, dar un izvor nesecat
de informatii din cele mai de pret. Ea poate fi intrebuintatä in
prilejuri, aduce un material adunat cu din
toate domeniile : literaturá, religie, industrie,
istorie. Ni pare d-sa a ocolit cu pe oamenii
nostri ilustri. va fi de má sá nu
A patra lucrare de mare este traducerea d-lui Constantin
Stelian, Prigoana in Spania, precedath de o
a scriitorului Paul Claudel. in
editura Cugetarea", carte, de o usturätoare actualitate,
monstreazá prin fapte cum s'a aceastá persecutie pe
de plâns al Peninsulei Contine trei capitole fun-
damentale : Cause antecedente, Faptele, Conclusii un bogat
Apendice documentar, din care nu lipsesc liste impresionante de
strichciunile crimele religioase cu acest prilej. Nu lip-
sesc nici numeroasele ilustratii másura sublimeze mai
mult cá casul Spaniei este o formidabilá
tragedia de acolo poate servi la preservarea (!) altor popoare de
asemenea desastre". de larg omenesc, ce se durerii
Spaniolilor de astázi. Cartea e edificatoare. Ea ni aratä
rolul nefast pe care jucat, in desfásurarea acestei drame, infil-
tratia marxistä, care n'a cunoscut niciun fel de hotare a
ingrozitor celor schingiuili pentru credintä.
de un confirmati de numerosi martori oculari,
carte de sufletesti de casuri concrete meritá
atentia cetitorilor români, chiar in locuri, tra-
ducerea de din prea tine pas cu originalul.
traducaor ea constituie un examen iar pentru
noi un care cu
de vine primejdia. Ea e mai bine cu
o traducere, de cutare a unui
text diabolic ticluit in favoarea spanioli. de ce
trebuie la cu cele de mai sus, care,
cum am trebuie socotite drept de sufletesc.
Paul I.

rectificare la data lui Gane, in

Frumos din XIII, 1938.
dare de despre cartea d-lui Gr. Gaspar despre
elemente eminesciene in poesia lui A. Vlahuti", d. Leca Morariu
semnaleazi transpuneri, de sigur nevroite (intr'o
Iosif Goga ori, constatare mai veche, intre Cosbuc

www.dacoromanica.ro
 IN TOT ATELIERUL
Coboard 'ncet pe dealurile
de aur argintul de pe zare,
de stoluri sosesc din
Pe de biserici cu geamurile-aprinse.
fard margeni a cerului e
De prin pomii din
Se pe cuiburi de
rese printre o de
Pe drumurile albe, stau
purtând pe trunchiuri de promoroacd,
'n prin cdtine, se
Un roiu de cu ..

In tot atelierul e-un farmec fard

Cum rare ori plutefte supt bolti de catedrale,
tu renvii basmul din tale
Cu aprige vedenii de dincolo de lume...
Te ascult, md chemarea tineretii
trec pe largul fâne(elor in floare
Ducând in ochii cei limpezi, de cicoare,
'n suflet, necuprinsul curat al dimine(ii.
codrii singurateci md din spre munte
Prin tainica poveste din de ape,
In s'adape,
vor 'nfrunte.
marea, ce-fi indoaie sclipirile-i de
Supt geana viorie a bol(ilor senine,
Se 'n adâncuri, se mine
Cu sinu-i de talazuri de
Pe geam o
umbrele 'nserdrii prin unghere
Tesând in intuneric o lume de mistere...
ochii din tablouri incep sd ne priveascd.
G. Tutoveanu.
,

www.dacoromanica.ro
482

Literatura de
de cetiri strAine, mai ales literatura
francesâ, deprinsi unii prin educatie, sau
petrecerea mai Indelungatá Franta atmosfera
de acolo, avem adesea scriitori cari, chiar scriu
n'au nimic a face cu noi, cari
limba francesä, unii chiar numai
Soar e diferitá, talent.,
noroc. Unii, rázbesc formidabila
pentru notorietale mare Ca
anume actor! ei se acolo sus,
primele rânduri: d-ra d-na de d-na
Marta Bibescu... rämân numai
amintirea pentru noi o litera-
turá româneascä, pe care numi-o literatura de
turea". Destui nu nimic pentru Francesi tot
talentul care nu li-a lipsit, nu nimic nici
nenorocitul poet, mari de
putinta, pe care a avut-o un moment, a da lectii
despre ai de acasá unui auditoria
sitar la Paris, care a Alexandra A. Sturdza.
Probabil fiul acelui Alexandru care a
agent diplomatic al României la la care
ni-au rapoarte adevár inteligente. omul, pe care
1-am cunoscut, era palid, bolnävicios, fär caracter
definit toate, de infirm al auzului,
i se zicea Sturdza Cândva, depártata lui
D. A. Sturdza, l-a prea nebiruitá
iubire care ale lui.
Intâmplarea aduce cartea fran-
cese cu care el a dar nu la un editor ci
la din 1891, Les
Predecesorul d-lui Charles-Adolphe. diplo-
mat român cunoscut, poet frances, e un par-
nasian care face versul pentru vers, dar face
bine. E vorba, ca fond, variat, de iubire
, e vorba frumuseti ale
naturi generale nedefinite, e vorba de vechi castele

www.dacoromanica.ro
de invasii barbare, e vorba de o filosofie
a unui care n'a luptat niciodatá; e vorba
de o decadentá care nu e
Nimic lui..
Ele culese. de obscuri,
Mandalasi, R. Peters, Ercole Carini, lin, etc.,
de Barbu
Gheorghe Scarlat Cornea, apoi
Dimitrie Stâncescu, William Boxshall,
gles asezat la noi, Mirea, Voinescu Alpar,
dru Gr. Lahovari, Alexandru Florescu, Alexandru
A. Gheorghe A. Bals, Edgar Asian, Titus Romano,
Gh. Sterian, Gheorghe Creteanu, Gheorghe A. Sturdza,
Spiru Dendrino seriitorul frances din Jules
Brun, pe d-na Ion Ghica Alexandru , d-na
Maria a lui Sturdza, fiica lui Ion Ghica
d-ra Agata Bârsescu.
N. Torga.

DRUM DREPT.
In de rebele
A' ce
Cu lacom care cele
Ce
Trimes al trecutului
ascuns,
Urmez margenea
Un drum care n'a
de oricare parade,
Atinse peste ruine,
Mi-i de ce cade
gloata ce vine.
oare vre-odatd
Ajun$ la un ceas fericit,
poia
Am ?
N.

www.dacoromanica.ro
484 CUGET

Trei scrisori ale Vasile Alecsandri

In Curentul" de Joi, 29 Decembre 1938, se tipäresc de dtre d.
Frimu datate din Paris: una, la 22 Octombre 1878
alta, la Februar 1879, ambele iscälite: Alecsandri"
arhiva Spitalului Sf. Spiridon" din
Editorul ele ar putea poetului.
Continutul
m'au pus pe
-o cu creditorii, pentz u datorii mari, -
De aceia, ziva de 30 Decembre 1938,
am mers la le-am ca constat
Nu e scrisul lui Vasile Alecsandri, ci al colonelul
Alecsandri, vreme Franciei
acolo o Francesä. lancu Alecsandri era agentul Principatelor
Unite la Paris. El moare la 15/27 Maiu 1884. Cu trei
de moarte, intervenia prin amici din Franta colonelul Leon
din care-i fäcuse somatii de executie pentru nu-i
putea achita o veche. De sigur lucrurile nu s'au mai
putut aranja, iar proprietatea lui laricu Alecsandri, -
cu tot, - a venit Spiridoniei.
Am observat bine caligrafia : ea ceva scrisul lui
Vasile Alecsanclri, dar cuvintele mai indesate. De mult, a
notat d. S. Zotta (La centenarul lui V. Alecsandri, 1921,
p. 33) lancu de obiceiu numai: Alecsandri",
pe când poetul, numele complect : V. Alecsandri".
Oricum, repet am examinat originalele scrisorilor de la
Sf. Spiridon" din am constatat ele provin
de la fratele poetului.
Dar intimplarea face dau la astäzi in
treL scrisori necunoscute de-ale poetului. Le-am la
pär. diacon C. Sturzu, profesor In prilejul inspectiilor
mele Multämind Sturzu pentru interesul ce
acestor preocupári, däm la vale ca adaos la
cele publicate de noi Cuget (Noul

Mirceati, Oct. 1870.

Domnul
de toate am de placere a-ti face cunoscut am
Epureanu privirea D-tate sper dorinta
va fi realisalä.
Am primit o cutie cu ce
multemesc mai mult e bun.
Binevoesce a mé cui se trimit [rapt : probabil,
Asemene te rog trimiti opt de moron proaspet,
se gäsesc de véndut la Galatzi o cutie de halva de Ta-
a fi sosit proaspéti.
Vei mult pe al D-tale servitor,
V. Aleesandri.
An. (1937) an III (1938), p. 248
din Galati.

www.dacoromanica.ro
NOUL

Mircesti, Dec. 1870.

Domnul ',
V multmesc pentru portretul d-voastre, care va figura
amicilor din albumul fotografic, precum de de
ce ai binevoit a-mi face.
La aceste amabilitäti nu pot rspunde mai bine deck trimi-
Ondu-v reva§ul ce mi-ati cerut pentru D. Steriadi, i
rugAndu-v s m considerati tot deauna al d-voastre servitor,
(ss) V. Alecsandri.

Mircesti, 10 Aot 1879.

Mon cher Alcaze,
te prie de me faire savoir si tu le billet de six
mille francs que j'ai donné en cadeau de noce ma
Madame Charles ?
Quel argent as-tu avancé sur cette somme son mari, et,
finalement, combien tu as recevoir en comptant l'intérét jusque
ce jour ?
Vas-tu bien ?
Ta fabrique prospère-t-elle?
Es-tu toujours en voyage ?
Moi je compte partir prochainement Bucarest pour aller
prendre part aux luttes du
Tout toi devoué,
(ss) V. Alecsandri.
Referindu-ne la ultima scrisoare, din alte izvoare
in Octombre 1879, V. Alecsandri a luat parte la desbaterile
Senatului, o atitudine patrioticä exemplark in chestia mai
ales a art. 7.
Alcaz, amicul din scrisoare, este cunoscutul colonel
Eugeniu Alcaz (t 1892), adiutantul lui e
politic. a infiintat fabrica de postav de la ; despre ea
este vorba aici.
Nu cine este Steriadi din scrisoarea a doua (cäci omul
politic, C. Steriadi, lost ministru, moare in 1867); schimb,
Epureanu din scrisoarea este Prerdintele de Consiliu din
1870, - la data scrisorii, Manolachi Costachi Epureanu (t 1880).
Scrisorile de mai sus au apartinut odinioarä ziaristului Grigo-
rovici din ; pentru o proprietate a
prefect de acolo, mort, Cristea de la care le
profesorul C. Sturzu.
Posedäm copie de pe ele.
Econ. D.
Nu persoana.

www.dacoromanica.ro
486 CUGET CLAR

Din viata lui Ion

de Gh. Ungureanu.

Un dosar2, gäsit de in Arhiva Mitropoliei din Iasi, ne

va ajuta precisäm uncle tot odatá ni va da date cu totul
necunoscute din capitolul dureros din viata lui
La 30 1859 loan primia de la Seminariu
atestatul cursului de gios de patru ani",
ce asteptase timp de un an de zile, ca vie in de
hirotonie". Acum, ca se poatá hirotoni, trebuia se insoare :
preotul Andrei, servitoriu la Buna au fost starostele
Sf. Sale al meu", spune intr'o jalbá cätre
Mitroplie, ne face sá socotelile au fost puse la cale
de preot prietenul preotul loan Grigoriu, de la
biserica Patruzeci de din Iasi care avea o de märitat
anume Nunta a fost in dupá ce mai
au avut alcituiascá o foaie de -zestre",
pe care o socrul starostele, Andrei de la biserica
Buna Vestire din Iasi.
Prin foaia de socrul se obliga dea ginerelui oarecare
avere tot de inea pe ginere un an de zile in casa sa
cu cheltuiala ; tot i-a promis tot ajutorul va
face diacon sau preot chiar la biserica Patruzeci de mucenici.
Nunta se actele necesare. Astfel
scoate o de la Constantin Agapi sachelariu de
la biserica Patruzeci de mucenici. data de August
1859, in ea se poate ceti (de sigur declaratiile lui Creangá),
cliricul loan Creangá, de trei de ani, este fiul
lui nu are la frica de a nu i se pune
o piedecä cu schimbarea nurnelui prin faptul el este Creangá
tefan Ciubotariu. Vom vedea ci abia in Martie 1860
(de sigur multe neorinduieb) tuturor
protopopilor, ca toate marturiile pentru hirotonie fie basate pe
acte mitricesti" originale, in ceia ce priveste candidatului
Se observase de multe ori candidatilor era
; de s'a ca fie cu litere
basati pe acte de nastere originale.
Preotul Constantin de la biserica Patruzeci de rnucenici
cercetarea ce am fácut intre nu s'au aflat niciun
de priciná de rudenie sau de care opreste bisericeasca
va servi mirelui spre putea scoate legiuitul
peci de cununie de la Sfintia Sa pirintele iconornu loan
protoereul capitalei Esii".
de 23 August 1858 Creangi obtine peciul a doua zi,
la 23, se face nunta, la biserica Patruzeci de mucenici din Iasi. Actul
' Din lucrarea Viao lui Ion care va in de supt tipar.
' Arhiva Mitropoliei din Diaconul Ion socrul iconomul
loan Grigoriu, ambii de biserica 40 de mucenici, dosare pe
1860

www.dacoromanica.ro
NOUL 487

de a fost tot la acea biserica, intru pe atunci

actele de stare (Mitricile) se de cari erau
obligati o copie protopopiei ispravniciei
tului ; isprävnicia le totalisa, un alfabetariu le trimetea
Departamentului pricinilor (Ministeriul de Interne).
$i incepu noua viatá casa socrului economul
loan Grigoriu de la Patruzeci de mucenici, care se obligase
un an de in cu cheltuiala lui. Dar traiul bun in
casa socrului nu a durat mult ; econonnul loan Grigoriu (care era
obisnuia cu mai multi altii jucatori, chiuitori,
foarte mari crai betivi, femei", cum
intr'o Mitropolit ; presenta ginerelui in
se vede incomoda, de aceia socrul cele mai mari
ajunsuri, doar va pleca.
Neputând fi hirotonit nimic,
ginerele era utilisat de socru cum voia.
dupa mea in casa Sfintiei Sale socrului meu, de un
timp de patru luni trecute, slugi in i-am
: sacagiu, de vin rachiu de prin
chiar intregul Creangá le suferia
spune nimic, pentru ci nu avea materialá
niciun ajutor ; pentru ci am un Toate au
cum au mers ce socrul a vrut reformeze de zestre"
ginerelui si mult putinul" ii De sigur pentru
a promisiunilor, fie verbale mai ales scrise in
de zestre, trebuie se fi iscat intre socru ginere dese
scandaluri, urmate de sudalmile de cele mai
multe lucruri sfinte, de chiar incrâncin aicea a le vorbi,
ne de mintea omeneasca care le-am
pe care nicio de sau de o din partea
mea nu are".
ce a fost diacon, de sigur a vrut din tot
sufletul scape de situatie, ar fi cerut socrului si-i
dea ce i se promisese, se mute de o parte. Mci a culminat
scandalul, socrul dea cele promise in de zestre,
ba pe a mea sotie a Sale de a
maltrata in tot felul cum ii va la zicandu-i el are
putere de o in a sa de a face ce va vrea cu ea,
ingrozind-o cu mai multele chiar in mea, zicandu-i ca
nu uite mine ca la un amintindu-i
sint de nu de umpärat".
Mai mult se mute de o parte de socrul sau,
pentru sa, care, ca o ce este abia de
patrusprezece ani trecuti, poate se desbine de mai mic vint
fortuni, da de cum de a tatului acea turbati, care
cu momelele cu frica o infricoseaza".
Scandalut ultim care pe reclame la Mitro-
polie s'a intimplat la 12 1860, la oara 10 noaptea.
cum. povesteste

www.dacoromanica.ro
488 CUGET

toatä mai de pe mai nenorocire!

12 a lunii lanuarie, 12 noaptea, au.
venit eu dormind, pe
suflarea odihneste, a mea sâ au
intrat in s'au reprezit mi-au pus unghiile in de a
sugruma cu totul eu, de abia. viindu-mi in fire
mai multa mea zbatere de a din incrancinatele lui
chiar cu totul abia
am putut din lui gol, ca un strigoi pe
la oameni, dormea mai ca in acel timp
al noptii
Fugind din la vecini a doua zi, inainteazi
Mitropolitului Sofronie o plecata suplicä", in care,
ce toate imprejurarile pricinii, spune : De aceia cad
la mila Prea Sfintiei Voastre de a nu nepedepsit pe
asemenea trecut de voia a face
toate de a-mi ezecuta a mea zestre,
de a lui mi-au dat-o prin foaie, silindu-ma
a [nu] mai uita la un asemenea da' de cum a mai
un ceas cu el in casa, ca nu, mai mult timp
moraliseze cu totul pe a mea sotie, nefiind eu acum cu dânsa,
el ce vrea".
Mitropolitul de ca fie cercetata de
duhovniceasca decasterie", si, incredintandu-se de jiluitoru-
lui adevarate, va supune pe preot unei aspre cano-
nisiri pe viitoriu va de niste aserninea necuviincioase
pricina in cercetarea dicasteriei, - ai membri erau
mai multi preoti econorni din Iasi de sigur cu socrul
- in dreptate, aresteaza pe diacon, care
in marea lui supärare se poate fi spus vre-o vorbä
la adresa clerului.
ginere la arestul dicasteriei.
In ziva de 16 lanuarie, mai mult de foame de
nedreptatea care i se din nou se adreseazä
cu o lacramatoare in care duhovni-
ceasca decasteric nici au cercetat eu am vre-o de
o asemenea pedeapsa, nici nimic, ce m'au arestuit mäcar
este cu dreptate au ba".
De aceia se Mitropolitului porunceasca onorat duhov-
nicestii decasterii ca sâ elibereze de la arest, ca nu, acole
ce nu mi-au nicio dreptate, pei de foame,
nenorocitul de mine !".
Este eliberat de la arest, dar dreptate tot nu i se face. La 18
lanuarie era miserabili situatie. Din su-
pe De data aceasta, inmoaie inimile
membrilor dicasteriei roagá acea de
la rnele de a nu

www.dacoromanica.ro
 489

mai da motiv unor asemenea oameni de frica

lui Dumnezeu de indoit de mine mai
Din reiese socrul (care de sigur avea
buni prieteni la Mitropolie) voia
diacon, piece genunchele de a pe
la de pe la boeresti ca erte,
Sfintenia Sa apoi atuncea va fi destoinic de a erta de a-m[i]
ceti cuvenitele rugáciuni pentru blestem". se intreabi:
pentru ce urá pornise socrul impotriva ?
fie", se Creangâ, atat mare a
ia ruga la niste femei de descaracterisate
pe care Sf. Sa socrul meu le numeste verbal chiar preutese, nu
insemneazi a nimecnici prin aceasta darul
onoarea de a le depune la picioarele a
faptelor celor neplicute lui Dumnezeu chiar a oamenilor ;
apoi dar numai in repetuieste de mai
multe ori zicerea : Preotia norod ales"...
In urma acestei cereri, dicasteria, diaconului
de a nu se nu i se va face dreptate, a impace,
la 19 1860, ginerele se cu socrul prin
intelegere".
Nu mai cu socrul, ci se intr'o bisericii
in aceiasi curte pentru a reparatie cheltuieste cinzeci
lei pe cari va cere inapoi, se va muta la la
30' Aprilie 18i3, declaránd nu mai are nicio pretentie.
Locuind in aceiasi casá pe care o reparase, sotia diaconului
naste la 19 Decembre un copil, ire, botezat la 23
bre acelasi an, primeste numele de Constantin.
A fost botezat de Victoria Draghici, sotia epitropului bisericii
Patruzeci de sfinti, Vasile Draghici, acelasi care it va recomanda
Mitropoliei ca dascál 1859, ce avea fie
hirotonit diacon
In toamna anului 1866 se inscrie copilul in clasa I-a, sectiunea a
din prim de la Trei lerarhi, unde era institutor
catalogul anual este trecut chiar la inceput : Creanga
Costachi" ; parte cercul I. La toate obiectele era eminent"
primul". in an are 65 de absente, care au fost motivate
bolnav.
1-a inscris la din Trei lerarhi, Ion
avu grijá de la Mitropolie o atestatie mitricale, pentru
care inainteazi, o de economul
I. Anastasiu, servitoriu bisericii Sfintilor patruzeci martiri".

' Traducitorul ;

www.dacoromanica.ro
490
CUGET

La pe biserica...
D.

Din calea luminoasä a Bistritei, apuci o

ulicioarä care parc'ar vrea te de-a dreptul peste verdele
al din o cotituri, pe
la bisericä. Nu-i numai una ci
sänt : una, mai de zid, jar alta, venerabilä ca un bunic
alb coliliu, fâcutä, zice-se, chiar din lemnul copacilor acolo,
la poalele dealului Brostenilor.
Arare ori am un colt de unde lumina se
mai serbátoreste cu taina. Câtiva plopi, tineri, dar cu
furile sus, cäntecele tor, cu vinturile,
iar bisericuo de lemn inegrit, a vremurilor -de
de de o clopotnitâ de
Intru in bisericuta de lemn, infrumusetatd cu podoabe naiv
cioplite, dar nu mai putin de vorbitoare. Dupá mine intrá soarele,
a chipurile de sfinti privirea inviorätoare
a Sfintei Fecioare. Acolo s'au rugat muntenii de pe vremuri, atunci
muntii nu-si crestetele smulse, când nu vuiau carele
cu foc de-a lungul Pistritei...
Totdeauna m'am de duhul anilor ce au fost.
I-am simtit lin adierea in bisericuo scundá, de pe la
veacului al XVIII-lea. Nu se mai aud intre
retii de lemn ai bisericii Sfäntului Nicolae, nici mireasma de
nu mai locul, dar in schimb poesia
Drept nou, o cruce de
un bogat mormänt, amintind duios o vrednicie de
demult:
Aici se Niculai Nanu, in Bistrirei,
la coala lui Balo din
Aceastd cruce s'a ridicat in 1906 de
A multe crucea de la dascálului Nicolae Nanu,
cl'intäiu al vechii a lui Balos, a rärnas tot
acolo pururea aduatoare aminte. Au trecut grozáviile
räzboiului peste partea biserica de avuse mult de
suferit, dar nu pare fi pätimit nimica aceia a Nicolae,
de monahul Daniil, nici crucea amintirii lui Nanu, cruce
care aminteste mai in lume Jecunoscitori".
Dealul incepe urce chiar de la fundul cimitirului. Din
privelistea este de frumos, rdscolitoare de povesti
delitoare de
pasi prin cimitirul curat, dania unui crestin din partea
locului. Melancolie de plopii pururea
tremurind. Cruci ubrede. Tintirimul fusese
pe deal: se mai cunoaste locul, pe de
vine suspinul,Bistritei tot izvorul bradului. Acolo,
odihna a in .dumnezeiesti,

www.dacoromanica.ro
NOUL 491

coama de cu privirea spre de

codrii duc zbuciumul de toate zilele. tintirimu1 de azi
este mai tains, in ascunsoarea vine
in voie pacea.
Nu s'a vraja bisericii de de a
peste mai rotesc ochii, peste
s'au priceput altarul pustiu, unde slujia
vre-un carte, dar de aur intre
poesie.
: forfota celor veniti pe casele
anume pentru ei locul de imbinate prin
de apoi urcusu1 näprasnic despádurit de
in vremea rizboiului, totul un alt munte....
G. Stino

MEL
Les marmurd veche...
r sunard andva,
Patru, de-o
Unul pe

de rege,
de princese...
Vremea nimic nu alege,
Doar amintirea se tese!
Ludovic, de
supt ;
Alta de gdt :
Ea e pe-un colt.

Ce jurdminle
Buzele tale fierbinti?
Perle
Ochiu-i din

Brutal tdu
Care plesneste 'n
Ning trandafiri tot
princesa frumoasd.

Lespezi de veche.
izbucnita cdndva..
Unde
Lespezi de !
Grigore Sälceanu.

www.dacoromanica.ro
492 CUGET CLAR

Din scrisorile Alexandru Odobescu sosia sa

XLVIII.
Bucarest, lundi matin, le 16 mai 1894.
Ma Sacha,
je n'ai pas écrit, c'est que j'ai été réellement pris
par des affaires variées et méme quelque fois ennuyeuses.
En premier lieu, la fameuse des professeurs. Au Ministère,
Laurian, qui est entré dans ses fonctions provisoires de
crétaire et lui le ministre m'ont fait voir
le réquisitoire, assez violent, de Messieurs Quintesco, Brandza, Gogu
et Negreanu contre moi. ce long et lourd rapport, ma
direction aurait tout désorganisé et vicié dans l'Ecole Norma le
périeure, qui était si haut montée avant mon arrivée
Tout cela est bel et bon, mais le ministre, comme tout le monde,
fait l'observation suivante : Comment se fait-il, Messieurs, que,
depuis trois ans que M. Odobesco dirige et fait toutes ces
prétendues anomalies, vous ne vous en soyez qu'au
ment s'est agi de proportionner vos salaires aux services
effectifs que vous faites
Malgré cette sotte révolte de [cur part, voyant que le ministre
n'est nullement rétablir l'ordre (ou plutôt le desordre)
ancien dans j'ai appris hier par Craciunesco que ces
polissons étaient maintenant désireux de rentrer au bercail, surtout
parce que le ministre leur a qu'il bien leur payer
mensuellement leur mais qu'il n'entend pas les
dormir dans l'École.
Nous allons voir aujourd'hui comment le rapatriement s'effec-
tuera; dans tous les cas, je demanderai qu'ils retractent les ac-
cusations stupides dont ils m'ont chargé, savoir que j'ai désorga-
nisé Tu comprends que toutes ces niaiseries m'ont pris
du temps et tracassé l'esprit. Ajoute cela qu'il y a encore mille
petits de des conversations avec les
: pour
leurs travaux et puis ci, et puis enfin mon temps est pris toute
la partir de six heures. Les sont belles, et
j'en ai profité pour Lire de longues promenades extra muros,
chez des jardiniers. Mon jardinet en effet commence me procurer
de grandes satisfactions...
...Ce matin aussi je dois aller assister aux pratiques
d'histoire que fait Longinesco Matei Basarab, puis je dois aller
au Ministére m'entendre avec Sept Culottes sur la rentrée de
ces quatre polichinelles. Enfin, je veux aussi assister l'ouverture
solennelle de l'Exposition, qui a lieu deux heures. Mirea n'a pas
exposé ton portrait : je n'en connais pas la raison...
vous embrassant tendrement,
Tout toi Alex.

' Alusie la porecla de 8apte pentru Take lonescu.

www.dacoromanica.ro
NOUL 493

XLX.
Bucarest, mercredi, le 18 mai 1894.
Ma chére Sacha,
Aujourd'hui j'ai ma leçon l'Université, quatre heures ; je dois
donc la préparer dans la journée, et j'ai de plus trois feuilles de
Balcesco corriger... Donc j'ai du travail sur la planche ; mais,
avant de l'entreprendre, je veux te dire un peit bonjour par écrit,
d'autant plus que l'absence des enfants, - si elle s'est prolongée
- doit étre une grande privation, un grand ennui
pour toi.
Hier j'ai convoqué tous ces embétants conférenciers. Sur les
quatre démissionnaires, l'un, Negreanu, le physicien, ne pouvait
pas venir parce qu'il est absent : il est allé se marier
Malheureuse jeune fille qu'il épouse! Le deuxième, M. Gogu,
le mathématicien, n'est pas venu du tout, et par cela je me suis
convaincu que c'était lui le principal promoteur du mouvement
contre moi... Quant Brandza, il est venu hier et, tout en promettant
de ne pas s'emporter, a sauté comme une soupe au lait quand
il s'est agi d'ttre réduit fr. par mois, comme je le suis
moi-méme, puisque lui et moi ne pouvons faire qu'une
conference et non par semaine. Il est furieux, et je l'ai
laissé faire.
En somme, de cette il a résulté une seule chose: c'est
que Quintesco me reste, et je ne tenais certainement pas plus
lui qu'aux trois autres démissionnaires. verrai probablement
aujourd'hui le ministre pour de l'affaire. Elle est
ment fatigante et au possible, car tous ces gens ne
sont que des drôles qui crient comme des possédés si ont veut
leur faire quelque chose de convenable en les payant en
sequence. Leur c'est : pas de bon travail, mais de l'argent...
finis en t'embrassant. Mes plus tendres
Tout toi
Probablement les journaux vos mettent au courant des agita-
tions des étudiants cause des ignominies hongroises de Cluj.

SUFLETE.
Te simti adesea solitar. A' celor cari mai
e dar, - Dec&
Cu bun,
Tot s unii ce te
Cu
adânc Si prieteni
la tine cu-al Ce-or M nânea eter,t
tu de-odat'
1nfric4at sau i vii,
Dar niciodatd tii
mistertoase Pe oamenii
sufletele dureroase, cari spun un
N. lorga

www.dacoromanica.ro
494 AR

CRONICA.
Un cronicar al Vietii In numärul pe
Octombre 1938, bucuria d. Teodor Arghezi a sä-si
plaseze biletele de Revista Fundatiilor Regale,
pentru simtirile gandurile acestui mare vraciu al
cuvantului o desfätare pentru cetitori".
In numärul pe Novembre al aceleiasi reviste, cronicarul scrie :
d. Arghezi, sä-si redua formatul biletelor de papagal la
putinele pagini ce-i pune la dispositie Revista Regale"
se räsbunä mai concentrate mai de miez.
despre stralucirea imaginilor a limbii, e destul cetim
ultimele sale bilete minunat prpe, de
de plin de
Ce poti face impotriva unor asemenea admiratii a papaga-
lismelor ?
D. L. B.
critice.
D. Vasle Damaschin ziar : d. Eugen Lovinescu ni
dä, in ultimul numär din Revista Fundatiilor un frag-
ment din romanul pe care
Bizu" :
Remaram aceiasi rece a interioare,
la ultima expresie, aceiasi constructie nerv epic,
pretuite de critia cetitori ca in cele romane
terioare ale d-sale".

Un roman al d lui Artur Gorovei: Zbuciumul unui

flet nou".
o viatä unor studii rodnice In domeniul folk-
loristic, d. Artur Gorovei de activitate cu
romanul Zbuciumul unui suflet non".
Autorul ni memoriile unei fete de nouasprezece ani,
In drama care i-a zdruncinat viata, memorii
rate de reflectii care une ori ritmul lent al unei
vestiri actiune, pe care autorul a voit-o stangace.
al unei vechi bogate familii moldovenesti, Margareta
unde parte ideile re-
volutionare, se in atmosfera familiará,
spiritului
Intrevedem, printre noua societate urma
räzboiului orasele noastre de provincie, societate care s'a
distrus armonia dintre elemente, ca disciplina ierarhia,

www.dacoromanica.ro
NOUL 495

posibilä ridicarea indivizilor celor mai josnici, cari au

dibaciu arma ipocrisiei. Am simtim mai bine
apásarea pe care colectivitate in desordine o exercitä
asupra eroinei. Instalarea intrigii pe planul social ar apárea mai
fireascä. lar noi am mai bine Margaretei Ni-
coarä, fire mesianicä, desbäratá de ideia de clasä, aplecatä spre
ironie ilusii, de schimbäri de imposibil, care crede
a gäsit calea prefacerii ordinii sociale printr'o cäsätorie-model
de care n'o lega o presupusä cornu-
nitate de idei.
Desilusiile ei, imposibilitatea de adaptare la mediul rural,
suferintile pricinuite de necinstea brutalitatea sotului,
carea a fi causa mortii ei, groaza de a da astere
copil, toate acestea un complex de sentimente
zugrávite.
Eroina se desväluie autorului atunci e gata sá se
pentru pasiunea a la tot ce era arti-
ficial in ideile in atitudinile ei.
MATILDA ALEX ANDRESCU DERSCA.

care nu se pot ceti.

care nu se pot ceti. Cárti de literati
noscuti de publicisti de la
te-ai bunávointä i ai avea, nu
ajungi. Indeletnicirea de cronicar m'a pus dese ori in unor
asemenea cárti, care, toate stäruintile autorilor, n'am putut
alege nimic, sau mai
aduc aminte de acea Fugä a lui care,
predilectia autorului pentru strälucirea peisagiului,
toatá atmosfera de vocabulariu,
care i-ar da un oarecare prestigiu artistic, n'am putut firul dum-
nezeiesc al lege pe de carte,
transformänd lectura adeväratá necesitate sufleteascá.
mi s'a intâmplat acelasi lucru Craii de la Curtea
Veche", roman al autor dovadä de prelioase insusiri
artistice, dar nu putea zdrobeascä acea din causa
reia (unele romane) nu pot fi duse la
am pätit la din cärtile d-lui Damian Stänoiu, nu e de
mirat. Automatismul acestui scriitor, grija de a iscodi bizarerii
sau laice, artificialitatea unor situatii m'au impie-
decat duc la capät volume ,,Fete väduve", deochiat
continut, sau Luminätorii satelor", pe care autorul vrea
ca un de de reabilitare, chiar de plicticosul
Pensionarii".
In am ajnns la aceiasi dureroasä conclusie
foleazä", roman popular, impresionant de
de aclecvatä, dar prea fäcut". E o märturisire pe care
o exprim strángere de dar ea din

www.dacoromanica.ro
 CLTGET CLAR

bilitatea care m'am de putea duce la capät,

bune de care le Velerim Veler-Doamne"
sau Mu§cata din Pretuiesc talentul d-lui Victor
Ion Popa, dar am convingerea romanul de mai sus nu
poate socotit ca o carte E de sigur o Incercare
de popularisare a ideilor despre un imn adus acestei
nobile indeletniciri, dar prea e prea e
pentru ca prin reteaua acestui aranjament mai poate sträbate
noi fiorii artei.
acum ultima carte ilegibilä. E vorba de Satele" d-lui B.
lordan, cäruia gäsiam, cândva, alese de povestitor
biectiv. De data aceasta, d-sa trece dincolo de spre romanul
social, pentru ca, peste 550 de pagini nu ni spuie
nimic, nu ne nu nu ne
E o carte rost, dacä nu vrem afläm un rost in
maculaturii tipärite elementul comercial.
subiect, eroi, actiune, tânje§te se
o povestire ce n'are nou, nimic caracteristic,
nimic interesant. Autorul nu face un subiect
pe care nu l-a fixat din capul locului. caute,
dupá el, dar, piardä vremea, trecând de la unele per-
sonagii la altele, nimic, lumineze
lature a sulletului omenesc... toate acestea stil ne-
pretentios, umplut incorcct, care
convinge d. lordan se pe panta celci mai dureroase
decadente
astfel de intorsáturi stilistice pot ajuta unei
Cu mai putin pot face interesant atrágátor un
fond de Aceasta mai ales dacä tinem
de faptul de frase nu constituie o exceptie, o scä-
pare din vedere, ci ele fac parte integrantä din de a
al unui scriitor care, luat de unei gloriole, n'a n'a
lost stare se la timp. E o constatare dureroasä,
care ni a scriitor nu a verzi
uscate, a bate apa 'n a dupá sute de pagini, dar a
pune simtire noutate.
Nu valoreazá, nici de a une ori, stil popu-
lar, regional. din graiul care
inspirat pe d. lordan; cu vád in aceste
salcieri lingvistice stil popular, literar, o vorbire
acelui tinut. realitate, el nu represintá decit o incercare stân-
gace de a fi interesant doar acesta. E o
insulicientä un defect care, aláturi de altele,
face din acest gros volum indigest, una din acele
literare miezul dreia, oricât te-ai nu vei putea ajungi.
PAUL I PAPADOPOL.

www.dacoromanica.ro
 DE CATE DURERI...
Treceau pe sub teii floare,
Streingându-se-aprins de ;
Era cer albastru soare
de foc...

stat pironit pe
Cu ochii in lacrimi ;
De in stare,
Prieteni, nu 'ntreba(i
G. Tutoveanu.

Odaia cu pe buze.
abia rdsar..
Trec miei, de dulce amar,
impresoar' muse.
Prin de neguri limpezimi ce mint,
trecé de tot ce-i
sfesnic de argint..

sipetu-i de zestre, chipuri de

Arome de busuioc
$1 vesminte ce-au strâns al ei
se 'nloarne cu fiecare mâne...
S'a 'ntunecat de-alâta
ce pe a la ei...

Mi-apar ca semne de 'ntrebare.:.

Se perdeaua; prin geamu 'ntredeschis

boare
$i file din vechiul
Se o din somnul greu
CernAuti, 9 Novembre L

Cuget Clari III, 1939.

www.dacoromanica.ro
 CUGET

confusii mentale
In dupá aspra a
gândiri mistico-obscure, de bunul al poe-
tului Soricu un alt profesor, cunoscátor in
la tot se cuprinde
gäunos absurd neinteligibilá
a d-lui Lucian Blaga, care o lume Intreag.
A ar fi de
Ce e absurd se distruge prin sine. Dar, in
casuri, mai lucru e se presinte paralle
de aiurea. acest fel nu mai poate fi de anti-
patii personale.
Astfel, von Lexner, autorul unei admirabile Istorii a
literaturii germane, ce despre efectul pe
care produs asupra generatii germane spiritul
rásunAtor, frenetic mistic tot de dar, acela,
mácar: genial -, al lui Nietzsche:
0 confusie de s'a Ca nebunii
s'au purtat ucenicii lui Nietzsche. Totul a rästurnat.
Pricepere, toate din ele se
ciudat, ce nu se cuprinde in
tulburare generalä, ce, mai vechea orân-
duire a lucrurilor, indeplinise rostul, bine sau
nu se ce se mai facâ. Se lucrul räpede,
procedând ca un care aflä locul casa lui
furios fereastrá ce-i ca o
piedecä cale. Cain s'a ca
cornparatie,
acele care din vrerni
memoriale formaserá partea cea mai de a mobi-
lierului unei cäsnicii normale. am spus,
totul se arunca rápede in stradä, dupá ce intäiu
usurátatea nepriceperea stricase. Dumnezeu, suflet,
moravuri, morala se
râzând, dracului, constiinta a miei inchipuite
puteri. Cum, acuma, se credea, triumfálor, s'au curätat
temeinic vechile prejudecki, se fäcuse pentru noi
ideale. Se respira, usurat, cáci calea era (ed. a
8-a, II, p. 869).
De acelasi lucru argheziana liberare a
literat.urii, care demnitate aláturi
cugetare a tânärului membru al Academiei Române.
acolo, eu, individul absolut", decide,
sfideazá, provoacá acopere de injurii pe cine nu poate
www.dacoromanica.ro N
NOUL 499

Artur Gorovei
- Cu prilejul a de ani -
patru ani de visitat la Folticeni, in casa
velistului Nicu Gane.
Artur fiu al din Basarabia, la
Maria (1835-98), fiica Banului lancu Bors, un
nepot episcopului Ieroteiu al (1742-52). Petre
Goroveiu (1831-89), se din moldoveni, a
se in secolul al XVI-lea ; el a fost avocat
agricultor, scriitor la Romanul" lui C. A. Rosetti, Telegraful" lui
1. C. Fundescu la Gazeta
Artur Gorovei s'a la 19 Februar 1864.
la Folticeni, Artur Gorovei a copilirit la pe
Prut, unde a fost numit sub-prefect. Acolo incepu stu-
diile primare, din in Lipcani, de
pe malul basarabean al Prutului, unde locuia familia Cervenvodali.
In Septembre 1879, veni la in judetul Hotin, mosia
mamei sale, Alecu Cazimir (1814-82).
Aveam cincisprezece m'am amorezat de fata sa, Nadia",
povesteste Artur Gorovei. Eram tare timid, nu am
vorbesc, tot timpul, niciun
Literatura Artur Gorovei a cunoscut-o la de treisprezece
ani, a scris primele poesii, de dragoste, la Brostenii amin-
tirilor lui Creangâ, la Teodorini. gimna-
le-a absolvit la Folticeni, National Institutele Unite la
Iasi, bacalaureatul 1886. in diplomatie,
familiale luarea licentii in drept,
in magistraturi. A trecut astfel prin Pascani, Brosteni, Folticeni.
A fost prefect de Folticeni primar (1913 1918), carturarul care
orasul intr'o publicata acum un an
de Academia
Opera principala a lui Artur Gorovei a fost contributia gran-
ce-a folklorului prin publicarea a
cinci de volume din revista (1892-1929). apoi
studiile academice : Cimiliturile Romanilor" (1898), Credinti
superstitii" (1915), Monografia Botosani" (1926), Des-
cantecele Romanilor" (1931), Ouale de Pasti" (1937), Folticenii" (1938),
etc. Aceste i-au creat lui Artur Gorovei acel renume in
de imprejurari trecatoare, aducandu-i onorurile cuvenite : Academia
ales membru corespondent, Universitatea din Cer-
i-a of titlul de doctor honoris causa, diferite
folkloristice din invitat in lar, Societatea
de folklor vice-presedinte al ei.
Artur Gorovei este lipsit de practic", caracteristic
noastre. De i se deschideau larg unei stralucite
in Capitala el a totusi in pasnicul Folti-
ceni, pe unde a copilarit nemuritorul Acolo
anii autohtonul povestitor cercetator tipic al sufletului poporan,

www.dacoromanica.ro
500 CLAn

Artur Gorovei. modestie o predomina

in viata a venerabilului cärturar din Folticeni.
ca din Basarabia, aduc la aniversarea lui
Artur Gorovei omagiul de al Moldovei clintre Prut
Nistru. In preocuparile sale, Artur Gorovei n'a uitat-o. Capitole
importante dedicat Basarabiei in stucliile sale folkloristice
mai presus de toate, el li-a descoperit pe scriitorii
din Basarabia de Teodor Dimitrie Donea.
La jubileul lui Artur Gorovei Basarabia aduce ei de
felicitare.
Gh. Bezviconi.

de Alexander Bauman.

Cu jalea
muM artista 'ndurerat.
Cu se ruga
izbdveascd Domnul de jalea lui cea grea
La o el n'o auzi,
prag, o se ivi,
C'un de blond, buclat
alba$tri, limpezi, la
' ea vine-aproape de pictorul
Pe umeri atinge, vorbindu-i
- Ah, maestre ce ruga
copilul mdiestria ta.
vtaM, e 'ntreaga mea
De mi Domnul, ce ?
Dar tresare; mai e ochiul lui.
lntunecat i-e ca umbra
- Ei da, e soarta bucurii,
Ce azi ne-omoar' a doua zi
capul pe piept greu
De jale mereu.
- De ce?, ea soarta (i-o
lacrima c'abia o frângi.
Ah, doamna mea, copilul mieu iubit,
in zace, patu-i pironit;
Copii unic, - arta via(a jertfi
Pierduta-i s'o pot redobdndi
Dar pentru ce La ce oare mi e bun

www.dacoromanica.ro
 501

ziva ca un
Dd-mi asid mdngdiere de azi pe
El apoi mâni
Priveste lung senini,
Cu buclele de cu-obrajii rumeni, fini,
prinde jalea 'ndurerat:
- a floare ode'.
de zor lui
'ncet capul blond copilului,
Dar ochiul lui, pe atintit,
Observd cd prea au iesit
e
rumeni mai par
'ncearcd sd-i dea,
: privia,
Ce e de capu-mi ?
'n si-arunc'
Cuprins de-o presimfire,
In casa lui iatd, i-a
Când el pe copilu-i
Cu galbena-i pecete
Se vede cas' alunecdnd,
in penelul de
vede cum pe
face c'un rânjet de ce a
trad. de Delabaia.

I.
A-ii face datoria e putin; a o iubi e totul.
(Gabriele

Cine face nedreptatea e mai nenorocit care o sufere.

(Democrit.)

E mai bine critici propriile tale defecte ale altora.

Straduieste-te nu mult.

Nu cuvintele, ci nenorocirile pe prosti.

www.dacoromanica.ro
502 CUGET CLAR

Despre cântecele
(Urmare) de George Gore '.

1-au cAutat pe acest Bormos toti locuitorii,

rásune de plânsetele jalnice. La fel cu Bormos al Frigienilor,
Hilas, favoritul lui Hercule, a jertfa dragostei de
frumuseta lui in nimfele izvoarelor, unde el se dusese ca
pentru Argonauti locuitorii din Rios. el a fost
jälit in cântecele
o sau o superstitie veche, apa are in sine
ceva ce devine in rnajoritatea casurilor causa
Chiar vechii Indieni, in lui Man& au ca brahmanul
nu niciodati chipul oglindit in ni
fie ingäduit, in vedere aceiasi ideie, de-a lungul
veacurilor, din care a iesit totul
dacâ superstitie nu este tocmai acea care
predominä in urmätorul cântec românesc, cântat de poporul român.
Acest e cunoscut sub numele de náluce.
verde
Mircea suie pe
o
Cu intr'o
Cu de la
- Copilito, stai beu"
Ba, ba nu vreu,
de dragul
- Nu te teme, fata mea,
s'a
Cu lovi,
Cu 1-oiu
Mergi in vale la
o
Scoasä chiar de mea.
DescalecA o
cruce o
nu fie vr'o
nu fie descântatA
De baba cea
Mircea fetei multumea
-
La ducea,
Cofa o
Dar el cruce nu-si
Pe de-asupra nu sufla,
Ci la ea da.

Ca a unei publicatii osebite, pe care o fiica

d-na Zina Moroianu, care ni-a cornunicat aceste pagini. D-sa a
din ruse*te a studiului

www.dacoromanica.ro
 503

'nghitea numai
simtea de
'nghitea de ori
$i-1 apucau fiori,
'nghitea a
'nghitise o
la

pustiu ducis'ar, duce

-
Ce trebuie Mircea, ca nu nu
mort izvor ? el cruce in zice
modificat dupá conceptiile vederile crestine. l-ai
intreba pe un el ar cá asemenea
cas trebuie mai scuipi de trei ori parte, ca descantatul
piardá puterea. Acelasi lucru zice Ciclopul
lui Teocrit : mea nu este de precum se
zice. Acuma zile in eu mi-am väzut fata oglinditä de
o mare Barba mea pleopele singurului meu ochiu mi
s'au foarte frumoase. mai tare
o din Paros; de aceia, ca nu deochiu, eu am scuipat de
trei ori la o parte". Astfel multe din populare trec din
veac in veac, dinteo in cealaltá. Un fir misterios
ele diferitele popoare diferitele epoci. e greu, aproape
cu pe intinderea ei,
pentru pe alocuri ea ochiului nostru. antic
mai de al Elenilor a fost Linos", in care se
mai ales moartea nevinovata a unui in floarea plin
de putere. Originea acestui cântec este legatá de cultul pri-
mordial al naturii. Acest simbolisa, se poate zice
sub chipul mort de vreme apropierea timpului greu
de Homer cum, in timpul culesului viitor, un
in picioare in mijlocul cânta cu o voace
melodioasä urmat de o cu sunete dulci, frumosul Linos", care
de la a fost al plugarilor. E
prirnii ai Eladei cântau astfel de triste.
Homer zice Linos este tristetii al dotului el
se cu o voace pentru l-au Muscle
pe Linos.
O, Linos totii zeii te venereazá, pentru ti-a fost dat
inceput cu dulceati Phoebus ti-a pricinuit moartea Muscle
te
De aceia vedem numele de era atribuit, nu numai
unui simplu, ci el era numele fiinte, zeii
inaintea tuturor darul de a cu voace care
suna dulce, care a jertfa geloase din partea zeului
Apollo. Hesiod, in ideie (Hesiodi
ad Eusthatium" in Iliade) vorbeste despre originea insâsi a lui
Linos : Urania a pe iubitul fiu Linos, pe care toti

www.dacoromanica.ro
504 CUGET CLAR

muritori in cantecele La inceputul la

cintecelor ei pe Linos.
Serbarea cunoscuti sub numele de Mieii" o atentie
mai mare. Ea avea in varä in orasul Argos. Ferneile
fetele, care asistau la serbare, bociau prin strigâte jalnice
Linos, fiul lui Apollo al nimfei de mare Psa-
matis, care a de De aceia in zilele consacrate
acestei se injunghiau miei câni, ca, printr'o
printr'o prielnici pentru sernizeul ucis, se micso-
reze intru tristeta mâhnirea.
ne-am apropiat din de cultul in care
neobisnuitá din lunile de se dau la
oameni, a simbolisati printr'un turbat care din
in Trebuie amintim despre serbarea insemnati despre
lui Adonis, pe care, cu tristul Linos, il
poeta lesbianá Sapho ; nu nicio despre
identitatea acestor legende. Numele de Adonis" ni aminteste
cultul Fenicienilor, in limba adon" adonai" insemnau:
domn. denumire se mai ales zeului luminii
cäldurii, soarelui. Poate de mai târziu, care s'a
tot cântat la Alexandria, apoi la Atena, nu pierdut cu
totul caracterul natural, pentru el ni spune Adonis a
un frumos de care s'a
frumuse0i, Venus, care apoi a omorât in de un
alergand, l-a pretutindeni,
cu lacrimi care nu mai secau, poetii i-au
repetat apoi plinsetul pe o mie de accente felurite. Cu toate astea
Adonis a se scoboare in lad, unde a insuflat o
pasiune deosebitä Persephona. Atunci o
intre ambele zeite, judecata zeilor ca le impace
ca Adonis o parte a anului pe in bratele
duioase ale Venerei, iar restul anului sub ocrotirea a
negre. E foarte in fabulá sau este intruchipatä
natura cu schimbirile ei de anotimpuri. Aceastá poveste a dat
nastere unei duble, care in partea ei purta nume de
Peire" in partea ei veselá zgomotoasä era Desco-
perire". Cea din se in onoarea zeului intors pe
serbare, peste tot locul mai
asezat Elenii, este din chip din care se vede legenda
striveche despre moartea timpurie a unui nevinovat.
trebuie fie o oarecare asemânare, o oare-
care in sunetele care iese din pieptul unui
turburat de unele aceIasi sentimente, chiar in
diferite epoci. mai departe cu analogia
care sufletul unui orn,
asemenea intre creatiunile geniului uman, va fi evident
impresiile sentimentele cele mai legendele cele mai
trainice, cântecele cele mai trebuie sä pretutindenea
absolut sau fie transmise la un

www.dacoromanica.ro
NOUL 505

popor la cu caracter general. urma acestor base

analisa legendei a cantecului popular al Elenilor mai
sus citate o privire asupra frumoasei balade Mioara,
culeasä de d. Alecsandri din poporului
convinsi Mioara va provoca uimirea cetitorului pen-
tru poesia In de a in fata cetitorilor
fárá de samán ale armonioase, care zac in
poporului romanesc, vom sá in limba
ruseasa continutul pe se poate de comple:t al acestei balade,
pentru traducerea exacti a ei in este cu
imposibild. In traducerea in limba baladá pierde
prea mult din farmecul frumuseta ei. Balada Mioara", al cárii
continut este foarte simplu natural, incepe cu douä versuri,
care in acelasi timp o dovada
unei drepte, pe care poporul o face frumu-
setilor sale. ce va ceti
va avea dreptul de a fi de geniul poporului
Pe-un picior de plaiu, pe-o de raiu, vin in cale, se
scobor la vale, trei turme de miei, cu trei ciobänei. Unu-i Mol-
dovean (adeci de pe plaiurile Moldovei), unu-i Ungurean
locuitorul Ardealului, Transilvaniel) unu-i (din
Putnei, Moldova"). Ciobanii din s'au vorbit
omoare pe pe la apus de soare, ca-i mai ortoman, -
are oi mai multe, cornute, cai mai
bárbati". cea cu de trei zile 'ncoace gura
nu-i mai tace, iarba nu-i mai place". Ciobanul o pe
: Ori place, ori esti mioare
Oita drágutule bace !
: oile 'ncoace, la negru
voiu, iarba de noi umbra de voi,
mai bárbitesc mai apus de vreau
mi te-omoare baciul ungurean cel vrancean", margenea
Si, de-a fi mor, spui lui lui Ungurean ca
groape pe-aproape : in strunga de oi, si fiu tot cu voi, sä-mi aud
Astea le spui, jar la cap pui" trei fluiere ; de fag (mult
zice cu de os (mult zice duios"), de soc (mult zice
cu foc"). Vintul cind a bate, ele-a s'or
pe mine m'or cu lacrimi de lar tu de omor, nu
spui spui curat m'am insurat cu-o
a lumii la nunta mea a cäzut o stea, soarele luna
mi-au cununa, brazi i-am avut nuntasi, preoti
muntli mari, pásári pásirle mii stele ! daai
daai cu de din ochi
pe la toti : Cine-a cunoscut,
cine mi-a ciobänel, tras printr'un ? lui
spuma laptelui, musticioara lui spicul perisorul lui pana
corbului, ochisorii lui mura tu, mioara mea, tenduri
ea, spui curat m'am insurat de pe-o
de raiu, la cea nu-i spui, la

www.dacoromanica.ro
506 CUGET

nunta mea a cäzut o stea, c'am avut nuntasi brazi

preoti muntii mari, mii stele
noi vom din fabula Mioarei tot ce este local, care
priveste mai ales române, vom scoate din ea un
care amestec de idei crestine noi, care pe ici se
zäresc in ea, nu se poate atunci Mioara primit
originea din acelasi izvor (resultatul dispositii a sufletului
omenesc) din care primit originea toate cantecele vechi, care
ucis in floarea
conruptie, nu trebuie uitat intre aceste cântece o
insemnatä. sentimentul ideia din
tecul trist al strävechiului Linos din balada pastoralä a
sensul general al legendei primirive s'a
schimbat nu mai este acelasi in Mioara" ce era in Linos.
racterul religios atribuit de antichitate legendei despre
in floarea cultul naturii fisice ascuns in
au cu totul din amintirea mai a
Rominilor, distruse, desfiintate de ideile mai
mai morale ale religiei crestine. Asta a fost soarta tuturor cre-
care s'au in popoarelor din tim-
noi. Zeii cari le ocrotiau, ori au in fata ideilor
tine, demonii id odinioari darnici plini de
conceptia s'au in diabolice
ori legendele datinele religioase, lipsite de
sens misterios, s'au in in forma unor legende
simple sau a unor obiceiuri de la De aceia in balada
Mioara" causa mortii au fost doi
ca el, cari poate cá vorbiau un dialect care-i era Astfel
caracterul suplementar al legende se schimbä timp
urme prea putin in de existenta lui. Ideile
care spiritului omenesc nu pot fi intunecate de cre-
dintile religioase, ci se mereu in rnintea popor,
de ce poporul se cu greu se lase de ele. Astffl
felul de moarte in Mioara", acea cu-o
a lumii picior de
de frumos, asemenea unui raiu, acea serbatoare minunatä, la care
natura, soarele, luna, copacii din
stelele iau parte, nu toate acestea ca o a
cultului primitiv al naturii ? Nu este oare acea
a lumii mireasä" cu zeita Persefona, -
nica a lui Adonis ? Dar ideia despre moarte
de nu este oare aceiasi ideie care exista despre
moarte in antichitate ?
(Urmeaz4.)

ARE.
Am despretuit totdeauna pe taica Adam pentru a avut de
o femeie de un ca iea un din pomul cunostintii
nelui de ce va urma, eu prädat, cum
fi intors spatele proprietarul, pomul intreg. (Bernard Shaw.)
www.dacoromanica.ro
NOUL 507

Pornise in nestire. Nu se avea ajungi,

privirea purta in sus, spre al Ciucasului.
Vedea muntele ca de ori, nespus de sus, cu crestetul
in desi. Hei, dar picioarele nu mai erau cele de
zdravene, poarte pe toate coclaurile ! Se simtia slab. Urca
spor. Fruntea, in toate ca o de izvoare,
era de
ani de cind nu a mai pe potecile ascunse printre
brazi tufe de ienuperi, n'a uitat nimic. aminteste de fie-
care. aceleasi asternute cu vested, in care piciorul se
ca intr'un scump.
margeni, colo, cite un musuroiu cu mii de furnici ce
neobosite zi noapte.
Le cunoaste de bine pe toate! Le vede, de
ieri a trecut pe acolo cu gluga in care ducea ca
de obiceiu merindea, pe un cu in care rate ori
se cu Osman, singurul prieten de singurátate, cu cavalu-i
drag, de care arare ori se din care doinia cantecele nu-
mai de el numai de oile lui.
Soapte usoare i se par ci vin din fundul Se
Nici nu de ce s'a oprit alci. pe Ciucasului,
unde vrea mai locurile dragi pe unde umblase
in tinereta-i, e cale
De-ar mai fi, o singuri zi, cioban! Cu turma lui, un
sprinten, pe Dar e
! E tare bi-
acum. Simte nu mai poate sui ca alta aceasta
doare la lacrimi. pas ii e o veche: i-a rimas
numai dorinta. Ea nu imbitranire.
mai oare crucea in movilita cu care a acoperit pe
Osman ? Dar semnele pe care le in amintirea lui, in coaja
mesteacinului ?
N'a scrie. dac'ar fi scrie, fi scris acolo tot ce
sufletul indurerat pierdea prin acel credincios. a
el niste : un Alte semne, care
altele pentru un cu Omul vroise fie el.
Poate ci vremea, cu vinturile ei, a totul. De
ajungi sus, si mai ingenuche odati movilita
cu lui, - o noui cruce, lui Osman
de-tcuma el este bätrin...
Obosit, cu ochii pe inchisi, Ion mereu
dar se buzele.
Tirziu aude un fosnet, un zbor usor. Pe liniste.
Noaptea cu intunerecul ei mingiietor se incet peste intinsul
Dar el este cu intunerecul. are in
Ce va fi mai dormi fermecat
al codrului...

www.dacoromanica.ro
508 CUGET CLAR
5i-a scos 1-a fäcut ghem supt cap,
De data asta somnul in nu mai e
pentru el.
Se aude de Or fi niscaiva hoti, la !, 'n
sine
Ar vrea se scoale ce e. Picioarele
de plumb. zgomotul se inteteste, tot mai
- Poate n'aud bine ? Poate nimeni. Mai bine asa.
Dar nu inceteazi incepe furios, indoind
copacii ca pe Frunzisul toate
Se face intunerec tot mai
De-odata, dese, dese...
Ca printr'o vede turma de o-
dinioara, din de oameni. de sigur,
Simte cum o rece i-a atins fruntea,
cum degetele necrutitoare s'au incurcat in lui ca
Incepe tremure. Vrea sä-si strige nevasta, pe Anica, dar nu
poate o rece a trecut acum unde
s'a oprit, aproape zugrume. din ce in ce
mai rar mai greu.
Baba Anica, de pe pragul tindei de unde pe omul
bolnav de vreme, pe acesta ca moarte,
fuga destepte din somnul care il chinuia.
darnica... Se o lumanare. Dar omul, cu ochii mari,
deschisi, privind prin fereastra
unde
se stinsese.
toate amintirile, unde sä
al
-
Elisabeta Hentiu.

Voi, crai ai de de
Ce poarta Voi lumii,
Cu in cu ochi de vise glasul vostru e izvor...
le cercetati;
Blonzi crai ai zilelor de lucesc departe:
Nestiutori de
Pe voi cu
vostru este azi Cu ce anii le ldrgesc
Cu insule de Vin de departe
Voi castele sfinte Cu ochi 'n
Ce vor fi amintiri...
vostru este azi Pe-aici pe unde
de fericiri... de ani
cu ochii in lumind
voi bateti viitorul
Din palme, fermecati de zlior; blonzi ai zilelor de
Voi de
Constantin Goran.

www.dacoromanica.ro
 NOUL

D. Al. Rosetti judecata amatorilor de

D. Oh. Cälinescu, in sa ieseanä, astfel genialul
produs elenic al d-lui Al. Rosetti, care smulge trei coloane din
Romania" onestului domn Perpessicius :
D. Al. Rosetti merge in Grecia, ca Renan...
Putini aceia cari pot sä se bucure de univers mai
frenesie (sic) d. Al. Rosetti. Capacitatea sa de emotie
este (sic)de o delicatetä care, ca la cantarele fine,
face ca la cea mai miscare limba se clatine parte
alta (sic), sä de la jubilatie la
Putinta de a distinge in totalitatea impresiei valoarea spiritualä
a element o mare La Nauplia
de hotel mobilier din vremea lui Byron. Camera i se
pare veche, istorica, pe monumentele antice dau impresia
actualitätii (sic).
Prin emotiei, prin darul de a isola elementele, de a le
analisa märindu-le de a le supt o orbitoare (sic),
prin talentul de a scurta expresia, nu prin ci prin
retinerea numai a focarului (sic), prin arta chiar a cuvantului
aceste note remarcabile".
zicem noi: remarcabile"... Dar autorul se cere a fi
un remarcat", ba remorcat" la editurä....
D. ziar :
mare Culturalii".
:

Socotim n'am fi putut, mai nemerit, inaugura cronica

sentä, supt semnul desbatem problemele vii
de actualitate ale spiritului in discutie dintre
cele mai sumbre mai triste aspecte ale miscärii ideilor
tiul culturii noastre, - anume aspectul al pseudo-culturii.
am crezut sä insistam, dintru chiar, asupra
laturi negative a complexului de preocupäri ce vor constitui,
pe obiectul cronicii de fatä, aceasta se datoreste
vingerii cum, din se aspectul la
care ne raportäm pe care, randurile de mai jos, vom
menajamente, indicarn, prin atitudine
negativä, criteriile positive ale culturii adevärate.
am crezut mai util mai oportun a demasca pro-
cecleele celei mai periculoase categorii de scoboritori ai nivelului
vietiinoastre spirituale, am numit culturalii",
care a cuprins celelalte planuri de manifestare
ritmul ordonator al dreptelor valori
ritmul

ierarhii, - nu trebuie
-
nu aceiasi simpatie resurse regeneratoare,
partimentele de strádanie culturalä.

www.dacoromanica.ro
 CUGET

tirn : in sensul vietii noastre culturale, se

cele mai nobile mai stäruitoare eforturi: oameni simtul
räspunderii morale o pregätire,
de mari intiative luminarea, prin
carte, conferintä, a sufletului, o tenace.
Cine ar putea, dincolo de aceste de bine
intentionate sustinute strädanii, ba chiar impotriva
tretese, stingheritoare pentru bunul mers al lucrurilor,
toti nechematii, propriile interese meschine?
Un numär de ratati, de agramati, de oameni cari au
toate profesiunile, pentru a dovedi, treptat, lumii, cá de
niciuna nu buni, au pätruns, ca bärägan, in dome
culturii. N'au lost vrednici, ca profesori,
fletul candid al unui copil unei idei sau
unui sentiment ales; n'au lost stare poarte, ca medici, cu
dexteritate bisturiul sau gres, o diagnosä; inca
pabili intretinä, la un nivel de rentabilitate o intre
prindere comerciald, cuvânt: verificati ca patente
definitive in profesiunile incercate, acesti devin,
de inzestrati vaste spirituale, pentru a conduce,
directie sau alta, dar a conduce spre o activitate
culturald. «culturalii»".

Valoarea unui popor este prin participarea unei intregi

de factori la orhestratia vietii lui. Dintre esentiali
armonia spiritualä a unui neam, este, -
cari
mai putea-o
de creatie spiritualä,
- acela al culturii,
din adâncile reservorii
al potentelor
däruirilor
specif ice.
Dar, deosebit de acest plan al culturii, planul pläsmuirilor
tistice, care o natiune se deosebim in cuprinsul
conceptului de care ne ocupäm un domeniu. Este acela al
unei culturi asa-zise: militantä. Cu alte cuvinte, spirituale,
dobandite prin talentul oamenilor inzestrati, se cer a
fi räspandite. Oameni bine cu intuitia carate
artistice literare de la inältimea unei frumoase conceptii
morale, se fronturile care dea asaltul
oriecdrii resistente, opacitäti, pentru a statornici,
pe mai domenii, fosforescenta ideilor sentimentelor
din cärtile pe care le duc cu ei, sau din conferintile pe care le
sau, din acele publicatiiperiodice,
mite prin priceputi.
Astfel se cuvine a se faptele cuprinderea uriei
culturi organisate pe riguroase criterii de autenticitate a valorilor,
se afirmá drepturile la universalitate ale unei vieti spi-
rituale, armonios inchegate.
numai astfel, printeo circulatie a
artistice, dintr'un strat al unui se sparg

www.dacoromanica.ro
 511

zurile obscurantismului i se conOinta unui nivel de viat,

pe de pe de echilibratä intreaga ei structurä.

Sporirea culturalilor" cuprinsul manifestärilor spirituale ale

unei naliuni, am cu inmultirea, pe intinderea unei fru-
moase scumpe a moliilor, ce se
intretesute urzeala.
Conferentiar", prosator", director de revistä", - al
mai ales aceasta -, numai dintre aspectele supt care,
hi chip exasperant de lrecvent, il pe cultural".
ceia ce este mai periculos toate aceste manifestäri ale
culturalului" este inapt de a intui o a spiritului, el
detracand, valorile: el ajunge, cel mai ordinar
cabotin materie de idei i sentimente. totul s'ar limita
la aceasta, n'am avea motiv ne ; când
este tiut el, culturalul", ambitioneaza un
agent de difusare a ni sama asupra pericolului ce
fireOle ale vietii spirituale.
Culturalii" aceqtia cum spuneam, ca moliile, in viata
noastrá artisticä i literarä. ceia ce este mai inexplicabil, e
oamenii de la
este greu a resista mai i mai
abile insinuatiuni ale culturalului", care are supt tipar o carte",
sau scoate o revistä" care, pentru aceste argumente,
solicitd, anticipat, pretul volumului ori abonamentul pentru revista
ce nu va apárea, liti siguri, niciodatä, dar a categoria
acestui trist i periculos specimen al vietii culturale inseamna,
a promova de disolutie al
valori.
Se impune, de aceia, organisarea unei adevdrate ofensive im-
potriva culturalilor". Arma de : demascarea.

esseistul", care, pentru a epata, impresia

unor adânci elaboräri spirituale, scrie cele mai indescifrabile
elucubratii, pe la poetul", care, pentru a-i ascunde ste-
rilitatea resurse creatoare, silabe pitiatism (?)
uluitor, trecând, apoi, pe la conferentiarul" care mucuri
de culese din nemärturisite, i directorul"
revistei ce va apare", demascarea trebuie
Grädinile culturii trebuiesc de invasia omizilor, cul-
turalii".

Desorientare...
Acei4 Front din Brwv, pune alâturi lucruri
totul lipsite de sens versuri in adevär bune.
din prima categorie :

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Noaptea
Stau de Dumnezeu
Pe inältimile visului mieu
focuri a prirnejdie pustiu.
pe pustii I
Din a cloua categorie, d. Victor :

De m'oiu 'n magice

Cu sträzile 'mbracate in fulguiri de
intreba-voiu e dragostea-mi de ieri,
nimeni nu va putea spunk
tu n'ai aevea cum te-am visat:
Un ram de piersic care supt se 'ndoaie
Ai de sigur numai, in curat,
ratácitoare ploaie.
vine acuma un chinuit de :

De ce uit inapoi, ca un de pripas

nu recunosc, in ?

Dar e natural I

Vecinul,- nu copilulu,- e escelentul traducitor din poetii

bulgari, oameni ca d-ta ca mine, d. Liuben Dumitru, care
aduce pe Emanuil P. Dimitrov :
TINTIRIM DE TARA.
Ziva e : soare. Cineva prin se 'nchiná.
Holde-ai cresc, ca spicele 'n
bisericuta 'n create.
in un un
Aci somnul un
Timpu-gi trece 'ntr'una firul pe mosor...
respieä ogoare 'n curat...
zboar'un flutur sulletu-ti plecat»..
Apoi pe Dimitrie Penteleev :
SIMPLU.
Fata albastri
E mai tristá ca
nu va intâlni,
Cu ochii ei
Va 'n azurii...
'ngenunchlud prin tainiti se
Se va ruga In pentru mine
- Doamne, Tu
fata
In mica,
Va impleti un fir pe degetele-i albe, ca de
ca o vräjitoare 'ncerca-va descante:
iubesc, nu-I lubesc oare ?....
Vedeti, voi cei cari stati la taifas cu Dumnezeul lui Arghezi
vá Intrebati de ce nu recunoasteti copilul vecinului",
Bulgarii oameni pe de poeti.
N. lorga.
www.dacoromanica.ro
 PRIETENILOR
voiu muri 'ntr'o noapte solitard
Cu cer
Din lemn de plop sd-mi un sicriu,
Mai alb ca spuma norilor de yard.
Cd 'n cenusa
De sub pururi viu
$i-aprins dor, frunzisul stráveziu
Ce m'a fiecare

si-apoi noian de stele,

'n peste larguri
cdile-i

Eu voiu dormi pierdut in lumi rebele,

$i 'n veci de veacuri asculta-voiu
Acestui mag al albastre.
G. Tutoveanu.

SUCEAVA, REVEDERE...
Urcat-am culmea Ea,
Pe-o zi de rece,
Cu de
Nu Doamne, Ea
Un de se
De pe
brazil din suliti
Precum Ei
Norodul pe sus
Rupea din gandurile
in fintirim, supt lespezi grele,
Din ce-au dus...

Pustiul, ce-a mai

'n iddvane..
Trecutul adormit strane
Ce mai fi trezit ?...
Decembre 1938. Adelina 1.

www.dacoromanica.ro
 CLAR

Cum opere mari ale

literaturii maghiare
romanul lui Jokai, de aur Ardeal, apare
mitos, cojoc, un nobil ungur
pe ungureste, mera
Satul apare case de
stresine iesite gard joase, de Le pleci".
un
arc de triumf de o dc-asupra
o inscriptie de la Traian. Pe capitelul unci
coloane corintice satului.
Valahii fac dinteun templu rotund profa-
ascutit zugraveli
grozave..., icoane informe de sfinti monstruoasa
fantasie a mesterilor tárani i-a mantii rosii
pinteni. multele icoane care
minuni, nu lipsia nici acea care
tisa Moartea, ea un rege, un ccrsitor un
preot. printre chipurile de sfinti se gasiau icoane
care erau draci limba de
Acolo, se pe

icoane pe fond de argint

cununi un ofiter ungur cercetare pe
ei vrajitori. Preotul declará
fusese unul la pe trup pete de ficat care nu-I
dureau nici arse fierul rosu; dus la sobor"
n'a trecut proba apei a fost ars". La intrebarea
vräjitoare, strigoi, de ce altora copiii, fac
noduri matele oamenilor, tree prin
laptele clocesc de ori iarba fiarelor,
ori se o de glasuri dau
mai ales Jude le
a fost Daicuta, cu ochii rosii, care
aducea femeile au aruncat-o
ban. ameninta iea apa, au
i-au strapuns un par, pecelluind-o
cu o lespede. Dar, vine prin ea seceta. S'a
ploaia numai ei acolo.

www.dacoromanica.ro
 NOUL SAMANATOR"

Dar la despre tabac se tkgäduieste.

vinovatul va fi dus prin târg prin nas. Se arati
nu haine scumpe, calpac de
cizme de trasi la rkspundere
de ce n'au execulat ordinul de a aduce capete de
Pentru au de sete.
Locotenentul e cumpärat ca peste aceasta,
El mai departe: Ce dobitoace tre-
cut? Tatar! cap de câne. nu, de li se
spune cá .prin Comoara lui Decebal.
Ce e dânsa? Doar o Sange Moarte"(!),
care cutreierá
aduce mama Ea porecla: i-au dat-o
pentru fiul e singur nu tie de nimeni.
N'a sä pe frumoasa saisprezece
cusute de dânsa. Nu i-a primit nici .buchete
nici nici cântecul. Ea a de dor.
chiar casei, Arminden", care
ar fi un fel de impodobitä. Are pe cap
un ban mânä. ei, aláturi, e mort-beat.
Lângä ea stä Sânge Moarte. El declará a vázut
pantera... anume Gregyina Drakuluy". Popa
sperie atunci se uitá la icoane; apoi pe ofiter,
pe Sf. Arhanghelii" nu acolo,
sau iea icoana Sfántului Mihail. Cere opinci ca
Apoi nu Turc. Cu Sange
merg panterá.
Cu greu se ajunge acolo, descriindu-se, cu talent,
rile. Se atinge poarta de fier a care tine de
pantera. Azraela, foasta a lui Korsar-
Sange Moarte" o pantera sfâsie
ordinul ei.
pe e vorba tot domni mari unguri
Dar o descriere a Albei (i se pare cá
episcopalä, lângä Hunyadi e fiul Ladis
lau): acolo se pe la 1690 o diet. Azraela nu a
lipsi la acesti
N.

www.dacoromanica.ro
516 GET

De pe vremea Moldovenii nu aveau conceptia lucrului

public, ni-au rimas bisericile din orase, in care crestinii
ascultau glasul lui Dumnezeu.
n'ar fi fost boierii ca si clideasci aceste locuri publice,
poate am fi totii nite
In nostru ni-a rimas, din vremurile
biserici, un spital, cu
De cite ori treceam pe albi, cu para-
clisului in mi purta spre oamenii aceia, multi
de carte, pretentie de a fi civilisati", dar cu
multi in suflet, cu de bine cu multi dir-
nicie pentru alinarea suferintilor celor nevoiasi.
pretentii de civilisat putea si fericitul intru
menire protopopul If timie, care, in copilärie, se juca, impreuni cu
copii de sama lui, pe prundisurile Moldovei, in satul
din modest preot de sat a ajuns credincios al boierului
Ciurea de la coboritor din Domnii vestiti ai a
se la Alexandru-cel-Bun s'a im-
bogitit s'a pus in rind cu boierimea din protopopul nu
a ficut ca nu uitat pe ai lui, pe umili suferinzi, ci
pentru a jertfit averea agonisitä in scurgerea ani,
a pus temelia spitalului, cind a venit vremea dea sufletul,
a testament, pentru totdeauna, - cum credea, bietul
protopop, - ceia ce vremelniceste, in vietii.
de fapta b a protopopului mai multi
din nostru diruit spitalului, toti, cu
de moarte, au lisat ca pe si se slujbi in pa-
raclisul impodobit cu icoane frumoase inzestrat cu scumpe.
s'a urmat zecimi de ani de cite ori treceam
pe zidirea albi, cu turnul paraclisului in
amintirea protopopului a boierimii, cari jertfit
verile pentru ca acei umili si-si in acest spital. $i,
de cite ori ascuitam glasul clopotului din turnul paraclisului, imi
inchipuiam citi in sufletele boinavilor, a cirora
ultimi a rimas numai la Cel-de-sus, care se
purtat de undele clopotelor din
raclisului.
Astizi, trec pe supt ferestrele spitalului nostru, alte
mi Spitalul nostru este acuma in sarcina Statului. Tesi
tamentele boierilor au putere.
S'au schimbiri la spital.
curate, luminate, personalul e distins,
hrana bolnavilor excelenti, material sanitar din Din
acest de vedere, donatorii n'ar avea niciun drept si se tin-
guie ci s'a cilcat vointa exprimatä in testamente. Principiile de
drept trebuie si evolueze ele cu nevoile vremurilor.
duc si vid paraclisul. In coridorului este

www.dacoromanica.ro
NOUL 517

pe care, in copilärie, o deschideam cu in dreptul

cäreia opresc,
Mintea mea s'a tulburat ? Am halucinatii ?
paraclisului nu catapeteasma nu vád icoa-
nele inaintea candele, nu vád sfintii
nu paraclisului, váruit acuma, de
lemn pe care toläniti femei copii spatele spre
sfânta vorbesc, cu glas tare, unii fumeazá scuipä...
e in salá de asteptare pentru bolnavi,
Catapeteasma, icoanele, candelele, stranele au fost izgonite din
biserica, peste chipurile sfintite de un Mitropolit,
au intins un strat de var ca sä desinfecteze Domnului.
Visez eu oare ?
uit in juru-mi, dau teafär la minte,
ceia ce vád este realitate.
Intru...
Lumina de pe fereasträ se räsfrânge pe bolti, zgomotul
silor miei pe dalele de ca odinioarä, când ecoul
se cu glasul dascalului pe care aud :

mara ta, Mântuitorule, o impodobitá"...

Respect datinile mostenite de la párinti, dar supt boltile acestea,
care vreme de sfinte, in acestci
sfinte mese, profanatá cu atäta neindurare, prinde o
Nu pot mai stau in sala aceasta, in care
auzi soptindu-se nu pot suferi albeata páretilor, din
care sfintii, clatinându-si, cu jale, capetele albe....
De atunci, trec pe supt zidurile spitalnlui nostru, afund
cu in vremea pe cänd spurcatul Baiezid fäurise visul :
in pristolul de la Roma dea calului zic eu :
esti, Tu, Doamne !".... de Artur Gorovei.

de-atunci, abia mi-aduc

Privirea de
chipul abia-mi 'n
Din negura de gdnduri zbuciumate.
priviri senine,
lzvor de duiosie
iar, ca, tine
S'aprind lumina la altare.
copil ca
Si, ca atunci, o rug spune,
o trimet noaptea
mai
Din cele cdte-au
Un suflet
Botosani, 1937. C.

www.dacoromanica.ro
518 ET CLAR

Pärintele
d-lui Constantinescu-Pelabaia.

care zarea. Vremurile

tras de un s'au isprävit autobusele
jerpelite calätorii.
Lume se pretutindeni. De la biata femeie descultä
la cocoana, tot descultä, dar sandale moderne
de un roman Marturisesc, totdeauna m'a
sä pretentia de literaturä tren sau autobus. Este
oare putintä nobila a cetitului, care cere reculegere
intimitate, mijlocul freamätului lumii a potopului
de nävälitor prin geamurile niciodatä bine ? Unele
tinere poate, cetesc in adevär, altele poate tin mult a fi väzute
o carte mai cu una frantuzeasa.
ladul de pe cu hardughia väpsitä
tot aceia$i coloare. Oamenii spun de
din un biet pironit mijlocul
bratul, ma$ina se opre$te primeascä, pornind-o
destul de suparare.
Pe margenea drumului, copaci nu mai verzi.
lipicios acopere zbuciumul lui
de ori frufa$ele automobile asculite
la capät umflate la spate.
Nimic nu ochii, cu toate nu departe trebuie se
muntii. sat mai instárit, cu lume mai
Case ingrijite, florile livezi
La o de gherghine
ceva tineret strâns fete gata de
nu tocmai in dreptul portii, fata se sprinted, petrecuta de
voia a celorlalti. o insignä studenteascä la haina de
cälätorie a tinerei ce se cuminte, colt liber,
de valisa o ce se poate, cu
Mi-a venit minte vedenia grädinii patriarhale, o masä
supt nue, clo$te cu pui mereu in ciugulitului, iar, la
fata cu capul plecat peste paginile unor
visurile tineretii pentru primejdia examenelor.
oameni slädnogi o salutará.
- Cine-i, ?, aud in dosul mieu pe un ins cälätorind cu
toporul sfredelul
- N'o mai cuno$ti? Nepoata popei Gavrila$. fiecare an vine
de vre-o lunä de zile la Cre$te dânsa: acuma
la
N'are copii pärintele deslu$iiu din vorba celor doi
cari se din pachetul de mahorcä. Un bäiat bun i-a dat
Dumnezeu, nu s'a lase. L-a luat cu
ceruri. sä--$i ia patalamaua de inginer. ce
un inginer atunci, acurn treizeci omul.

www.dacoromanica.ro
NOUL 519

- L-a furat o a Bistritii, nu s'a mai departe,

gäsit suflare. Un an mai muri preoteasa,
de suparare. De atunci parintele n'a mai cu piciorul
pe malurile râului ce i-a räpit feciorul. Nu s'a dus nici i-a
murit o vuietul apei celei blestemate ? Tot
curgea spumegand atunci.
ziva ceia de varä, chipes, in uniforma
de poduri voi se la
sat pe Bistrita, l-au rugat, parintele preoteasa,
mai abia venise. S'o duce el poimâne... Dar
moartea pe Cum nu se acolo
unde mai Zamfirita ? Toader Oanea, negustor
bogat de astepta numai termine cartea, ca sä-i
fata un munte acoperit de codri.
Sáracul glasul stins al unui
o de la semnul modestei sale
slujbe pe la Cuin palme, padurarul asculta po-
vestea nenorociri care a potopit casa sufletul
párintelui. Asupra vorbitorului se indreptau privirile urechile
drumetilor dinteo parte a masinii.
Cetesc pe chipurile supte emotia, dar nu toate vorbele
ajungeau la mine. schimb locul, apropiindu-mä de po-
vestitor, asa, la
- Vorbeste singur astázi pärintele, spune
atunci : De ce teai dus de in ziva aceia, dragul tatei ?
nu plecai, nu te dragul
Oamenii din cap.
Säracul ce bun e pärintele", oftä o
strâns barizul presárat de rosii.
Nepoata parintelui privia câmpul, din in
cercetand ceasornicul micut de la
de a doi ochi mari Fata se uita pe geam,
iar micul grup autobus continua chinul vietii
preotului la La mânä observ un de aur cu
diamante, o bijuterie veche de familie. un
nu fie oare a preotesei moarte un an sau poate
chiar a lui ?
de multämire sufletul, ca o adiere de
teiu parfumat dogorealä de zi apásatoare.
Peste clipe casa pärintelui se va lumina ;
tristi, de pe cari privesc gol tristele fotografii de de mult, va
yiala toate promisiunile ei.
- Se záreste casa preotului", aud pe cineva Unul
din grup se apropie de bagajele in scortoase
de grea.
- Säru' clue eu lucrurile; parintele trebuie fie
träsurica".
Casa se vedea, departe de Sigur acolo
mergea vre-un drumeag. de la depärtare, dar tot se putea

www.dacoromanica.ro
520 CUGET CLAR

gâci tihnita poesie a gospodäriilor de odinioarä, la umbra

gatelor umbrare. Vitrajul de sticlä trimetea sclipirile
sale, i-ar pläcea viseze cineva pe acolo, tolänit

-In drum,
venerabilele jilturi
colt la Nica, domnule
doarasul tras doi dolofani, pärintele
astepta. Când se namila cu
anteriul cailor. Gestul mi a duios,
Bätrânul, putintel la trup, sprijinincl un chip de
aceiasi cu margenile peste frunte
väd ochii. ce särise autobus, studenta se gäsi
la pieptul preotului. Am cum apoi
chipul de ideal din copilärie se ca vis
luminos, de a fetei.
Mai stäm câteva minute. Docarul pe drumul
spre casa cu vitraj un mänunchiu de Era o liniste
atât de ca clipele sala de concert
läntuirea vocilor de strune alärnuri bagheta maestrului.
Curând nu se mai un norisor de care se pierdea
pe drum. Apoi lumina 'casa párintelui, lumina
de zgarcenia
Dupá vre-o alte ceasuri de se iveste,
aducând pe luciul ei piscurilor de munte. Codrii
de-a lungul brazilor, ce-o simti plutind
väzduh dincolo de cusca zgomotoasä motor. tovaräsi
d- drum se coborâserä de mult, ajungând care la
cäcioasele Toti povestitorii s'au dat jos la o cotiturä,
aproape de coltul unde asteptase pärintele. Un
pentru mine necunoscut : numele satului Zarnfiritei acolo
unde se sfârsirá näzuintile tânärului Altceva mai
gândmile mele au tot drumul : ce s'a fäcut
Zamfirita? Un demon tainic la ureche l-a
uitat de mult, alte rosturi lumea care nu-i, de
decât o impärätie a dragostei iubirii.
Bistrita continuä calea, când neastampäratä, de
mântare, ca o zi de târzie. Câte o
trece sprintenä elegantä, primind plin lumina
soarelui de cuptor peste aurul trunchiurilor moarte. Uncle sä
fi feciorul pärintelui Cum este oare la fatá
crâmpeiul al Bistritei?
G.

Principala prerogativä a omului de geniu e mai bine

altul asculte ce murmurá in el lui urmasii lui.

A predica morala a o intemeia e greu.

(Schopenhauer)

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÄTOR" 521

PEARL BUCK
Scriitoarea americana, laureati a premiului Nobel din anul
aces,ta, introduce in lumea cunoscutä a
carte de mare eruditie n'ar putea scadi sau inláture
loarea acestor pagini de feminine. a:uma nimeni
n'a sa ni cu atáta chi-
nes, felul de a de a credintile superstitiile,
de muncá de rigaz, viata de wate zilele. Cadrul naturii
e cu toata splendoarea, cum peisagiul desolant
al secetei al de portrete e de lung:
femei copii, negustori privilegiati. Peste
tot, istet, muncitor gospodar. fresci
cu toate posibile.
China cea din paginile Pearl Buck. Viata
de astizi in tot amalgamul ei. China de ieri, opriti desvoltare,
de traditii superstitii milenare, basate pe clan
cultul Apar toate intre generatii, dintre
care una e trecutului, iar luptá pentru viitor,
cu transformärile lui.
Ceia ce di o deosebitá valoare scrierilor d-nei Pearl Buck, ceia
ce ridici opera ei la adeváratelor documente umane este
cunoasterea a chinese. Americana de origine,
adusi in China la de patru luni, scriitoarea a acolo
timp de vre-o treizeci de de o dádacá ea
limba i a fost limbi materni. Scriitoarea
nu numai vorbeste scrie chinesa, dar
Fati a unui misionar protestant, tárziu sotie a unui misionar,
ea a aceaslá Crescutá in Chi-
nesilor, inteun contact zilnic cu ei, ea a cunoscut viata supt
aspectele. de ei, orn superior, devotat
limitat misiunii sale apostol, ea a si
China acolo, si avut cindva ati-
tudinea de superioritate a Occidentalilor fatá de popoarele
Gratie ei, era a bur-
ghesul ui.
Opera scriltoarei americane este intregime de un
uman. a se
prinde de peste tot, la ca simpatia, dragostea echitatea
de oameni.
Tot ce a scris ea s'ar putea in grupe:
ar intra scrieri ca: Ingerul luptitor" Exilata", care ni pre-
sintá pe ei felul in care mtsionarismul croieste drumul
in China Intr'alta ar fi Ogarul" care ni se
viata chines, ultima Vânt de Risirit"
Vint de Apus". cea nevasti a lui Yuan" se
ciocnirea intre generatii.

www.dacoromanica.ro
522 CUGET

Ingerul este misionarul bâtrân, pentru care nu

decát Dumnezeu datoriile el. De o energie uimitoare,
indreptati pentru salvarea sufletelor galbene, petrecut el ce
mai mare parte a sale in satele lui
Carie, s'a mutat ea de voie in China,
de idealul inalt al misionarismului. El e rigid, inchis sine,
departe de de tot ce nu este religie Dum-
nezeu, sacre ; - ea, vioaie, de ochii
mereu la semenii ei pe la suferintile cas de
nenorocire, el numai una, - - ea, este energia
intruchipatá in mijloacelor practice reale. Amândoi
au fiecare menirea El nu s'a gândit
la suflet, ea in primul la corp la alinarea lui.

-
Pentru el, viata a trecut
lui decât
numai cu Dumnezeu,
femei rare ori au represintat
Pe când
in ochii
Carie simturile erau reale, viata
aproape numai din carne - Dumnezeu, unde
se El, cine era ? - ea nu niciodatä
ci trebuia sä in ajutor cari erau aproape de dânsa
aveau nevoie de sprijinul : copiii, veciniii, servitorii
Acesti soti, de deosebiti, totusi prin idealul comun,
au se apropie de sufletul chines,
iubeascá. Aceste sentimente le-au insuflat copiilor
scriitoarea China este un aliaj de
mare, din contraziceri, unde tot ce poate
fi mai frumos in conceput de omului, este
amestecat cu tot ce pe
Aceastä de fricá
de zeii ni-o aratá d-na Pearl Buck in
Ogorul" Ele ni viata de acolo.
Se poate spune cá in aceste romane are glorificarea
femeii devotatä, credincioasä sotului copiilor.
Ogorul" tata e la : numai muncá grijá pentru ai
pe in sotul, de dorul unei vieti usoare
nevasta copiii in voia soartei.
In Ogorul" pe prima linie este el a
Ceia ce ne atrage ne apropie, este avem fatá
ca la noi, frate cu un credincios rnuncitor
al câmpului.
Wang-Lung, lucra cu
sa nevastá. Lucrind altul, pe ceasurile
se insirau uncle altele, Wang-Lung se simtia de legat
de ea, munca i se o Nu se trezise in el nici-
un sentiment simtia numai potrivirea a
care intorceau spre lumina soarelui, acela
care li corpul din care erau casa zeii bor.
Gras negru se in moi supt
loviturile de Une ori peste o bucatá de
sau de lemn putred. Nu avea nicio Pe vremuri

www.dacoromanica.ro
NOUL 523

de bárbati ingropate acolo, apoi se ruinasera

se prefácuserd din in se va preface casa
in casa trupurile Copiii copiii
lot vor pe urmau muti munceasci
de-a valma rodul
lar, cânci lui Wang-Lung primul copil, - munca
o semnificatie Ei lucrau pentru copilul care va
prelungi firul vietii dupá moarte, iar copilul sta pe
invelit veche femeia,
lucrul, se aseza pe Soarele toamnei
cu razele calde pe copil,
erau tot de negri ca arat, ei niste
chipuri din Praful acoperia
femeii trupul negricios al copilului".
vor trece ani Wang Lung va fi incercat de
de foamete apoi din de care la urmä il va
indeparta de la ogorul lui scump, viata pläcerilor luxul vor
coplesi. Lovit de moartea sotiei, el se va trezi din
care ogorul va fi acela care il va vindeca. La vederea
ogoarelor ce sträluciau in bátaia soarelui auzi o voace
láuntrica, o mai tare dragostea care-i trecea dorul de
Ea voace in viata lui. smulse
haina de pe trup, scoase ghetele de ciorapii
albi pantalonii la genunchi. astfel in pragul
usii, de putere dornic de scoase un chiot care
-
peste :
este sapa uncle este plugul, uncle e
negru bun il
de
pe Wang de boala inimii.
?

Seara, se simti pentru

: se simti liber."
viata lui Wang era de acest supt
un curmal alese locul pentru morminte, - nu-i : ..
toate cá era bun de fusese viata una cu
trebuia sá fie dupá moarte".
lui Wang la iar el, incunjurat
de copii, de nepoti de respectul vecinilor, nu mai putu
ogorul, - copiii in dosul socotiau argintii
ce sperau din ogoarelor. Munca de li
deveni Orasul li alte indeletniciri. Copiii
nu mai erau
In volumele Vánt de de Apus
a lui Yaun", in alt lume. Aici la
a cari clatine traditiile milenare ale strá-
In primul volum conflictul e intre fiul care a
obiceiurile pámântului, de sotie o Americana.
nu pot se elibereze de jugul traditiei al prejudecatii. Mama
báiatului mort insurat cu o la
este desmostenit alungat.
Al doilea volum titlul unei admirabile nuvele. Ciocnirea
se produce intre Yaun, - omul de formatie occidentalä -,

www.dacoromanica.ro
524 CUGET CLAR

lui la nivelul culturii celei vechi. Lipsa

educatie nuadmirabilele ei de
sotie Pentru sotul ei insä, din prima lui
nevasta nu este deck o slujnica, Femeia a deveni
egala lui. copiii la Acolo printre
departe de copiii ei necesitatea
valoarea studiilor, ea nu poate durerea dorul
copiilor.
se convinge nu e pentru studii,
e gata de sacrificiu : admite intrarea unei a doua sotii in
sotul iea copiii s'o alunge din Ultima
ea o pune in copiii ei. Dar copiii nu vor piece
la :

Yaun se de copiii sai, :

- Tie ti-ar mergi cu mine in capitala cea ; nu-i

?
Copilul de bucurie striga fermecat : Voiu merge cu
! Voiu merge cu vaporul !..."
fetita, cu träsaturile grave ingrijorate, intrebi pe
- Voiu merge ?
- De sigur, Yaun din
Fetita rosie, de s'a intors mama :

- Atunci mi voiu duce la ; am vrut si fiu acolo totdeauna.

Copiii, ocupati cu n'au observat ce face marna.
care se in calea sotului, in calea copiilor ei,
intr'o introduse capul
in nodul unui de
In o serie de nuvele cu subiecte din
volutie, foarnete, inundatii.
Una dintre ele este impresionanta infricosatoare.
Apele au inundat toate ogoarele toate casele. Cine a s'a
retras pe locurile ridicate. in asteptarea retragerii
apelor se sting de foame. Tatii ca asigure pentru
zile mai multe si-si Mamele se lupti eroic
zadarnic.
In zorile zile cenusii, mania se trezeste de-odatä. Este
chiar de a-si veni in fire, simte a
dormit. ei cauti copiii pe dibuite : celelalte
Ea se indreapta citre sotul ei, se de el, urli :
- Unde micutele mele ?
El ghemuit pe cu fruntea de genunchii
ridicati nu-i räspunde.
iese din fire ca o de umeri
-
pe sotul ei
mama
Strigatele ei trezesc
:

mama
lurnea in acest nenorocit. Nu
se nicio voace. Fiecare despre ce-i vorba. pro-
test peste tot, Femeia scoate groaznice voace

www.dacoromanica.ro
 525

-0 niciodatä n'ar
nu-si iubesc copiii, o pot face;
ficut
e
ceva; numai tatii, cari
de acea
ce li-o dau.
Numai atunci omul intunecat se rispunda.
fruntea de la genunchilor, se la femeie in
semi intunerecul zice dinti :
crezi tu ci eu nu le-am ?
El di din cap peste abia mai poate spune : Ele nu
vor mai suferi de foame".
Apoi brusc incepe zgomot, in fata acestei
figuri contractate, mama se potoleste".
Povestirea d-nei Pearl Buck este simpli, naturalä, sobri. Se simte
viata in dosul paginilor. Cu mijloace simple
obisnuite, prin care sinceritatea omenia, scriitoarca
dea nenumarate portrete, trase ferm ;o tumultuoasä,
extrem de variati din paginile ei.
Valeria Costichel.

LUNT RILE FURATE ALE

Din departe, pe largul Ocean,

Oremea cdnd natura
copilä o porneste
e apele imense de liman.

Ce vor, spuie n'ar putea,

Dar din sufletul vine
De a ce este sträine
Pe care niciodatd nu le vor cerceta.

piere fragedul brat,

Un val cale le le
'nghite,
mor pierdute 'n de
räscolite,
se cu nesat.

Nu are acelasi
Un de ce fie 'n veci ne
prinde
Din Marea ce 'n se'ntinde,-
nu ni-i s'ajungem la
ce-am ales.
N.

www.dacoromanica.ro
526 CUGET

MAX DÜRER
de Anastasius

Pe din Augsburg arnestec e zor.

Sus, demnitari se jos, popor;
jos, se e 'n
Ce nume sus ti zicem noi.
Max t pe privire 'n ;

-
Un

Turnul Babel? Ce
modest, frá
oare
Max, surprins,
prins?
- Umil cer.
-Cu drag
- Inc'odat
Ca, strdlucit,
sper.

- In amurg acuma
lar regele stringe
Vrei peisaqiul,
miscat:
s'a
soarelui apus.
Nu e amice?

-- La
lea
si la mi-e
i
prea-mdrite,
vopsea.

Cd 'n cenusia pe care ai

desemneazd nas, gur'
- 0 ho!, acuma nasalsi-adesea
Dar regele in
Cum din
'n

Coloare pe coloare se-asterne

se
Un zimbet pe buze, se-ascund
Chiar de pe ce o
asa e omul: o veche e.
Durerea 'nlr'o 'n ce
La bucuria 'mbujorat ;
La casa o de 'mpdrat...
Cu bine, Albrecht; da, te numesc
Eu rege dar ai regesc;
Un de aur sceptru-mi,
E pdnz'
Colorlle, legiune, supusii
Mai devotafi, de sigur, decdt supusii
este pe care o servim,
lar nemurirea la o
vorba de 1, duce al Bavariel, 1493-1519 tr.).
' Albrecht Dürer.

www.dacoromanica.ro
NOUL 527

când am crede cá este

Ce noapte,noi am tot
judec camarad
nu prea drept
Cu La Niirnberg vii,
Salut pe poesil;
Daca mai scrie.un antec, s
auzi de-un regepeste-al hotar".
gri monarhul, ctre artist privind,
Tot ochil ochil lui
se privi pe sine, 'mpodobit,
ca unul mai pe pornit.
trad. de I. Const. Dekbaia.

CRONICA
de control de cinste profesionali.
In Tribuna" din Cluj, d. Eugen Ciuca desväluie lipsa de
riositate lipsa de control cu care se alcituiesc asa-zisele expositii
colective ale pictorilor bucuresteni". Multe din expuse
care gäsesc amatori la un public ce se inselat, simple
copii din albumuri
fotografii
D. Ciuca casul concret al unuia din pictorii exposanti
subscrie pänzele cu un nume românesc (adeväratul nume
altul). Un tablou al acestuia : 0 germanä", care se
in de la expositia pictorilor bucuresteni este o
simplá copie din albumul lui Karl Forster : BlUtenstanden und
Strducher der Neuzeit". Se pagina 257 a albumului de care
e vorba.

In Insemndri supt titlul Semnul vremii" :

Jurnal Literar, nr. 4, la ancheta intreprinsä acest ziar 2,
räspunde un cetitor :

Nu accept (limonadä dulce pentru

prostie de problemele
: Despre autori : Cesar Petrescu..., Teodorescu...,
nici nu discutäm.., : Henry Popp, Iasi.
Elevul acesta", scrie cronicarul lnsemndrilor lefene (P. Gr.
poate d. dr. Gr. P. Popa, directorul revistei), vorbeste despre su-
prostie", atribuind aceste lui Brätescu-Voinesti !

I Poet german veacul at X VI-lea, Ciubotarul« (a fost clubotar

In t 1576 (n. tr.).
Supt conducerea d-lui G. Cglinescu - N. R.

www.dacoromanica.ro
528 CUGET

Chiar de ar fi un geniu in miniaturä - care este

Popp cu dublu p" care, din cá autohtonismul, se
vede se numeste Henry cu y" in coadá, tot nu ar putea
da lectii unui Britescu-Voinesti.
copilului care, nu-si suficienta ignorantei
atunci se pune positie de judeator al marilor nostri
scriitori, este desgustätoare. Am inteles spuie mucosul" nu-i
place Cesar Petrescu Teodorescu ; treaba lui nu
telege sau nu pe unii autori. Dar sdi iea de despre..,
:

nici nu credem este semn de malformatie

telectualá, ostentativ incurajati de o publicitate.
Era scriefi, numai dar e detestabil
indemnul Criticati, nurnai criticati"
D. L. B.

scrisoarea fleacului acceptat de d. profesor de uni-

versitate :
Stimate director,
Cu privire la ancheta de d-voastri revista Jurnalul
literar",
1. Dintre autorii de azi prefer printre poeti pe Ion
Barbu, printre prosatori pe Camil Petrescu, Anton Holban, M.
Blecher, H. Papadat-Bengescu G. Calinescu.
prefer pe acestia de oare ce nu se subordoneazi unui asa-zis
,,autohtonism" de duziná in literatura un aier de
creatie occidentalä
2. Nu accept Brätescu-Voinesti dulce
pentru copii prostie de problemele artistice).
notiune cuprinde pe criticii respectivi.
Notd : Despre autori ca Radu Rosetti, Cesar Petrescu,
Teodoreanu, altii nici nu
3. De la o wept o posibilitate de
cea cotidiana.
Doresc o numai de criterii estetice,
care in obiectivism o unitate ideologica.
Revistele literare pot fi in gen N. R. F. sau
Nouvelles littéraires" (Jurnalul literar).
Primiti, rog, domnule director, cu asigurarea stimei
mele expresia admiratiei unui fervent ctitor al domniei voastre.
Henry Popp, elev
Indreptäri.
Cronica din 6 al revistei noastre (p. 95), intitulati Cum e
azi primivara" tipärindu-se amintim cá se
datoreste d-lui Paul I. Papadopol.
31, tot la p. : care nu se pot
ceti", tot de d-sa, s'a gresit advocätie", in de

www.dacoromanica.ro
 JALEA FURTUNII
luí Virgil Duiculescu.
vrajä...
Lunä
Stau de strajá
Patru plopi grädini"...
De-asupra suspin de
Pe frunzele putrede, lacrimi de noroi ;
ostenite 'n de poteci ;
Prin privirilor reci...

Din povestea de-atunci, a rámas

jalea furtunii glas,
fir de pe-ascunsele vdi...
Zddarnic tot tdi.
G. Tutoveanu.

SONETUL
Moldovei, tu, funerard,
'n vis,
Tu, de in tine s'a inchis
Durerea ca 'nteo
La lumii ursitele scris
Sd fecioard,
Cu sufletul ucis,
Din murmurul de basme ce vin
Doar luna, doar palidd, Diana,
rana,
Durerea 'n poesie desface,

de
Ti-aruncd peste o
Un de de taind de pace.
G. Ursu.

ill
www.dacoromanica.ro
530 CUGET

culturalä
Deosebit de interesantá e o 1863,
totul uitatá, Amicul familiei.
Aceasta nu pentru colaboratorilor,
pentru valoarea contributiilor, ci pentru
telor pentru ca, adaptändu-se
fi bine dânsa.
Cum se are vedere ales
cercul familiar, ca publicatia, din aceiasi vrerne,
pentru cetitorii de peste munti.
declaratia e redaclatá
viu sprinten: Amicul va un
simplu, n'enseignera pas, il causera;
el nu e e un facil (sic), ce nu voieste
a pe nimeni". Ca ortografie, principiul e ori-
de bun simt: Tn pentru modul scrie
ideile, el n'are pretentiuni nici de inovalor, nici de inven-
tator de sisteme este continuator. cum s'a
scris tipärit lirnba de la Basarab
mai nainte, la 1832, literele greco-române sau
bizantine, zise cirilice, o va scrie Amicul Fami-
prin literele pure romane: nu va face deck o ecvatie
literele bizantine pure romane". Se amintesc
Ardelenii cari au Intrebuintal alfabelul latin. De la lati-
nismul precedent s'a numai prin qu.
De la se ca evenimenle culturale
tea lui glorificat cuvinte mai
banale, discursul funebru al lui suplement,
apoi I. Câmpineanu Andrei Mur5sanu, ca aparitia
Istorii a de C. Cretulescu, a cárii
o arätam, nu de mull, la Academia Un
de vedere general face se semnaleze
foita Aurora a lui Vulcan lui E.
G. Grozescu. O nuvelä cu subieclul din Buda-
pesta, de redaclorul o femeie (p. 29 p. 170)
e vorba, C. D., Conslanta Dtinca (Schiau),
care apoi. Tot se dau din
de Invtat frances Stanislas Jullien,
presintat ca un amic maestru" de d-ra Dunca-5chiau
care, a fost, ca loan Lapedatu, la Paris. nu
nici moda Se semnaleaza aduce-
www.dacoromanica.ro
rea la Bucuresti a unui profesor de din Apus
pentru busturile de la Museul National ale eroilor ro-
pentru statui Cismegiu la osea, pome-
nindu-se artistul Coupon, pe cunoaste autoarea
(p. 16, nota 1).
Ea Elena o adresä a damelor
Transilvania" (p. 17).
Remarcabilá despre din Bucuresti
nurnai lrei abonati", meritata, elocventa a lui
lo (p. 28). Tot (pp. 51-2).
Nu se istorie, Tesaurul lui Papiu p. 54).
critica suprimrii de (pp. 54-5).
Ca se productie
inferioard, H. Grandea. apare Ardeleanul
Popfiu. N. N.", scrisoarea (pp.
135-7; cf. p. 203 , pare a fi Nicolae Nicoleanu,
Se amical al lui Hasden (p. 209).
Nu lipsesc relatii cu Bucovina, de unde se nuvela
Negru, a d-rei Dunca, Hutulului.
din Sibiiu (pp. 238-9). De foile ardelene se tine
totdeauna.
E curios o Convorbiri Lite-
rare" (pp.
Revista se pare a se fi oprit la anul
Cu acest asupra acestei fete din
Ardeal, cu cunost)nti, prin Apus,
ale crii nuvele-romane, Negru Elena
incercarea de a reda pe vremea ocu-
patiei rusesti din Crimeii, tot roman-
tismul sentimental la Eo
Dora d'Istria mult mai N lorga.

VANY NGANN-S
(poet din secolul al
In cupa cea de aur s'a sfdrslt,
sunetul clepsidrei n'ajung mai aud.
vântul care se
Se mine
Suflaea primäverii de ei ne
nu poate pe cel
lar luna, mersu-i
Trimete spre cerdacu-mi prin raze lunecoase
A' umbre
Trad. de N,
www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Märturisirea
de Al. Nanu
au ajuns la drurnul incununat tei
al miros de miere, se
piratia cosit, mi-a din rninte de
vederea mahalalei, viata injositä de lipsuri, prin care a trebuit
trec spre a - birul pe trebuie
spre a ajunge la drumului de
supt de tei mersul spre dealul minunat,
aburit de pe care doriam pentru
pe lui mai fusesem ani in urzind vis de iubire.
Rornantisrn? Tinerete...
In de la poalele dealului, roiu de
strälucitoare miresrnele spre cerul ametitor de senin, ca
o de de niste mistici,
de serbatoare. Tot se inchinau prin graiul for.
Am trecut printre aceste farmece, care sufletul
cu mai mult, te la iubirea acestei
vieti, cu de parcul fermeCat, biserica, in
doarrne de veci castelanul ce a aceste
basm. de e !

trecutul, cu farmecul iubirii lui, suiu

poteca din
Am suit ca atunci, iar, s'a
tunecoasa, m'a ametit lumina revársatd via ce se
pe Via era ingrijita nu se poate mai bine, ca
potecuta, dar, se lucratul viei, nu mai era nici
tipenie de pe acolo, nici chiar vre-un vezi cu ochii.
Am un pietros, cu cirese mai mari nucile,
am inceput din ele. Fireste ca care nu
e fructele din porn, nu ai act e al
de la picioarele mele imi ascunde cu aripa ei
orasul departat, poprelile lui de ochii miei
numai din vale, darnice menite
fiintilor lui, pe unde straluciau la soare, dintre ca niste
oglinzi de cristal, petece din Argesului.
simtiam desprins de alte de
pe care suisem
Dar mi-am amintit mai aveam de suit la loco!
de care legau dragi, am
la culmea de unde se deschide de pe
din Acolo m'am oprit, am simtit mai din
viata e un dar nepretuit. Era a codrilor
de mä simtiiu intre
ele, mic de neinchipuit, de Dar cerul, de nemäsurat
era de toate aceste de etern ! eu, in fata
acestora, ce mai m'asi fi in mea?
Nu! Nu!

www.dacoromanica.ro
NOUL 533

In locul acela eu nu m'am de nimic trecator, dar

mea de nu mi-am plecat-o. Fatalitatea de a peri
nu mi s'a un lucru nou, cum imi cunosteam
micimea trupului mieu de nernargenirea totului. Mi le
amintisem limpede cu mai nainte, privind, printre
ferestrele de jos ale bisericii din vale, mormantul.
de a naturii mai ales pentru
irni aducea o a peirii de
in in ei.
Priviam ceia ce era de-asupra mea dedesuptul mieu, intinsul
care vietuia a cu o nebuneasci bucurie Nu
era ; irni in increderea in
omului a luptitoare pentru Eram de
in idealului astfel domneste asupra
universului
Florica, lunie 1938.

IDEAL
pe vremuri, un eopil-minune...
sdnt copiii rare ori:
Cu 'n griji i fruntea 'n
Mergeai, de spre

E i precum se spune ;
mari au multi,
Dar de zori.

La luminilor solare,
Visionar cu sus,
o din

ars de nerabdare,
viteaz pe-acelai drum
soarele 'napoi

De-atunci, astral la spinare....

M. Vidrancea.

www.dacoromanica.ro
534 CUGET

Insemnäri
Un cald in mare justificat omagiu aduce revista
Gând olteneascá" de scriitori Constant, celor
cinci Lucia, Savin, Eugen, Paul lancu, cari au stäruit
pe ogorul atât de arid al scrisului, publicand numeroase volume
de versuri schite, nuvele, romane, studii cronici.
Credem se face o mare dintre
colaboratorii acestui vede in scriitorul destule resurse,
dar un... doctrinar. Persona), cred scrisul
Savin, care ar fi ajuns un mare umorist, aplaud
timidele insusiri de prosatori ale fratilor Paul, lancu,
am o bunä pärere despre eminenta cercetátoare
Lucia Burdun (care e departe de a fi o scriitoare), dar
refus cu indárátnicie sä alunec pe panta primejdioasä a versurilor
lui Eugeu Constant sau vád in d-sale despre cárti
niste critice obiective. bariere peste care nu se
poate trece, face (al nume nu importä), când
vede un doctrinar umil al condeiului, care crede
amäräciunea personalá poate deveni de poesie. faptul
e cu atât mai dureros, cu nationalistul care semneazá
articol se entusiasmeazä in fata ideologiei versificate a socialist-
anarhistului Constant.
*

In Gazeta lalomitenilor", care, destulá se sileste

adune mai mnit material pentru cunoasterea exactá a acestui
tinut, profesorul F. Buricescu publick de aproape un interesante
Amintiri din pentru intregirea neamului". Cunoastem
in d. Buricescu un profesor, autor didactic emerit, dublat de un
cercetätor zelos in domeniul abstractiei ; astäzi, bucurie,
descoperim ca scriitor. Ne impresioneazä, de
sinceritatea d-sale, cum grija de a pune In luminá documentul
t In felul acesta defileazá prin fata ochilor uimiti
oarneni fapte, scene realitäti, eroi lupte, apucäturi
atmosferei räzboiului E o contributie
de care va trebui sä se implinirea unor
lacune din noastre privitoare la acest eveniment eroic.
Amintirile d-lui Buricescu, luptätor, povestitor scriitor, au
ceva din strálucirea aurului in flacära De aceia
se impun.
*
.Buletinul aduce, cam aminte de
poetul Zaharia unul dintre represintantii cei mai autorisati
ai scrisului d'inainte de räzboiu. Poet de in
slujba idealului national, mai ales dramaturg inzestrat,d.Zaharia
a literatura unui popor fie, nu o
expresie a individualului, mai ales a colectivitätii, porneascá
din marele suflet al neamului tinteascá la ridicarea acestuia.
A lost un fanatic, un iluminat al Ardealului un

www.dacoromanica.ro
NOUL 535

creator de poesie unul dintre putinii scriitori pe cari,

putea spune i-am impune, tineretului de azi,
desorientat, indiferent neconvins.
publicatie de incontestabil merit este Izvora$ul", pe care,
de $aptesprezece ani, pricepere editeazä d-na
Olimpia sotul ei, preotul Oh. N. Dumitrescu, din Bistrita Mehedin-
tilor. Luptându-se tot de greutäti, revistä de musick
nationalä, teatru sätesc", supt obläduirea
Fundatiilor Regale, un pretios material de
studii culegeri de tot soiul.
Foarte important studiul d-lui N. St. Petrescu, H. Jelinek,
despre Poesia musica popularä Cehoslovacia".
E o incercare de presintare de indrumare, din care nu lipsesc
analisele, caracterisärile, ba chiar fragmentele cu alese din
poesia pästoreascä, Semnaläm dragostea de
copii a femeii cehoslovace., Cantecele acestui popor sânt, unele,
triste melancolice, altele vesele, zburdalnice de un
umor Nu uitate nici cântecele haiduce$ti, din care
ni se dau interesante fragmente.
Studii mai publicä dd. loan D.Popa(Din obiceiurileMotilor:
Toaca), ieromonahul Corneliu Georgescu (Legenda ro$ii),
Ernest Bernes (Cântecul), Hossu Longhin Pompeiu (llosele), M. Vul-
pescu (Filologie la Colinde). Nu pot trece vederea peste frumosul
basm Pornul merele de al profesorului Mihai Vulpescu,
unul dintre cei priceputi folklorului, nici piesele din
viata satelor, de potrivite pentru
tot atâtea preocupäri care ni aratá viata satului românesc
are destui priceputi cari ostenesc
adevárata valoare comoara nesecatá a sufletului romanesc. Negre$it
o astfel de muncä, de statornic
nu numai cea mai caldá recomandare partea
ci$tilor, dar mai ales incurajarea tuturor acelora ce se
trebuie se intereseze de frumuseta varietatea psihologiei
poporului nostru.
Schimbându-$i titlul acela de Literatura",
Muguri literari" pästreazá tinuta, caracterul
colaboratorii, cei mai multi, scriitori cunoscuti. Observ, deosebi
versurile mereu noului Virgil Carianopol, care, de
pe o inspiratie elegiacä. Prosa, mediocrä, cronica

Despre poetul Octavian Goga pagini calde documentate

d. Alexandru Verde$, no. 7 al revistei Preocupäri literare".
Nu se 1902, a supt directa
a ca until care avea drept tel ridicarea
táránesti° transformarea vietii complexitatea ei
In izvor de literarä".

www.dacoromanica.ro
536 CUGET CLAR

La ni se spune cá, In ultimul timp, lucra la o mare

de sintesä".
Conclusia generalá :
»A murit un mare poet, o luminoasä, un suflet rar, o
fire 'n clocot un mare Român".

lstoricul literar maghiar, Bitay Arpád, a bine caracterisat

in nl. 8 al revistei Preocupäri literare", de d. Ludovic Gydrgy, ca
unul care »a recunostinta deosebita consideratie a
Românilor Ungurilor".
de Dumnezeu cu talente exceptionale, Bitay Arpád n'a
stat un singur moment. Inzestrat cu o memorie fenomenalä, el a
putut cunoaste un mare numär de limbi, vorbind o egalä
usurintä : latina, elina, greaca, francesa, spaniola, italiana,
englesa, germana, slavona, croata, ceha, polona, bulgara
esperanto".
Activitatea acestui harnic represintant al culturii, in vre-o
350 de titluri, se astfel :
a) a näzuit a cunoscute diferitele opere de literaturä
de istorie românä cercurilor cât publicului
maghiar;
b) a cunoscute valorile cele mai de ale literaturii
culturii maghiare cercurile române publicul
cetitor ;
c) in ambele directii a cercetat a dat la ivealä
culturale, literare istorice" dintre cele popoare.
toate a o muncá de adevärat precursor", care i-a
atras dragostea, stima tuturor acelora cari in
de mai serios de a popoarelor
conlocuitoare.
PAUL I. PAPADOPOL.

DE LA
Pe largi de
ceru-i mai senin mai tnalt,
Arcasii din prin focsi
Pornesc Nistrul cu asalt.
aici, in Ware
gem,
Cu care moare,
Pe brazdele cuprinse de
Un ultim pdrcdlabii
Cu se spre
In glia Basarabit
ce ei.
A. G. Delafintinele.

www.dacoromanica.ro
NOUL 537

IA$1-DOROHOIU
Lucrurile acestea se petreceau mai de prin 1922.
mine suflete$ti
pe care nu fi in stare sä le am renuntat la partea
a Simfoniei de Beethoven, pe care maestrul Weingartner
a condus-o atâta mäestrie, de
spre templul care am avut ilusia lume de
basme, am plecat spre garä.
Ce contrast acordurile melodioase ale orchestrei simfonice
sunetele grosolane ale clopotelor de la tramvaiu apoi,
la zgomotul fluieratul strident al ma$inilor, gla-
sul rágusit al de tren toatá sumedenia de sunete
zare disarmonioase care te ceasuri in
vagonul devenit instrument de acusticä, dupä ce ai
cultat orchestra de maestrul Weingartner.
de aceste impresii, am plecat spre Dorohoiu.
nu-s multi.
In compartimentul de o domnisoarä zglobie
le$te lumea. Glasul ei ascutit prin tocaneala fieräriei
a vagonului. Un mai care face pe ber-
bantul, un care gura se
o vorba; domni$oara e mai desteaptá,
domnii mai ale spiritului.
In compartimentul mieu mai am un singur tovará$: un colonel
de cavalerie, foarte friguros. Cu gulerul mantalei ridicat peste
urechi, poalele strânse pe genunchi mânile buzunare,
ghemuit in coltul canapelei, canapea-minune,
in coloarea-i vi$inie, precum erau toate, de pe
care I am näpustit asupra noastrá.
In vagon e frig.
Conductorul se ieri era clasa a doua, acuma
Cine poate mai
E in vagon, uit la atâta abur care
din se pierde in zädar, prefäcându-se in stropituri
de De ce oare nu s'a gândit intrebuinteze aburul
acesta pentru vagoanelor? In in
de din cosul masinei, nu s'ar putea treacä, prin niste
tuburi, prin caloriferele care o ce nu mai vine?...
la trenul aleargä mereu trece pe
un sat pe care-I departe, pentru a se opri
la o statie in mijlocul unui pustiu.
Oare de ce se acest lucru ciudat pe liniile noastre
ferate, ca gärile fie asezate mai la o parte de centrele
populate?
A nu mai vezi pe unde treci, nici nu cum
se statia la care te opresti. E opaitul din
felinarul gárii, un singur felinar, nu lumineazá

www.dacoromanica.ro
538 CUGET CLAR

- Biletele pentru control, de tren, oprindu-se

pe care apare domnul controlor.
Intind carnetul.
- Ce-i asta?, surprins controlorul.
- Stiu eu ce-i asta?
Conducátorul scoate din nedurnerire :
- Abonament.
- Abonament zice controlorul, care se

-
Ii

dintre ei
eu pe
la
:

ajungem la Todireni?
:
- Pe la ceva.
uit la ceas ; jumätate.
Li spun mersi", pe canapea, ase-
menea informatii grele nu se pot de la un controlor
de la un de tren.
mers, ne oprirn, aud : douäzeci de
minute!".
la Todireni, unde se poate manca.
Colonelul, bietul orn, pe de i
se vagon.
- De acuma are sä se domnule colonel,
zice de zimbind.
colonelul, gray ca unui atac, räspunde :
- Da, norocul nostru ne apropiem de Ecvator.
Equator ? Dorohoiul la Equator.
Nu; de sigur nu. Colonelul avuse sä spuie ne
apropiem de solstitiul de
E oara mesei ; opt ceasuri.
Restaurantul e de lume, care masline
dar mai ales vin mult.
In camera de jurul unei mese, cälätorii
aplecati asupra farfuriilor din care iese aburi, sorb scotand din
niste sunete, care ele contrasteazä armonia concertului
simfonic, sub vraja cäruia
Un care pe chelnerul, se mereu pragul usii,
:

- Un bors!
- iar mai vine
:

farfuriile care se cutremurä cu

stelute de pe care o scoate, un lipguroiu de
lemn, dintr'un de de care a fiert acest bors,
pe care nu avea curajul de buze.
pe mä rámán dä fuguta
o farfurie de bors, care stropeste pe toti cei din cale-i,
pe copilul chelner din :

- Un !

www.dacoromanica.ro
NOUL 539

ca de furtunk vagonului se acelasi

domn controlor, de de tren de conductor, vine
din nou la control.
Ce dracu' de ori control, de ceas
Controlorul se uitä la ; mirare la el, se
subaltern, ca cum i-ar fi cerut consimti-
- zice:
mergem la clasa a doua.
I-am intrebat, pe conductor despre rostul acestui nou
control, mi-a ironic:
- Ce facem, toti conductorii
In compartimentul de aläturi e
uit pe geam.
doarme gura cApitanul curtesan doarme
cu gura domnisoara doarme ea cu un
usor pe buzele carmine, zugrAvite cu mult talent.
Trenul toacä mereu melodia-i monotonä; din
ne oprim fata unei pustii, in se zäresc luminile
electrice ale Dorohoiului.
Artur Gorovei.

CÂND AURUL...
- Lermontov -

aural se 'n
codrul loviri de
cdnd s'ascunde pruna vinefie
In umbra frunzelor ce se
Cdnd, umede, mirositoare,
In
in umbra tufei
pleand sub -
'n mica vale
o dintr'un somn
Cdnd una
Un basm din
'ncet
'n care s'a -
Atunci se mea durere
Si brazdele din frunte dispar,
viafa-mi grea, simt
divinul cerurilor !
Trad. de Mihail Pricopie.

www.dacoromanica.ro
540 CUGET CLAR

Din scrisorile lui Alexandru Odobescu sotia sa

Bucarest, le 22 mai 1894.
XLVIII.
Ma chére Sacha,
lettre d'hier aurait elle seule, me rendre moins maus-
sade, car elle était gaie, amusante, aux plaisanteries
de Jeanne que tu me communiquais, en temps que le plaisir
que tu avais de revoir les enfants de toi. Je te disais donc
dans ma lettre que je viendrais peut-étre Arges dans les pre-
miers jours juin. Mais la déception financire que j'ai éprouvée
a tout fait brouillé mes projets.
A part cela, les affaires de l'cole vont languissamment pendant
les fétes, et je ne compte pas les accélérer partir de demain,
puisqu'en somme nous sommes la fin de l'année scolaire et ce
n'est certes pas dans les six semaines qui nous des
cances que je vais donner du relief aux d'ici. Reste savoir
ce que nous allons faire en automne.
Tout toi. Alex.
XLIX.
Bucarest, 29 mai 1894.
Ma Sacha,
Je me suis occupé hier toute la journée et ce matin encore des
épreuves du Trésor de Petroasa", que j'ai revoir et remettre en
ordre, puisqu'il y a, je crois, plus de cinq mois que je n'ai eu
l'occasion d'y toucher. Je l'ai fait dans l'espoir, - peut-ètre sera-t-il
de nouveau la du télégramme urgent que le
ministre lui a envoyé, Rothschild se déciderait nous envoyer
les feuillets de dessins qui nous manquent, qu'il n'a jamais voulu
nous envoyer, tout en faisant semblant de ne pas comprendre ce
que nous voulions. De fawn qu'il nous a mis dans l'impossibilité
d'avancer le travail, tout en ayant l'air de croire que c'est nous
qui sommes en défaut. S'il se décidait enfin le travail
en train, de que ce malheureux livre puisse étre fini cet
automne, ce serait un bon débarras et une cer-
taine satisfaction pour
En ce qui concerne le livre de lecture pour la seconde classe
primaire, j'attends que Socec, qui depuis trois mois est malade, et
qui pour se soigner compte partir bientôt pour les eaux l'étranger,
me fasse savoir s'il se charge de le publier ; dans le cas négatif,
nous trouverons probablement un autre et alors nous
baclerons bien vite le manuscrit, afin de le mettre sous presse et
l'avoir tout prét pour le 1-er septembre.
....Malgré mon travail, qui se maintenant surtout cor-
riger beaucoup d'épreuves, je me suis quelque peu ennuyé de ce
relichement général qui dans tout ce qui regarde les

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNATOR" 541

écoles quand les vacances approchent. Je voudrais me voir la fin

du mois de juin, quand tout ce qui est école ou étude finit dé-
finitivement. Comments e passeront les vacances ? Je n'en sais rien,
et je ne prévois pas quelque chose de bien amusant. Du
moins, si je pouvais les bien employer dans des travaux
fitables ! Je l'espère, et je vais m'y préparer. De plus, voudrais
aussi consacrer diverses reprises des petites séries de journées
pour les passer auprés de vous. Mais les finances ! Enfin, la
grâce de Dieu! Je vous embrasse affectueusement toi et les en-
Tout toi. Alex.
L.
Bucarest, dimanche matin, le 5 juin 1894.
Ma Sacha,
Hier, avec mes deux qui m'ont pris la journée, j'ai eu
pas mal de tracas en surplus, parce que Maritza était partie
le matin et tout est allé de travers tout la journée.
aller prendre mes deux repas au restaurant, ce qui sort
maintenant tout fait de mes habitudes...
Ce soir, c'est la et le bal des étudiants l'Athénée. Vers
le soir, hier, j'ai ton nom la lettre ci-jointe, laquelle
me semble que je ne pouvais pas ne pas faire honneur. (Une lettre
de M-me E. Lascar Catargi, contenant loge pour le concert
et dix billets pour le ; N. R.) convoqué aussitôt
les de 3-e et 4-e années, j'ai distribué les billets de bal
entre eux de ta part. Ils en étaient trs heureux, et ce soir ils
vitiront leurs redingotes noires et leurs cravates blanches de notre
soirée pour aller se ballader et peut-être mime gigoter l'Athénée.
Je t'envoie la lettre de M-me Catargi, te priant de lui
voyer une lettre pour elle, rédigée peu prés en ces termes :
Quoique absente de Bucarest, dés que j'ai la lettre que
vous avez bien voulu m'adresser, je me suis fait un plaisir de
faire distribuer les billets de bal et de concert qu'elle contenait
aux plus méritants d'entre les étudiants normaliens qui sont
sous la direction de mon mari. Je vous prie donc, Madame, de
bien vouloir recevoir pour l'oeuvre si utile patronnée par vous la
modeste contribution que je joins ici â l'assurance de ma con-
sideration la plus distinguée".
Cela a été dur composer. Mais Fais cette lettre, date-
d'Arges, mets-la, décollée, sur une enveloppe adressée M-me
Catargi ; ainsi faite, tu me l'enverra, j'apprêterai l'argent nécessaire
et je la ferai parvenir la dame en question.
....A part ces je n'ai plus rien te dire. Si, comme
est probable, je me lance aller ce soir la qui se donne
dans la salle haute de l'Athenée (le concert), dans la salle basse
(le bal) et dans les jardins (la promenade et le kiosque), je vous
en donnerai demain les
Tout toi. Alex.

www.dacoromanica.ro
 CLAR

Bucarest, lundi, 6 juin 1894.

LI.
Ma chere Sacha,
Je t'ai promis dans ma lettre d'hier de te donner des
sur la d'hier soir, l'Athénée. Et bien ! Cela a été tout sim-
plement assommant. En effet, c'était une totalement ratée.
Cependant l'édifice se préte bien aux grandes l'exposition ;

des tableaux était aussi utilisée en partie, comme entrée du public,

et, entre autres arrangements heureux, le petit Rapinat - Ghica, qui
est secrétaire du pére Catargy, avait de placer sous les
quatre escaliers tournants des statues de plâtre (des et des
Dianes) enveloppées dans de larges draperies flottantes de gaze
bleu-ciel, parsemées de flammes électriques. C'était trs joli
comme effet. Mais dans ce grand bitiment, il entre bien deux
trois mille personnes, peine s'il y avait en tout quelques
centaines, y compris la salle d'en haut, o il y a eu un concert,
la d'en bas et le jardin, o il y avait force pavillons,
lampions et drapeaux. J'y suis allé 9 heures et 11. h. 1 2
j'étais rentré chez moi. Le roi et le prince y étaient aussi, mais
je n'ai personne de marquant.
Tout toi. Alex.

VEDENIA...
Pe cdmpia
Se strecoar'o s'a
eteala, fericirea.
Scânteie beteala. duce nestirea
In
Care se fu
Prin ferestre sparte n'a apucat
Se vede departe, Ceasul fermecat,
Prin nentregi acum
cdni pribegi. Partea
Merge prin tot locul Dumnezeu,
norocul... De ceasul
A Pe
Cdnd aripa Se strecoar'o
e
beteata....
N. lorga,

www.dacoromanica.ro
NOUL 543

Un colaborator

Primim :
15 Februar 1939.
Mutt stimate domnule profesor,
Incurajat de binevoitoarea d-voastra atentie, imi permit
presint, cu cele mai vii alese alaturatul sonet
veti crede rog a-i da ospitalitatea in
paginile pretuitei voastre reviste, a a
insemnat pe literaturii o de hotar intre
lumea iudaic intre bunul autohton.
Socot ca o o onoare faptul de a afla un umil
colaborator al Cugetului de marele N. In ceia
ce priveste mea viitoare, ea depinde numai de apre-
cierea domniei-voastre.
Primiti, rog, domnule profesor, devotatul mieu omagiu.
GH. A. CUZA.

ostenit pe drum la vale,

Gändind la poate omul duce
de grea e o cruce,
Când nu gäsesti o 'n cale ;

Când din nasc sarbede

bei venin pe de pocale,
cu lacrimile tale
Dar nimeni nu-i obrajii
Viata mea i-o
Gândirea bate karte,
Râvnind mereu la tot ce nu mai este
M'a. ingropa in zidul trudei mele,
Ca melterul Manole din poveste
De-ai cd zidul s'ar urca la stele I
A. Cuza.

www.dacoromanica.ro
544 CUGET CLAB

Succese teatrale.
Mare le succes al stagiunii de la Teatrul National e
Duduca Sevastita", comedie de d. San-Giorgiu. Nu
acest succes e bine meritat. Il explicärn prin indulgenta infinitä
a publicului goana divertismente usoare sporadice.
comedie vioaie, scurtá. Autorul mediul
mosierilor din Moldova. preocupati numai de gospodärie
menuurile copioase, tineri, fiinte zvipäiate, cari au redus
numai la practicarea a tot felul de sporturi. Cum de obiceiu
o comedie tinde la crearea de tipuri, nu putem de acord
presintarea autorului. Mosiile moldovenesti au lost vreme
de culturk ceia ce priveste tineretul, nu pu-
crede cä interesele s'au limitat numai la sport.
Un subiect banal, o tratare banalk spirite usate de prost
gust. Nimic original, nimic proaspät. Nimic Un mosier.
se de o tânárá menajerä. timp fata
bátranului risipeste energia la campionate de sport din
nätate, menajera, duduca Sevastita, devine casä. Con-
flictul se produce fata ,intoarsä din Sevastita.
Bátrânul pretinde din partea sale recunoasterea Sevastitei
casa lui. Fata se a locul mamei ei.
Cautä demasce pe menajerä, necinstea ei, bátrânul,
alintat de seduckoarea preferä dea
din pe copilul deck s'o la locul cuvenit pe hrä-
Sevastita. Tânära pled, lucruri cum
le-a
Autortil a sä introducä un de filosofie,
vorbind despre adevär minciunk omul din
biciune nu se complace minciunk
Ceia ce ne face regretám in mod deosebit este piesa
d-lui n'are nicio ideie, pune nicio
situatii cornice, foarte comune de interes, tot.
De la prima noasträ cerem ceva mai mult. Teatrul este
o mare educkoare : acest n'ar trebui uitat. selectie
riguroasá se impune, in vedere numai gustul
publicului. Menirea teatrului este sä ridice publicul, dar nu se
coboare la nivelul lui.
VALERIA

frumoasele nuvele rutene" (Kleinrussische Novellen) ale

Kobylanska, intre eroi sint Hutuli ei
in Bucovina, trec in România.

www.dacoromanica.ro
 DE UNDE?
Se scuturd frunzele 'n vânt,
valtoarea ne'nfrântd,
Se zbat indelung, se
mor, nu spun un cuvânt...
pe drumuri cu ele,
Prin jalea
In de stele
iubiri...

De uncle, din care

Va floarea
Pe via(a-mi de tine pustie
Se frunzele 'n
G. Tutoveanu.

De-ar fi vis frumos de

tmpletind gdndirile 'n
te
stele sau prin ;

De-ar fi viata am sä fie,

o avem minte,
i de-am träi chiar toti o
De- am fi nemuritori, icoane sfinte ;
De-ar fi Viata o realisare
A gdndurilor paradisul
Inchipuit de fiecare, -
AtuncL. ar putea fie
Emil Hanganu.

Ill,

www.dacoromanica.ro
 CUGET

Un indesirabil care trebuie

Un indesirabil, un intrus a pätruns la Teatrul
printr'o gresealä pe care gräbesc semnalez, având
increderea lucturile vor reveni
normal, acela care s'a säpat de câtäva vreme, spre
satiefacerea tuturor iubitorilor de spectacole estetice,
sänätoase fireste, nationale,
E vorba de irnpertinentä a lui Vasile Alec-
sandri, care pe cine ce tnisterioase de supra-
imbulzicioasä a ajuns sä
se represinte o veche care se chiamä
Blandusiei.
E o lucrare intolerabild, din vremea gustul
publicului nu era format. Un poet roman capabil de
de o sclavä peste toate personagiile,
dintre cari niciunul nu spune o o atmosferd
de o dulceagä poesie care zilele noastre e o
pentru lumea care hotäräste ce sä i se represinte la
Teatrul National.
Fântâna Blandusiei n'a fost ca Duduca Sevas
tira pe la Zagreb München sau Hamburg
de a ajunge la Atena, spectatorul nostru cere stampile
de cälätorie.
Alecsandri nu scene de familie culese din
mediul säu propiu redate o necrutätoare cruzime
(Serpenita d-lui Sângiorgiu e mosia mele Maria
Bäldceanu, dar e vorba de mosia veciná
a Stroicestilor). El nu recomandà dai fata
n'o tiitoarea. El nu ca d. Sorbul,
cä pot fi naturalisti" cari, crezând cä nu se
cdsätorie copii, lasä grija procreärii
nu i-ar fi dat prin minte sä facä a sala
creat de a de la 1830
de grosolániile
Alecsandri dat doar nu
acest strigoiu ar putea scoate din läcasul
pe Sângiorgiu, Sorbul, Musätescu Sica.
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 547

Caragiale väzut de un
in de Gino Lupi.
Cu ocasia implinirii a de ani de la moartea
lui loan Luca Caragiale, România a comemorat pe acest mare
al ei cu manifestatii serbatori prin
face cunoscut mai mai .bine.
redesteptare a literaturii chiar azi, dar,
patrie care este opera lui, strainätate,
este aproape necunoscut, in timp ce Lar putea
astepta un de frunte literatura europeana.
la 29 lanuar 1852 Prahova, mosteni de la
doi actori pasiunea pentru teatru, dupä copilärie
petrecuta satul parintesc, duce o viatä mai totdeauna
desordonatä. Nu studiile gimnasiale, di-
ferite profesiuni, de la sufleur la Teatrul la corector de
articole ziarist, de la comedian la tovaras-proprietar al unei
cu numele Bene al unui restaurant din gara
de la inspector profesor la un liceu din Bucu-
resti la registrator la Regia Monopolurilor. o avere,
care räpede din causa intreprinderilor nelzbutite, mai
o a doua, care-i permise in moará
linistit singuratec la Berlin, apartament completamente .
mobilat turceste.
Cum a putut totusi ni lase, o de straniu
opera de indiscutabilä valoare ?
o intre artist ; viata lui
este o directivä, mintea e
actorilor, pentru a nu face e capabil
repete lucrul de mai multe ori, la ziar, unde este corector
de articole, numesc pentru meticulositatea ;

când scrie, cuvintele de punc-

tuatie pentru spune el lui frasa
cade, un singur cuvânt nu e la locul
Ordonat la scrupul, observator de des-
pretuitor a tot ce este superficial inutil, autodidact deci
de moda frantuzismului, care a conrupt multi scriitori
de geniu, avea toate calitätile pentru a putea fi bine primit
societate din initiativa lui
Maiorescu1, care se opunea usurintii inventatoare de
cu directive culturale filosofice germane voia facá
din ceva serios.
Este exagerare deci se afirme acest cerc intelectual a putut
fi exercitat asupra lui Carágiale o mare influentá ; el
acolo un mediu potrivit naturii sale prieteni buni ca Eminescu,
dar temperamentul lui artistic rämase independent personal.
Primele scrieri, care sânt comedii noapte furtunoasä, ;

Conul Leonida cu reacfiunea, 1880 ; Scrisoarea 1884 ;

Nu tie 1,

www.dacoromanica.ro
548 CLAR

De-ale ; desväluie in acest scriitor o

a toate lui o sigurä
Care este lumea se miscá persona-
?
Mica burghesie, burghesia mahalalei, care s'a din nou
in zorzoanele räu ale occidentale,
educatia necesarä pentru a o putea face cu decor,
ca o care, unei dame din
mare, crede convingere este totul asemenea ei.
Teatru personagii noi, pentru cä, ne face ne
la Shakespeare pentru profunda cunoastere a sufletului
omenesc, ne face ne la schema teatrului clasic
de timp de aproape mereu observatä; ne
face ne chiar la teatrul frances pentru vre-o ocasie,
lumea lui totusi rämâne unicá, pentru cä este caracteristicä unei
unui timp este exprimatä cu o artá pur personalä.
Care sânt personagiile ? burghesi, cu o mentali-
superficiali, neispräviti, cari träiesc vorbe
idei fixe, indivizi de cari -se poate remuscare, pentru
sânt prosti increzuti. Situati in mediul mahalalelor semi-
orientate, apartin categoriei de comerciantilor,
negustorilor, färá fiecare din
represintä un tip toate nuantele personalitätii sale.
Caracteristica comecliilor lui e lipsa unui erou principal; dintre
persoanele de nivel intelectual moral mai niciunul
nu poate se ridice. Caracteristica este cleci lipsa unei actiuni
centrale. Stupkla ingâmfare a acestor oameni trebuie
din viata br de toate zilele, din contrastul dintre
evenimentele neinsernnate irnportanta ce li-o ei mintea
S'a spus toate cornediile lui contrazicerea spiritului
fatä de inovatiile politice ale regimului liberal ca atari au
aclesea fluierate; in schimb, Caragiale, orn mare, de geniu,
care cunostea sufletul omenesc, nu din studiul cärtilor, ci din
contactul direct cu diferitele clase sociale, vrea culeagä din
acestea mai ales laturea a persoanelor pentru
ca, vre-un scop sau politic, sá creeze capodopere.
Acest lapt nu de sigur importanta scriitorului,.
a lui ar cere un studiu particular, dar,
posibil aici sä-1 examina pe cea mai
Aici este obisnuitul din toate comediile lui, ridicul
pentru sigur de sine ca sot orgolios -de
tanta sa ; aici este sotie necredincioasa, care
nu e constientá de greseala ei o considerä ca pe un
destul de natural; aici este amantul care fond nu este nicio-
datä ridicul, chiar e presintat haine oficiale de prefect;
aici sânt candidati la amorali sau stupizi ; aici este
hasardul, adesea personagiu important opera lui Caragiale,
care nu este fatul tragic al Grecilor, ci un destin care
se a aduce la desperare. comedie el este

www.dacoromanica.ro
NOUL 549

personificat de un betiv anonirn care, constiinta actelor

sale, se lasä furat, fine amantei o
scrisoare de dragoste de la prefect.
Aceste personagii, de särmane moralmente, de
toare, de märgenite, care considerd viata numai ca
un de a scoate in valoare propriul interes meschin
pentru a satisface propria ambitie, adevärate chiar azi,
toate teatrul sä fie expunerea artisticä a vietii
veche comedie s'ar putea azi
pe
Dar, dacä aceasta este o capodoperä, alte comedii
personagii au devenit proverbiale : Conul
Leonida". revolutionar tichie de noapte, care, dupä ce
descrie sale nimite revolutia republica, se
pentru a auzit zgomot ziaristul Rid
Venturianu" din 0 noapte care la vorbe
sens gramaticä, etc.
La 3 Februar 1890, ca ulti dintre operele sale teatrale, Caragiale
drama Näpasta". aceasta este singura
in care descoperi influenta unei literaturi Muliul tragic
al unui han de munte, unde o femeie care este
cu suspectatul al sotului pentru a-1 räsbuna pe acela,
nebun inocent Ion, condamnat locul vinovatului pe care
hasardul duce se han, reamintesc literatura ;
dar femeia e studiatä exprimatä puternicä este
asteptarea ei pentru a obtinea vinovatului, deosebit
este modul cum obtine aceasta, prea verosimilá, minte
pentru condamna.
din operele in Momente schite", se apropie
prin prin caracter de comedii; ca nuvelele,
ne fac ni amintim drama Nápasta".
la nuvelele care poate constituie partea
cea mai din opera lui.
Avem in aceiasi atmosferä de vis Näpasta", dar,
mai mult deck la Rusi, aici ne putem la Poe, din care
Caragiale a tradus unele povestiri. Halucinate, obsedate, urmärite
de fatalitate adesea personagiile lui.
Mediul nu mai este burghesia mahalalei": aici la
nu totusi printre dar este burghesia sztelor :
ciumari, comercianti.
Una din aceste nuvele, de Pasti", este ea o
ca podoperä.
Evreul, erou principal in unui
pierdut in prinde d'inäuntrul
hot, bäiat de care a atace
noaptea, se introducä pentru a deschide usa, arde
o tortá supt Nuvela este dar studiul
psihologic acestui tip de Evreu, obsedat din copilárie
de toate de toti, tot mai slab halucinat de de care-i

www.dacoromanica.ro
550 CUGET CLAR

depinde viata miserabilä, face din ce ce mai verosimila

executarea acelui act oribil. culminant, puterea drarnaticä
este toatä in clescrierea amanuntitä a faptului sufletul Evreului
a atins o astfel de tensiune nicio vibratie n'ar mai fi posibilá ;
el este actor spectator tot de dar indiferent acum. Când
sotia miscä, al mintii sale se rupe : e nebun.
e perfecta; descrierea puternicä te face te
gândesti la Novelle della Pescara ale lui D'Annunzio.
alta, care titlul. Din vremuri de un soldat
este constiâns lege fratele nebun pentru
a apoi ca, zdrobit, priveascä, in timp ce din gura
mentului ese un cântec liturgic, care din lume.
Studiile progresive, timpul mintea frateki, de a
are halucinatii par reale, redate cu putere.
Totusi nu toate nuvelele cu tragic. Una este
vestirea a unei legende orientale ca Aba-Hassan" ; apoi
Kir lanulea" al luat din Belfegor, povestirea lui
Machiavelli, ca un hot; sânt
real fantastic, : La Izanul lui a
frumoasei hangite ochii stranii patul alb, cald,
ca supt aripile unei closti, este pentru care ar fi trebuit
se duck la logodnica, o stranie, sirena fantasticä
vräjitoare.
Genurile tratate de Caragiale nu au de desvoltare;
mintea lui universalä vede descrie aspectele diferite ale urna-
putem de special ultimii ani,
ce-i petrecu la Berlin, a destul de putin. cum
operele sale, cum fiecare avea locul ei, de la numele
personagiilor, care era prima caracterisare, la cuvintele ce
pronuntau. Artistul nu poate fi un poligraf", zicea el,
prosele lui cele mai armonioase printre cele mai
clasice ale literaturii române.
acest scriitor, care poate sta de cei mai
buni din Europa, e putin cunoscut in de patria
aproape intraductibile; fiecare personagiu vorbeste
un jargon adaptat mentalitatii sale mediului de
neconfundat, limbagiul säu numele curn
se naste o fisionornie a sa particularä ; traducere nu
se poate reda ci, din potrivá, se falsificä. Momentele
Schitele", care atât de apropiate de comedii, toate avem
in acestea ar fi mai usor de tradus; nuvelele
dintre noi un bun traducätor.
Italienii ar fi gäsit aceste povestiri, care repre-
partea adevärat nemuritoare a operei lui Caragiale,
pagini demne de stat de acelea ale lui D'Annunzio
Pirandello.
Trad. de Lucia Gheorghiu,

www.dacoromanica.ro
NOUL 1

vANTULUI
de Virgil
Era 'n depärtare, Zidind Paradise,
un term de mare tainic
- de lume
pe culme, - urind visärile,
Un strävechiu castel.
'n nopti de durere, Trezind
de mistere, !

- Luminat de din vag

de Glas de pribeag,
El dormia Ce din alte
Dar, in zi cu soare, Din neguri de
- Albit de ninsoare Lumea :

Spre zare, in Se 'n noapte,

Cufundat pe Cum s'or duce toate,
Turnuri - Pe rece,
Orisicine trece
din din veacuri, De al vietii val -;
Umbra-i peste
Peste miri Numai tu, bâtrâne,
Pe lunci pustiuri, Ai pe lume,
Pare : Ca duci povestea,
Ca sá vestea,
Unde-mi Veacuri !

Impletind cositele,
- Ca, in zori de $i 'n de
'N de - Ai te cutremuri
- Ros de-al dinte,
le revad
Chiar tu,
Ascultand in noapte, de ani.
- Din spre departe, $i 'n departe
'N tremur de stele, Luna 'n miez de noapte
cu ele Va
Ai cavaleri? - Scanteind
Unde-mi sânt miresele, Peste-a ta !

Unde Craiesele, Iar, moarte

- ai Scrum va face toate,
Muse ale Cantului, numai eu
numai ? Voiu purta mereu
Unde-s Peste munti
De regi purtitorii, In de ;
- Viteji rizboaie, Voiu duce spre stele,
Pe dusmani sä-i taie - Strinse-atunci ele, -
Tara ?
Ale lumii
Unde-s Pe margeni de-abisuri.
Hoinarii naturii, peste veacuri
Creatori de vise, peste !

www.dacoromanica.ro
552 CUGET

Un panou decorativ
Participdm la Expositia internationald de la New-York. Piesa de
resistentá, ca la Expositia de la Paris", se pare este, pentru
acoperirea cheltuielilor, Restaurantul". silii de banchete
ai restaurant si fie decorati pictural.
Oare era nernerit pentru incápere pinza Intrarea Triumfalä
a lui Mihai Viteazul in Alba lulia" ?
S'a cel putin si se realiseze un Mihai Viteazul maiestos
eroic ?
Din crimpeiele de explicatii culese in sala de expositie a
Oficiului de unde opera" a fost am aflat ci
este vorba doar de umplerea unui pirete lung de zece metri
cu un panou decorativ. Se vorbia de 500.000 lei cu cari ar fi
fost lucrarea.
Decorativ se poate trata un panou tratat
decorativ poate avea valoarea artistici a oricirii maniere, cu
si fie bine tratat. Cu talent. Regulele compositiei
aceleasi, nu pot fi nesocotite supt pretextul decorativului.
Exista un motiv principal in jurul cäruia graviteazä o gra-
atie logici intreaga compositie, chiar daci in desfisurarea unui
mare se simte nevoia unor secundare.
asemenea compositie este ca o constelatie cereascä.
poate ei, dar tot acest ansamblu casnic
graviteazi o in jurul fortei principale atractie.
Decorativul este o nu un Pictura rurali egip-
teani este decorativi. Baso-reliefurile asiriene decorative.
pelanul, care a de bine redea viata, deie o
prea mare adincime, piretele, decorativ. Puvis de
Chavannes, in panourile de la Pantheon, a izbutit de bine si
fie decorativ, doar principiile generale compositie
estetice, care nimic a face cu stilul insusi, ele de-
asupra stilului. decorativul este o nu un std. Cici
stil poate fi decorativ.
Valoarea unei lucriri decorative nu in stilul adoptat, ci in
sensul obtinut, in adaptarea manierei decorative subiectului ales i
principiilor generale estetice.
vânitorilor regale de miscare. In
nourile Panhéonului din Paris personagiile au o autonomic
draperiile in mod natural corpul. Doar cromatismul
estomparea socotite ca nu päretele, precurn am spus,
prin adincimi bruscate.
Nu s'a de artistul ca in panoul Ronului"
un oarecare, supt de post rugäciune, atitudine
cu o anatomie estropiatä, ca simboliseze vigoarea
Ronului.
Intrarea lui Mihai Viteazul in ? Aproape trebuie
cauti in litanie adormitoare, lungä de zece metri.
Tonalitatea, mai puternici aripi anemici in

www.dacoromanica.ro
NOUL 553

central. Un Mihai Viteazul cu un corp mic, lipsit de viguroasa

lui expresie, pe ....un cap de cal, apoi patru capete heraldice
o de - vre-o fire, restul este acoperit
cu un cearsaf galben.
$i, pentru autoarei s'a párut prea se pierde, in anemia
tratamentufui a coloarei, i-a aranjat o draperie verde ca fond,
care nu cum se sustine vertical de ce se supt
copitele calului.
In dreapta in subiectului principal, cu figuri
sfinti ctitori, smeriti, in unguresti, un episcop
a sarcina pretioasei chei a in sarcina unui
femeie, - ce acolo nu poate in tainele de nepâtruns
ale autoarei, Alba intinde niste verzi,
are la picioare o nelimurite.
In primul plan, un al lui Mihai Viteazul, pulpele de
hipopotam, cu pieptul ofticos, tine lancea cu o paralisata.
planul al doilea, un fond de o
serie de drapcle neidentificabile.
in ultimul plan, o de cetatc, ca aceia de la Buturuga"
din prin care, nu Mihai iteazul, care este dar
nici episcopul nu ar putea intra.
Dar se vede este arta decorativä, mai ales este
bizantinä. Abstractie de scopul pentru care a fost
de ce s'a ales asemenea subject, care este fixat
in mintea tuturor plastic, drept ceva maiestos, plin de vigoare
de ?
mai ales de pictorul Stoica, in
a fost tratat intotdeauna,
tabloul distrus de incendiul de la Museul Militar. De ce nu s'a
ales un legendá Miorita, Frumos, etc., etc.
Acolo era mai libertate de interpretare, poate convenia
mai bine slabiciunii mijloacelor autoarei.
Sp.

IARNA.
Ger de noaptea 'n
zdrobit de drum,
Doarme dus cetatea
Cu suri de fum.
Intunerec. Nu-i o
pe
Nicio nu se
Tot e mort ca pustiu.
Doar o de noapte
pe-o
crucea
de
G. C.

www.dacoromanica.ro
554 CUGET CLAR

Despre cântecele
de George Gore.
(Urmare.)

Oamenii din antichitate nu-si puteau de inchipui

moarte sufletul s'ar cu totul de Li se
elisee iadului populate de umbre, care
au o infátisare ei moartea nu libera cu totul
sufletul de trupesti, ea ducea curat liber pe
ea nu pe numai scheletul ingrozitor
sinistru. Desfiintarea corpului omenesc a materiei nu li se
supt chipul groaznic, totdeauna inherent
inchipuirii mai recente, ci supt chipul de geniu inaripat,
care stingea lumina care purta sau urna
sau un fluture, emblema metarnorfosei, o de
imortele. Pornind pe câmpul larg al unor astfel de comparatii
mai a ideilor a cuvintelor, nu le vom
auzi oare in acel fluieras de fag, mult zice cu drag, de os,
zice duios, de soc, mult zice - pe acelasi
fluier trist gengrean, care cu foc peirea tristá pliná de
a nenorocitului Adonis? In balada Mioara" pastorelul
moldovean se roagá sá-1 ingroape ca auzi
Se poate crede cá acesti cari
cini iubiti cari Adonis".
Dar aceasta venerabilá mamá de din
ochi pe alergänd, pe toti mai
departe, n'a inlocuit ea oare pe iubiti desnádájduitá, pe acea Venus,
care, dernnä de compätimire, cu parul despletit,
cherna pe ei iubit
sietoare" ? De sigur unii vor contesta basa a unor astfel
de comparatii, dar, toate cele nimeni nu va putea
una aceiasi predomini in balada româneascä
Mioara", ca in strivechiu Linos". Basándu-ne pe acestea
vom incerca calea pe care a urmat-o ca
din inchipuirea unor stravechi eleni in gura po-
porului román. poate vom ajunge afläm epoca in
care un in graiul românesc.
vezile pentru aceasta trebuie in textul insusi al baladei
românesti.
dacá vom face o analisá a acestei balade,
in ea o culegere de proverbe românesti, care se
trag intr'un mod direct din apoi expresii luate
din limba cea ungureasci un mic de
cuvinte a origine este sensul nu este
noscut in limba Principatelor Basarabia. Aceste
vinte urmitoare : laie mai ortoman. Lai, laie"
adjective necunoscute in limba romineascá din Principate,
Basarabia, Transilvania Bucovina din aceste

De fapt, in Laiu, Laiota, se - N.

www.dacoromanica.ro
NOUL

tigan ceia ce propriu-zis : negru. in limba

Romanilor din Tesalia Macedonia, cari vorbesc un dialect
tru deosebit de Romanilor din Principate Basarabia,
cuvintele negru miorira
se poate n'are un
sens precis in el se poate traduce astfel : un
;

mai cinstit, mai istet mai voinic ; el are oi mai bune, cai
cani mai A trebuit ca aceilalti doi ciobani,
ranceanul Ungureanul, - sa se vorbeasci se
pentru ca omoare.
Originea acestui este unul care ghi-
ceste bine". Cuvintele e transporta asemenea peste
in Romanilor din Tesalia Macedonia. Dar nu
numai aceste cuvinte, ci ideia care balada Mioara" ne
duce pe clasic al poesiei elene, pe plaiurile nordice,
de frumoase, ale Olimpului Pindului, care
locuite de sau Cutovlahi". Trebuie spunem caracterul
curat pästoresc al acestei balade, ca descrierea naturii de munte,
ne duc vrem in mijlocul ciobanilor din Tesalia, pe
plaiurile ale Olimpului Pindului.
tara de nastere: pentru el ea este un raiu, din care nu in
stare nici suferintile, nici tirania cea mai
barbare suferit Principatel
Basarabia! De ori lui Dumnezeu n'a peste
bietul cu greutatea ei! Cu toate acestea poporul
a pe nationalitatea in necazurilor,
din cele mai cumplite, pe care a le indure. Ca se
pe el insusi, poporul zice: Apa trece, pietrele
Pe-un picior de plaiu, pe-o de raiu, vin in cale, se
cobor la vale trei turrne de miei cu trei Continutul
acestor cuvinte in fata ochilor o vie de
felul cum se emigrarea care in an se
de pe culmile Carpatilor, trec prin Moldova, ca se aseze
pentru iernat peste Cum se simte toamnei, care
prevesteste sosirea iernii, de mii de oi, ciobani
proprietari (in Mocani), imbricati in costume ori-
ginale, se din munti pornesc caute locuri de
in hotarele Turcesc, mai ales la poalele Bal-
cani. Unele turme pornesc din Vrancea (judetul Putna, Moldova),
altele de poalele Ceahlaului din räurilor Bistrita
Moldova, cea mai mare porneste din Transilvania. Toate
aceste turme se apoi la un astfel caravane
meroase, care sau incet
trist al oilor se apoi cu de cu
sunetul al clopoteilor de mägarilor
cu flnieratul strident al ciobanilor din fruntea turmei. Ce
patriarhala! Icoanä de acele veacuri nevinovate
regii nu erau
Moldovean, altul Ungurean, al Vrancean",

www.dacoromanica.ro
556 CLAR

unul de pe plaiurile Moldovei, altul din Vrancea, al treilea din

Ardeal. spunem cu de dar poporul
foarte des numele de Ardelean, din Transilvania, cu
acela de Ungurean, 1, pentru el n'a ajuns
afle de mare este intinderea pe care locuieste neamul
mânesc. din Moldova nu peste toate hotarele
lui, peste Carpati departe in Ungariei, peste
tocmai in Macedoniei, peste Molnita Prut
locuiesc ca el, cari se la cu el, vorbesc
aceiasi au aceiasi lege ca el, trecut glorios, de
suferinti amare acelasi timp, ci acestia
frati de acelasi nume Foarte - vorbim,
bine inteles, oamenii simpli, - au o notiune despre expansiunea
a neamului cunosc mai bine pe deck
ei Germanii mai ales cu o atentie deosebiti viitorul
natiunii Am zis : natiunii", de care ce au dreptul
la numire, pentru ci ci peste opt mi.
lioane de suflete. Asa, de ei peste patru milioane it
Moldova Muntenia, sute de mii in Bucovina, peste trei
milioane Transilvania (Ardeal), Banat Ungaria, sute
de mii in Basarabia peste o de mii pe malul drept al
(Tara regiune din Transilvania), dac' o fi
si mor", mai departe.
Poporul are o mare inclinare in destin,
talitate. imparte viata lui in zile bune in ceasuri care
aduc noroc nenorocire. De aceia chiar, toate imprejuririle
gäsesc gata si primeasca toate sortii. lovitura
cea mai grea nu-1 poate dobori, pentru el se
táreste cu c'asa i-a fast scris, c'asta i-a fost soarta,
c'asa a fost si fie".
spui curat ci m'am cu-o a lumii
mireasi." Nu poate exista o expresie mai adevirati
in timp pentru descrierea mortii. Moartea este o
a lumii mireasi", care omenirea.
e logodit cu mireasä a lumii" din clipa nasterii sale.
Românului plac poetice, cum, de el zice despre
un : e bun ca sânul mamei", despre o femeie
: e din soare", despre un are mate
:

pestrite", despre un frumos, voinic : e frumos ca luna lui

Maiu ca un brad" mai departe.
Ci la nunta mea a cizut o stea." Stelele au o foarte
mare asupra inchipuirii poporului El crede
are steaua lui, care din in e
intr'un mod tainic destinul lui. Astfel steaua Rominului
pierde din el e amenintat de o nenorocire
cade pe soseste ceasul zice

De fapt, din Ungaria.

www.dacoromanica.ro
NOUL 557

un deosebit oarecare : e steaua

in frunte. Dupi conceptia Rominilor, astfel de stele,
din in prevestesc, sosirea apropiati
a unor mari intre popoare. de uncle stele
rosii, de coloarea singelui, apar, dupä spusele Românilor, la
ceputul unor rizboaie, mai departe.
Soarele luna mi-au cununa, brazi i-am avut
nuntasi, preoti muntii mari, mii stele
Poetul anonim al acestei balade a prin puterea
inchipuirii sale universul intreg inteun templu, luminat de astrii
ceresti. El aduce astrii cerului toate podoabele
de martori la cununia omului cu moartea. cetitor judece
mod impartial tot sublirnul acestei icoane, de bogatá
de variati, si hotárasci singur : este tesaurul poesiei populare
al Românilor bogat ? In ce priveste limbii
cetitorul si bage de citi dragoste confine
descrierea, nespus de pe care o face mama, vorbind despre
fiul : cin' mi-a cunoscut, cine mi-a ciobanel, tras
printr'un ? Fefisoara lui spuma laptelui, mustácioara lui spicul
lui pana corbului, ochisorii lui mura
E deinn de observat asemenea cu ce griji dulce se roagi cio-
bánasul de oitá ca si nu-i spuie mamei lui ci el s'a insurat cu-o
a lumii o craiu, pe-un picior
de plaiu, pe-o de raiu", nici nunta lui a o stea",
mai departe. unei mame nu se :

mama Jui ar fi inteles fiul ei murise.

(Va urina.)

In fata easel vechi, glastre la ferestre,

Trei din vremi
Din albastre, prin ramuri
Ei geamuri a,vremilor
fost o dragoste
A dar mimai este!
Dour de freamdt'o
dragoste ce-i

Azi, la fereastra casei, floare,

Pe-un ce-a pldngdnd printre
van de-asidzi,
pe plecat de-o vepicie,
dram de 'atunerec ce nimenea nu-1 $ie.
Const. George-Munteanul.

www.dacoromanica.ro
 Cu privire la pictorul de dispirut.
Primim:
Mu lt iubite domnule profesor,
rog din publicati prin Cuget scrisoarea
pe care o veti primi cu aceste ca un omagiu adus
eroismului cu care prietenul Petru mort de
a luptat, la Paris, impotriva celor mai cumplite
numai complecta studiile.
ne ca atunci se cheltuiau bani pentru
ca oameni lipsiti de talent in numele literaturii
artei !

cele mai cordiale salutäri,

devotatul voastre
20 Februar 1939. G. Tutoveanu.

Paris, 17 April 1910.

lubite domnule Tutoveanu,
Am prirnit cu bucurie volumul Albastru", intirindu-mi
cu el credinta pentru mine acelasi bun prieten".
Cu volumul d-voastri am primit carta de exposant, pe care o
incunostiintarea fac dedicAndu-v'o, -
ea ca vi se cuvine, domniei voastre datoresc in
mare parte ei.
E cel pas, mai greu mai
eu eu
Reputatia Salonului", e universali, ce a putut
in sinul acesrei societiti e declarat de : artiste peintre".
Curajul pe cared am de mi s'a facut cunoscut
e neinchipuit.
Cu de astern la lucru, eu incredere
in steaua mea croiesc bucatile mele studiez natura.
La nu mai duc, ea ne mai avänd ce-mi da.
pentru pentru educatie !
v'ati intrebat vre-o ce fac pentru a studia,
gresit v'a fost greu inchipuiti cel putin. In :

Din inceput, cu cele ce primiam din patru luni, cu

ceia ce côpii din Louvru Luxemburg, pentru
persoane cu studenti, francesi, etc.
Vincleam bucata cu 25, 30-40 de lei. In acel timp
la Capela ca un corist-bas, unde 40-50 lei pe
De luni m'am certat cu dirijorul (un fost
eclesiarh de la Biserica Domneasci din numit Cucu ; fiindu-i
voiu divulga trecutul cunoscutilor, etc., bietul orn,
imi vesnic nod in i-am zis bun).
Anul trecut, celilalt, 1908, Novembre, un de la
www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 559

venirea mea la Paris, cum lei pe de la

nu-mi ajungeau de la lad nu primiam nimic..., am
de lucru, am gäsit !
Comisionar atelier de scrisori cu
antetul : Atelier d'art décoratif
PICHON & VAILLANT, 8 Cité Paradis, 8.
Locuiam in Passage Dantzig sculam la 6 dimineata iarna, tra-
versam Parisul ; la atelier faceam focul, ; la 81/2 veniau
lucratorii patronii.
Pierre devait apporter les pierres lithographiques sur son épaule
chez les lithographes, Pierre apportait des lettres chez les fournis-
seurs de la maison.
Pierre était la de l'atelier. Pierre faisait les lampes
pour messieurs les ouvriers, et Pierre recevait pour 10 heures par
jour 2 frs. 50,-din cari 30 bani serviau de tramvaiu ;'pentru fr. 20.
Pauvre Pierre, qu'as-tu enduré pendant ce temps !
cutremur la cele cinci luni pierdute din
viata mea, miseria.
Spuneti acestea persoanelor cari au avut dragostea
sprijine, acum s'au descurajat de mine.
Toate acestea le voiu inchega supt de scrisori, voiu
se publice intr'un ziar din Capitalä, poate... doar, doar
s'o unuia de la putere, pe care o visez
de zece ani, poate voiu !

Mai departe... De lum, stau ceva mai bine, relativ. Printr'un

cunoscut, cu mari, am fost primit ca figurant la Teatrul
Gymnase", pe figurantul in la Rampe" a lui Rot-
schild, pe Englesul-voyageur, iar, pentru un Yes" ce ziceam
noi, se 3 franci pe am fost
trecut corist Apollo", unde e acei* directie. Mi se
120 de lei lunar, poate dovedi
E un accept ce mi se pläteste la 15 a'fieckii luni.
Am 120 lei pe dar vechile datorii nu se de mine,
materialul de 120 lei pe nu-mi
pentru studii, haine, etc., etc.. !
Fiend de 8 1, pentru repetith, 2
studiez ? Doamne, simt in când la
aceasta. ziva, de la d. a., de la la 8, dar nu
zilnic, de multe ori oboseala face cad bu$tean dorm
la 10, restul zilei stau ca idiotii.
Dar seara in antracte pause fac studii arti$ti camarazi.
Studiile acestea m'au progresez mi-au dat un curaj nebun.
Requ"ul rnieu la Salon e un Cap de studiu, studiu de portret".
Deci, - aceia ce vesnic studiez... Cu incetul voiu
tografii stucliile mele.
lar, acum, de teatru. pentru a avea cele
necesare, dar piercl vreme pentru acestea.
care cred e minunatä, salveze,
www.dacoromanica.ro
560 CUGET CLAR

redea cu totul artei mele. Un au e tot de

valabil ca zece concursuri pentru bursi Bucuresti.
francese te cred demn de a te aseza printre ei, atunci
trebuie fie ceva de tine.
Fâcând o petitie cum putea compune,
iscilind toate persoanele marcante ale Birladului cele ce
subscris pentru sprijinul mieu, vorbind de mine mele,
de la Salon si presintati, personal sau printr'un
deputat sau senator din d-lui ministru de Culte, sau mai
bine Reginei : sper aceasta ar fi ultimul ca si fiu salvat.
lar, acum, domniei voastre !
la teatru, la matinée du 17 avril, dimanche: isprivind,
mi duc si mi odihnesc, la 8 oare mi intorc pentru soirée".
D. Nica a murit?
m'a furat de 150 lei tabloul cela ?
Cu toati dragostea, al d-voasträ mult devotat.
Petre
7 Rue Campagne 7, Paris.
ce pe vremuri, pentru a ajunge artist..
Cu dragoste,
P.
II.
Riscolind prin vechile arhive" ale Birladului, am descoperit o
informatie" care vádeste i trecut nostri intelegeau
ci sint datori" impuie oarecare sacrificii pentru tinerii creatori
de ridicati din
ce scrie Paloda", in n-1 38, de la 23 Septembre 1908 :
Pentru pictorul P.
Ni se aduce imbucurätoarea veste ci, din initiativa domnilor
G Tutoveanu, C. Droc, D. N. Kostake, se va intemeia
in nostru o societate pentru sustinerea tânirului pictor P.
care. o muncá eroici o nume, a
izbutit fie primit in Academia de Picturá din Paris.
in nostru, d. P. Bulgáras, desi in totul lipsit de
mijloace, a urmat patru ani la de Arte Frumoase din lasi,
apoi, la cea din Bucuresti, a luat diploma de absolvire
1906. Anul trecut, a plecat la Paris, unde, cu viata-i de cumplite
privatiuni pe care o duce, a i7.butit, in urma unui foarte serios
examen, fie admis cea mai de de picturi din lume.
Acest prim de strälucit succes al tinärului nostru
nu poate decât si ne bucure, incredintati
societatea despre care ne se va intemela negresit, va
avea un foarte mare de aderenti.
Si nu uitim a fost intotdeauna un centru al celor
mai curate manifestdri culturale. G.

Domnului Gh. I. Tutoveanu.

In semn de
Petre
17 April artist-pictor.

www.dacoromanica.ro
 A
Pocneste frunze,
'n lemnele din foc,
pe la stresini se
$i-mi bate 'n geam nu-si mai

lar din
vin spund de noroc :
holde-adânci, dumbrava
Cu fagi de siminoc,

fost
lunca zvon de ape
Acum, la ora miezului de noapte.
Aud aud
Plutind in jurul mieu prin
Mi s'a cumva... sau chiar ?
G. Tutoveanu.

RONDELUL PLUGARULUI
Eu samán
prieten :
Cu
numai pentru el
tot el odihnesc,
mele-apun...
Eu
mi-i prieten bun.

brazda ce o
Fe mine
Pentru eu sdnt nebun.
Mi-i drag simt, vdrcolesc...
Eu ar
George Nedelea.
Cuget 1939.
www.dacoromanica.ro
562 CUGET

Din ultima a lui D. Bolintineanu

mâni rara publicatie prin care, Mart 1870,
poetul Bolintineanu, fost consilier de Stat al lui Cuza-
la cäderea cäruia a päräsit pentru totdeauna
nu färä a considera I ca o mântuire de des-
pentru a cu totul istovit, de neglijare
1872, a o expresie a sentitnentelor sale de noul
regim liberal tot odatä, o a teribilei sale situatii.
In 1-iu, din 22 Mart, formä de revistä, al
el a fägädui sä explice drepturile omului ale dror
principii fac basele Constitutiei acestei Din ea ar
sä privilegiile rolul de senatori al episcopilor, senatorul
universitar. El cere inamovibilitatea sau
prin arbitri, libertatea invätämântului, libertatea Bisericii, care
nu trebuie sä »o brutalä a rupAnduse legä-
tura dintre guvern ; cei ce sânt pentru supunerea Bisericii
la Patriarhie sânt trädätori de Cu energie se urmäreste
Inläturarea cumulului, favoritismului nepotismului", a subven-
de partid, a concesionari,
tarea concesiunilor oneroase sträinätate". Ca politid externä,
garantia celor contra oridrii inrâuriri exclusive
de la o Putere, oricare ar fi".
E pentru self-governement, pentru descentralisare, res-
tituirea drepturilor märgenirea functiona-
rilor, puterilor vii ale natiunii". Dinastia de drept
divin pare nu se potrivi cu traditiile tronul ereditar
supus la controlul säi", cari pot fi
tribunalelor. Constitutia mai trebuie sä fie
suspendatä" nici puterea mâna unor oameni incapabili
necunoscuti färä Puterea executivä nu poate covârsi
pe celelalte douä.
s'a ajuns aici el incepe seria de la 1859, - e
pentru cä natia n'a reactionat. Este o nefericire a mai träi un
onest Romänia, din causä nu mai este nicio garantie,
nici socialä, cäci guverne nu sânt
legi, nici ai natiunii", ci numai o mânä de oameni
ce se ceartä pe putere, prindpii, ca sä vie fiecare la rândul
säu spre a-si räsbuna sau spre a urma stare de pradä
de ucidere a natiunii", impotriva unei generoase nefericite
acesti oameni demni sânt räu de opiniune".
Ar primi ceilalti, serbii", sä fie provincie ; deo-
camdatä, noul Ministeriu, conservator, e un instrument mâna
Austriei". Se atad foarte energic debuturile noului regim, vor-
bindu-se de ministrul care, reträgându-se, se face functionarul,
10.000 de galbeni pe an, al antreprenorului de ferate
Strousberg (se vorbeste de planul de cale feratä de la Sculeni
la 968 de negustori bucuresteni protestä contra stärii
de
www.dacoromanica.ro
NOUL 563

urmätor se cere disolvarea Camerei alese prin silä.

Nimic nu se va putea face atâta nu e o opinie
publia. Dar lui Bolintineanu, pästrase toatä
goarea, nu putea sä prevadä apropiata
teascä, ajunge la ultimele consecinti. abdice de
la ce este biserica, justitie,
cu interesele generale", adecä : dreptatea, finantele, lucrärile
mari nationale represintatiunea lumea sträinä".
Statul", repetä scriitorul, nu sä dea nu este
competent nici sä margeneascä cea numai hotarele
cerute de interesele proprii" ; el poate numai veghia" asupra
instructiei, a o inspecta controla". Bisericii i se doreste
facerea din situatia cesaro-episcopalr. Administratiunea Bisericii
a se läsa clerului, care, sinoadele sale, sä budgetele
de cheltuieli asupra unei subventii ce se lua de la Stat, anual.
El a cäuta de toate trebuintile locale ale Bisericii,
vernul numai de inspectia asupra intereselor generale ale clerului."
se prin apärarea Românilor
macedoni" de apäsarea Statului grec, asemenea unguresc,
cu acest prilej se aratä cari au luptat pentru
tea Ei : Coletti, Hagi-Petru, vestitul Odiseu Andrutu,
care se a fi de la Vlaho-Livadi, ca cäpitanul lordachi
Olimpiotul, Cionga, general, de la Pergir, din Epir",
Suliot, fratii Farmachi, de jertfä al lui lordachi la
Secu, cari vin de la Sfânta Marina, pästorul din munti" Cacian-
doni, Eftimie Vlahava, cântat de epopeia popularä, care e din
ca un Ziacu, apoi Bucovala, de
darä, Zazaro, un Catarahia un
In genere, Bolintineanu ajunge a fi convins de zädärnicia
ririi politice : Schimbärile sânt räpezi, când se
din luptei coroana de rege ce purta pe cap
confusiunea Inchipuirii sale fantastice, se gäseste cu capul gol e."
In cu sine, Bolintineanu douä dovezi de pretuire.
Una e o veche scrisoare a lui Victor Hugo, 22 Maiu",
an, edijia a poesiilor orientale ale
cântäretului Adresatä un D. ea are,
româneste, acest cuprins :
Domnale iubite confrate, te rog, din partea
mea, d-lui D. Bolintineanu. atins de pretioasa gratioasa-i
trimetere. Am cartea lui, adesea foarte cu
viu interes. apreciat acest poet al Orientului paginä
elocventä asupra tuturor calitätilor celor mai ale criticii lui
(?) ale scriitorului. Când un de vostru a pronun-
eu contrasemnez. Mi-e dragä România: ea este mai o Italie,
mai o Grecie. de a aplauda tot de odatä pe d. D.
Bolintineanu ca poet ca poet frances."
' 26.
2 15.

www.dacoromanica.ro
564 CUGET CLAIR

pretuire calduroasä vine de la al Blajului,

la 1-iu Februar 1870. latá cuprinsul scrisorii omagiale :
D-lui Dimitrie Bolintineanu.
studioasä din gimnasiul liceale din Bla5iu, pentru
cultivarea sa proprie distinctiune limba materna, a format
o de
Venerând aceastä societate in persoana d-voastre un barbat
carele, prin eruclitiunea, prin distinsul säu devotament,
luce5te ca un model care nazuiasca oricare june Roman,
spre a se onora pe ea spre a un
nobil, de la 17 lanuar, anul permis a
nunti membru al säu.
Speram rugam sä nu refusati acest tribut de
ce aduce o tinerime ale sânt de
cea mai d-voastra.
G. M. Moldoveanu, Onoriu F. Fileanu,
profesor, conducator. studinte notariu".
Raspunsul e acesta
Domnii miei,
primit o vie pläcere propunerea ce facut de a fi
ales membru onorar la Asociatiunea de la
Aceastä propositiune, de la ni5te
traie5te cu putere, sentimentul a sacrifica interesele
personale pentru interesele nationale cari traiesc vechile
virtuti ale strabunilqr, grabesc a fericit
a figura in randurile membri onorari a räspunde la
serviciu mi s'ar cere
Ca materie e o decadere. Pe dosul celui
de al doilea ultim se acest anunciu : Au ie5it
de supt tipar se aflä de vânzare numai la Socec Comp.
Poesii din tinerete,
nepublicate niciodata
de d. Bolintineanu,
alte noi, douäzeci coale de tipar, exemplarul 320
pagine, 294 de piese diferite. Elegii, barcarole, ode, idile
altele; pretul unui exemplar, 4 sfanti pe hârtie de tipar 8 sfanti
pe hârtie Aceste poesii o poesia românä.
Se recomanda barearolele, idilele, Oda la Cuza, la loan
la Brätianu, Moartea lui Folcoianu (sic), poema
Doamnei Ana".
De fapt se reiea publicarea, singura parte a vechiului
roman lauda genului aceastä explicatie, de un
osebit interes :
Aceastä carte fu exil, la Rusciuc, unde, venit din
Paris, apropiaiu asteptând sä vie sora mea Ecaterina,
o dar tirbeiu, nu permise
Constantinopol, unde serile in societate la d.
Ion gratiosul pe Bosfor, cetiiu acel roman.
Pp. 36-7.
www.dacoromanica.ro
NOUL 565

Era mai lung : partea a doua era scende de degradare ale eroului
printr'o femeie. D-na Sasa declarä partea este o
lucrare gratioasä, a doua Cartea se la
Iasi prin Sion poetul, care personalitatea sa carte.
De atunci nu a mai iesit editie panä astäzi. Mi s'a pärut
d-na Sisa Ghica avea cuvânt când raspingea partea a doua.
reapare acea parte. In acest roman era o ideie:
un poate se räu, precum bun, prin femeie
Din versurile sale proprii, Bolintineanu o poema
pe tema lui Lupu Mehedinteanul, la inceputul
al XVII-lea Povestirea e avant, cu
declamatii nationale fade. colo zbucnesc
pasagii frumoase :
fierul tiraniei pâtrunde carne'
Popoarele se scoalä tronurile
:
Cum mrmure de ape in nopti desfatätoare,
Cum gemMul de negre vijelii,
Cum zgomotul de frunze in
lui pare sä fie de satira" : Mai bine era
e vorba de cand mii soldati,
Cu cinci vechi milioane de lei erau
când, acum, ostirea se in trente : se
mirare rostirea regretului
...timpul cele tere
Aveau ca Domn din sinu i Ministere :
Atunci fiece Ora, mai bine
sfera ei cea mica mai
sant romantice nesemnate, niciun accent
poesii populare, introducere, care sânt foarte mult schimbate
obiceiul timpului, la unele chiar cu totul inventate Un
anonim, - dar poate tot Bolintineanu -, plânge moartea Eufro-
sinei Greceanu :
A dulce al Românesti
Eufrosina
Se foarte slabe'e din Heine ale unui Ionescu
Munte, care din satul Cioroiu, se face poesiilor
d-nei Elena Teodori, Steriadi, care 1849,
casul istoric de Vodä-Sutu a ca zestre a
lui, la care se Mitropolitul Dio-
nisie Lupu :
... - Mare Domnitor,
Peste esti un veghetor,
Nu tara nu iti e mosie.
de ce se despre boala lui Bolintineanu,
de are, N.

P. 10.
P. 30 urm.
' P. 35.
P. 27 urm.
15 urm
' 14.
www.dacoromanica.ro
566 CUGET CLAR

Câmpia Flandrei
de Henri Bourrillon.

Flandrei marea. Brazdele lucioase,

iarna
unde gros lustruit de par
noi care mor pe margenea drumurilor. a
piei cuprinde pe omul care trece prin acest Nostalgia
finitului. plopilor de-a lungul drumurilor e
Acest arbore, fericit rädäcinile i se e
a
au acest luciu umed, pentru peste tot se
de la o de trei Scurgerea ploilor
stagneaza adâncul brazdelor.
n'o absoarbe In Proventa, tinut uscat, când
apa e casele se imprejurul izvorului satul.
Aici construieste la margenea campului. Peste tot este
De aceia este de Pe toate drurnurile
gäsim una stinghere, de strasina
jumätate din päretele-i scund. fata ei ajunge
pentru ca de departe nu se un horn care-si pierde
negru, in acest tinut se ard
priveliste se Primavara, zimbetul
ei smerit. mare de Martie se räpede
imensitate, plopilor mláditile grâului abia rä-
Puternica germinatie va cu verde
Ogorul tinereta grâului. lar
nu se va mai vedea ; se
S'a acest an de pe zguduitä
de tun, un lucru demn de respectul oamenilor: a fost
lucrat au crescut ca cum n'ar fi
soare, ploaie. la primele case ale
lovite de artileria germanä plugul a tras, e Ce
putere are care, lipsitä de ei,
obuzului, amenintatä de invasie, stavilitä de apropiate,
ei ca 'n fiecare an de pace?
Räzboiul a adäugat acestui peisagiu fecund albeata pomilor,
rosi la doi metri de de neocupati ai cavaleriei,
fermele arse, mormintele printre lar recolta se
Nimic nu e läsat in canadieni, oameni din
agricole, se mirä de curätenia cerealelor verzi
nu a Numai spicul. Peste tot, acelasi
verde. Nu buruieni câmpia Flandrei, cum nu e
in Ingrijire in tot locul. Niciun cap de märäcine nu iese
din Ca fiecare an, plivitul parasitilor este fäcut cu multä
atentie. Copiii cari plivesc au in linie prin
pe care mersul atent le nestrivite. Spicele capetele
Tot ce nu trebuie pe e
munca lui contempleaza a
acestei câmpii.

www.dacoromanica.ro
 567

Oamenii de la femei, copii, au suportat

care face iarna, trandävie. Omul trandav
din
este o nenorocire pentru munca omului. Soldatul asezat in
este tot de grozav ca räzboiul, calul lui, care stä degeaba,
este de temut. Cavaleria este flagelul
Soldatul a ars lemnul pe care l-a gäsit, pe acela al
uneltelor de arat al pomilor, pentru ca sä se Calul
a atacat trunchiul marilor a picioare
Oamenii de la au piept la tot. Acum
este verde nu e pe lume o mai niciuna nu
dä brazde o mai puternicä de munca grea a omului.
Obusele germane pe de-asupra
Plugarul aude din transee. Se aude din Novembre
vuind mereu din locuri ; toate acestea se pare
a lost mai departe ; este
Pe ce spicele sunetul focurilor de este oprit
de desimea verdetii. Täranul zice : - De
se aude mai se
Adesea priveste cum se sparg obusele orasul unde
de atinge rnahalalele.
Acest plugar este Munca o
a nimic n'o
indeplinire chiar riscul
Räzboiul nu e pentru o Se
supune munca sa de vesnicie.
(Trad. de Maria Penciulescu.)

VOEVODULE..
Codrule, lngerilor faci
Voevodule, plânsul stelelor,
Cu columne cântätoate ceata ielelor,
sus, la porri de raiu... Sufli turmele de
Cu aripi de evantaiu Pe cerestile vitrouri..
Bunule,

S'au deschis ferestrele

Cu de
pornit orchestrele,
Cântecul nebiruit..
Ciute cu ochi umezi vin
asculte mai aproape;
Undele deschid pleoape ;
cu obraji de crin
or din cântec s'adape.
Paraclisul de
Scrie 'n foi de vremi, mereu,
Pentru noi Durnnezeu,
Frumusep ta
Codrule,
Voevodule....
Adelina I.
www.dacoromanica.ro
568

viata robilor
de D. Al. Nanu.

Ne oprisem din suitul dealului cu iarba dogoritä, bucurandu-ne

am ajuns la umbra nucului alb de pe
- e cá-i mare nevoie de ploaie ?
- n'a mai dat
- Trecu tot n'a stropit !

dacá n'a plouat la o de (dupá

stilul vechiu), prinse Ion, cu toate privind tot cerul,
nu niciun fir de nor. vorbeasci despre
angaralele : Dusmanul al mieu 1-a adus martor
mea pe al Anitii. Dar omul a jurat pe cruce a spus
tot mie mi-a iesit dreptatea. intalnisem eu, nu e vorbä, cu
seri mai 1-am Spune, Gheorghe, precum
e drept, nu-ti vinzi sufletul; nu te uita nici la vorbele
äluia, nici la mine
- Zici i-ai ? Cum asta ?
- ar mai el acuma ? In timpul räzboiului. Ne-a
luat prisonieri la Ramnicul-Sárat. Gheorghe al Anitii s'a de
tifos (exantematic)si primise... Ungurii aveau obiceiu pe bolnavi
pe cari-i vedeau d'abia mai puneau la unul
altul, despuiati, turnau var nestins peste ei vársau pe
cu pe de-asupra. crestinii gemeau, se
incremeniti asa... Ion pe coaste
se la cer.
1-am privit m'am infiorat, aievea
ceia ce povestea.
A täcut un timp, care, la intrebarea mea cum putut
scapa pe al a luat firul :

- Gheorghe nu era de doborit de dar, din

causa fierbintelilor, primise.
- inebunise ?
- Da. Era primit, se Ungurii legat,
curn cu cari se pe picioare, de un copac
de-o parte, ni-au spus la cari
pe vre din ei, ne Cum ii
in ger, - ce a in 1916 -, muriau
bietii oameni ca mustile Dar Gheorghe al Anitii a opt
zile opt nopti, in ger Cum mi-era prieten,
dintr'un sat, m'am usor pe el pe
i-am zis printre dinti :
- spune, Gheorghe, acum, mai esti primit ?
- Nu mai sânt primit, dar mi-e foame
D'abia acum gerul, opt zile, fier-

- nu mai esti primit, eu te scap cu Gheorghe

chinga, - legase, - dar sä nu te misti de

www.dacoromanica.ro
NOUL 569

copac nu m'oiu eu de tine, de nu mai

Te nu spui la Unguri ? Ca altfel pe mine".
S'a jurat, i-am chinga dinteo smucitura cu briceagul,
el a acolo lipit de ca ar fi fost tot legat.
s'au mirat apoi Ungurii au vine
cere de-mancare... Lrau intrebat cine i-a dat drumul, a spus
el a rupt singur chinga. - ? - Cu dintii.
- Uite, ne Ungurii la De-abia
pe al !

ce am apoi in rAcoreala
am trecut pe vesel, am auzit
apropiate de noi cu ne chipurile
acelor dintre ai nostri au fost bolnavi.
sfiosi tristi, de ni era atingem
pentru care au din ei, cum te feresti
pui piciorul pe morminte.
Milureni, 1938.

MANASTIRII.

Era o 'n fund de

pentru a/dtia
Priviau icoane, ochi sfiosi
cucernic bärbile

De ori din turnu-i glas de

toaca dup' amiazi
se de neagra ceat' a lur,
spnta rugdciune li se ropot.

cd grindinile bat
Ogorul care
'ntr'una se boala nenorocirii
Ca pe un ce este de Domnul
se.rugau rost
La Cel ce rdstignirea pentru lume,
Chemdnd lacrimi calde dumnezeiescu-i
Ei care-i grozavul

glas e vremea de
Am milanu m a
gol eu, haina de-aici nu
Un ceas de mild veac de
N. lorga.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

ce curge usor pe
Domol se strecoard povestea
De lacrimi, ce vestea
ce treceau prin an
codru spre lanuri...
El pe glasuri,
Cacernicd de idiot
de
de mulcome
elanuri...
In unda-i de el duce
din zimbet de stele,
de soare, - durerile mele, -
largi curcubeie, de
pierdute.
Izvorul ce 'urge pe sub maturi,
5i rnuschiul pe pietre crescut, -
Se la vale necunoscut, -
Cum barca e de
Spre mute...

Brumdrele, - Codrule, oglindit

Mere vre-odatd,
Struguri, boabe chihlimbar, Sd vezi cum te-a 'mpodobit
Frunze ruginite, Toamna cea ?
Drum de (and haina de smarald
Poleit de stropit
Ca o de-argint dat un farmec
Peste de hurnd, Nici dai tu
Card de porumb, e vor frunzele ce mor,
Frunzele
o tdnguind Ramurile
La vale. pierdute ?
pare nu
Esti
Crengile se plead 'n jos: Ca le spun
Nu-mi M'am oprit din drum.
Ecaterina Andronic,

www.dacoromanica.ro
571 CUGET CLAR

Un mormânt
de Pierre Hamp.

mormânt se la celor drumuri

unghiul raspintiei de a Bine imprejmuit
cu lemn väpsit pe crucea lui este legatä din
la brate o tricolorä. Femeile care se
In eo cruce ; nu ne putem duce
cetim epitaful. Pe cultivat se un par cu
de : Este interzis a
a respectat mormântul de verzi
ale nou. lar movila nu este despoiatg. hoinar a cucerit-o
cu boabele de sau din ciocul
verzi se ivesc pe acopere.
este peste tot pe in de
locurile bätute de piciorul omului. Totul este sau
drumuri. Gerrninatia carärilor, atinge mor-
de la räspintie, acopere pe acela din In valul de
al Maiului mormintele par
se vor urca, crucea nu se va mai
vedea. Se va se un mormânt pe acolo", dar unde
nimeni nu se va mai duce, din respect pentru Pierdut in
verdeata, eroul obscur va pânea celor vii, nebiruit
va peste dânsul.
ani crucea de lemn sta-va picioare, la fiecare
seceris, dispgrând in supt valul de verdeatä, pentru
a in putrezitä ? pasii oamenilor respecta-vor
mormântul de la räscruce? Oare ce convoiu de cärute, alunecand
zi de pe zäpada care la acoperit, säpa-va peste
gropat
cale linie se mai
seaua Brunehaut. Peste câti luptätori bägati de mii
de a räsunat pasul armatelor multimi viitoare vor
trece pe acestor morminte proaspete!
Soldatul datoria mort,
pe a ei, inflorind mormântul. Dar neinfrânt
lucratorul pamântului nu cunoaste deck drumul câmpul.
Peisagiul verde värgat alb revine la aspectul vesnic:
holdele drumurile.
Ce importanta are mintele ascunse de
sau pasul greu al oamenilor le de pe Ceia
ce au vrut mortii e ca acest libertate
ca plugarul fie nu prin mormintele
desfiintate se perpetuä nemurirea. Bucuria acestui va
iesi vesnic din truptil ascuns al eroilor Viii li
exact corp unde se odihnesc, dar spatiul
mormintelor trecgtoare Patriei este al
Un copil pe atât de brazda ascunde
la genunchi. Pentru ca plugul se ghemuieste

www.dacoromanica.ro
572 CUGET CLAR

se de bulgári. E un copil care nu se teme de muncá.

Tatäl cei trei in Are doisprezece ani. Cei
doi cai, prea pentru cavalerie, cunosc bine. au purtat
din pe camp numai pentru aseza
Acum el este Voacea lui conduce. Ani-
malele, obisnuitele campului, 1-au arat de ori,
cu o Lucrul este bine brazda
Ultimele neguri ale iernii au apárut la orizontul
dispar in urma alungati supt de
Marea brutalá, vin bältile linistite ale Zgoinotul
tunurilor a de a turbura. Aripele catifelate, cenusii,
de a mai atinge valul sau de a se zbate la
aripa a ciorilor. lar au revenit la obiceiurile Vuietul
rizboiului nu mai nelinisteste nici nici
care
Fumul de la ferma, giat la nivelul cosului, iese desemne
care nu deck Arborii, resemnati
vântului, nu se mai indreaptä. In spre partea Märii, de unde
vine adesea vijelia, ramurile moarte. acest peisagiu
nimic nu lar negru, umed, bine truda
omului. nemárgenitä poartá un copil intreprinzkor
peste puterile sale. träeste simbolul sever al muncii
imbrätiseazä cu putere pe plugarul minuscul
ruitor. greu, dar rodeascä. Este
acestui colt de Severitatea convine
acestui care de abia se Miscarea lui este
pentru a plugul greu a incepe o nouá braz-
dá, dar nu E putere totusi sigur de dânsul.
Sufletul lui intreprinde liniste mai poate trupul.
Eroismul lui e de a ajunge la capät de a se cá e
singur.
Soldati tree pe drbm; statura un mare relief
netedá. Ca niste pe acest orizont de ne-
Copilul brazda sa nu pare este puterea
niciei. este de aceiasi
Marea. E pierdut in ogoare. ceia ce tot: Munca.
(Trad. de Maria Penciulescu.)

LIBER...
Era o zi de grele, glasul ei nu-i pentru mine,
un neastdmpärat cere libetatea ei,
vesnic sältäref,
Cdnta zäbrele. Cum amintirite-mi,
Veniau din vremi zävor,
atunci bine, Cu liberal farmec al -
Pe-al grijilor Eu i-am deschis
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 573

Din scrisorile lui Alexandru Odobescu sotia sa

LII.
Bucarest, mardi, 7 juin 1894.
Quelques mots ce matin, ma chére Sacha, pour te pas grand,
chose, car en effet n'y a rien de neuf pour nous...
Il fait très beau et, en pensant ce qui doit suivre les nombreux
examens qui vont prendre tout ce mois et peut-ètre aussi la
dizaine de juillet, si je suis du baccalauréat (ce que j'ai
demandé hier par lettre Maioresco, qui n'a pu me répondre tout
suite, puisqu'il était Sinaya, d'o ne revient que ce matin),
en pensant, dis-je, aux mois de vacance, je me trouve sous l'influence
du tableau que m'a fait hier Borgovan d'une localité plus
ou moins hydrothérapique et fort peu mondaine des montagnes
orientales de la Transylvanie, nous irons respirer du bon air
et travailler paisiblement nos livres didactiques. C'est encore
combiner, mais les avantages seraient Economie, Tranquillité,
Bon air, Sites superbes et, la rigueur, aussi traitement balnéarre
réconfortant.
Nous en reparlerons. En attendant, et dans les intervalles laissés
par les examens, y a encore d'autres projets sous roche l'un
serait d'aller Curtea-de-Arges, avec Tocilesco et nos éléves de
la section d'histoire ; de passer Corbeni, pour voir les fon-
dements romains de l'église de Poeni, puis on passerait Bivolari,
y a d'anciens thermes (ou bains) romains, et enfin Racovitza,
o se trouve le plus beau camp romain découvert ce jour
par le dit Tocilesco.
L'autre projet est de faire en trois jours, aller et retour, une
pointe chez Madame Klissy
L'un et l'autre sont subordonnés aux questions de finance...
Restez donc heureux tranquilles Arges. En attendant que
j'y vienne, je vous embrasse par la pensée.
Tout toi. Alex.
LIII.
Bucarest, juin 1894.
Ma chére Sacha,
Je ne t'ai pas écrit hier, et, si je ne l'ai pas fait, c'est que j'ai
été pris le matin et pas de toute la journée. Avant-
hier, un examen de licence, Tocilesco m'avait prié d'intervenir
de Bragadir, afin qu'il lui préte un camion pour transporter
de la gare au Musée un bloc de pierre sculpté qu'il a fait
d'Adam-Klissi et qui est d'ue poids considérable.
Je suis revenu de chez Bragadir hier matin par une grande
averse. Il a enfin plu fort Bucarest. eu déjeuner mes
' Adam-Clisi.

www.dacoromanica.ro
574

deux mendiants. Gion a au Ministère la réponse que je lui

ai rédigée pour le Rothschild. Dieu sait combien cette affaire
trainera encore. - Le projet de voyage Arges, Corbeni, Bivolari
et Racovitza, avec Tocilesco et mes normaliens de section
d'histoire, est en train de prendre corps. Mais les nombreux
examens de tout genre ne nous permettent pas d'en le
jour. Pour ce qui est du baccalauréat, je n'en serai pas. MaYoresco
me l'a écrit dans un petit mot emberlificoté, il me dit
que cette année-ci il veut faire l'essai d'une commission d'examen
composée d'inspecteurs du Ministre et de professcurs des écoles
secondaires. C'est un projet insensé et mon avis, car le
baccalauréat appartient exclusivement l'Université. Mais, comme
je ne veux pas qu'on dise que je soutiens cette opinion par
d'argent, je m'abstiens totalement d'exprimer mon idée au
recteur. Je pense donc m'arranger de façon pouvoir travailler,
tout en faisant un peu de villégiature, cet été, mon livre d'école
primaire, avec le Borgovan. Je verrai arranger cela quand
je serai moins en l'air qu'en ce moment...
Je vous embrasse tous tendrement.
Tout toi. Alex.

LIV.
Bucarest, le 12 juin 1894, dimanche.
Ma Sacha,
Tavais expédié ma lettré d'hier matin quand j'ai reçu celle
tu me parles du grand tralala que vous avez pris sur votre
dos pour la visite de la bande Marghiloman-Stirbey-Cretziano.
Je trouve que dans tous les cas vous avez bien tort de
pour cela de l'argent qui ne peut vous rentrer de nulle part et
qui ne vous donnera méme pas la satisfaction d'un remerciment
de la part de gens qui ont l'air de venir d'autorité. Tu me
dis dans ta lettre que le gros Ballon (le préfet de Curtea-de-Arges;
N. R.) a demandé que Jeanne cette reception
sans y figurer. bien qu'il ne s'est pas permis de faire de
cela une condition, car cela serait vraiment de l'outrecuidante
insolence... Taimerai que, dans des cas pareils, vous teniez un peu
plus votre et particulier tu fasses toi-méme
sentir au Ballon qu'il n'a pas faire des sous-préfètes qu'il peut
traiter en de casd boiereascd, mais que vous étes autant
et méme plus que lui et que ses hôtes dans la veritable hiérarchie
sociale. Je suis curieux de savoir si Gioni Cretziano, qui a
votre maison, aura le bon esprit d'aller vous voir. Je ne
parle pas des Marghilornan et des Stirbey, que vous ne connaissez
pas. Enfin je voudrais vous voir débarrassés de cette bagarre et
pour voir arranger les choses de ce que les
tions de ce genre ne se fassent qu'avec l'obligation pour les hôtes
de vous en presenter leurs hommages.
Tout toi. Alex.

www.dacoromanica.ro
 575

LV.
Bucarest, lundi, le 13 juin 1894.
Ma chre Sacha,
J'ai passé la matinée de suppléer dans les épreuves de
Petrossa aux feuillets que ce coquin de Rothschild ne veut pas
nous envoyer. C'est un travail d'enfer, que j'ai accompli tant bien
que mal, mais il y a encore mille et mille lacunes qu'il est im-
possible de combler sans les feuillets en question. ! que cette
canaille de Juif me fait de mauvais sang ! Rothschild et Sturza,
fecte microbe, voici deux noires desquelles ce pauvre
diable de Nicolesco n'est qu'une étoile de cinquième ordre dans
le firmament de mes tracas.
En fait de tracas, vous devez en avoir eu hier et en avoir encore
aujourd'hui, la visite inopinée de ces potentats, comme tu
les appelles. Encore une fois, je rappelle que je vous trouve
beaucoup trop bonnes, toi et Jeanne, pour vous mettre si fort au
service du gros Ballon et de ses visiteurs. En tout cas il ne fallait
rien de votre maison (vaisselle, linge, etc.) et faire des dépenses
de votre poche... Je suis curieux de savoir comment cela s'est
passé et je serai horriblement vexé s'il vous en venait quelque
blessure d'amour-propre, ce que je redoute et crains fort. Faites-vous
de cela une bonne leçon pour l'avenir...
Je vous embrasse tendrement. Alex.

Nu te cdnt
Cum cdntá
Nu te pot cdntdnd :
Nici cdntdnd, suspindnd,
Nu te iubire,
In nicio destäinuire,
Prin niciun alean de dor
Stins tainä de
Nu te cdnt
Dar, de caut
Gdndurile ce mi urzesc,
E 'ncerc mi se
nu se 'ndoaie
Pomii sub de ploaie
nu aud trecdnd
negre, colinddnd...
Coca Farago.

www.dacoromanica.ro
576 R

Dreptate lui I

cetitoare ni scrie:
in Revista Regale am dat numai de poeti nebuni.
dintre toti, pare Arghezi e mai
pui ce ceilalti. bel mai nebun dintre toti e Zaharia Stancu,
care vorbeste din poesii despre minunata lui cu zulufi
cu degete", hu se mai asai vorbesc
oamenii", etc.
De ce nu va fi sfârsit prin a spune cä i s'au numai
zulufii ?
Ba zäu, nu-si vor fi dând sama acestia
promit cu totul revista?"

Spre povârnis...
D. George Gregorian, Universul" :

drumul in soare deschis

Am tras frunza ce
I

Pentru dichis
'n de caldul ungher,
Am curs ca un fluviu spre cer.

valuri de noapte cotii

Cu apele din trunchiuri de
Pe fundul de morti
Cotind in talazuri

pe curbe in galop
cu din vremea ce stete
Dau acestui potop
Oceanul luminei ajung, indop
Cu gurile de sete".
De ce oare d. Gregorian stria talentul numai pentru a se
lua la intrecere cu rnodernistii" ?
D.
Recunoasteri.
Dând semnalul impotriva eresiei literare iscatä la noi dupä
1900, Sämänätorul" (azi Cuget nu-si plead steagul
duce campania impotriva tuturor celor ce au fäcut din
un instrument pus slujba instinctelor, prin aceasta
de spiritul responsabilitäti morale."
Tara Visurilor Noastre".)

www.dacoromanica.ro
 doge.
un portret) de El. Bräteseu.

www.dacoromanica.ro
 Poesia
la Societatea

Doamnelor domnilor,
Cuvintele de frumoase ale d-lui Onicescu, privire
la legaturile noastre cu Italia, legaturi pe care, in-
doiala ne straduim sa le readucern domenlu care nu
are a face cu conferin a mea, ma de o greutate ma
apara de o invinuire. Este adus cineva care a facut
politica in viata lui s'o amestece atunci alt
bject. D. Onicescu a amestecat politica in pe care
le-a spus, toata mea cea mai calduroasa de a
face oarecare acest domeniu, lucrul este cu
Pe de alta parte, s'a intamplat dese ori de mi s'au
atribuit politice, pana in ceia ce priveste mele
de teatru, eu foarte bucuros intentiife acestea
politice le atrage altcineva le spune o francheta
de luptatoare, d. Onicescu ar putea lua un de onoare
in randurile din tirnpurile noastre, nu este
o auxiliara a generalilor
explicalle, foarte pentru onoarea
ce mi s'a facut trebuie sa va spun d-voastra de
venit aleg un subject. Subiectul aceasta nu putea fi luat
din domeniul cultural literar. In domeniul acesta am
oarecare care foarte vechi, care au o calitate :
verificate un defect: ca adese ori curn
omenirea are de a se indrepta totdeauna catre lucrul
nou, chiar este mai prost lucrul bun
spus data, va ca puteam fi expus la o critica
foarte prin aceia nu pot aduc cela ce am
stiut, am crezut am spus de mai multe ori, une ori de
de ori, fericire ascultatorli de atunci au
sa din nou lucrurile pe care
le-am atunci. Hotararea mea ferma a fost sa nu
vorbese despre lucruri de care am virbit, pentru a
sa repet, ar fi ce am aceasta

www.dacoromanica.ro
este pentru sensibil din cele mai
neplacute : a se vedea pe sine care te arata mult
desolat, sau mai bine esti
Despre italiand, cei mal harnici ai
scrisului cum a abatele Tiraboschi, ale volume,
foarte se din in foasta mea apar-
Institutului de Universald, de
la cele din cerceMtori
de meritosi, n'au despre poesia In
zece volume nu s'a o pagina despre aceasta se
prin faptul Tiraboschi, scriitorul de la 1800, fdcea
parte el din cercul acelor din secolul al
XVII-lea al cari poesia
viata a poporului tot ce tre-
buia fie viu, chiar capricios indraznet, in acela
de care se in literare
inchise. In al XVII-Iea intemeiat Academli literare,
care nu confundate Academiile care s'au
format ; erau Academii literare, academicienii
nume de luate din deosebite domenii antice
clasice, se din timp in foarte
bine ireprosabile in ce priveste stilul, dar in care
nu exista in care nu se
raM necesitate de a crea. Academicienii foarte
vrerne bucurat de oarecare popularitate in
cas
au lui Filicaja, care represinM adevarata
poesie dincolo de pastorale, pe care le
cavalerulul Marino, Pastor alte
productii de fel, dincolo de poesie veche : una
dreptate, aceia a ciobanilor,
dreptate : a lui FilicaIa, nu
mai era acesta al academicientlor
costurnul de imprumut de teatro.
Ceva se Italia in anumite asociatii
academice, care de a care, ocupandu-se acum
de nu de literatura, toate acestea decorul
de odinioara. eu membru al uneía din aceste
in calitatea mea de academic Italian port un nume, care este
deosebit de numele supt care ajuns in oarecare
cunoscut. Iat6, dupa de pe care
rn'am invrednicit din nefericire eu sä am
o nu mi-au dat numele de Matusalem,
pentru acesta nu se gäseste in antichitate, in Biblie, dar
am persoana mai in din toatä : eu
acolo Nestore continuiu in legâturile Academia
aceasta figurez eel la sfit,
s'ar putea ca numirea mea de Consiller Regal
faptul eu Nestor din Pylos, cel mai
Regal, continuiu am aceasta, care

www.dacoromanica.ro
 : vedere generalä.

de Brdtescu.

www.dacoromanica.ro
NOUL

ma desorienteaza ce anea
de mine
Acadernille acestea au existat pretutin este interesant
acum, in teatrului lui Goldoni, ca in
au stat : cele bizare, cele mai crioase, ce
priveste nurnele, cele mai dat spiritul venetian,
din academice, Goldoni, care este o
prietenoasa chemare la realitatea contemporana. de
o parte, clemicienii de parte, furtuna populara a
teatrului lui despre care o sa ma ocup con-
ferinta, Luni, la Fundatia Dalles. existau
inca in secolul erau incunjurali de simpatia, de
stima, sau macar de curiositatea publica: era un titlu de onoare
sa faca parte cineva asernenea asociatii.
Dar a'aturi se intemeiaza o literatura italiana. Literatura
aceasta italiana, care era pentru Florenta pentru Roma
pentru Venetia, putea fie buna pentru aceasta
era literatura culva, care a avut un foarte mare nume a fost
preferat in anurne moment Alfieri, din causa
: Metastasio, care nu se cherna ci luase un nume
din antichitate, el era tot de bine venit operele sale
dramatice Viena, pe vremea acela un cultural pe
Italian, cum era centru Italian, care nu avea intensitatea
aceasta de culturala italiana, pe care o avea capitala
s'a la Viena, a stat acolo : legatura
lui Italia era nula, n'a umblat dupa ; el
care trece cu peste contem-
porane. Evident versurile acelea foarte bine
ce se numeste materie de literatura : -, care au
aceiasi valoare ca greselile in materie de sau in
politicei, odata ce este vorba de orn, lucrurlle
foarte relative -, la nu versurile lui
cugetarea luí rationala este ; numai
aceasta nu este poesie.
Nu se poate spune de ce un lucru este poesie de ce alt
lucru nu este poesie, adese ori se ca, in
terie de istorie, nu posi spune de ce anurnite lucruri,
foarte bine nu ceia ce pretind a fi. Nu voiu uita
batranul din Kupermann, totul
necunoscator materie de filologie, care, dorind un mare
s'a adresat raposatului foarte
cerut sa-i faca o carte de dever mare. Philippide s'a apucat a
o de nume, dupa norme cunoscute numai de el,
a intitulat-o gramatica" ; s'au anuntat profesoril de limba
ca o datorita cercetator foarte
serios, de multe ori nou, nimeni nu s'a grabit s'o cumpere.
pentru nu era de o de nume bine oranduita.
Kupermann s'a gasit In care ne noi de

www.dacoromanica.ro
 CUGET

anurnite opere de literatura, de arta, de Ce argumente sä

aduci ca sa dovedesti ca lucrarea nu corespunde El s'a
presintat la Philippide, aratat cartea a : Aceasta este
gramatica ?" Tot ne putem opri inaintea Metastasio.
poesie a lui este poesie ? evident ca n'ar spune
nirnic, dar noi putem spune hotararea ca aceasta nu
este poesie.
De ce revolutie a fost in Italia, Alfieri,
care numai piemontesa lui francesa obisnuita la Curtea
din Torino care fusese ofiter parasise rangul in armata
unui rege despre care credea ca incorporeaza anti-italiene
un conservatism anti-urnan, care o bucata de vreme vindea
englesi in Italia, el s'a intors la vechile izvoare ale
literaturii italiene -, care, aceste vechi ízvoare, Dante, Petrarca,
erau considerate atunci ca lucruri de trecut, incapabile
inspira presentul. a italieneste de la acestia, pentru
a prin a fi un care nu toscana ce
limbe in care trebuia sa scrie, a alcatuit acele admira-
bile tragedii, prin care s'a introdus in tíneretul Italian
inaltelor ideal morale al datoriilor care, acestea,
legate de nationala, scopul din urma
al umane, pentru care la cel din
trebuie se sacrifice, oricare ar fi urmarile.
atunci, din ai secolului al XVIII-lea el a facut
eroii miscarilor revolutionare pentru libertatea Italiei, care
mai rnostenire pe care Italieni din secolul
al XIX-lea au cari nu pot incuraja,
niciun chip, puterea care tinde catre suprimarea independentei
Statelor
astfel a inviat literatura din copierea
in a operelor in epoca Renasterii,
dupa care instinctul adevarat al poporului
bilul lui bun care este un sims artistic, a
sa vechi subiecte cavaleresti francese, sau vechi amin-
de cruciata, Orlando Furioso" al Ariosto Gerusalemme
a lui Tasso, care o protestare impotriva spiri-
strain cuorins inteo limba care este pentru
derni o straina. Prin urmare, cum, odinioara,
írnpotriva latinismului de pura al s'a
secolul al ca sa sufere el insusi pas-
toralele prin literatura de Academie din secolul
al XVII-lea, tot astfel contra literaturii iesuite, contra litera-
de abati, corespunzatoare ce se facea Franta in
vrerne, s'a personificata aceasta noua
literatura care a ca literatura buna, un de
a de indreptare a ei pe caile cele bune.

www.dacoromanica.ro
 Venetia lui Goldoni.
Desemn veche de Brätescu.

www.dacoromanica.ro
 SAMANATOR" 581

evident ca nu cunostea literatura nu

pretuia aceasta literatura, care astazi se aduna o deosebita
grip, fiindca pretutindeni poesia populara este pe cale de dis-
sau se prin produse influentate de carturari,
care adese ori incercare poetica pe care
poate inchipui cineva. Poesiile din nostru
de o inferioritate care le apropie foarte adese ori de ridicul.
Acum poesia se pretuieste, ea merita din
alte puncte de vedere. intr'insa traieste viata
veche profunda a care s'a poporul
Poporul italian este astazi de o unitate de spirit perfecta,
care se unor indrumäri ce au adus
foarte mult bine, din care causa, daca ar ajunge sa nu mai fie
aceste acelea n'ar fi parasite, de oare ce
ce a fost ordin in anume moment, a foarte rapede un
instinct, capabil sa oricaril dictaturi.
veche Ligurul de la Genova,
de supt munti, acei ai caror stramosi au fost
asamanätori din Peninsula Balcanica de
acestia se pe coasta rasariteana a Peninsulei, poi
acelora Greci din Grecia Mare,
in regiunile Neapolului, acei Sicilieni in s'a amestecat
fenician de pe langa aceasta,
arab, in inca rasa se vad a fi semintii
asa de deosebite, contopindu-se pentru a italian,
dar care au pastrat caracterele de la inceput. este
vorba de exprimarea in literatura in nu este exact
spiritul de pe coasta Tireniene la Nord sau a Mari
la Sud cela ce se poate la Nord la Sud pe coasta
a Peninsulei Italice. Este o locala care
a disparut supt toate raporturile, afara de raportul antropologic,
care in a diferitelor regiuni.
vedeti d-voastra, este o foarte mare deosebire noi
Italleni, cari ne asamanam supt raporturi cum
spunea foarte bine d. Onicescu, am format o
etnica, pe care au rupt-o barbarilor de de
la al caror renume nu poate fi transmis civili-
stralucitoare care au venit pe intercalarea
acestor ni-ar iena pe noi putintel, dorinta de a
intinde Italienilor. S'a rupt legatura dintre noi Italieni,
Alpilor unde Friulanil, in
cari, din din din Elvetia,
alta romanica, foarte apropiata de noi;
legAtura a fost acolo. Daca rasa va avea noroc,
trebuie reluata acolo, preu nu va pentru ca in
Friulului se saluta Ce faz care nu

www.dacoromanica.ro
582 CUGET

: Ce al nostru. urmare podulul

trebuie arhitecti, mai putin tuturor
ispitelor, pentru pentru altii, pentru ca
din aceste elemente, de foarte se
tabileasca legatura.
Dar este o deosebire noi, in ce
care. De sigur, noi nu de altrninteri
ca popor -, a crede contrariul a accepta elementele
de contrabanda, care nu are nimic -, o
; noi din elemente care vin din
creat o nationaM, care este foarte
Dar la noi intre de pe cei de la
va,sarea este elemente pe care Itallenit
avut mult mai ca este vorba de ciobanul transhumant,
ciobanul are o de una de care merge
de la munte la de la la munte, care
din regiunea de la in Dunarii, sau
din Ardealul rasaritean, trece pe la Bretc Moldova,
Moldova, ajunge dincolo de Nistru, patrunde la Bug
turmele sale in regiunile unele elemente des-
pentru a ajunge in margenile Marii a
Asid, sate romanesti asezate pe pe care
gasit prisonierii Prin urmare noi avem o
poesie Italienii au
pe multe.
a unificarea literaturii populare. in
Italia este transhumanta Apeninului, rolul jocat de transhu-
Italia este foarte restrans, este mai o
marea care, in masurilor pe care
le Austro-Ungaria pentru a impiedeca
dintre Ardeleni cu de a in timpurile noasire.
Cred este de ajuns pentru a servi ca introducere la pre-
si explicarea unor de poesie care mi se
pare merita prin frumuseta pe care
traducerea mea n'a putut-o reda intregime, dar
prin unele adesea batatoare la ochi, poesia
popular* merita, pe aceasta, prin de
prin puritatea de prin caracterul sincer al sen-
timentelor care se oglindese intr'insa.
Acum asigurati o despre
literatura nu va avea caracterul acelora, romantice,
care au dus chiar
populare. auzia cineva de se feria
putea, pentru stia ce poate : de entuslasm
necritic oarecare de sau mai
talentate. Eu aduc de cea
in cunostinta poeslei populare, pe care facut-o, la
Universitatea din care poate mal foarte
in America, s'a refupiat acolo, o
nu era sa cu casa Teatruluí al

www.dacoromanica.ro
 Din vechea Venetie.
gruvurd, de

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNÁTOR" 583

director era, Andrei Vizanti, care, de catastrofala

sa escapada, incepea, la Universitatea aceía din cu un glas gros,
care lesia enorma sa grasa, cu
in ce priveste fata, : ca o pasare care
din in craca". Restul nu ne mai interesa, se
pierdea in declamatil vagi, care nu puteau avea
valoare, supt niciun
Cu talent, neuitatul Delavrancea a facut
poesiei populare consideratii, de un caracter literar
foarte interesante, dar in de ceia ce o
pe care s'o cu
n'o d'inainte, trebuie s'o
poesia populara a in : a devenit
al filologiei prin urmare pentru ca sa se
culeaga ceva, cele mai stricte norme filologice, din gura
cari trebuiau sa poesii populare, pentru
ii astepta cea mai pedeapsa. inchipui, un
sau o care amintia zilele cele bune, inaintea
filologului, care cu instrumentul sau ca deose-
birile de sunet, fara sa se musica, legata de
poesia : iei dialectale, cu mult
sa acea prin care se determina caracterul
al cuvintelor intrebuintate. de frica une ori, au
putut aduce chiar o poesie populara pe care n'o cantaserd
numai sa scape de cerere. In felul acesta, in noua
au putut intra cei mai de gust
mai de rasa noastra. Un culegator Mihail Canianu,
din vioiu inteligent, a dat poesia rholdoveneasca
intr'o al avea o umbra de perciune.
Poesia nu nici retoric,
sa fie tratata
adeca in fel se distruge cu atunci
cand ajunge sa fie in serviciul filologilor.

Acum imi sa elementele care pot

fie folositoare pentru acestei Natural ca voi ure-
leva intr'insa care se mult cu propria noastra
poesie. acest domeniu, vedea ca ce
la o care este foarte de
piratia noastra. Unele din bucatile acestea chiar cu frunza
verde", de la noi. Allele n'au acest inceput
care distinge poesia romaneascd, dar in cuprinsul
ele pe care o cunoastem.
de exernplu, natura in cu sentimentele
oamenilor
De-ar putea copacii vorbeascA,
De-ar fi un graiu fiecare
apa Märi-ar fi inegreasca
'n tot sA se-ascunza,
De-ar fi in fiecare o scrisoare,
Ti-ar spune; Mime de ce mA doare,

www.dacoromanica.ro
584 CUGET

.De-ar fi in craca un
Atunci numai tot dragul
nu fi spus este o poesie italiana, fi
sa credeti ca din cine ce al Rornanimii a
aceasta poesie.
Moartea este in legatura cu ca in poesia
lubire, sfiala de a declara omagiul care
se aduce, durerea, parere de ran pentru lipsa lubitului
sau - in aceasta e o observatie de in
ce care canta Italia mai mult ca la noi
pana mortii care urmare0e pe acei
Nerd dar rnoartea se transforma, un anume
sens de pe care vulgara moarte nu
poate aiba.
privitoare la moarte :
voiu muri, tie ce-o pese I
crucea vor duce
vor suna de clopot dese
$1-mi vor canta molitfe :
intins'or sa ma lese.
sta ochi prinse cuminte,
zice acum rn'arn
se la cine m'a
Sau:
lubire, daca vrei, mormantu-mi sapa
du-ma pentru
La anul, vezi-mi oasele groapa
$i fa din ele zaruri, pare.
te de-atata
zarurile le-arunca 'n
Ori, cand de-ava jucare,
lea zarurile le 'n Mare.
Bucata este volumul alaturi de alta, care
frurnusetii intr'o forma deosebitä, cu caracter
popular, care corespunde cu poesia noastra populara.
Ce esti tu Lunea
Dar mai Martea esti la fata ;
lar Miercurt pare c'ai fi chiar o
o stea din ceruri luminoasa,
trandafirl de spin,
lar cuvintele nu-mi vin.
Dar, cand te Dumineca gatita,
Nu tine asamuita.
mai cautam din cantecele de moarte, pentru ca,
punem altele de un caracter deosebit care
in fata for
pund unuí dor pe care noi foarte bine (in pot
spune asamanarea cu se nu numai in frunza, dar
in superstitii) prin frunzele sau
'Foaie verde foi de in,
Ar din ape vin,
-
Aur iesi
aurul
sotie,
www.dacoromanica.ro
 Basilica S. Marco.
de El. Brätescu.

www.dacoromanica.ro
NOUL 585

aur se
M'am dat tie pan' la moarte.
deochiul :
De n'ai vrut deochi,
De ce m'ai privit in ochi?
fi de cale:
Nu umblam tale.
Dar acum, cand cuprins,
tine umblu 'ntins,
Cand mi-ai pus in suflet dor,
tine-s
Se soarele pentru a servi
birea, ca la noi, in pornirea aceasta naturala. in mo-
mentul se simte cineva pe iubire, este pe
lume lurnea jurul lui, cu soarele, cu luna,
stelele, florile pasarile :
De face
Cu sbura
zbura peste ogor,
Unde-i muncitor
zbura ca o pribeaga,
e ziva lui de 'ntreaga..
Iata, aceasta a de durere pentru iubírea
de moarte, se alte cum se
presínt
vreau miez de Mare
Numai de pene de Nun,
Cu de-argint, de aur care
Duc la balconu-i, - vis nebun -
cand acolo vei ie§i,
zori de zi
tot ca o :

Ti-or aduce inchinare

soli din departare
in prag va sta,
Altul va ingenunchia,
Unul
din urm' a
trimet ca inchinare
are,
Cate picurl in Mare,
Cat nisip e 'n fundul
Cate in zbor,
e soare
Cate in luna Mai,
le ai
mai multe,
de chernarea aceasta a soarelui :
Soare, ce te duct te tot
drurnul inteacolo apuci,
De o Soare,
Pe cine n'am pe o

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR
unde-s munti
Srut negri frumosi.
Dar rnoartea revine si a doua :

voiu fi pe
Dragu-mi va purta
Cand in eu voiu sta,
In biseric' a
de.or greu,
sicriu iade eu,
de-o rade de mine,
Eu voiu mai bine,
lar, de-o zice de iubire, -
mea
bucata cea cu privire la moarte :
vrea mor de-o moarte cum nu mori ;
vrea mor inviu in zori.
vrea sa mor tot vrea
vrea jalea tuturor.
vrea mor, moartea tot vrea ;
vrea cum moartea mea.
vrea mor privesc din
Pe cine dintre sicriul imi
vrea mor totusi, m'oiu duce
Sa pe cine-o merge 'ntaiu cu cruce.
Foarte dese ori desperarea nu merge la ideia mortli
in sa se invoace nasaliile slujba intervin ingerii
din raiu, cari au presidat de
vreme muti am stat,
Acum ni s'a
Venit-au ingerii de sus
pacea au adus ;
din Raiu
din nou mi-o dai.
Venira ingerii la ;
ne iubim
idela drumului a pe care o cineva in piept
in desperare, aceasta este dorninanta toata
italiana:
Ci, de eu nu te las,
De mergi, merge pas cu pas,
De treci Marea, Marea trec,
De pled prin lume, eu plec.
De treci Marea tot
Plangand va trece al mieu
De treci noroc,
Cu merge 'n
ingadui, de a isprAvi, sa culeg, fara a le pune
in legatura cu ideile dominante, alte pe care cred ca
ar sa nu le cunoasteti. Iata, in aceasta poesie
de de Cuvántul de care
in dar introdus

www.dacoromanica.ro
Palatul ducal basilica S. Marco.
o fotogrofie) de Brdtescu.

www.dacoromanica.ro
NOUL 587

cântecul de zori, care nu este in noastre care

este rar cantecul de sear& care se la
toate popoarele. Lucrul s'a pastrat in Italia acum
se trezeste cineva de-odata, daca este de o
mai cu cántece supt fereastra. Se recomandA, ca
festare de refus, a uda cu pe In Portugalia
se face se duce cíneva supt fereastra acolo,
- clima este mai incát de pot
felul acesta - : o douä, tr o
nu apare nimeni la fereastra, dar vine seara când este poftit
inauntru de mama, tata, de toate rudele se face
care nu se poate acesta
supt fereastra. La Francesi cântec, de se
aubade, cuvânt in care se albus latín, in locul
cuvânt blanc imprumutat de aiurea, dar alb se mai numai
in aubépine, in aube care o preotul, in aube du jour,
aubade vine din Sudul al Frar
Acuma, o serenada :
de lurnini
vgduvitS,
e§ti, dulce
Dorule, te inchini?
pietrele pe drum,
Pe când eu visez
a fereastra luminatä,
La fereastra l

alta de noapte :
te noapte
patul viorele,
de stele
$1 pe ochi raze de
Sau o aubade, când se trezeste :
Cand te din patul tgu,
Soarele 'n cale,
Dumnezeu
nojitele tale.
Dar este una de dor pe care vrea s'o :

tu ce
Af15.1 intre
Spune-i c'am
Ca mioara
C'am prin locuri crunte
Ca un träsnit in
C'am singur in
Ca un co craca
c'am
Cum e iarba cea uscatá.
Dar poesia poporului italian este de glume, din care
vá ceti

www.dacoromanica.ro
588 CUGET CLAR

tu mi-ai furat
macar n'ai intrebat
Daca mi-o cereai cu bine,
eu de la mine.
a doua :
venit a :
fura.
sa-i fi
nu socotit.
galbeni, nid lei,
eu tei;
N'am ce a-li
Ci prirneste-mi
Cu aceasta am de m'ar ispiti alte
Traducerea aceasta cere o explicatie, pe care dati voie
s'o pun in timpurile de acum. Traducerea am facut-o
in zile foarte triste din viata mea. marele pierdut de
; eram singur de ai miei, cari
la Odesa, poate ca de foame, flindca, daca nu se
armistitiul, fi ban!, toti de la saptezeci de
la copilita cea mai ; eram intr'o singuratate
incunjurat de oarneni
in resultatele räzboiull nostru drept, acea incredere
pe care au pastrat-o la
de scoteam foaía mea Neamul
si prin cartile unei de studenti,
intr'acea casa de studentii plecasera, dar nu
plecasera insectele din imprejurarile cestea luam cartile
de acolo si din in traducearn. Asa am la
traducerea acestor Ele au fost
de atunci, era natural n'o nimeni, dar au
trecut ani, vreo cincisprezece aril de
cineva a adunat toate mele toate traducerile mele,
carte la : Din opera poeticä a lui N.
Elevele mele de Valenii-de-Munte azi, toate versurile
mele risipite, pentru a-mi face un placut, dar nu vor
aparea inläuntru
Iata, acum, timpurile noastre. va fi
eu din tot ce am atunci, cu
aceiasi dar aceiasl voie bund
pe care am avut-o atunci.
N.

www.dacoromanica.ro
 San-Giorgio.
Desem de Brdtescu.

www.dacoromanica.ro
 Despre teatrul lui Goldoni
(Conferinti la 20 Mart.)

Doamnelor domnilor,
Compania Goldoni din ni face placerea onoarea de
a ne cerceta. Compania aceasta, din mai multe corn-
venetiene, face un drum care nu atinge numai capitala
Nu unde se va merge mai pe urma, dar s'a
oprit la Belgrad ceia ce vom vedea auzi noi a fost pre-
sintat acolo publicului lugoslav, care a vut mai multa greutate
noi Goldoni, care se cere,
nu numai o pe care foarte
multi de la noi o au care poate insusi mare greutate,
dar, pe aceasta, se cer lucruri, care la Bucu-
si la Belgrad nu se cere. Intaiu, o oarecare
de temperament. La Belgrad este o
peste care s'a asternut pe o burghesie, care este de origine
asca. in Serbia n'a existat, pe
avern a face cu o societate care este
aristocratie care n'a murit, lume oraseneascä tra-
ditille sale, elementul rural, supt unele raporturi din nenorocire
nule, rol ca in Serbia.
Dar in de noi ne simtim sufleteste foarte
aproape de in genere special de de cari
ne despart in Italia anumite populatii, care mai apro-
plate de in unde se zice : ce ?, când vrei
intrebi pe cineva care este starea lui de multAmire
acolo aproape la noi, dar in de
aceasta de temperament, din care nu cum
se simt Venetienii la dar noi ne acolo ca acasä,
monumente pe care in in care am nu ne-am
le avem, cu de comert, la care n'am
putut tinde, dar, in ce priveste acea familiaritate de placuta,
acea unire intre membrii societati, care face ca
intre patrician un de de pe un vas fie
care nu se vor in societate
deosebltele clase sociale, de aceasta este
narea de nu vom fi mirati, enati
cum declara din Belgrad, ce s'a dia-
lectul venetian, atunci locul limbli toscane, se va
una din cele mai vorbiri dialectale pe care le

www.dacoromanica.ro
590 CUGET CLAR
si ca o multdmitd pentru ne pentru
sentimentele pe care fdrd le poartd, - noi nu
o capitald oarecare intr'un program care cuprinde mai
multe pentru de temperament de marea
apropiere de limbd, pentru sentimente fald de Italia, pe
care d. Onicescu ieri le-a expus alunecand
putintel inteun domeniu politic, in care eu gata alunec,
dar cu oarecare de reciprocitate, prin urmare, din toate
motivele acestea, eu am crezut este bine sd-i primim cum
de nu vor Vom facem
nu putem fi de nimeni supt raportul
cdldurii in ea supt raportul care se cuprinde
in aceastd in momentul de fald sânt cdlduri
artificiale, care nu a rivalisa, de oare ce avem ceva
bun decât aceasta.
Am socotit cd o explicatie a lui Goldoni, de un
care a asa mult din viala sa momente de fericite in
Venetia, am trdit eu, care este legat de toate societatile care
in Venetia, nu este care am contact,
rdmânând insd deplin Romän, nu numai atunci este
in deosebtre de persoane, care, dupd locul in care se afld,
au sentimente care am cd este bine ca un
Român, in totul particulard in care eu, sä
vorbeascä despre Goldoni lui Goldoni, care nu
se poate acest mare comediograf, intrupare a
sufletului venetian in secolul al XVIII-lea, intrupare mai
o poate face pictura, care vedea ce represintd
de ce suflet este animatd.
MI s'a pdrut cd aceastd explicare a lui Goldoni in ce pri-
veste persoana sa, opera sa ales mediul ar
pusd aldturi care vor fi de acela care
conduce compania. Natural el o va explica punct
de vedere care este punctul de vedere venetian, eu volo
face dintr'un punct de vedere care este al
nostru deosebire intre ele, ele-
mente care se de la sine, pentru a aduce o intelegere
Aceasta, in ce partea introductivd a acestei
dupd care va urrna, cele zile urmatoare, presintarea tea-
luí Goldoni. Vor fi receptii, care una este
de Ltga Culturald va fi, poate, si o incercare, foarte de a
artistilor din felul pe Goldoni
când pe scend. Goldoni va repre-
sintatd, din zilele de Culturale.
cere indulgenta celora sânt de-
prinsi bune o soecialisare, pe care
mica n'o poate avea, vom cere
pentru toate lipsurile din represlntatie.
Ce era secolului al pe care o
www.dacoromanica.ro
 Din vechea Venetie.
Desemn o de El.

www.dacoromanica.ro
 591

mai oricine altul, Goldoni Aici sa-mi voie sä

combat inaintea d-voastra, am facut-o doi, tre!
in Paris la Sorbona, o Venetiei din
moment, care legenda aceasta nu se absolut
pe nimic, ci vine de la calomniatori, mai
de la de la calomniatori, care
este poate, in de unii Venetieni,
Republicii Venetiene,
trecut de stralucit, o colori mai negre acelea,
abia cenusii, pe care le-ar putea admite Legenda aceasta
combatut-o in acele conferinte de la Paris care au fost
tiparite si din care partea a a aparut in revista mea
deosebit : Venise a l'époque moderne", care este o
aproape la Bucuresti,
noudzeci la din lucrarile pe care le a
le face. Dovada cea mai puternica este lucrare a
buit fie in dreapta stânga, pentru a de
o cartea am
n'au fost o povara, ci am dau elemente de explicatie
chiar elemente de restabilire a care acelea in-
demnat ocup de Venetia, in perioadele istoriei
In lucrare a mea din 1933, eu presint legenda
ce presint legenda, dupa este de putin intemeiata.
Vedeti, lucrul pentru Goldoni are o importanta. Goldoni nu este
un produs care s'a intr'o societate
Teatrul acesta este mai
comedia veche comedia din Atena, mai in uncle
privinte, mai distins, teatrul luí atunci
nu operele clasice, se pierde in farsa:
Goldoni n'a crezut trebuie dea farsa, pe care a
despretuit-o. Teatrul acesta este, supt multe raporturi, mult su-
perior teatrului frances de din secolul al XVIH-lea.
media francesa secolului al XVIII-lea este supt
supt este foarte vioaie, dar nu e
de o societate, de o stare de spirit: este
un lucru abstract, in care numele personagiilor felul se
actiunea, se pot transmite oriunde. un rus
din al XVIII-lea fi putut o asa
se construlesc piesele francese din domeniul comediel in secolul
al de acelea cu tendinte care
represinta
La Goldoni a face ceva foarte discret, foarte nobil,
foarte clasic in bun al foarte popular in
mai mai avem a face ceva absolut
caracteristic. Nurnal Holberg din Danemarca,
politician" de toate, comedie
se poate asämana, nu varietatea, varietatea
Holberq este dar valoarea represintativa,
ce a dat Goldoni care do-
reste de oglindirea

www.dacoromanica.ro
 CUGET

bine, de scriltori, voie am la o caracte-

risare a lui, de scrilturi nu se inteo societate decazuta.
juciecati, ca Venetia era toarte jos
raportul politice, supt raportul acelor idei libere care
aveau odinioara o valoare care astazt sunt un element de
osanda. Supt raportul moralitapi ca supt raportul
viepi politice, se crede ca era ca ar putea sa cada
supt condamnarile aspre ale unei este societatea curo-
peana de astazi, care este sprijinita pe idei de dreptate, pe idei de
toleranta, pe idei de tot ce are mai ales, pe
tot ce are familia mai sigur, pe tot ce are mai pe tot
ceia ce are individul mai ca directoare, care ideile acestea
directoare se pot vedea foarte bine in literatura teatrul tim-
purilor noastre ! In ce priveste teatrul, ce este mai aplaudat
la in momentul de asa societatea care
vine din cu Goldoni ni o lar unor autori
Sevastitile" alte productii de calitate,
acestora o meritata palma. Comedia se poate face altfel,
se poate face, nu desonorand societatea prin mo-
ravuri care se pot vedea in comedille la care am facut alusie,
ci oglindind onest pe care, ca fiu
al ei, n'ai dreptul s'o batjocuresti.
Dar, daca s'a ajuns la aceasta falsa Venetia in
secolul al XVIII-lea, aceasta se datoreste faptului ca Venetia a
cazut. sa arM ce spune legenda, pe urma este
de putin intemeiata legenda, - imi pare foarte rau persoanele
care ar sa mult nu se mai pot adresa la aceasta
carte a mea, pe motiv ca eu rasbun pe public, atunci
publicul nu se o lucrare : eu o impart
in dreapta in stanga, pentru ca, atunci ar s'o alba,
n'o mai urmare care este legenda,
ce se poate opune legendei - la Paris am convins pe
lumea, la Paris, unde nu erau dispusi fie sant
sigur argumentele d-voastra
d'inainte -si, dupa ce aceste parti ale conferintei
mele, aceia, de a la Goldoni, va suggera
ce a cazut Republica Venetiei. Acolo, prin conditiile
de lupte democratia revolutionara,
iacobina, este o mare pentru momentul de fata, nu
o invatatura pentru cei cari au patit-o, dar o invatatura pentru
trebuie fie destul de ca n'o Pe
vom vorbi despre Goldoni va fi mai usor
care, aceasta, n'ar fi dar
s'ar mai multa greutate pe de-a'ntregul.
ce se spune privire la din secolul al
XVIII-lea : la viata in ce priveste manifestatia in afar&
afirrnarea la care este datoare societate in rapor-
turile care nu poate nici amenintari pentru
ingenunchiere inaintea a celui
de pe lume : a Venetia in lui Bonaparte.

www.dacoromanica.ro
 Din vechea Venetie.
Desemn o de El. Brdiescu.

www.dacoromanica.ro
NOUTJ

a doua, interior era o cumplita,

aceasta a unei care nu mai avea care era
de a crea ceva nou, care nu indreptatia nimic
puterea sa, desgusta suftetele din
care causa Goldoni a Italia, s'a dus in
a trait, in anurnite princese de la Curtea Francid,
care a trait acolo ani din Víata sa
ispravit viala departe de lara sa.
Se zice : Goldoni este martor nu se putea
supt raportul politic in Se un fel de Venetie
de inchisitori, de inchisori, care n'a existat in acest timp, de a
alta nu se putea indepliní misiunea Venetiei
in aceste dure, dar absolut necesare. de alta parte,
nu scrupulele pe care le aveau odinioara,
de de moralitate : o societate care se lasa de
cerile vietii, i in aceasta se aduc anumite casuri. Ce
era, se spune, o mAnastire de la Era un fel de
salon, in care domnísoare, doamne traiau acolo puteau
sä-ii fel de visite : in epoca
in care este asa de strict ce de
nare erau la care rudelor
prietenilor, veniau pentru o conversa !

Se spune : cum se poate de o de in

secolului al XVIII-lea, acolo era asa-numitul
care era un ridicol al ? Acolo se
este aproape indecent ca o de solul el
si atunci trebula sä fie persoanä care se sacrifice, - un
sacrificiu in cele mai multe casuri foarte -, se sacri-
fice pentru a o se intorcea
indeplinia anurnite rosturl de haine, de rochil,
de a. d. lucrurile ca
cictsbeul" ar fi fost totdeauna un orn frumos un
urit. nu este asa. Dese cicisbeul" era un
orn de casa, care servile, curn se
intorceau, pe vremea mea, de la de o
servítoare, sau soldat, este ofíter, intocmaí era
acest cicisbeu", bine bine tratat un de serviciu.
ce príveste ea era aproape in palate
nu se locuia, se modeste de locuinta, care
omul se socotia Era vremea in-
florlau cafenelele, care un rol foarte important Venetia
au jucat rol : pe vremea austríaca era cafe-
neaua prietenilor cafeneaua imperiale
acuma femelle care, in Polonia, odinioara mergeau la
merg la cafenea : societatea din este acolo
nu este lucru
de teatru erau foarte dese in mo-
mentul acela la San-Stefano la San-Samuele la San-Giovanni
Crísostomo, tot felul de teatre marunte. locurile se
acele ridottí" din secolul al XVIII-lea, care erau foarte
www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

elegante unde in visita la Venetia, cum a fost

losif al din Austria fratele lui, Leopold, duce de Toscana.
a calatorit in Europa viitorul Tar nebun care pe
era aproape normal, venit in Venetia, s'a dat
pentru o mare reoresintatie. La inceputul secolului venise
un rege al Suediel, regele Gustav, se cu oare-
care : ce era
tocratie ! De un nasture de la regalului visitator s'a prins
un colan da perle doamne din Venetia, colanul a cazut
jos, regele s'a aratat dispus sa-1 ridice ; solul doamnei,
ca ca astfel de perle de multe n'au
a strivit supt incaltamintea lui perla care cazuse. Ri-
dote nu represinta altreva o ocasie foarte convenabila
de intalnire. artistica (e francesul reduit", apoi razboinica re-
duta") : eu am locuit Calle ridotto.
Aceasta nu o societate care nu petreceri.
i in general omul este asigurat, n'are de elaborat
noi forme de este facut de petrece poate fi judecat
dupa felul cum petrece.
Se spune : dogele in pastreze demnitate
bizantina de odinioara, in o in sensul
uncle caracterul sacru trecea .la boul sacru, de la pisica
sacra, de la alte animale tot de sacre, la umana,
care cu animalele in ce priveste caracterul mut al
sale, dogele, care era de departe de vechiul duce
bizantin, se amesteca in societatea aceasta.
acusatiile care se aduc. Raspunsul. In ce priveste activi-
tatea din afara, cea mai mare parte din domeniile
acestui tulburat secol al XVIII-Iea, se
schirnbau de Prin urmare, un Stat care nu
avea mare valoare militara, care valoare se pretuía
atunci geniul generalllor suflul care anima trupele,
pe in timpurile noastre se socoate calitatea mijloacelor
tehnice, - nu este in lume armate, cea
mai pregatire au fost atunci
avut incredere intr'insele au lipsit
geniu, care el soarta nu fabricile
de munitil -, un Stat care nu era militarist toate
lonille sale. Nu se atingea nimeni de domeniul : la
Brescia, la Verona era Istria, Dalmatia,
Insulele la Revolutia Francesa, acestea au
parte din Republicii Se pierduse Ciprul,
Creta posesiile din Grecia, dar ce era mal aproape de
Venetia, pe italian, era totusi in Republicii.
aceasta trebuie o deosebita pricepere politica, un
talent de a umbla care nu se pe
drumurile.
eu observam, conferintile de la Paris, felul cum a fost
Republicii Venetiene de acesta este
mai de observalle critica a istoricilor,
www.dacoromanica.ro
 : palat.
De de

www.dacoromanica.ro
NOUL 595

s'au manifestat : se
Republicii, Burano, care nu avea o populatie de opt
mil de suflete, oferia pentru Republicii, impo-
care nu trebula macar riscaM, ar fi adus
resultat distrugerea opere de se
la in timpul Marelul RAzboiu la
bele austriace), insula Burano deci oferia mai mult de cinci sute
de Bergamo de nenumAratele beneficii de care
orasul era coplesit din partea Serenisimei Republici, care, in timp
de secole, in nostru dreptatea,
tatea fericirea prin sale clemente, ni-a dat dreptul de
a ne cherna mai sale
parintesti". valle care erau in dosul oraselor nu
de mil de soldati inarmati pe socoteala bine
intre limítele provinciei, ca apere independenta
de din Valais se coborau ca orasele
care cuvinte
catoare, ca arate devotarnentul : Averea
nostru, viata a fost totdeauna pentru tine, o San-Marco,
noi ne-am privit totdeauna foarte fericiti, tu cu noi, noi cu
foarte onorat lauda ta cea
mare pentru tine lacrimile noastre.
in Dalmatia a fost imposibil de a resista, atuncl s'au luat,
la Zara la Pirano, steagurile San-Marco, au fost puse
pe altarul bisericilor".
Aceasta este in ce priveste ordinea
Dar se spune, societatea aceasta nu era in
interior de a inainta, de a crea ceva evident o societate
se puterea de In vreme
a dat cel mai larg exemplu de urnanttate, de intelegere
de de colaborare cu onesti,
prin urmare au fost de pretutindeni, in ceste
de munca, ca lucreze Corporattile,
care ideile erau socotite ca o aceste
au fost libertatea din secolul al
XVIII-lea, s'au invrednicit de o pe care Revo-
n'a cunoscut-o. In vremea aceasta se face im-
comunale, pentru ca avea
ei o bucaM de S'a creat o de la
Universitatea din Padova, un superintendent de au
fost cursurl agricole, care au aparut pentru
lume. numita s'a inMturat. S'au redus o
multime de de acolo distrus
Italian in epoca anti-clericala, la Murano a fAcut
foarte : a fost o greseaM de arM, pe care
trebuie s'o respecte s'a s'au
dar au plecat.
se toaM contemporanä care este
care, in reformelor, a facut mai

www.dacoromanica.ro
596 CUGET

Supt raportul manifestärii un cas. Nordul

era atunci Barbaresci. Multe State
europene erau de pradaciunile nu in-
orasele acestor musulmani din Africa,
cari se numai din cordbiilor tuturor popoarelor
crestlne. Atunci Angelo Emo a plecat cu flota lui, catre
secolului al X VIII- lea, a bombardat din aceste centre :
s'a intors triumfator la V,enetia. Cred aceasta a-si
cinsti cineva steagul, care, steagul se sfinteste prin
faptul ca se la injurie ce se aduce steagului
demnialii lata in ce actiunea in Societate
decazutd, unde ? Dar teatrul, dar luxul ? in domeniul acesta
am cautat informez, de a judeca ca
18 Decembre 1778, cum era pentru a merge la
teatru trebuia pue erau unele care au
a merge s'a luat o hotarare de guvernul venetian
nu se permite femeilor a merge la n'au masca
prescrisd de lege, cas cand ele apartin aristocratiel,
sunt Trebuie sa se mentina acea care se
cuvine Ne la din timpurile noastre,
permis de Stat, la care se obisnuieste pe toate
plajele care, supt pretext de sanatate, nu este una din
formele cele mai nerusinate in care o omeneasca poate
ofere altora spectacolul corpului acea taina care
apropie pe trczeste sentimente, care de aceasta
dispar cu
ce alt element de gatire, o a Gu--
venetian : De catava vreme, chip scandalos, s'a
introdus la Venetia un abus pagubitor detestabil : de
a intrebuinta adese ori cu prea perucile sau
parul care altereaza destul de aparenta persoanelor,
care aparenta este determinata de a luí Dumnezeu,
care a format intr'un chip minunat fiintile omenesti deosebite
node de altele, facanclu-le apara In oarecare chip asämana-
toare unele altele uniforme, aceasta poate produce
tele cele mai rele, cu paguba a pernicioase."
in timpurile noastre fabrica fiecare ce vrea, nu
ce ar fi daca s'ar aplica decretul venetian din secolul al
X VIII- a.
Dar ce inseamna o care poarta ? Persoana a-
ceasta pacdtuieste contra vointli care ne-a facut
unii de altil, si produca efectele cele mai
cu paquba a conditiilor pernicioase". Cred ce
veSte este de ajuns.
Deci Venetia nu este cum o legenda, ci cum
o arata contemporand a unor hotariri, care constata
un räu, dar arata de a de a
restabili starea de lucruri rnorald, care trebuie
existe in societate unde se respecta demnitatea de orn.

www.dacoromanica.ro
 ducal Riva li Schlavoni.
Desemn o fotografte) de

www.dacoromanica.ro
NOUL 597

Noi putern cunoaste ce era Venetia in aceasta vreme pe

alta cale, prin activitatea literara din acel timp. Se
uita prea mult, se vorbeste de decadenta venetiana, de
existenta acolo a unui economic ca Gian-Maria
Ortes, care a publicat pentru un tratat de eco-
nomie inca de la 1774. ne gandim ca este vremea
cand Academlile de ori
satirica, poate chiar copilareasca, problemele cele mai
variate mai importante. Sa ne ca, neputandu-se
cuta problema Gaspare Gozzi gasia in al
sau Observator" de a strecura anumite critici de a
presinta anumite solutii, dialoguri care aveau
vin de dar care cu toate acestea cuprindeau, supt
teorlile incercarea de a indrepta
ravurile timpului, cela ce este de sigur semn de
intr'o societate umana.
Dar, mai ales, la o parte pe Goldoni, care
sintat deosebit, sa luam arta din vreme, care
este profund onesta iubitoare de adevar, ca
intrebuintarea rnijloacelor sale. Aceasta arta este
cunjurata de iubirea tuturora in societate, care
lumea are anumite legaturi in fraternitate
nerala, aceleasi frumosului. o parte
artele minore, cum este ceramica, care ceramica vene din
secolul al XVIII-lea represintä, de ceramica napolitana,
una din formele cele mai nobile acestei arte. De putina
vreme, palat venetian s'a facut o in care, langa
de o valoare mijlocie, s'au presintat specimene ale
deosebitelor fabrici de ceramica, in care se vede foarte bine
un material care se poate banalisa foarte usor,
era pentru scopurile cele mai alese ale
Nobilii de pe vremea aceia,
podobeasca plafoanele cu cele mai frumoase opere alegorice
mare pictor, de o de o o
de o interloara creatoare fara pareche, care este
unul din eel Tiepolo. de se-
al XVIII-lea plafoanele acestea nu erau impodobite. Sis-
temul introdus in secolul XVII-lea, la Roma alte orase
a trecut in Venetia astazi Zenobi, unde este
Colegiul armean, aiurea, se bucura cineva, la anumite
trecatoare, avea dreptul de a
acele mari scene mitologice, ce stau de-asupra
nu necontenit in sus
acelora cari din fericire inteleg.
Dar nu s'a asupra nu
s'a inteles iubít Nu era vremea räzboaielor,
dupa se intemeíasera
care se luptau ocupau tot care se
puteau gloria armatelor. Atunci a stat la
a devenit nu un sentiment de de

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

rau nu bate toate cu o ca

se gasesc in impreuna in jurul tesaurelor
apare, astfel, un intreg de se consacra scop.
Mi-ar fi placut sa va infatisez, alaturi de foarte frumoasele
plafoane ale lui Tiepolo, care presinta une ori, ca in Triumful
Aurelian", care se gaseste la Pinacoteca din pana
scene din viala Roman, alaturi de elemente re-
ligloase mitologice in acelasi cum este, tot Turin: Re-
care calca eresia" a mi-ar fi
placut acei pictorl de venetiene,
incantatori. mai ani, de la Venetia a fost o
consacrata Cine a avut fericirea sa fie de fata,
o amintire nestearsa. A putut vedea cineva alaturi de
Piazzetta, pe irnbracate in costumul
in lume, foarte elegante fete doamne, cu intinse
farbarale, din rasare bustul vin
cu cele elegante mantii, acoperind costumul cochet
al secolului al VHI-Iea, stea de vorba cu dansele aceste
parlatoril, care seamana cu un salon.
tovarasul de activitate intru rivalul celui-
se vad scene in apar doamne fac toaleta
cari acel moment li complimentul cine
nu este in aceste scene de zilnica! Se vede cutare
persoana adusa de la presintata unui profesor de musica,
experienta viitorului se face
care, pe de o parte, este asprimea pe de alta
parte plictiseala care primeste necontenit visite de
acestea, din care sa sau consacrarea
sau tagaduirea, care este totdeauna a

timp, pe cand odinioara cu canalele, cu

palatele sale de toate, cu un lucru pe care
: cu ceía ce umed al Venetiel, cu
lui schimbari, farmec al cetati neegalate, pe
aceasta putea servi ca fond pentru un tablou, acum cel mai
mare secolului al X VIII-Iea, de vestiti
a fost chemat nu numai orase italiene, dar pana in
retinut o bucata de vreme acolo, poata
in alt cu care era deprins acasa la
prin urmare, acolo, inaintea luí Stanislas
regele Poloniel, a dat faliment arta sa, pentru lumea
i-a ramas totdeauna straina, acest minunat care, din causa
lubirl pentru canale, a fost poreclit, porecla i-a ramas
ca nume, Canaletto, a dat Venetiei de
care supt raportul tehnic inovatoare, de oare
ce, de englesa, care a ce poate
atmosfera, ce are atfmosfera, care nu este gol
inaintea de de Turner
poate spune arta aceasta a a
s'a gäsit de Canaletto, din inteligenta lubire
de orasul secolulul al XVIII-fea.
www.dacoromanica.ro
 Venetia o straclä.
Desemn o de El. Bratescu.

www.dacoromanica.ro
NOUL

in lume apare Goldoni. el pe cineva, pe o

vreme Lessinga vorbit contra teatrului dar in
comediei nu l-a putut Lessing a putut
discredita vechiul teatru frances, dar n'a putut pune in ceva
care lie la nivel, de i peste de dar
acest nivel n'a fost intrecut 7 ce influenta teatrului
frances asupra lui Goldoni, nu ce vor fi observat cerceta-
cari au avut mai mult ragaz i mai multe de
formatie mine, dar influenta aceasta o doar in ce
o technica sau anumite cum este
de a da persoanelor nume din antichitate care ascund
identitatea personaM. Incolo tot restul este de la este
observatia lui proprie, este putinta lui de a felul de
de spirit a contimporanilor
Avem noi in literatura noastrd, mult mai mai
raca, teatrul al Alecsandri, care el a prins anumite
tipuri caricaturale, i s'a ispravit. Anumite facute de
colegul mieu de la Bucure0i, profesorul de
francesa, d. Drouhet, a aratat foarte modelul
era frances nimic o prefacere a piese francese la
mod& deosebire intre spiritul din Bocceagiul", sau
din surugiul care merge cu din in $ intre
putinta de visiune a lui
Goldoni nu fusese nascut in popular ; de altfel, in
nu exista popular, ci acolo burghesie, aristocratie,
toate acestea se ; in pe in
centru al San-Marco se lumea ;
stau acestea inguste, imbulzite de multime,
cuprind lume de toate categoriiie.
Viata aceasta este una, i este de ajuns s'o
un scriitor de acolo deplin, ca fie in stare s'o reproduca.
Adese ori Goldoni ne : in cutare din lui
se de un negustor olandes i de nu tiu ce
dar pagini ca
Olanda i originea francesa introduse ca varialie,
dar el este de lume din Venetia.
soarta a facut pe aiurea o este
zata tocmai unde nu : de exemplu la nu este
mai nepotrivit amenintarea de pe cal a Mihai
Viteazul catre Universitatea din Bucure0, care desigur are
fie la ordine, dar pdn alte miiloace,
persoane care pot gasi culturala de acolo,
din Heliade Radulescu, care a fost de toate un
al Academic!, i care deci avea mal
potrivit la Academie, gestul pe face el ar fi fost po-
pentru doritorii de a la Academie
pe la Universitate nu se

www.dacoromanica.ro
 ; apoi statuia care a acest
mare idealist pe taran, pentru a riclica nallunea, dar
nu este un pedagog ; treilea, care a venit mai
chemat sau nechemat de de meritosul fost
nistru de Instructie Spiru Haret, a fost de toate un admi-
nistrator ale fisica chirnia,
teratura francesa, nu erau chiar
contenit o Universitate, de la care a avut, in
de situatia lui de profesor, supt raportul sä indure foarte
mult, pe vremea profesorii universitari erau oameni de
ce nu este acum, din vina lui.
Dar apare Goldoni acolo este, care
se : una drept continuand a merge catre
al Merceriel, lar, de alta parte, se intind dru-
inguste care se catre Fundamentele
in se deschide un drum larg catre acel Rialto, care a
fost Venetia veche, el prin
care se de pretutindeni catre
unitatea Italieni
dar nu uitati onoarea cu totul pe care
daca ca Venetieni, nevoie de un
eu, Goldoni.
in sa a
fost in timpurile sale, el a prefäcut dialog de arta gustul de
al ferneilor din jurul care au disparut, el a
adunat tot cela ce forma mintea aceasta
a a presinta in campielli, atM
de la in jurul acestor opere de arta, care
apei bune, a cules tot ceia ce se ascunde
prin prin casele cele a främantat totul
i-a dat forma aceasta nemuritoare, a unui
in ce priveste presintarea populare.
de secolul al VHI-lea, in care totul era totul
era era pe spate totul era ben-
pe obraz, totul era rosii galoane
pe pe restul stralucitoare
lume de el a sale
in in toate manifestarile ei a presintat toate
icoana, care nu va muri, a popular in care
sufletul unei
(Ainbele conferinti, stenografiate de d-na MARGARETA CRACIUNEANU).

www.dacoromanica.ro
 OLARUL
- -
fi, am o
Fericit de De obiect. De
.tu un dar Nu de a drum*,
De la olar, de
Ca te socofi In cale De iubire
In viitor Azi e
lut de 'n rugi, vechi icoane,
bor. Suferinfile umane.
alege, c' am de toate... vrei o
Am nästrape In/borate, pot spune acum:
Ocarine, farfurii, A sdn de baiaderd,
copii, Care-a ispitit o lume...
Strächini, cWi, lar aceasta raid
Vase pentru A de fecioard,
Cioburi de-ars tämdie 'n ele, Care-a obrajii
Amfore de vin, ulcioare... La robii, la pajii...
la ele. Poate Uite-o de vin!
Ai simfi tu cum A fost unci bacante:
Cu senindtate Viafa i-a fast un
Te privesc te Ochii... diamante
tu ceva, A iubit petrecut,
ca mdne, se Azi e
Un olar va lard sdnt
ta, pribege moarte...
am aici un ciob Orisicare-ai fi,
De-ars 'n el. Fericit de
El a grumaz de rob tu un dar
Subjugat De la
Azi e hdrbul mdngdierii Ca te cale
De alean viitor,
Pentru cei durerii... viefi In de
E-al credinfii talisman. vecia
(Din ziarul t Panait Papazissu '.

Deschid iar larg fereastra zare, Sd fac buchete ca 'n copildrie,

sorb nectar din cupa ta de soare, S'adorm in ciripit de
simt adierea ta
In let mi-e de-apururi Sd uit i dorurile multe
supt
Intinde-mi iar covor de viorele te visez pe tine
i tori brebenii din A mireasd.
Anca Nandru.
acuma Dobrogea-de-jos, a lost la Válenii-de-Munte,
Cuget 38

www.dacoromanica.ro
602 CUGET CLAR

A se cruta literatura...
asociatii, alcAtuiri care, de
nu-i presintä literaturä.
regulamentele, recurg,
chiar materie de ilustratii, numai la chipuri scene
scopurile ce urmäresc.
E bine? E räu. Ba, nu e chiar
bine, o se Literatura e de sigur
necesará oricui prin poesia umanitalea ce cuprinde
Ea e de oriunde, chiar ziarele de
simple Dar, când n'o dau ele,
publicul poate aiurea ceia ce-i trebuic
are gust pentru frumos, va alege bine.
Mare fac acele periodice care
vreau neapärat ca din aceia ce cetitorilor,
cheltuialá mare, nu lipseascä povestirea
versurile, dar alegerea unor oameni totul
nepriceputi. Sau se tine sarná de anume grade ierar-
hie, de unele sociale influente. Imbulzeala nu
se rdspinge, se cuvine, naivilatea obraznicä
mulfämirea de a se vedea pentru aceia, se
Ar fi crud, pentru acele scopuri, de sigur bune,
care se urmäresc, sä se dea probe din
neisprävitä, nematurá de sinceritate de
aceste rânduri ar sä fie
cetite, sä a jigni prin astfel
de sä se introducä o cuviintá
acest domeniu, literatura fie
crutatá.
N. orga.

Zi de zi an de an, tumult,
Cu durere te Se noi
Ziduri de noroi,
ce-am - mai
.

www.dacoromanica.ro
 MAXIM GORKI
unii scriitori cari ne atrag in mod deosebit. Ne atrag,
de cunoscuti ni-ar fi opera tot mai
ceva de ceva de tipul cel al
scriitorului impenetrabil in dosul paginilor, miezul sufle-
tului lui, ideia-axi, care insufletit imboldit scrie, ni
mereu printre degete. Cu mai mare ni este bucuria,
o repetati, putem fixa jaloanele
in credem am care ni
Maxim Gorki in literatura in ultima a veacului
trecut, la ráscrucea curente ideologice. Mai dainuiesc cele
din sclipiri ale curentului poporanist (narodnichi), care a fost
in intregime. ca o consecinta a unei societiti obosite
stoarse in luptele sociale apare simbolismul, indreptind
societatea de idealurile sociale, care au desgustat-o. de el
izbucneste marxismul, care se puternic in cercurile
intelectualilor, E un moment
de fermentare, de aruncare dintr'o parte intr'alta, in dutarea
idealurilor noi.
Gorki, vrea, fie influentat de curentele dominatoare
ale literaturii rusesti, a nemerit cu scrisul entusiasmat
de tineresc in de inrudia cu marxistii
in primul optimismul spiritul militant. In el au un
nou protet, al tare promitea orizonturi
largi de mult asteptate.
De atuncj a trecut o de secol. Gorki a murit, dar in
jurul se mai legenda de odinioarä. In articolul
recent, d. Jules Legras Gorki a primit
coroanele oarecum nemeritate : bunul anii, cari
gloriile false, il vor repune la un onorabil, nu mai mult,
pe care il in Panteonul de bogat al sale Nu
de acord succesele lui Gorki n'ar fi meritate. El
foarte gustati de contimporanii
face parte dintre acei scriitori cari
El a corespuns cerintilor timpului Succesul,
datoreazi cetitorului. Gorki, n'a fost lansat de critici, sau de
vre un grup politic : de a fost bine in cercurile literare,
primire nu nicidecum cu entusiasmul cetitorului.
Primele volume de nuvele, in 1898, in scurt
timp au avut mai multe editii, cu un tiraj de 26.000 de exemplare.
La 1903 opera lui Gorki apare in volume are cinci editli
intr'un an. Piesa de teatru Micii burghesi" apare in patru editii
(tiraj 46,000 ex.). Asilul de noapte, in cursul anului 1903, are
patrusprezece In vre-o zece ani de activitate un
formidabil, uimitor succes de libririe. Gorki este tradus mai
toate europene. se articole studii intregi. Re-
Cap. II din Maxim Gorki", literar.
Legras, M. Gorki, in Le Monde Slave, XIII, p. 396.

www.dacoromanica.ro
604 CUGET CLAR

vista literarische a calculat numai in presa

in prima a anului 1902, au patru ar-
ticole inchinate lui Gorki. aparitia primului volum din opera
lui in traducere englesá, The din Londra scrie: Noi
n'am putut cuceri Europa, de am avea toate calitatile. Aceasta
a Rusia tácutá".
foarte aspru pretentios judecator al scriitorilor contem-
porani, scrie lui Gorki in urmatorii termeni : Dragul mieu,
darul dumitale ti-a venit de acolo de unde ni vin toate".
Poetul rus Hodasevici, care a cunoscut in de aproape pe Gorki
intre anii 1918 in 1926, a publicat foarte interesante memorii. Despre
de popularitate a lui Gorki, toate lumii, poti
dai sama numai dupá ce ai stat aláturi de el. In ceia ce priveste
gloria, nu l-a putut intrece niciunul dintre scriitorii rusi pe cari
am avut ocasia cunosc. El primia zilnic o cantitate
de scrisori in toate limbile. Oriunde apárea, la el se adresau ne-
cunoscutii, cersindu-i autografe. Corespodentii atacau... Gloria
aducea multi bani..., din cari pentru el cheltuia o parte cu totul
neinsemnatá. a fost
de modest... vázut care fi purtat gloria sa cu mai
simplitate Gorki." Aceastá izvora
netermurit de literaturi, pe aceasta
din de incredere in fortele sale. Continutul ise
totdeauna bun, se basa pe conceptii sociale bine determinate.
In ceia ce priveste forma, se simtia slab inarmat, el insusi
mai sever critic al operelor sale".
lucrurile, trebuie recunoastem cetitorul
rus, apreciatorul al. Gorki, l-a urcat pe culmile
pe fostul vagabond, pe care n'a putut nici
clasele primare.
Cu toate acestea. Gorki, autodidact, a fost considerat ca unul
dintre mai culti oameni ai Pasionat pentru
carte, de literaturd, el poseda o formidabilà
memorie, care fácea retie o irnensitate de cunostinti. Era
mereu in unor noi. :Cartea-i aducea o
Inghit una dupá alta, vesel, simt
un participant al Pentru el cartea e primävara", grádina
fermecatä", revelatie", izvorul miraculos al cunoasterii", una
dintre cele mai mari misterioase minuni ale
Gorki a contribuit personal ca acestor
minuni". A incercat cele mai variate genuri : povesti, nuvele, teatru,
romane, publicisticá.
Cu privire la Gorki s'au emis cele mai contradictorii :

Merejcovschi presintat ca pe mai mare optimist. Unii

1902'
V. V. Desnitchi, Corespondenta lui M. Gorki L. Andree, Leningrad, 1935,
scrisoarea nr. in care Gorki, cu la mesa lui Leonid Andreev, Samson",
observatii de caracter istoric foarte pretioase, pe care le-a neglijat autorul
piesei.

www.dacoromanica.ro
NOUL 605

considerat ca realist, altii ca romantic impresionist. aparitia

romanului Mama" a socotit ca represintantul literaturi
tesiste, pe când in alte cercuri era ca liber de
doctrinará, un al adevärului, care nu se sfieste
páráseasci platforma care ieri se párea cea mai
Cetind imensitate de critici, incepi te desorientezi
nu mai care dintre toti are dreptate. Atunci nu-0 decât
un singur indreptar : opera a autorului.
Si moartea e eu am inteleg i."
leit-motivul lui Gorki. aci pe cu
toate neajunsurile, lipsurile, aceasta este centrul atentiei
lui. viatá depinde de vointa ornului, toate
sociale sânt intocmite de el; omul este acela care conduce
De aici o convingere cá omul poate
sá organiseze o altá mai mai de omenire.
Pesimismul lui Gorki este el ne introduce in desimea
miseriei omenesti, ne prin toate subsolurile gropile
vietii, ne ne clesgustä cu faptelor
ritatea sentimentelor ; toate acestea le face in scopul de a
indrepta starea de existentä.
Cind mi-acluc aminte de aceste plumburii ale
tecei vieti intreb: oare face vorbesc de
? cu o convingere imi face, acesta
este adevárat, ; el n'a Acesta-i
adevärul, care trebuie cunoscut la ca fie extirpat
totul, din din memoria, din din viata
grea
Pesimismul lui nu este decát descriptiv ; supt el un
optimism puternic, care e o convingere in
omului, o netermuritá in triumfator al omenirii.
Omul este motivul principal de inspiratie al lui Gorki. Omul
luat in intregime, cu nevoile lui, cu durerile lui, cu credintile
nelimitate care sânt ascunse suflet omenesc.
Omul, adevärul... Aici inceputul, Totul in orn,
totul pentru numai toate celelalte
; numai
opera creierului Omul, - acest falnic"
Lumea casa e cu toate celelalte
constelatii, care acuma au fost in de centrul
atentiei noastre. ceia ce priveste sántem datori
sá ne asezám pe el mai comod, mai fericit ; datori
a sá atenti unul de altul, säntem datori a intelege
totusi cea mai minunati, cea mai creatie a lumii este
Omul"
Omul tot mai este punctul nebuniei mele ; chiar
cu el, totusi admir. Ce dobitoc simpatic
' M. Gorki, Spovedania
M. Gorki,
M. Gorki, Asilul de noapte.
in prefata cartea lui Andreev, Jegulev, New-York, 1925,

www.dacoromanica.ro
 opera lui Gorki nu este un inchinat omului,
lui.
Ornul pentru e puternic, activ, condus de o
toare. de ornul robit de fortele ale
Gorki opune idealul unui care in mod constient
indreapti mersul vietii in acord cu vointa sa
Soldatii", scriitorul ideia un slab
trebuie un fapt de pietate slab ca un
exemplu pentru ceilalti oameni.
O.nul fost redat de Gorki cu mediul Un cu-
al mediului poporului rus, el ni-a presintat
pe vagabondul, burghesul intelec-
tualul, acesta din totdeauna intr'o negativi.
In literaturi cu el pe vagabond (ruseste
bo-seac"). E foarte greu de dat in o notiune cu totul
corespunzitoare a cuvintului boseac" (vine de la: descult,
acel care descult). mai apropiati termeni golan :

vagabond (in nemteste Lumpen-Proletar). Boseac" in prirnul

este un nomad, care nu prinde E
mereu mereu de de a cunoaste ceva
nou, Nu apreciazi nido situatie
solidi bunurile materiale, legiturile tari de oarneni
de lucruri. E mereu cu la libertatea liber-
tatea care i-ar a face tot ce i-ar el simte ;

nevoie de a vedea locuri noi, a incerca situatii noi, de

bate joc de tot de toate.
ce spune unul dintre ei
Eu omul care nu-si are in
eu lung... Poate nu-i adevirat, in o
aparte de oameni, cari s'au probabil, din Jidovul
Particularitatea in aceia ei nu pot un
pe nu pot .se lege de el. sufletul un
de ceva nou... In viata de vagabond
e ceva care te suge, te E bine si te liber de
de de fel de existenta de orn,
de de flecustete, care in viata, in
de ea devine o plicticoasi".
reiese din aceste vagabondagiul nu este
exterior. Aceasta e o stare a unui
grup de care, propriu-zis, determini de
de vagabondagiul exterior, social-economic, vagabon-
dagiul interior, psihologic, a nihilismului, ultima
goliciune sufleteasci. Vagabondagiul interior duce la
exterior, la Asilul de Noapte"
Gorki este primul care cetitorului rus asernenea tipuri

' Visul lui Gorki, Moscova, 1936.

' M. Gorki,
D. Merejcovschi, Cehov Gorki,

www.dacoromanica.ro
NOUL 607

In viata lui personala de vagabond, el pe

i-a cunoscut, a de ei a
toate laturile unci asemenea psihologii. In primele sale
Celcas", Ma lva", Pe plute" - de coloare, - autorul
ni de pribegie ai tineretii sale.
In cea mai mare parte, vagabonzii sânt fostii" oameni.
oameni cari s'au smuls din viata pe
familie, respectul de lege Asilul
de noapte", vom printre din spelunca lui
fosti intelectuali cu situatie: Baronul Satin, certati cu
; Bubnov, fost meserias, fost actor, pe care l-a distrus
Vasca Pavel, din copilarie, toti acesti despretuitori de
abâtuti de la albia vietii obisnuite.
S'a autat se constate influenta lui Dostoievschi asupra lui
Gorki in ceia ce alegerea tipurilor de oameni ratati.
ideie nu pare a fi intemeiati, de oare ce Gorki a luat
eroii direct din in redarea scenelor
de in presintarea supt aspectele ei cele mai
ave
inrudire psihologica surprinde la Knut Hamsun. Chiar
terminul e Figura principali a romanului,
Edewart, plead de termurile norvegiene,
bine, are de mai multe ori posibilitatea se aseze la
vatra satului injghebc un ; ceva"
prefere drumurile obositoare, cu peripetii,
asezate tihnite printre consatenii
Multi ani au petrecut ei (Edewart August, doi prieteni) in
libertate, lipsiti de ei n'au izbutit
; stea supt un
acoperis: drept el a de-asupra numai deck
s'a dus. din supt liber.
Viata de vagabond, pe care el a dus-o ultimii ani,
l-a zdrobit, el a devenit distrat absent, niciun scop bine
definit ; absolut nimic n'a fost serios pentru el..."
S'ar putea spune la despre vagabonzii lui Gorki ai lui
Hamsun, ...acesta nu e vagabondagiul picioarclor, ci al
durilor, al sentimentelor, al sufletesti ; aceasta e un
neformulat nedeterminat de
lui Gorki au rupt cu mediul in care au ei
au aruncat despretul fatá de omul mijlociu, asezat cuminte ;
ei munca ; ei pentru individuali-
tatea puternica, nestingherita, contra care niveleazi omul.
S'a mai se determine influenta lui Nietzsche asupra
lui Gorki De sigur o in felul cum
omul viitorului. Aceiasi admiratie omul tare,
independent, eliberat de slabiciunile milei, moliciunii
sufletesti. entusiast al ca atare. Nu viata pentru
Traducerea vagabonds".
Andreevici, M. Gorki.
Nietzsche Gorki.

www.dacoromanica.ro
608 CUGET

orn, ci omul pentru Cu alte cuvinte, in de problema

valorii vietii, se pune problema valorii omului". preco-
lupta cu viata, prea-maresc oamenii tari
Aceasta este o de In perioada Gorki
se inchina in fata personalitatilor puternice, intrupate in boseacii"
el n'a cunoscut opera lui Nietzsche. Apoi Gorki e prea
biectiv, prea este drumul neobisnuit al lui
prea departe de curentele dominatoare literatura lumii ca
exercite o asupra scrisului
De Vogu a incercat stabileascä o apropiere intre de
spirit la eroii lui Gorki, d'Annunzio Kipp ling, Nietzsche
pärintele spiritual al tuturora. Niciunul n'a cunoscut opera
din acea Cu toate acestea, trei se intre
ei in anumite care li dau aceiasi fisionomie de familie,
al nume e romantism. Ei romantici prin lirismul
prin caracterul emotiilor de prin dragostea pentru
exotic original, dar mai ales prin cu privire la
rostul lui, prin cultul individualismului, fortei, pasiunii
prin eliberarea de toate preceptele morale"
Acesti neo-romantici acelasi tip de pe care 1-am
putea denumi barbarul nou". Idealul e energia creatoare, care
e mai totdeauna au
secretul vietii, care Ei bat joc au
de neputintá, naivitate, slabiciune.
De Vogu pe Gorki printre neo romantici la 1906,
la inceputul carierei lui literare. atunci el avea mai multe
note romantice imbinate cu un realism Cu vremea se
cucerit mai mult de realism.
La inceput de tot, veni la Corolenco, ca
manuscrisele sale, primi urmatoarea definitie:
- Mi se pare dumneata nu cu voacea cea
Dumneata esti realist, nu esti romantic, da, esti realist !
:

- Ti-am mai spus esti realist.., in acelasi timp romantic !".

Nuvela cu care a inceput Gorki avea realistä,
de un suflu romantic, care ii pasiuni mari, sentimente supra-
banale, colori vii, oameni exceptionali, cari n'au mai fost.
Ca scriitor matur deplin format, Gorki este de un realism
crunt aspru. urmärim numai formidabila epopee
Viata lui Clim Samghin", sau infricosätoarele gingasele in
timp pagini ale Copiläriei", ca ne convingem. Notele romantice
n'au dispärut totul: ici colo, in minunatele ale
naturii, in conturarea unor personagii, ele se pierd in tonul
predominant al realismului.
Realismul Gorki insá nu este de ; el e departe

de tendintile obiectiviste ale naturalismului. Gorki propune

M. Gorki, ca scriitor Odesa 1903.

www.dacoromanica.ro
NOUL

ca scop sá dea o a reproducanci orbeste

slugarnie ei individuale i".
Represintarea realitatii la Gorki este vioaie oprindu-se
numai la esentiale, caracteristice tipice.

Gorki incepe cu schite mici, in care de obiceiu figureazá

personagii, care stau de in naturii. Punctul principal
este discutia intre personagii, pe colo aruncate savuroase
colorate descrieri ale naturii. drama ce se des-
intre doi oameni, devine treptat un roman o de
teatru, opere in care autorul presinte mediul social
redeie conceptii complicate. Nu mai avem a face cu
cutii intre persoane ; acuma apar grupuri sociale, tot mai
des Gorki presinte chipul unei mase. Spovedania",
el a reusit pentru prima ni dea o puternica imagine a
masei adunate la hramul unei icoane fácatoare de minuni.
Din ce in ce scriitorul cadrul romanului
dea in Viata lui Clim Samghin" la zeci de personagii,
reu$ind nu numai anumite dar pre-
insu$i poporul rus in complexitatea varietatea lui.
In roman redate mai multe scene de
lucratori intelectuali.
Astfel, de la primele sale nuvele cu personagii Gorki merge
la romanul cu nenumarate figuri, de bine conturate caracte-
risate, este imposibil sa-i confunzi pe unii cu altii.
In nuvela Gorki de obiceiu un fragment din
unui acesta este pus in situatie dea o apreciere
asupra notiunilor fundamentale ale vietii, :

dreptate, Durnnezeu (Sotii Orlov", Conovalov", Fostii oameni").

In sale mari, ca Foma Gordeev", Trei", Mama",
Artamonov fiu", Viata lui Samghin", autorului ii place
treptat viata eroului de la la mormant".
Scriitorul viata eroului in intregime, pe fondul
mediului care o
Adesea ori eroii pomenesc de
Aceasta este in genere sufletulu
necesitatea
: de a avea vietii al
in unui general, determinat de societate.
Valeria

PESCARUL
Cdnd trece-al zbor $i din undelor
De-asupra agitate, Aud sundnd un glas de frate
simt asupra in lungi
Osdnda s'abate. acei ce simt mor.
N. lorga.
' Ermilov, lui Gorki.

www.dacoromanica.ro
 610

8 4 8.
de

Se zice c'un
A slobozit sälbatecele ape,
Dar s'a 'ntdmplat din minte-apoi sd-i scape
Misterul de-a apa
Alt' un tncercat-a
Un prat inventeze,
Dar, mai aprig lucreze,
in vraja lui chiar moartea aflat-o.

voi duhul vremii modeldndu-1,

cdnd mai bine cazanul,
Cu tot mereu

fermenta mai bine aluatul,

tot cazanul explodat-a
'n aruneatu-v'a tot

NAVA
Cu aburi lumea. De caii De in clatin
Toti bat joc :
biciuie, siM, Tot ce nostri greu
Durerea nu pot s'o craii. tron, altare, le
valuri care-au prins
ce frumos e ce nobil
goana-i pe prin In lung se 'ntinde hotare
ti scântei pe supt mare care malul
potcoave 'fighite :
ochi-i ; coama-i e ca valul. Cu

ce speriat Crezurdti Dar asuprd-ni vegheazd,

vine calul puneti La care niciun val nu poate-ajunge,
El la pe supt ea o ancoreazá.

Voi ca apucati la dreapta Ei de urgia apelor nu-i ;

E prea acum mutre Ci de furtuni, de vijelie.
doar vrut-a Doamne-aici poposim
deVeapta. ne !
Trad. de L Const. Delabaia,

www.dacoromanica.ro
 SAMANKTOR" 611

Despre cântecele
de George Gore.

vedem cum au ajuns, cum au cum

Românii de peste Dunäre in depärtate de patria
ce mod ce timp au comunicat ei fratii din
Principatele Dunärene. aceia noi ne vom convinge poate
despre faptul o de obiceiuri de legende au trecut
din sânul strävechii Elade pe pämântul, mai nou, al României
aceste legende a lost legenda Linos, care a trecut in
balada Mioara". Ca stabilim o precisiune oarecare
epoca care un popor oarecare a sä-si ante cântecele,
care nu precis locul timpul actiunii, nici epoca
plárilor proslävite, noi, având in vedere lipsa de dovezi
rioare, ne putem basa numai pe indicatiile, cu toate foarte rare,
care se gäsesc textul al cântecelor pe care le analisäm.
Astfel, dacá gäsim antec cuvinte strävechi, cu
locale, care au acest cântec, in cutare
sau cutare tará, chiar aceste cuvinte expresii
racteristice s'au amestecat cu allele mai recente, chiar ele
sânt legate de o mie de indicatii asupra diferitelor
toate astea cuvintele expresiile mai arhaice contin pentru noi
o mai mare putere doveditoare, pentru ele singure ni aratá
drept epoca locul unde s'a de toate un anume
cântec. de fapt, cum am zis-o, cântecul din
din veac veac. De aceia nu e mirare fiecare cântäret
iscusit a local, introducând
el ceva nou. Aceste noi ca de un interes
viu pentru ascultátori, trebuie fie de sigur cuvinte idei proas-
pete, care se intrebuintau in nu culese pe
câmpiile trecutului. Trebuie sä spunem poporul de jos are
de obste foarte putiná dragoste pentru lucrurile vechi ale altuia.
El pästreazá numai legendele obiceiurile mostenite de la
nu le adune de la popoare. El
aceia ce i-a rämas de la arunand despre-
tuind antichitätile Astfel, basându-ne pe cele spuse,
vintele expresiile arhaice totul locale dintr'un anumit
cântec pot servi indicatie, in vedere lipsa de dovezi mai
limpezi mai precise, la ce anume in ce au luat
diferitele creatii poetice ale Românilor.
in balada Mioara" noi gäsim cuvinte expresii care se
acuma dialectul Românilor din Tesalia, gäsim
ea locale ca Moldovean", adea locuitorul
Moldovei, Ungurean", adea Român din Ardeal, Vráncean",
mân din Vrancea, din tinutul Putnei, Moldova, oitä
din Tara Bârsei din Transilvania, alte expresii
care diferite localitäti neamuri, atunci nido
se poate zice a gresi aceste cuvinte expresii au

www.dacoromanica.ro
612 CUGET CLAR

mai recent, ele

expresii locale introduse in dupá ce acest pornit
de pe plaiurile poetice ale clialectul
original al tesalieni, s'a intre de la
din Carpati a trecut in limba acestor din
din redactarea lui anterioarA o multime de cuvinte
presii, care sant comune limba din Principatele
in dialectul Cutovlahilor sau lor peste Dunäre.
S'au numai putine cuvinte originate din Tesalia, pe care
din le dea
de sensul adevArat. ce timp a putut se
o astfel de strämutare a dintr'o cealaltA,
din Tesalia Dacia ? in epoca renasterii natiunii
din Principatele Dunärene abia de existenta fratilor
tesalieni, insträinati totul de ei in mijtocul altor neamuri
de apele Unde este acel limp
intindeau peste Balcani ?
ascultärn ce despre aceasta istoricii. Petru dernn
de lauda, a o mare pätrundere despre
inceputurile Romanilor, trecerea peste
cotropirea de cätre neamuri Este un cert
aceste romane, fie ale lui Traian, fie ale lui Aurelian sau
erau prirnele secole ale pe
ambele maluri ale ca Dacia asemenea
Moesia, Tracia Grecia-de-Nord, adese ori parte
la dar la desastrul Imperiului. anul 292 un simplu
väcar din salut Rornulianum din Dacia frumos,
viteaz noroc, s'a urcat pe tronul Cesarilor, la Roma, a
numele de Galerius porecla
de armentarius, : Peste douä sute de (527-565)
Imperiutui bizantin era ocupat de vestitul legislator Impäratul
lustinian, care numia Dacia-de-mijloc patria sa fericitä. Dupä
lustinian, au träit zile grele. Pe de o parte, ei
prea de pe urma barbare, pe de parte,
ii persecutau mod simtitor. tráiau
supt un nume general de Vlahi, impartind una aceiasi
pe ambele maluri ale bizantini Alexe Ernanuil
se de vitejia Romanilor pentru
planurilor ambitioase. n'au lost mereu
de Bizantini. In timpul domniei lui Isac Anghel, pe la 1200
aproximativ, doi frati Petru Asan, au pe
Bulgari, de greutatea birurilor, impuse de
pentru serbätorirea lui cu regelui Ungariei Bela.
Fratii acestia punandu-se in fruntea au
Imperiului un Imperiu
regentei lui Ioanichiu Frumos, un treilea frate de al
puterea ajunsese la se intinsese
pe atunci asupra Moesiei chiar, la hotarut Greciei.
Aceasta a epoca pentru cetatea Tarnovei, care se

www.dacoromanica.ro
NOUL 613

la Sud de Tesaliei, cu phmânturile invecinate,

intre Larisa Tricala purtau de mult numele de
sus sau Valahia Mare.
In veacul al lea al Românii erau puternici. Locuind
stäpânind toate care se intindeau de la muntii
Pindului la Carpati, ei incursiuni Imperiul bizantin.
Chiar Francesii au läsat ca prisonier in lor pe
eroul Balduin din pe de de la Adrianopol.
Dar certurile din familia Asanilor au släbit foarte curând acest
Stat. Cátre secolului al (1290), când Românii erau
in vecinätatea Constantinopolului amenintau Capita la
Imperiului räsäriteari, Irnpäratul Andronic Paleologul a reusit
ca majoritatea Romanilor din Tracia
Moesia sä emigreze Anatolia. Cruzimile persecutiile
de ei tarä depärtatä, ca asprimea iernii, au räpit o
parte insemnatä din populatie. La 1342 Românii din Tesalia
s'au supus de bunä voie lui loan Cantacuzinul. Cu toate acestea
in secolul al XV-lea erau räspânditi la culmile Pin-
dului, aceiasi limbä, aceleasi obiceiuri, credinte
port. A trebuit o mai grozavä, mai hotärâtoare care sá
legäturile cari Tesalia, Macedonia
Principatele astfel de a fost návälirea
Turcilor Europa. Ostirile asiatice, care nu puteau fi biruite, au
la Adrianopol pe Românii din Tracia muntii Balcani.
Cea mai mare parte a acestor a spre Nord, ca
ei groaznicul dusman o vie, care era
Românii ceilalti au un adäpost in stâncile sälbatece
ale Macedoniei, Epirului Tesaliei. Se poate zice positiv cä
turile aceste grupuri depärtate de s'au rupt cu
desävârsire vremea aceia. Mircea-cel-Bätran a ultirnul
Domn care a purtat titlul : Gospodar pe ambele maluri
ale pânä la Marea Drastorul"
(Silistra). De atunci zilele noastre destinul
din Principatele Dunärene ni este cunoscut.
mai rea a ajuns pe de la Sud sail pe Mesodaci.
1360 ei au recunoscut stäpânirea lui
cuceriti definitiv luarea Salonicului, supt domnia lui Amurat
Ill-lea. Cu toate atestea, s'a läsat dreptul de a se guverna
mijlocirea Sfatului ales din bätrâni vechi,
triarhale. Crudul din lanina a desfiintat, in secolul al
XVIII-lea, institutiile stravechi ale Cutovalahilor sau Românilor din
Macedonia, cari, probabilitatea, se ziva de azi
de o libertate mai micä in trecut. Viata s'a schimbat
foarte putin din vremea Anei Comnena, care zicea ei erau
oamenii stepei, cari aveau numai de turmele Multi ani
rabinul Veniamin din Tudela, sa a trecut
prin El zice locuitorii acestei sprinteni ca cerbii
ei se coboarä foarte des de pe muntii ca pe
Greci. secolul al XIV-lea, Pahimere vedea ei un popor no-

www.dacoromanica.ro
614

mad, care a adunat foarte mari cu gospodária vitelor

de oi care s'a deprins multämitá vietii lui
lipsurile cele mai grele. Visitatorii mai recenti descriu supt
aceleasi colori. Pouqueville altii märturisesc Mesodacii sau
Cutovlahii (adecá, Românii vorbesc un dialect care se
apropie mult de Românilor din Principatele ;
acest dialect este impestritat de o multime de expresii gre-
influentat de limba in ce priveste chiar intonatia.
Cutovalahii Macedoniei al Tesaliei sânt
suiti mai ales trei puncte principale : muntii Agrafa
ai Olimpului, valea care muntii Olimpului de muntii
cambunici in sfârsit pe platoul care se apropierea
lacului Castoria. aceste locuri sälbatece aride, aceste
vái, stramtori, pe coastele crestele rnuntilor au intemeiat
mânii din Sud compuse mare parte din
de piatrá, lipite de stânci asemenea unor cuiburi de vulturi.
timpul verii ei se aici ca respire un aier mai curat
se bucure de privelistea minunatá a muntoase. Dar,
când pe aceste stâncoase viscole crivätul, pre-
iarna atunci foarte putini locuitori la munte
ca satele. Ceilalti in sau
ca se pricopseascá.
(Va urma.)

CANTILENA.
vechiu, Md
Cdntec drag, Melodii...
prag,
la urechi Dar tresar
Cdntec vechiu.
nu-i nimeni
Parc'ar fi Ofilite-s de crini
Cineva, tresar
De departe m'ar In
Cd-s aproape nu ar
Cine-o Mai usor
Ca vis
Amintirile zbor
cum Alte drumuri deschis.
Vin pe drum, Au
'n mdnä supuse, Au
Amintiri din vremuri duse.
Uite-acum Am
Trec pe drum... glas
singur
Melodii Cdntec vechiu, cdntec drag,
De demult sd-mi 'n prag.
stau le ascult, Dar tresar
Ivänescu.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA
Cetim
Panait Papazissu.
Cu Papazissu dispare un de mare distinctie sufleteascA1
Cine n'a väzut strecurandu-se discret printre noi silueta lui
firavä, cu privirea pierdutá undeva dep rte, lumea unde gandurile
lui gäsian pacea odihnitoare ?
Panait Papazissu a fäcut parte din tagma oamenilor cari nu
s'au cam cu conventionalismul vremurilor noastre. se
explicä de ce se compläcea singurätatea lui de ce,
odatä, fugia de oameni. Omul acesta, care niciodatä n'a ridicat
tonul, care n'a jignit pe nimeni care nu ce e ura, a fost,
fel, neinteles.
Alesele lui lumina lui au odatä
chiar invidie. N'a ráspuns niciodatä n'a luat
din tot ce cade dincolo de bariera bunului simt a bunei
credinte. mediocritatea e rea, cä chiar, dar tot-
deauna el a ocolit a evitat aceastä mediocritate.
acum, când sä aceste rânduri triste:
o usoarä licärire privire acel tremurat nervos
al ploapelor.
a fost ca Panait Papazissu ; intimitatea sufletului
gäsiai omul iertätor, de afectiune prieteneasa
mai presus, un mare coleg, care ne-a cu dragoste
Istorigraful de care va veni sä cerceteze
sä scrie douä rânduri despre primar din acest de
va trebui sä aräte pe calea spinoasä a din
Caliacra a robotit un de elitä, a cärui minte departe
al cärui rost a format chiar problema lui de
Panait Papazissu a fäcut parte din echipa primilor deschizätori
de drumuri cätre din Cadrilater. In 1929
anii urmätori a fost chemat fie, oficial recunoscut, indrumätor
al primar din Caliacra.
Reconstituiesc crârnpeie de atunci.
Peste ani se va pästra amintirea revisorului inspectorului
perspectivä care a pus mai de toate prestigiul
al slujitorilor ei.
n'am auzit pe nimeni plângändu-se Panait Papazissu a
vre-o nedreptate ; cä, fine, nu s'a purtat omeneste cu
aceia din mijlocul arora se cari, azi, recunoscätori,
la groapa lui.
Dar moartea care singura nu face selectie, a
vecie ochii aceia cu tremuratul nervos al ploapelor
locul omului care ne a läsat nurnai amintirea din tot ce a
fost, ca daseäl, Panait Papazissu.
Tärâna care a purtat sfesnicul ei, patruzeci de ani,

www.dacoromanica.ro
 CLAR

sufletul Panait Papazissu, s'a din care toti

ne-am plämädit.
Pe mormântul proaspAt din tintirimul din deal, unde Panait
Papazissu doarme somnul de veci, pice din ochii no$tri
plânsi o de regret pentru pierderea suferitá de corpul
din Caliacra.
Odihneasa-se pacea Domnului !
Februar 1939. (Radu Sandu in ziarul
*

Grozávirea care-5i dä aierele cä va prilejui epocale revelatii

fond e - vai ! - de !) care, natural, reu$e$te
impresioneze anumite nuclee desorientate. De aceste impru-
muturi a putut face cas numai o criticá incapabilá de a
vedea de materia unei opere literare", - id : critica
destoinicä de a vedea materia opere literare cu... L.
Blagal... : Critica noasträ a tinut la fiecare facä o con-
fusie cu regretabilA, pe care ne-am sträduit sä o
Conclusia zicem L. Blaga a avut intentia de a schita
o... filosofie a culturii ortodoxe", sau de a constituirea
visiunii abstracte despre românism ; realitate n'a ni
dea decât un (destul de jenant) de... cä nime
nu se tot atâtea de romantice vagabondäri
vid !... doar flatarea unui anumit orgoliu, pe
insinuanta formei pe mai pricinuitä) sä fi
contribuit la succesul de-o zi al filosofului" L. Blaga din Spa-
mioritic.
Verdictul si a L. Blaga când zicea : Acest
fel de a vorbi e global ;... sânt cuvinte, simple cuvinte, frumos
cadentate amenintate fabul5, cM nu le va substitui
o visiune mai precisá" !
(Din Institutului de din Cernäuti).
*
* *

stiri autobiografice despre Ion Maiorescu, n5scut la 28 lanuar

1812 (maicä-sa venia de la dant), dä d. Ion Mu$lea,
Românesc, 5-12. Arn crescut pe lângä miei oi, apoi la
aratru, secerä" ; pp. 323-4.

Bogate despre M. Gaster opera lui,

de la 12 Mart.

www.dacoromanica.ro
 RASTIGNIREA
Tot mai Mäntuitorul
mai des dojeniau sutasii.
din sulite
huiduia poporul.
lume
prin seninuri norul :
Veniau ploaia omorul,
Pe Gólgota lui pasii.

Supt cerurilor zgurd

L-a
ropote de sudalme....

Nu-L osändiau, de-ar ludeii

Cd vesnicesc pe palme
Minunile din Tara Gableii.
G. A. Cuza.

DOAMNE...

Ca vis purtat de Se 'n sfinfitul plug,

Se firea in in jug,
De Se 'ndeamnd iard.
$i, din neprihdnit, les râme rosii din
Covor de Minuni de brazde rdsturnând,
Din in sard.
Pe curg puhoaie mari Craiu nou, cu vârfurile 'n jos,
'n codrul de sic ploilor
drege-o stiund. Ce
De peste Doamne, vrei,
mai jos de ochii Tdi,
In voie ne mai
Fcaterina Manole.

www.dacoromanica.ro
 Domnul profesor de Universitate
Literatura nu cere decât talent, poate o
anume directie, mai mult sau mai putin chibzuitg, pe
care scriitorul, nu vrea aparä ca un echilibrist
hterar, ar trebui s'o urmeze. Aceastä indeletnicire a
spiritului nu deci räspundere decât
aceia, de care scriitorul färä poste chiar sä
nu samä, a influentei, fericite sau nenorocite, pe
care, vrea nu vrea, o are asupra cetitorilor säi.
Aceasta e ; un rol viata e alta.
Nu din poet se poate face un de Stat,
un bancher mai putin. Dar la ceva, lucrul
prea evident, nid nu se gândeste cineva. Multi
cum li se zicea ieri, cá pot
fi educatori printr'o universitarg, atâtia au
asupra cu inima o de sarciná.
Urmarea, desastroasä, pentru pentru
putatia chiar, se vede
d. profesor de istoria literaturii române la
Universitatea din Iasi, Gh. fost membru al
colii Române din Roma, autorul al unei biografii a lui
Eminescu, cäreia, cu toate critice, nu i se
poate refusa muncii, dar al unor romane
care lipsa de talent literar se uneste cu perversitatea,
catedra. i ce face? Ce era de de
romancierul ce vrea fie.
Se ca un non Maiorescu, pe de o parte:
junimismul, fenomen pe care vdit nu l-a
istoric. Scoate o momentanä, cu colabo-
obrgzniciei oricárui de la licee cu
plebiscite ridicule. face de Ion Creangä.
Nu face de un profesor universitar, collega
N.

DE MORMANT
Aid zac eu,
Elginbrodde.
mine, Doamne Dumnezeale,
Cum fi cu tine, Doamne Dumnezeule,
ai fi tu Martin Elginbrodde.
Trad, de N.

www.dacoromanica.ro
 preajma
(povestesc baba
de I. Ciocarlan.

pus iutealä pas cari au plecat, dar pe baba

Chira n'au mai ajuns-o. cum era, ca nu mai scuipe
päcate, a gäsit calea dosnicá s'a urcat pe
acolo singuricä sat. In ograda a tot
väzutá de nimeni, a cu vorbe aspre
pe ai cei nectmoscuti, cu vornicul vecin se mäsoare in
talc de i, mândrä de ea ziva aceia nici
n'ar fi mai iesit din preajma cocioabei ce-i adäpostia
Dar, cum tot poporul de care se despärtise ajunsese asijderea
sat, unde carä vite, iar acum se adunat
pe sprânceana stâncilor ce strájuiau de-asupra iezerului, Badea
Soare de dintre de drum de
atunci, lipsia cineva, lipsia tocmai baba Chira.
locul care se cu bärbatii, acivati pe unde
gäsise potrivit pe iarbá ori pe de
pe cu privirea :
- Bade ce zici, mai este careva ?
ochii mai spre bärbatii câti stäteau
smeriti ciocanind capätul betelor ori iarbá,
cätre care torceau, coseau ori rásuciau firul de pe
gheme de tort, dádu sama intrebarea vornicului
avea rostul ei.
Lipseste cineva adevär, märite vornice. Lipseste
Chira, poate ea va fi de aici precum a acolo
codru jos.
Apoi chiar asa, bade, cum spui
- trimet atunci s'o cheme, ori mai bine duc eu, s'o
iau dulce ca mierea.... cum o fi
rámas din drumul pietre pe oricine s'o duce.
cum doar 'i cunoscând toanele I
Badea Cârdei a plecat, viná cu baba Chira ori
dansa, Badea Soare cu ai lui, de o parte
din s'au ridicat pornit mai sus pe creasta
de unde se vedea dedesupt tot de la un capät la
altul, iar dincolo de acea parte sus vârful muntelui
mântul crápat adânc. clinul acela povârnit,
doar de stânci care stäteau ele gata
se rostogoleascä, fusese cea mai parte a
satului Prisaca. lar dedesupt, unde curgea albia neastarn-
päratului Priskel", acum se iezise lac in toatá puterea cuvântului
destul de lung lat, de oare ce apele lui a lost acoperit
partea satului Dovada präpádului a o
lâceau cele semne ce se vedeau ridichndu-se din luciul
1 Fragment din Meleaguri

www.dacoromanica.ro
apelor : câtorva case pe la margeni, iar la crucea
bisericii parte.
- au multe case, care s'au näruit ?, Marinas.
- Multe, nepoate, aproape de douä sute, pe eu.
- Asa-i cum spune märitul domnisorule, räspunse
un prisäcean din Cea mai mare parte din ele au
apucate dedesui5t, oameui tot, de muntele näruit,
cele mai aproape de vale, din preajma bisericii a tintirimului
au ajuns in lacului. Putine ce au lost mai sus s'au povärnit,
amestecându-se au fost de nevoiasii
ce mai in De-atuncea doar is ani la mijloc
- Ce mari se fac prin despädurirea muntilor,
zise Märinas. or fi fost niste oameni prosti cum
s'au gäsit aici in fundul muntilor, cä nu dat de
isprävilor. Da' eu am munti despäduriti,
totul pe tärii pe am lost profesorii
nostri in excursie. Am de acum in
fata muntelui Päduchiosul, care priveste spre valea
lomicioarei, täiatá sälbatec de acum treizeci de in
urmá, de un al regelui Carol cum spuneau
bätrânii din partea locului, räposatul regele nu s'ar fi
potrivit, ar täiat acela cealaltá parte a muntelui, ce se
in Sinaia. toate acest präpäd codri se numai la
un bun de Sinaia tuturor plimbäretilor, nu s'a aflat nimeni
care aibä drag de unde trebuia, pe
inginerii cei mari, pentru
Cine Cine aibä drag de acesta
care a ajuns al nimárui?
- Ai dreptate. Nu este cine
- Cuvânt temeiu de adevár spusesi, nepoate, Corb la corb
nu-si scoate ochii", vorba dacä stau
precum le-ai spus le eu, am lost ca, de-o
de vreme incoace, in fapt de zi arnurg de
nu uit sä má rog Celui de : Doamne, tara
codrii ei de celor
- rugäciune, fireste, läcomia tutoror acestora
s'a ca o pecingine rea
näruiti ca acestia de pe la noi, eu am mai väzut in
Bucovina, pe Valea Moldovei, pe tin de
spre satul Sadova, alte
Dar Muntii Apuseni, pe valea Abrud,
locul acela sfânt, pe au sfärâmat cetele unguresti
de pe vremea lui Avram lancu, acelasi Orasul Abrud,
prin conducätorii hräpareti de räzboiu, a dat pädurile spre
täiere peste ani, coastele codri de
al Soare, s'a
astupând stramtorile stricând departe atre
Ei s'a petrecut muntii meleagurilor noastre
precum ai ; acum avem icoana celor ce
pe urma despäduririlor

www.dacoromanica.ro
NOUL 621

- i pe aici trebuie fi de cei de buná samä.

- cine crezi ? Ei au multul, mai
runti numai lins degetele.
- ?
$i-au udat atunci rachiu din bielsug, pentru ca
codri, munti sate... nenoro-
citi precum ii vedeti.
uitandu-se sus cerului, vornicul din
:

- Bate-i, Doamne, cum tu bati pe toti vanzätorii de

neam de codri
.
In vremea, asta zärindu-se iesind de pe uliti mosul
babei, care asteptase nouä, s'au tras cu totii,
o spre locul dintru a ajuns vor-
nicul ai preajma celor ce
se :

- veniiu, porunca Tale

a trimeasä.
- Bine ai Chiro, n'oiu sta eu de
numai vreme ce, pe lei, in preajma, s'ar fi aflat
tineretul ista,
o ca ce ti-a däruit Dumnezeu.
- Va fi fost cum spui dumitale mintea ce-am purtat,
da', vremea asta ce-a trecut peste mine ca tävälucul, ce-a
putut ?
- Am auzit am väzut azi totii a rämas, de aceia
binevenitä ia pe aici, mai aproape de noi,
cä esti fus trebui ne temem
- gura babei, fusul ii pentru räsucit iste fire, nu
pentru pe careva, pe un
bolovan din fata vornicului, nu departe de
- Da' tot mai mulge din mosoare ?
- Cum nu, doar din ; apoi, la tors
sucit fire, nu se cere ce mestesug sau ochi vedere
Treburi ca astea le fac tot de bine, precum
babele. La alte celea doar numai ne tineretile, mai adause
baba, se cu ochiului vecinele mai putin
vristnice, care, ele, straie mai curate, se
treceau la tors, la ori la lire. Muntencile noastre
nicioclatä nu ar timpul mäcar
de putin spor la Chiar va fi sä uite el ceva din
du mneata aduci aminte, ori legi fir vorbä de
unde-o fi la o
- De-ascultare oiu fi, márite vornice, n'am pe
- Ei, iaca te vreau, dumitale, bade Cardei,
adu-ti aminte ce ni-ai fägäduit mai de-a de la Piciorul
Caprei. c'ai prins luleaua dinti acum prin
chimir besica tutun. Da, pe mi se pare, ai uitat-o
ai pe uncleva. Tine de ici, de la mine, un pachet

www.dacoromanica.ro
622 CUGET CLAR
de iarba dracului", face obiceiul, te
cä nici nu-i prinde fir de
Ei nu ?... Da' vezi, asa-i omul cu cel ;
de are ori nu ce luleaua, trebuie s'o tie acolo
colt de turn.
- Acurn vezi are turn, spre bucuria ce-ti
- asa; mai bine mai departe deck
cu rnahorca lui. baba, de se
vornic. Acesta adäugind potrivitä.
- Venisi fusul mine, de aceia depärtäiu putintel.
Cine cum uitându-te la badea vrea
de ascutit.
- nicio Ta!
vremea asta, de zor, aprinzand bine
apoi, purtând-o in când ce-i
stätea de ajutor, fir de :
- Apoi, iaca, satului nostru cam a
fost, voinice. Acum treizeci mai bine de ani, când oarnenii
meleagurilor noastre nu cunoscuserä ce-i nevoia, ne-am pomenit
tot se abat pe la noi târgoveti in unora dintre fruntasii
ce-i aveam pe atunci.
spurcäciunile acelea, erau ca stare, da' oameni
halni, de pripas, de cele vânturi naprasnice.
Ionitä $tefänache Macradeu, dumneata, vornice. Se spune
se din posidicul spurcat unui Evreu ciubotar
nurne pocit, care s'a sat din muntii
- Mardacheu Ciubotarul din Sälcioara, ajutä vornicul vorba.
-
lui
cum spusesi, da' oamenii nu i-au putut zice pe adevärata
botezat Macradeu, numele unui
pe aveau cu care se spus. se zice
acel ciubotar, ajuns munti, a uitat de mestesugul cu care
venise, s'a apucat de alte negustorii, satul
de ploduri spurcate. i s'a mare, s'a
prin satele d'imprejur, dintre aceia, ca in sat bogat, s'au
la noi chemandu-i cum spuseiu
nume de botez ca pe ai nostri purtând, vorba ceia, graiul
straiul" ca cei din sat, i-au socotit crestini
oameni de omenie. Da' mai s'au dovedit tot spurcaciuni
sälbatece sträine de nearnul nostru, ne-au
pe arginti pentru ei. au cercat fratii
satele d-voasträ. Numai s'a gäsit parintele
mitale, get beget din muntenilor nostri,
de pentru neamul s'a impotrivit.
- S'a impotrivit, satele noastre ascultat, dar a plätit cu
capul..., viata...
aud sânt de - ei. S'a
pädit vornicul Soare Soare, de a Ta
vrednic; numai Dumnezeu la adânci
la (Va
www.dacoromanica.ro
 TENNYSON
la Societatea
de N. forga.
Doamnelor domnilor, Societatea mi-a cerut
sä vorbesc despre un oarecare, eu am urmat un vechiu
obiceiu al anume acela de a vorbi numai despre traite,
traite de acela care vorbeste, fiindcä socot este o foarte mare
aceia de a se presinta de conferentiar lucruri pe care le-a
cercetat anume pentru conferinta, lucruri in care el s'a
numai mom acela ; presintare a unui pe
care au fost de altcineva este ceva artificial
rece. Pentru a de un subiect, trebuie fi avut cineva
o atingere Indelungatä cu acest subject, trebuie sä fi lucrat asupra
lui trebuie ca subiectul sä fi avut o influenta asupra
care vorbeste, pentru ca, la lui, acela care vorbeste sä
introduce alte elemente acelea care se de
obiceiu.
Mi s'a secretarul acestei societäti, de alese, pe
atât de restrânse aceastä ar fi aleg M'am
e bine sä mä tin domeniul literar, care nu
se poate aduce vorbitorului pe care nu le-a avut,
- noi vremuri de acelea care este bine a se cineva
de tot felul de intentii care nu le-a avut pe care i le atribuie,
tntr'un chip generos, altii. era sigur nu voiu vorbi
de politica englesä, pentru cä ar fi fost o din neutralitatea
pe care o conservam cum se cuvine, o care ni face
cinste. urmare politic nu era sä subiectele
economice, care la ; rämânea sä aleg
domeniul literar ceva care sä fi fost foarte strânsä
lecturile mele. a trebuit sä cobor
atât de ai mele.
Atunci am pe Tennyson. L-am nu ca o
complectä de opere, ca un oarecare de cärti pe care sä le
fi väzut ci ca pe o veche cunostintä
pe aceasta : ca pe un adevärat binefäcator sufletesc
al aceluia care vä vorbeste aceastä searä. Fiinda trei
de poeti acei cari de arta indiferenti, - cei mai
multi, - apoi altii cari trebuie sä ne ferim
la o anumitä altii, cari sânt binefäcatori
pentru de toate varstele, de toate categoriile, din toate
de toate pregätirile. Ei acestia, poetii
cei mai delicati, cei puri, cei care a mai
nitate care se asupra tuturora este färä Tennyson.
Nu aveam douheci de ani cunoasterea literaturii englese
ml-a venit pe neprevestite, ca un efect unei curiositäti care nu
se putea satisface am pentru
Paris, limbile sträine nu prea cnnoscute, pe cheiuri
englese se vindeau foarte ieften. Din fericire, nu erau
chinese sau iaponese, care acestea s'ar fi pe nimic,

www.dacoromanica.ro
624 CUGET

cred cä, date mijloacele mele de timp atunci, dacä fi

gäsit, fi cumpärat fi simtit o sä aceste
limbi : mi-ar fi prins bine, cäci nimic nu omului, mai
ales când se Indreaptä spre orizonturi din ce ce mai largi.
Atunci, cu am ajuns am pe Tennyson
treg in biblioteca mea de vre-o douäzeci de ani. De sigur, s'ar
fi constatat acelasi lucru de tânär Român anii de pe la
1890, anume atingerea literatura englesä este o adeväratä
binefacere, mai ales cum noi eram pregätiti de o literaturl fran-
cesä foarte recentä care nu se vindea Franta aproape de
dar se la Bucuresti, la Iasi alte centre românesti,
la studentilor, noi, cât clasicism ni
putuse suflet Universitatea, amintirea acestei cetiri fran-
cese, ire nu era dintre cele mai nu aveam posibilitatea de
alege. cu câtä limbä germanä adea mai nimic,
potrivit cu ignoranta nesfârsita bunätate a examinatorului. Evi-
dent deci aruncat cu o adeväratä pasiune asupra acestei
literaturi cred cä, mult de maturitate, in-
format, tot ceia ce priveste partea destinatä träiniciei
din aceastä minunatä literaturä.
felul acesta am ajuns deci a cunoaste pe Tennyson.
uit hici acnm, de a o viatä ce a trecut o
ju de veac, nu pot sä momentele acelea de adând e-
motie pe care mi le-a provocat un poet care nu se poate asämäna,
nici literatura englesä, nici celelalte, cu altul.

aceastä searä sarcina mea este, pästrând toatä aceastä

mostintä pe care o unui suflet de nobil, sä gäsesc,
pentru mine pentru d-voasträ, o explicafie a formärii
a desvoltärii suflet. Evident, se poate pre-
sinta biografic, din bIografiile acestea sânt interesante, dar
a nänuitele biografice pot fi une ori prea putin potrivite cu
rostul : scriitorul spune una, viata lui spune
Cred, de din viata unui nu trebuie sä fie
naglijat pentru a-1 fireste nu voiu anumite
care se rostiau de pe o catedrä a Universitätii din
curesti la pensionarea descoperitorului acestor teorii, pe
care fie ingliduit sä nu le irnpärtäsesc: cä, anume, atunci
o onerä are valoarea capodoperei, nu sä nimic
despre autor, capodopera se explia sine. Capodopera
este formatä din cuvinte : d'intâiu este cap, ultimul este
onerä dä opera, dar teoreticianul sä aibä capul
pentru a ce e capodopera... Deci biografiile
ele interesante, dar ele presintate oarecare
färä a pierde din vedere ce, din aceste biografii,
poate sä foloseascl pentru a opera.
este un alt sistem de aun scriitor, cum nu voiu
sistemul vä asigur cä
tot al doilea este
sträin de obisnuintile mele : anume, a descrie ceia ce a spus

www.dacoromanica.ro
NOUL 625

Aceasta une ori desperarea autorului, care

de felul cum se oglindeste opera sa presintarea cuiva care
sistem acesta, de räspins totdeauna, chiar ce pri-
de istorie termin acum o Istorie a
zece volume, gäsit persoane, foarte rare,
care aveau foarte disponibil care gäsiau perso-
nalitatea autorului acestei nu este atât de antipaticä, sä se
pästreze Were asupra tuturor lucrurilor ce face, s'au gäsit, deci, per-
soane care au vorbit de aceastä Istorie a Românilor. märturisesc cä
n'am când spuneau pe scurt ceia ce
spinearn ea pe lung. Ceia ce mä interesa era sä se aräte cum
eu explic lucrurile, sau forma pe e am gäsit-o
pentru a le presinta. inchipuiti ce ar fi o presintatä
fel, de ce persoane este vorba urmärind
cele mai : ori de poate fi vorba de opera
lui Shakespeare, ori de-a Singiorgiu ori de a d-lui
Alexandrescu.
Nu, ce fäcut de operä este
ao mediul care a apärut, färä a crede deck
scriitorul este dator, cu tot ceia ce face, numai acestui mediu.
lui ce mediul trebuie fárä :
ea este prea profesoralä, prea dogmatia, prea brutalä,
urmare striveste de multe ori lucruri foarte delicate.
Un scriitor trebuie cunoscut el viafa din care face
-
p lumea din care a pornit de care nu poate sapa
acesta este singurul
pot duce pe un scriitor
pentru capriciile personale, care
rätäcire. Nu totdeauna societatea este
de cela ce se dar noi sântern urmäriti de o
care ne-am näscut, care am träit, care se de noi care
face parte integrantä din desvoltarea sufleteasa
$1, de ori se vorbeste de un scriitor, este o
mai ales fatä de a care sä cores-
cu originalul, dar cu acel ideal de pe care
urmärit scriitorul. 5i, aceasta, este singura deosebire
pe care voi s'o fixez de excelenta lucrare a cuiva care
din causa sale nu se gäseste aceastä searä :
este vorba de frumoasa operá pe care d-na Zoe a con sacrat-o
lui Tennyson. Biografia la mine autoarea care m'a precedat
este Dar cercetarea se poate cere, sä se
de la mine : mediul acesta am datoria dreptul,
oarecare competintä, de fixa, dar cuiva care se ocupä numai
de forma a nu i se pate cere, de färä
o
Societatea pe vremea lui Tennyson, aceasta rämâne s'o
presint eu aceastä searä, astfel cred cä este bine sä se aräte
de unde s'a Tennyson, din ce stare a literaturii englese, ce
a actul säu de initiativä, dar de elegantä, ferindu-se
de tot ce sau : ce poate insemna
initiativa aceasta care l-a smuls din mediul literar pe care volu
sä-1

www.dacoromanica.ro
626 ET CLAR

cartea aceasta frumoasa, demnä de lauda

care ar fi fost bine sä capete o mai socie-
tate care pe toti dar de obiceiu de
rele aceia ce nu se potriveste cu ceia ce voiu
aceastä este traducerea a lui Tennyson. Nu se
poate : poesie cuminte, ele-
chiar, de a fi poesie. Poesia este Titm,
este joc fermecat al sunetelor. De sigur ea este intraductibilä,
pentru niciodata acest farmec nu poate
dar, stare de spirit asamänätoare cu a scriitorului, stare de
spirit pe care o ai, sau care te silesti sä se poate gäsi,
limba, o fonalitate, o zice, corespunzatoare cu
aceia din original. Evident nu va fi lucru, dar va fi ceva
cu mult mai apropiat tot ceia ce poate da o traducere
in prosä.
Eu tridräni astf el sä presint, din operele caracteristice
ale lui Tennyson, o redare a poesiei lui In româneste, redare
ce se poate face din cele mai minunate literare
de pe lume, care este limba aceasta pe care n'o
stim pretui pe care am vorbi-o continuu noi, nu
ar folosi ea, dar am folosi noi.
urmare ne-am introducere, care este totdeauna
la conferintile mele, precum conferintilor mele, care
pe ascultatori, este totdeauna foarte scurt, acuma putem
sä ajungem la ce era acest mediu social literar envles
momentul aparitiei lui Tennyson, prin urmare prin anii 1830.
biografia lui Tennyson, am putin mirat de aceastä
pentru cele poesii ale lui, de ce. El este
de apropiat de noi! Astki poate nu de doar pentru iubitorii
de poesii färä rimä, färä spirit, care se delecteaza o parte
din tineret, care evident nu nimic, cum nu
noi, cari n'o pretuim, cum nu nici cel care o scrie, nu se
poate afla o minte omeneasca de toate mijloacele miste-
rioase ale ritmului, de tot final pentru vers, al
rimei. Las pe acestla cari nu sânt numai
la noi, - eu nu mai urmäresc poesia englesä actualä, de am
America fatä de poesia americana aceastä urmarire,
dar n'am izbutit, o lume totul de lurnea :
dincolo de vietii pot fi fiinte altfel alcatuite
li-ar face aceastä poesie, dar la poesia din 1910,
chiar la poesia din 1920, este o comunitate felul nostru
de a fi, de a ceia ce pretutindeni,
dese ori literatura poesia contemporana. Prin urmare
nu-1 putem concepe pe Tennyson ca pe un care apartine altei
epoci, ca un element pentru istoria literara, care pare
mai la urma urmei, oricare.
$titi. se stucliaza scriitorii partea cea
iar aceia, pentru necontenit tese de sau

www.dacoromanica.ro
NOUL 627

recomandare pentru o notorletate domeniul literar

se partea cea rea a scriitorilor buni, dar nici aceasta nu este
atunci se scriitorii mai vine un
moment cineva cu unghiile fundurile literare ne-
cercetate, ca sä gäseascä un scriitor prosä sau poesie care este
inedit, cäruia i se poate consacra o tesä. Dar Tennyson nu se
gäseste. aceastä categorie a scriitorilor cari numai
pentru tese pentru consideratii istorice. Este un viu pentru
oameni vii, este un suflet care träieste acum, un suflet de
care simte nevoie nostru pentru fi preflcut.
In teribila pe care o ducem noi acum, de pumni,
de frunte sälbatecä a ochilor din partea
unor figuri pe care urmasii nu vor ce sä :
domeniul monstrilor sau marilor caricaturi mondiale,
aceasta de sigur un poet ca Tennyson este eel mai potrivit
pentru ca sä revenim la acea care este cea mai
fireascä mai nobilä manifestare a omului civilisat.

Tennyson a foarte vreme. studiile mele

la Paris, el era un .scriitor care se cetia, aceasta
1890-2. Evident productia aceasta nu mai era ca odinioarä,
cäci el a trecut prin fase acum era la capätul fasei a
treia. aduc aminte ultima vreme de petrecere la Paris,
fruntea unei reviste englese era una din acestea de
bätrânete ale lui, am un vers care nu se poate uita. Poetul
desväluieste ce se petrece mintea sa acesti vecini
moartea, care multe realitäti devin multe ilusii se
confundä cu realitatea. El spune : Multe versuri frumoase zboarä
pe amin in : many fine go the chimney up, versuri pe
care le faci, nu le le uiti, cum iese fumul din cämin,
merg versurile acestea, care nu vor fi niciodatä scrise. Se
poate zice cä Tennyson a murit de o poesie care n'a
fost exprimatä, dacä pe lumea este un al
poetilor, atunci el acolo, pentru ascultätori mai cuminti
noi, acestea pe care nu le-a pus
Ce era la 1830 ca ? Abia murise Byron, pe
care copilandrul l-a de sincer. Era vremea revolutiei
din 1821 ; trecuserä numai ani de zile de când Byron,
cu acela sälbatec de care a fost totdeauna stäpânit,
suflet furtunos care nu s'a putut nici in nici in
s'a dus oferit viata, nu turcesti sau
egiptene, care pe astfel de oaspeti, ci si-a oferit o
säratate miasmelor de pe malul Märii grecesti,
conditii care echivaleazä cu o stnucidere. Dusese aceiasi viatä
desordonatä supt cerul fierbinte emanatii nesänätoase ale
cu morti abia simtind boala care fierbea
a refusat ajutor a astfel prin propria sa
vointä, felul acesta catastrofal o viatä care nu era
o succesiune de catastrofe. Märturisesc nici de

www.dacoromanica.ro
628

1890, când tot tineretul nostru era luptätor, unii erau

dar multi, nationalismul, läsau altora, grija de
a duce mai departe ideile care rnergeau de la comunistul Cro-
potchin la teoria de fier a lui Marx la istoria,
ca sä dubleze pe Marx, a lui Engels, pe când ei
fata durerii, fata luptei supreme pentru pastrarea rostului rasei,
se putin gândul, nu se puteau inscrie rândul
luptätorilor, cei cari apärau patrimoniul al
românesti in la ei la acei de ilusii
cialiste era un spirit luptä färä Totusi Byron nu ne
putea atrage. Era o prea veche acea cäldurä permanentä
care se ridicä une ori la un grad de incandescentä bolnä-
vicioasä, era, ceia ce se observä la Lamartine Hugo, era
foarte mult din secolul al XVIII-Iea, prea mult din ideologia
secolului filosofiei", din pornirea cätre libertate inteleasä
sens, era ceva din ura impotriva tuturor autoritätilor,
din tenlintile rästurnAtoare ale acestui secol. Este multä
francesä de pe la 1780 Byron. nu ni pläcea nici rânjetul
acela cinic, care se la dânsul sfidärile adresate lumii
acelora pe cari-i considera adversari.
Se crede de obiceiu cä tineretul, starea aceasta
de fierbere, este apa mai .domeniul
ideilor sau literaturii, dar nu este asa: pentru
este atâta fierbintealä la dânsii, place sä gäseascä une ori
ceia ce Dar, färä
indoialä, la 1830 faima lui Byron, crescut prin aceia apärea ca
un martir pentru o nobilá causä, a din morti a rasei
elenice, asernenea ceia ce fusese odinioarä, era foarte
puternia
(Va urma).

DESTRAMARE
Obloanele trase.
astzi te aste umbrele ei moi.,.
Cu ochi mirati te rtrete 'n
Stau de ta, iubitä.
brumate de de uitare
N'au mai de.atuncea ceresc.
Prin de Daianjenisuri cresc,
de nimicuri nepasare.
Pe se timid o
Dendu au amutit tac.
of lit

neag
Ard candele de moarte ue-al lac:
unei lacrimi mai
Petru Stati.

www.dacoromanica.ro
NOUL

carte
carte rarg, netrecutä Bibliografia veche, se
subsemnatului titlu :
Dupg. vointa Episcopi, Antonie
manului lacova Epitropi Mitropoliei Moldovei.
carte s'au
se urmezd, la Coronatie, la nasterea Ei, la suirea
a Rosie la ceale victorialnice
zile, arati la acestii cärfi, fie$tecare
zi, tota bisaricescu sä a urma
1789, Julie 19 zile.
S'au tipografia cea a lui Mihail
Protopopa Rossiei".
Volumasul, slove chirilice mgrunte, tiparnifa
a lui Strilbifchi, confine 29 de file (nl. 29 este repetat)
cuprinde ruggciunile de Te-Deum (cum zicem noi la
urmgtoarele prilejuri
1. Pentru asupra de la fila 10
E mereu Ecaterina", (la fila
4 V°.): Pentru ca sä se rusineazä cei ce nu Crucea
räfiei noastre, a proslävi cu putearea Crucii, biruintä, pre
cea purtgtoare de Cruce pre oamenii sgi".
2. Muifämire pentru ai cerirea" (de la fila
la 24
avem (la fila textul Evangheliei de la 17, care
vorbeste despre celor zece
pomenifi Imperatrifa Ecaterina Alexeaevna", apoi nasleadnicul
Ei, Cneaz Pavel Petrovici sofia sa Maria Teodorovna",
api Domni mari Alexandera Constantin Pavlovici",
apoi credincioasele Mari Cnajne Alexandra, Elena,
Maria Ecaterina Pavlovici".
3. Tablä, Nasterea Märiri, Suirea Scaunulii 1m-
pArätescu, Coronatie cu bucuriia, a Sale
Nasteri zile victoriialnice, care ce ce zi,
ce feremonie bisericeascä se Liturghie dupä
Liturghie" (de la 24 la fine).
La formula: lui Dumnezgu
La chipul Mântuitorulul, notifa :
Proto-Ierei Strilb.
Astfel, mai avem o a acestui protopop Strilbitchi,
dia tiparnita sa ticeascg, pentru causa Rusilor la noi,
Tara-Romgneascg,
C. Erbiceanu, a sa Istoria Mitropoliei Moldovei (Bucuresti
1888, p. ni spune formularele pomenire serviciul bi
sericesc ale familiei imperiale ruse se introduc la noi din 1808.
este altul: din 1789, 19, - protoiereul Mihail
Strilbfchi le imprimase le räspandise noastre.
Cartea de care vorbiam aici dovedeste foarte
Economul D.
Pe acest exemplar, un preot Basarabia scris ea Moleanic.
www.dacoromanica.ro
 ONIC
Constiinta la Tudor Arghezi."
Poetul D. Florea Rariste tiparit, in Arhiva" lucrarea
anul trecut la Institutul de Filologie Al. Philippide" de la
tatea de Litere (din Iasi).
Cu o logia cu totdeauna academia in
discutie, d-sa o problemá de vie actualitate, reusind
lectorul de partea d-sale, adea de partea adevarului. Deosebind
de la inceput intre spiritul de auto-critia pe care il numeste
facultatea care determina cercetarea, revenirea nein-
asupra operei, deci criticarea ei momentul in care
autorul, din diferite motive, la continuarea acestui exerci0u,
considerindu-si opera intre artistica, despre
care spune este puterea de intre frumos urit,
este acea a mintii care permite poetului deosebeasa
limpede, cu posibilitati, nu de indreptare, in tot casul de
resolvare, arta de ; raportul de reciprocitate,
rolul pentru realisarea unei opere literate, la poesia
lui Tudor Arghezi, de acesta recunoaste existenta
de sigur necesitatea factorului constient in poesia sa (spune
singur poesia, cartea sa e incet
totusi din asta nu de e vorba aici de
artistici, care duce, exceptie, la exercitarea spiritului de
sau numai de acest spirit auto-critic, pe preconiseazi
poetul". D. Florea-Rariste spune de la socoate
pe Tudor Arghezi poet mare'. Dar opera lui, de de
2 conceptie, de impresioneze profund e
de e pentru acestui
poet lipseste constiinta d. Florea-Rariste aduce
sustinerea tesei d-sale argumente convingitoare.
Arghezi nu ritmul, care este de o impor-
in poesie, nu-1 respectá pentru sama de ceia ce
poate avea efect artistic de ceia ce jigneste simtul constiinta
artistica.
De aceia vom vedea la el versuri in stridenti lipsá de con-
cu restul poesiei, greseli de ritm sau amestec de
iambice trohaice cu bruscarea in poesie
printr'o schimbare a ritmului".
Asta pentru in ceia ce noi vedem o Arghezi nu
vede cu totul indiferent, nu cumva chiar o
calitate". Arghezi censura intre negatie verbul ei sau
chiar in unui indiferent Arghezi

Ar trebui dea poetului - N. R.

A pune in - N. R.
copilandri. - N. R.

www.dacoromanica.ro
 intentionat acest ritm sau se el numai
pentru ritmului o cu totul secundari, el cade
pe care n'o pune pe sama lipsei
de artistici". Aceiasi o la Arghezi
in ceia ce priveste rima, d. Florea-Rariste, o con-
sidere o valoare in sine, recunoaste totusi dreptul in poesie se
de Arghezi, din moment ce o intrebuinteazd, nu o intre-
corect, putând ni dea rime : cu
mciuge cu cruce, cu Rima nu-i este indiferenti
lui T. Arghezi, pentru il putem surprinde in ei, jertfind
plasticitatea versului fortând comparatiile pentru o care
este asonantä.
In ceia priveste armonia in poesie, constatim
Arghezi nu-i constient de ceia ce-i frumos ce nu".
aici d. Florea-Rariste spune Arghezi are spirit de ;

numai ci il intrcbuinteazi mod care artei. Nu

pot cita aici exemplele date de d. Rariste.
d. Florea-Rariste in discutie problema artei in raport
cu morala, afirmänd arta nu si se lase de in-
nefaste ale unor anumite imprejuriri de depresiune
sufleteasci, cum face Arghezi. Ea trebuie si numai
ceia ce pe de-asupra veacurilor ceia ce poate fi gustat de
oamenii tuturor conceptiilor etice, chiar de ce
epoci decadenti". Arghezi a crezut ci poate fi cu mai
poet mai mare, cu va alege cinte lucrurile cele
mai jos, si frumuseti noi din bube nevoi, bunul
trecând peste granitile a ceia ce poate fi redat poesie
nu, dovedincl prin aceasta o pervertire a sentimentului estetic.
De conclusia Florea-Rariste: prin urmare atitea
puncte prin care am privit poesia lui Tudor Arghezi ale
raze se intälnesc toate acelasi verset (?) tot mai mult, cu
capitol analisat, ce a si atingi conside-
a unei sfere masive, pe care putem scrie, cu
litere groase mari : Lipsa de la Tudor Arghezi".
Ivinescu (in de la )

Despre sculptura modernistä.

Ce face d-na Milita Petrascu cu libertatea cu incurajarea ce
prisosintä i se ? Se amus5. Cu perspicacitatea pe care
o dovedeste caracterul bine al d-lui arhitect
Cantacuzino sau al d-nei Cella Delavrancea Lahovari, cu visiunea
profund ce o vedem in monumentul lui Zamfir Arbore, ni
dovedeste câteva mari pe care le complect coloana
ce trebuie sä ni ilustreze arta peste hotare.
D-na Milita Petrascu n'are convingeri, n'are ceia ce se numeste
métier", basa realisärilor, acel mestesug cu religiositatea

www.dacoromanica.ro
 CLAR

ce puneau maestrt ai plasticei cunosterea celor mai mid

amänunte ale meseriei. N'are unitate.
Sint acolo o serie de gresii", care aratä dragostea d-sale
pentru primitivismul pur, primitivism ce-1 constatam in toatä opera
d-nei Milita Petrascu. Ce poate fi mai primitiv ca actiunea care
nu este mânatä deck de amusament nu de o necesitate vitalä ?
Primitivii zgâriau päretii stâncilor când n'aveau nevoie sä umble
dupä hranä, tot maimutele se trag una pe alta de coadä
cand n'au ce face.
S'au descoperit de primitivi cu o intuitie ce ne
surprinde ne face sä ne ce ar fi %cut el ar fi
avut la toate aparatele de azi, ar fi mäcar cä,
modelând argila, ar putea s'o eterniseze sau putin
ipsos.
Asirienii, Egiptenii, ale cäror opere uimesc cu sintesa vor-
besc timp de marele nivel de culturä la care erau. De
secretul mestesugului era cu greu trecut ucenicului,
soneria aceasta a maestrilor este multe cärti
S'a spus destul de des de dtre artistul este quin-
epocei care träieste. Sântem epoca vitesei. nu se
confusie cum se face
tetic simplu.
Punându-ni intrebarea despre primitivi : ce ar fi fácut de
fi avut mijloacele civilisatiei de azi, pästrând toate calitätile
devine legitimä : ce ar putea face d-na Pe-
trascu cu toate calitätile sale, incontestabile, de subtilä spiritualitate,
ar cäuta sä-$i aleagä un singur vocabulariu, dintr'o singurä
limbä, eu ortografia sintaxa ei proprie ?
Am noi, cei cari vrem cetim liniile operei sale
când se mirä, când Intreabä, când respirä, când sfârseste o ideie
ca sä alta. Am ce vrea.
Hotärit, sântem o tânärä, are nevoie de suprapuneri
pentru a dpäta o patinä. aceastä patinä se dä lucrurilor
reactivi samänä mult cu spoiala. Dar chiar aceastä
spoialä are o a ei e spoialä
artä aceastä spoialä este mai joad feste oricui.
De aceia, luna tot sala Danes", ni-am cu mai
mult respect privirile la opera timidä, o timiditate iesitä dinteo
preozupare serioasä, care se vedea zbuciumul
unui spirit ce cautä ceva, - ceva pe care poate gäsi
pentru cer, când el e pe pämânt, sau invers.
Ce am zice, am veclea pe cineva cercetând cerul, când
$tim botanist?"
Petru
(Din ziarul Semnalul".)

www.dacoromanica.ro
 1 "-....

UN T
Un brat de inrourate
Mi-a migdalul de la scard
mi-a cu glas de frate
Cd 'n codri-i primdvard;
Cd peste poartd
magicd lind,
Cd se cutremurd
De lumind ;
Cd solii zärilor sihastre
pajistea din
cd 'n
Se Doina de la
Mi-a spus cd larma din izvoare
Spre-adâncul cerului se suie,
Dar de privirea schimbdtoare
Niciun n'a vrut sd-mi spuie.
G. Tutoveanu.

CEAHLAUL
Vezi, muntele din ca o
De trdsnetul din cercuri abia cutremurat:
putea spund cd nu s'a intrupat
Eternitatea in crâncena lui
Din in
Din lumea de departe,
Se tdcere o rugd
Spre alba a piscului curat...
Dumnezeu, (esându-i din
I a ddruit din veacuri lui suprernd
asprimea cu ninsoare.
De-atunci zbucnesc in ízvoarele
Solie cristalind a muntelui, in care
Se oglindeste dumnezeirii lui.
G. Ursu.

Cuget 111, 1939. 40

www.dacoromanica.ro
634 CUGET

copiläreasci..
Din ce ce mai multe revistele literare scoase
de copiii, mai dar une ori mai mid, ai
noastre secundare.
Aparitia pe care nu uitä s'o presa,
de obiceiu adesea interesatá
tuturor suggestiilor imbulzicioase, se tot
mult, une ori scrisori prin care se cere o judecatá
asupra cuprinsului acestor
Ea se datore§te autorilor pueri
cari se cred ceva se vor Pe and, odinioarä,
abia colegilor cele d'intäiu
cercári ale noastre, ori ne cu glume schimbate
intre noi pe foite trase la apirograf, urma5ii no§tri
pe bäncile cu briceagul de cernealä
merg drept publicul mare vreau ca
sä fie de acum retinute, ceia ce nu iese din
valoarea acestor tentative gräbite frumosul poetic.
Dar e jarea profesorilor, cari fac un de
demagogie spiritualä cu un tineret acest
domeniu trebuie sä-i discretie, modestie
disci Nu se nici tiparul luxos, cuvenit doar
editiilor nationale ale scriitori de mult consacrati.
Aceasta se observá la liceele de La cele
de fete un bun femeiesc, o fireascá
la eleve la profesoare asemenea exhibitii.
Nu zic cä astfel de tipárituri trebuie oprite. Dar
ele au a se face
Aceti copii vin din toate Acolo
populare, amintiri, datini, note
locale care se pierd, cládiri care se ruineazä, crud
de lemn care putrezesc. Spre acestea trebuie
atentia acestor mici oameni, cari astfel se mai
de lucrurile de unde vin.
ca aceste provoace o schimbare
de directie sensul de cantece pe care o
fâcea un Baronzi o fac unii elevi de la
5coala din Ia§i, adunarea continuä,
räbdatoare a unui astfel de tesaur, sarcinä pentru care
mai chematí ace§tia, i feté.
N.

www.dacoromanica.ro
 635

Diphas, Barabas
Legende -Gesmas
Cei mai färädelege oameni, ai timpului care Fiul Omului
propovAduia numele Tatälui erau acestia
Unul fusese ucigasul tatälui säu, de care vroise sä scape, plictisit
de povefile ce pärintele i le zilnic, povefi ce urmäriau
indreptarea din drurnul peirii pe care apucase Diphas.
Faptele ? Tot ce un gând poate concepe mai tot ce
räutatea unui poate mai dragoste demnitate.
Din suflet mila, respectul iubirea de aproapele, sLhimb
ura pentru tot ce-I incunjura crestea pe fiece zi mai mult, mai
putere de a duhului robise.
indurerat incercase zädar aminteaseä fiului :
Mai mare mai presus de noii toti este Dumnezeul nostru
al cäruia trebuie ne supunem, ascultându-L.
Pentru indreptarea noasträ a trimis pe
pentru pregätirea acestor suflete ale noastre, afundate besna
päcatului, ca sä-L putem primi gândul faptele noastre pe Fiul
Lui, mântuindu-ne, prin increderea El, de tot
o singurä datä L-am väzut, nu pot uita puterea de con-
vingere ce o punea in toate sale :
Sä ajutati pe säraci, pe cei slabi. Sä vä iubiti pe altul
gândurile voastre sä fie unul totdeauna.
latä de ce, fiule, gäsesc ca trebuie sä ajuläm pe acei cari nu
au, iar tu nu mai fi hain cu oamenii särmani, chiar cu umilele
noastre slugi, care cu atâta supunere ne ajutä. ce este al
nu banul de furat, banul muncit de altii, vei spori
El se socotia prea destept ca sä mai aibä nevoie de
sfaturile cuiva. Tatäl säu, sine, era prea bätrân. Ce mai
el din rostul noi? Nu-i lua sfaturile samä
zi, dacä s'a cu mai asprime glas
ca de obiceiu, crezând nu-1 vede nimeni, zugrumat
mustrare de
Cel de-al doilea, Barabas, era spaima finut.
Jäfuia tot ce-i iesia in Nu pe nimeni. Pe cci
se cu foc pedepsia, nedându-se nici de la
ucidere ca sä-si satisfacä pornirile
De ura lui, une ori de-a dreptul neinfeleasä, nici
sofia, frafii copiii lui. Cu bätäi nesocotite a räspuns dragoslei
care au impresoare. De tofi s'au bucurat
atunci and, prins, a fost dus la
treilea era Gesmas, credincios al
tului. Acesta se vinovat pentru faptul de a fi fuga
câteva sute de frati crestini pe cari avea pazä el cu
unul.
nopti Intunecoase umede, stând de veghe päzind pe
nevinovafi, - doar ei nu fäcuserä nimänui vre-un räu, ci,
www.dacoromanica.ro
de aproapele credinciosi, intindeau o mânä de ajutor
dusmannlui, - Gesmas a sä-si de
bunätatea a Nu i-a fost cu atunci,
poate indupleca sä dea drumul cu de la ei putere,
-
l-a
cä
- astfel un izbAvitor
cineva vrea sä-si ajute fratele, pe mama pe sora sa,
este oare a scäpa de unul, de acela care cu sufletul
vândut diavolului stä drumul dreptäfii al iubiri de
oarneni ?, sä se atunci când,
fusese de ce fäcuse tocmai el aceasta, cel
ales ca drept credincios legilor Impäratului.
- Pe cine ai crezut mai tare mai aproape de sufletul ?
Pe Impäratul sau pe aceia cari voiau sä aducä invräjbirea prin
noua cärora tu li-ai drumul ?".
N'a putut räspunde mai lntrebarea ducea la räspunderea
faptei pämântene, de aceia, ca un vinovat, la ca
tovaräsi, judecafi impreunä, primit resemnat osânda :
prin rästignire.
Zilele de asteptare, aveau sä-si vadä
aduseserä mufenia. Niciunul nu mai avea
curaj sä spunä o vorbä care ar mai fi putut sä li desmorfeascä
li aducä o de bucurie, de suferinfa
Au fost Mai mult deck rui. i aceasta se acum pe
fefele intunecate, asteptarea celei mai grozave
când grea a temnifei s'a deschis Barabas a
fost anunfat din ordinul Impäratului, el, de
ucigasul, este cum era obiceiul preajma
liberat pentru un altul care trebuia moari, considerat mai
deck el, s'a indelung, neputând crede, dar au
se cu ochi buni, vorbindu-si mai de aproape,
mai sincer.
- Auzi, Barabas ! mai tare deck ! tu, care te
credeai mai puternic, päreche !", Diphas.
- ksta este a oamenilor de cari nu fac
decâ judece pe pe ei inii. Judecatä
de valoare, de vreme ce vor avea aceiasi Ar fi trebuit
asta mai de adiugi gray Gesmas, cä oamenii
dreptul se judece ei ei. Dumnezeu, numai El o
poate face
- Cum ? - s'a gäsit mai vinovat deck mine, mai
Barabas, ce ochii lui jucau
bucurie oarbä.
- Si ce a putut face mai mull deck mine ? Tot nu sânt eu
mai cel mai desprefuit a avut dreptate
Gesmas atunci când a : judecata asta a oamenitor Este
un altul, mai riu, mai desprefuit deck mine
Cu privirea de flämând, supt fruntea cu pärul zburlif,
murdar, cu dinfii ca o bestie al drii suflet se re-

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 637

vulcanic de sânge proasp5t, Barabas a mai

aruncat o ochire de prevestiri rele tovarAsilor säi,
murmurând aceiasi intrebare, la care nu primise niciun räspuns
menit multämeascä : Oare ce a face omul acesla mai
mult decât mine, trebuind moarä locul mieu ?", iesind,
usurarea de care duceau ceilalti.

zi o noapte, aproape indobitocit deatâta bucurie, a umblat

mereu, trecând pe la toti aceia cari cunostea, li
un ceas mai de vreme, noua bucurie, pe care o vor
ei.
Dar cine ar mai fi fost stare sä-i stea o ?
Nimeni nu s'a oprit asculte glasul, t5iat de fiorii ;
nici copiii, fratii lui n'au putut, ba n'au vrut mai van.
Orasul imprejurimile din träiau zile de groaz5, la
acela care ingrozise era liber.
Se ascundeau din fata lui. Singur, mai singur decât
reci umezi ai temnitii, Barabas nu mai avea curajul sä
fure, ci doria doria dragostea tuturor. Totusi nimeni
nu ascultat. p5rea sä mai tr5iasc5.
Ce se libertatea de care se bucurase atâta, unde ar fi
putut se de ura pe care i-o aruncau cerul,
pämântul, apa, nimeni n'ar fi fost stare spun5.

Pe drumul ce urca serpuitor pe Golgotei, oameni cu

figuri crispate de durere, oameni tristi, urcau aläturi de
cu figurile luminate de o falsä bucurie,
care ar fi vrut ascundä teama de necunoscutul ce stätea
gräbind ca de cine ce mare nev5zutä
de dincolo de lumea asta slab5, de urä päcat, pe care o
cum ii urm5ria.
graba zgârcitului de a nu pierde nicio zädar, a fost
rästignit mai El, drept sfânt, supt ochii ai
femeilor ai celor ce incetaserä a crede cuvântul Lui,
sä-L conduck
apoi Gesmas, pe care asezarä la dreapta, la stânga
fu crucea pe care sta spanzurat Diphas.
uitând de suferinta la care
se lung, cine poate fi acela care,
- o sau mäcar un oftat de durere, fusese asezat mijloc ?
sigur : mai vinovat decât noi. Mai räu. Pe cap poartä o
de spini, iar pe de de-asupra scrie ceva. Eu,
nu carte, nu ce - vorbi Diphas. Poate tu,
vei afla. Ai fost al
- O, Dumnezeule mare, cum mi-ai ajutat
sä-L pot vedea eu, päcätosul, din urmä",
dornic sä-L poatä vedea mai bine, mai de aproape, fácu o miscare
mai largä. opri durerea legäturilor ce-1 spânzurat
de lemnul tare.

www.dacoromanica.ro
638 CUGET

- Acesta este Fiul trimesul lui Dumnezeu. Färä sä-L

curios; am crezut puterea bunätatea Lui, nesfârsite.
fericit, Diphas, sânt fericit am putut sä-L !".
- Dacä este cum spui a spus El
este Cel care face atunci de ce nu face
rninunea sä se salveze pe El, ca apoi sä ne scape pe noi
de la moarte crâncenä ?".
Taci, nu ce spui, Diphas ! Noi nu meritärn sä fim
de oare ce faptele noastre prea nelegiuite spre a merita
iertarea. Noi am luat viata celor pe cari i-am pe El
viatä tuturor celor ce cred El. Tu ai mintit, ai furat pe cei
cari slujit, ai nesocotit sfaturile tatälui täu, pe care 1-ai luat
drept Eu n'am respectat Impäratului, pe când El,
n'a fäcut deck bine. pe de-o potrivä mai
pe au mai multä nevoie de dragostea
Lui. A ajutat pe cei slabi, a dat celor bolnavi, vedere
celor orbi, a din pe prieteni, dreptatea,
mila dragostea. Dragostea, acest balsam färä de care omenirea
nu va putea träi. de ce sufere aláturi de mine de tine?
De ce sä moarä?".
Oboseala chinului i-a luat toate puterile a gemut doar, scurt, sec.
Diphas, i-au permis care era legat, a mai
fácut o sfortare, nu pentru a-1 putea vedea a se mântui, ci ca
sä-I poatá arunca ultimul despret.
- Dacä esti adevärat Fiul lui Dumnezeu, mantuieste-te de
pe crucea pe care stai bätut piroane, ca pe acest care
stä spanzurat aproape cäci a crezut mai crede
puterea Täu!".
Isus, färä mai poatä ridica privirea, i-a räspuns :
- Adevär iti spun, Diphas, el chiar astäzi va cu mine
ccruri" capul greu i-a cäzut pe drept, fata
spre
zori, pe lespedea rece de la poarta temnitii,
aproape indobitocit de durere, venise sä fie inchis. Era
Elisabeta Hentiu.

Pe-aripi de zori Un fragil

Se 'ntorc Pe crengi April...,
Supt baldachin Te vezi pil...
de
Alci Supt grea
Tciceri de stea.
Un val in salt, In suf let
cobalt, Ochi
de De ce-or fi ?

Pe frunri de nuc, De ce s'au stâns

Adelina

www.dacoromanica.ro
 639
DIN POESIA

NUKADO
(sec. al VIII-lea)
de obosit
colt de ceruri luna s'a
ea va trece de colea,
Ea noaptea va aduce o ea,
Adânca noapte, :
Da, visul de iubire tot
SOZO
(sec. al
vrea eu o floare,
Ce std jur de fete iubitoare:
A zimbind tot zimbelte 'n moarte,
ca uriciunea jalea ei s'o poarte.
OHO YENO
(sec. al IX-lea)
Supt de toamnd jale mi-e:
E limp de vegejire de
Dar mai asupra mea vine
Cdnd md cd mii plesc ca mine.
ONONO COMA CHI
(sec. al (sec. al
au Va suna furtuna :
mii de haine-au road' a fi
Dar eu atuncea m'am Florile-or Ont.
In ce-o am dragi
de timpuriu:
florile pe va fi, md
Murird toate-a$a
$i md de rost: ATSUTADA
Atuncea oare de ce-au (sec. al

SODZYO HENDZYO
frumos fi
(sec. al
noroc mi-ar fi
pare c'a pornit
S'au prins azi fetele in joc. De te-am
Cer, oprege-le in
cu terecate, KANEMORI
Cu grele (sec. al
Calea ce duce tine. Al vrea tac iubirea mea,
Numai atunci nu li mai vine Dar mi-e putea.
care le pare dar cd de-odatd,
De a de-alci Cu degetul spre mine-aratd,
La tine, Cer, de noroc. Spre mine fi
S'au prins azi fetele in joc. Ca
Trad. de N.
www.dacoromanica.ro
traducerea lui Paul Enderlein, Novellen und Gedichte.
640 CUGET CLAR

TENNYSON
(Conferinti la Societatea
(Urmare ) de N. lorga.

Exista aläturi o literaturä englesä, dar, de Wordsworth,

pe care Tennyson l-a venerat, cercetându-1 seninätatea lui
a träit pânä la jumätatea secolului al XIX-lea, cealaltä
literaturä englesä nu pasiona de mult cum pasionase
acesta, impulsiv fatidic, al lui Byron. A fost un mare merit,
pentru tânärul Tennyson, când, la plecarea dupä douäzeci de ani de
de la dânsul, din casa unui pastor, - de obiceiu
casele acestea de pastori se formau suflete asämänätoare
cu sufletul unui Jane unei Charlotte suflete aplecate
cätre cum este, nu cätre o duiosie misterioasä
sentimentele cele mai adânci, - când a iesit, deci, din atmosfera de
pastor cä nimic din religia, une ori putintel ipocritä din ipocrisia
religioasä care se intâlnesc acestea de clergymeni
din generatie generatie, mai rämas de
lui. A apärut- s'a manifestat mai departe,
ultlmii ai vietii sale, trecând peste generatia de un
lirism infläcärat sprijinindu-se pe ceia ce din literatura pre-
cedentä läsase un Coleridge, care a recunoscut de la pe
acest urmas, recomandându-i numai grija formei, a avut
dräzneala de a continua, formä mult mai modernä, ceia ce
nou literatura poetii Wordsworth
face din nimic un poem, ca säi la manifestul care spune
limpede cä trebuie evitate subiectele despre care poetul
inchipuie cä ele singure poesiei, pe când poe
tului este sä subiecte de nirnic din acestea, prin puterile sufle-
testi din el, sä creeze poesie. Wordsworth ia astfel aspectul naturii
zi de primävarä, märturisirea a unui. suflet
omenesc din toate a fäcut una din cele mai frumoase
opere poetice scrise vre-odatä, de o intimitate färä care,
intimitatea aceasta, mai ales vremuri ca ale noastre, ar trebui
datä ca : a te lega cu tot sufletul de un lucru cât de
mic, care este tot de unian ca cele mai mari, si
care poate cuprinde discretia sa mai multä umanitate decât
nesinceritatea unor aventurieri cari sä cerurilor
pentru a vedea ce se gäseste dincolo de
Dacä s'ar cäuta sufletesti ai lui Tennyson prima
perioadä, care la Memoriam", la acele
dureroase versuri de pietate adâncä, miscatä, pentru un
.dispärut, fiul lui Hallam, istoricul de cunoscut
vreme, se pe urmä cu bucätile de caracter epic.
leaturä cu literatura a treia perioadä find legatä de
drama istoriei englese - acest domeniu a perseverat el
din urmá i s'ar lui Tennyson cäläuzii in prima
de lirism, am spus perioada a doua este de caracter

www.dacoromanica.ro
 641

epic, a strâns de scotociri succes

domeniul dramatic -, am gäsi pe Coleridge care a läsat,
pe fine versuri, care se mai cetesc, o admirabilä carte
de prosä, care se indreaptä cätre opere ale literaturii
englese indrumäri critice care trec dincolo de aceste opere,
ca sä fie o invätäturä pentru oricine.
aminte cä, tot cu de la
al Coleridge recomandä un lucru : a se evita
vintele prea mari, a se evita gesturile prea mari, - evident a se
evita de toate prostiile prea mari, care fac zgomot, dar
pägubesc o lume intreagä, - a se evita cuvintele prea tari, pentru
cä, spune aceastä cercetare privire Shakespeare
Milton, editie cu foarte putine exemplare, and
veni momente mad, ce spune dacä ati usat cuvintele
mari atunci când momentele erau cele obisnuite ?".
In opera lui Coleridge, foarte restrânsä prin lui, care n'a
vrut sä dea deck numai o part dintr'un färä cu
mult mai bogat, este din cele mai frumoase poeme
vre-odatä, care se chiamä : Cântecul bätrânului Un vas
cu pânze ; deasupra catargului zboarä o pasäre albä ; un marinar
trage atinge pAärea, care cade moartä, blästämul päsärii albe
face cä niciun vânt nu mai suflä coräbiei marinarii
stau opriti ca sä moarä de sete
foame, pentru cä pasärea care zbura, ocrotitoare, de-asupra
catargului a fost Eu cunosc in istoria actualä a lumii
anume oameni cari vor muri asa, fiindcä au pasärea
a noasire dreptate
De la Coleridge Wordsworth a plecat Tennyson, o bucatä
de vreme poesia lui n'a %cut zgomot. Tennyson n'a fost un poet
salutat din d'intäiu moment al manifestärii sale. Salutul
este de feluri : este un salut de simpatie, pentru care poetul
sä fie recunosckor, un salut de antipatie, pentru care
poetul trebuie sä fie mult mai Vä vorbeste cineva
care s'a foarte larg de aceastä a doua primire, tot
bun din mine nu este räspunsul, dar nu un räspuns mânios,
ci un räspuns linistit la o primire pe care, la mea,
pot sä spun n'am meritat-o
aceasta a continuat a Tennyson. Volurnele se
grämädesc räpede. La 1830 Poesiile la 1832 un alt volum
de poesii, la 1833 Ist3ria de iubire", - i s'a pärut lui cä este
indiscret : cel mai discret dintre toti poetii secolului al XIX-lea a
suprimat aceastä nu dacä a fost cuprinsä pe
urmä operele lui complecte. Pe urmä, ani de täcere. La
1839 este o altä culegere la 1842 acele Poesii" care
sä represinte pentru dânsul adunarea definitivä a
dincolo de care nu sä se manifeste.
ne &dim ce anii acestia de la 1830-47 pentru
istoria Angliei. Sânt ani adânc tulburati : economice,

www.dacoromanica.ro
642 GLAR

ciale, miscarea chartist& ciocniri muncitorii prinsi de o

care era reforrnistä fie socialist& prin
aceasta s'a deosebit de miscarea, revolutionarg supt ideia de re-
social& din Franta ; ciocniri cu politia, oameni cázând
Parlamentul zguduit de violenta din
afará zbuciunj determinat de o desorientare ge'neralg. Proiecte
de legi, cum era acela scäderii taxelor de pentru grâne,
sau proiectul pentru drepturile Irlandesilor, - le meritau, -
apoi proiectul de lege pentru reforma electoral& pentru
burgurilor putrede", care sämänau cu Colegiul I de la
al nostru, care erau vre-o trei alegAtori cari dädeau un senator,
se pretinde Anglia era un burg putred" cu un singur
pe când orasele mari industriale nu erau represintate
Parlament. Este de ajuns sä se pomeneascä aceste trei mari pro-
bleme, chemând stradä, indemnând la urlete vársári
de sânge o societate, ca sä se cineva ce
sunet putea sä aibä in vremea aceasta poesia lui Tennyson ?
Niciunul.
atunci, moment a Este un
foarte frumos vers frances care spune cä multi oameni e
un poet mort, druia omul supravietueste", prin urmare
el fie supravietuitorul poesiei sale. Crise de acestea se
tâlnesc in activitatea unor scriitori cari valoarca lui Ten-
nyson. Elevele mele de la Válenii-de-Munte au vrut facä o
surprindere pläcutä, adunând toate versurile mele de la 1890 pänä
astázi douäzeci de ani care n'am scris niciun vers : de
la 1894 la 1914 n'am nimic ; era credinta mea e un
lucru zädarnic, douäzeci de ani m'am ocupat studiile istorice,
care pentru cä usucä sufletul. Eu am avut totusi
destulä poesie mine pentru ca, ca studiile istorice
usuce pe mine, eu sä le animez pe dânsele. Cáci pentru mine
istoria este o parte vie din tot ceia ce se petrece, din tot ceia
ce se simte din tot ceia ce se främântä societate
neascä, nimeni n'are dreptul sä rápeascá oamenilor folosul
nebänuit care poate iesi din tragediei milenare a
omenirii
S'ar fi crezut care s'a ivit la 1830 s'a indreptat atre
alte ocupatii. Cum el träia private destul de bune,
s'a retras cätre una din acele vieti linistite la tar& pe care le
doresc multi Englesi care se simt foarte fericiti. Pe urmá
de odatä, in sufletul acesta cu strämosesti, -
la Englesi este de sigur o francesä, o pornire
germaná, anglo-saxonä, dar un misterios fond celtic, care a dat
ceia ce este mai urnanitar Shakespeare secolul al XIX-lea,
a trecut asupra sufletului primitor al lui Tennyson -, s'a petrecut
ceva care trecut. A cules legendele acelea pline de
mister care au crezut generatii, si, atunci, a räsärit
el interesul epic, la care nu se gândise niciodatá. Astfel, dupá In
Memoriam", din 1850, a ajuns la volumul din 1855, Maud",

www.dacoromanica.ro
NOUL 643

cum murise Albert, inspiratorul politice englese,

poetul a scris Idilele regelui". Undeva biblioteca neuitatei
regine Maria se gAseste, multele cArti pe care am avut bucuria
de a i le därui, exemplarul de tinerete dirt regelui",
admirabil legat, la Peching, de un mare amator de frumoase,
o iscAliturä foarte finä. Regina Maria a vAzut cartea,
am avut deosebita pläcere i-o pot : fi foarte
revedea volumul, care a putut stabili o
al Doamnei noastre de odinioarA.
Au apArut Idilele la 1858. la 1864
Enoch Arden, frantuzeste de Haralamb
la 1869 pe Tennyson legenda Sfantului Graal, care a
crezut evul mediu al nume este interpretat is Regalis.
Cum n'am intentia nimic din ultima perioadA, mä
citez câteva din aceste productii dramatice care au
activitatea lui poeticä de la 1870-1890 : Gareth
din 1872, Queen Mary" 1975, Harold"
Cupa" din 1881, lunei Maiu" din 1883, o
inchinatä Mântuitorului care este una din cele mai
presintäri ale mister sacru.

Eu la fasa din rnijloc pentru a exemplele

care se va mântui conferintä. opresc la acea
din care avem a face un poet epic, dar nu sensul
retoric, revolutionar, al lui Byron, ci inteun sens ca acela
al autorilor de epopei din evul mediu, cari i-au cucerit de
sufletul poetului nostru, el s'a transformat ceia ce erau
scriitorii englesi, de fapt o ramurä a literaturii francese, din
secolul al al XII1-lea. Rare ori s'a intâmplat sä se
coboare cineva din vremea lui vreme pentru ca
sufletul acestei epoci treacä, achy,
creator, Dar, acelasi timp, epopeia nu
lipseste lirismul de odinioarä, precum acela$i care era
a sufletului acestuia, in dra-
maticA, unde nu este vorba de dibAcie nu este vorba de
cAutarea momentelor de efect nici de ciocnirea puternicA a
unor pasiuni care nu räsunau lui, ci mai ales de
introducerea acelei duioase umanitAti care caracterril
distinctiv, de la un capät la altul, al acestui poet.
Am ales odinioari pentru a traduce, aleg acum pentru a
aceste mostre de poesie a lui Tennyson, trei din scrierile
lui: una din Idilele regelui", a doua din Enoch Arden"
care este
rândul al treilea din bucAtile färä caracter epic, dar
lui sentimentalitate, admirabila care se
Bunica".
)

www.dacoromanica.ro
644 CUGET

NOI.
Istorie literara: Constantin Loghin, literaturii romdne,
editia a VI-a reväzutä, 1937. - Miron Suru, 1935 (sin-
tesä Bucuresti 1937.
Cronica de fatä se ocupä de ultimele a doi cercetätori
literari: Constantin Loghin Miron Suru.
d'intäiu e, de obste, cunoscut tuturor scolarilor
candidatilor la bacalaureat, cari au utilisat niste destul de
criticate, pentru infruntarea examenului de literaturä
Tot d-sa e autorul a bune : Antologia"
Istoria literaturii bucovinene", a cäror glorie, pe drept
a fost complet intunecatä cele manuale incriminate. De
data asta, d. Loghin vine cu o editie reväzutä" a
istorii literare, cäreia, pe lângä unele i s'au adäugit
cateva portrete mai mult sau mai putin problematice. Tinde d-sa
oare la intocmirea unei bune istorii literare sau mai
oarecare reserve ? E prima nedume-
rire. Cunoastem ckeva din editiile anterioare cu multä pärere de
räu, constatäm cä oimic nu e supt soare", prin urmare,
editia de e aceiasi improprie, aici,
erorile abundä, majoritatea caracterisärilor sânt insuficiente,
cä resumate naive aprecierile personate lipsite
de tetneiu. A reproduce aceste päcate strigkoare la cer,
ce mi se pare titanic. totusi s'o
Astfel lámureste d. C. Loghin cetitorii, la p.
: Lumea stätea supt fascinatia lui Eminescu
imite. Aceastä imitatie se manifesta deosebi in partea
slabä a poesiei eminesciene, adoptarea ideilor pesimiste
revolta lui socialä".
mai departe :
poesia supt influenta marelui contemporan"..
:
»La a fost ispitit scoatä strigäte de
poruncealä", ce s'a convins aceastä nu e deck
modr.
acela$i stil plat, d. C. Loghin, sä limpezeasc5
opera lui Vlahutä, care, cu vremea, misiunea poe-
tului (a cärui ?) ca pe cea (sic) a unui interpret al durerilor
omenesti, s'a din ceata acestor tânguitori imberbi,
croinduli o cale proprie. Dupä ce pätruns pe Eminescu, a
iesit din cercul de tras de marele s'a dus pe
calea-i proprie, nu Irnpotriva, ci de el".
interpreteaz4 profesorul istoricul literar luminoasa
poesie a lui iatä ce stil, ce expresiuni baroce, imoroprii
vagi gäseste d-sa pentru imbräcarea acestor tälmäciri literare,
care, dacä autorului li-au fost de mare bietilor copii
Putea bine

www.dacoromanica.ro
neinitiati nu li pot provoca decât mai
rientati mai decât erau când au intentionat se
initieze. sä nu se m'am referit la circa o paginä din cele
aproape sute scrise cam pe acelasi ton, aceiasi pricepere
acela$i stil.
Dar cartea d-lui C. Loghin devine de-a dreptul primejdioasä,
când se ocupa de ca T. Arghezi, pe care d-sa ciuda
tuturor celor ce lucrurile altfel, chiar dacä acestia se
profesorul N. lorga) vede ca pe un temperament
poetic", cäci meritul principal al poesiei sale cons-
tituie ineditul expresiei vocabular, constructia frasei a
viersului".
$i e departe de a se opri
De la Eminescu nimeni n'a n'a izbutit o
de radicalä revolutie limbä".
conclusia :
Arghezi ni-a dat o poesie musicalá, de o sonoritate particularä".
Conclusie : editia a rev5zutä" a Istoriei literaturii
de Const. Loghin e tot atât de ca celelalte,
fireste ceva mai putin decât aceia, sernnatä Lucian Predescu, care,
din acest punct de vedere tine intr'adevär recordul. Fireste
acest fapt nu poate constitui o mângâiere pentru domn
cu literare, va da niciodatä
o istorie literarä mijlocie.
acum, câteva cuvinte despre sintesa tânärului Miron Suru,
care o faptä : de a aduna
tot ce s'a scris despre cursul anului 1935. E de sigur o
muncä pretioasä, a cärli utilitate nu noi o vom nega.
bun, pe care Suru ar putea sä-1 repete
pentru ; dacä, bine s'ar putea scutura de
legäturi, ar putea deveni ceva mai serios obiectiv. E prin-
cipala pe care o aducem acestui tânär priceput, care
trebuie sä dach Pericle Martinescu sä fie
citat de peste patruzeci de ori, altii, cari muncesc aceia$i
de pe vremea când eroul de mai sus nu väzuse
lumina zilei, ar putea se bucure de aceiasi fidelä enumerare
inregistrare a modestei contributii. spunem aceasta tocmai
pentru vedem Miron Suru o tocmai
pentru cä d-sa nu intentioneazA sä un de selectie
nu are dreptul nesocoteasc5 tocmai munca acelora mai expe-
rimentati. Aceasta numai d-sa tine cu dina-
dinsul dea o lucrare serioasä'. CAci trebuie
ne : nefiind publicului celui mare, sintesa
d-sale nu trebuie impuie anumite ci numai refacä
atmosfera, dea posibilitatea de a se informa exact complet
tuturor acelora cari s'ar interesa de cutare sau cutare carte. De
greseala (pe care d-sa o de a reproduce unele päreri
alese, am s'o ce criteriu?

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

de ce asteptäm neräbdare viitoarele volume, care,

desarcate de toate aceste nesigure, sä fie
pletate, cere logica, mentionarea a tot ce s'a scris
legaturä publicate, obligatiunea ca aceastä com-
pletare sä fie cele mai de samä cotidiane, unde
muncesc râvnä cronicari pe cari felul de a se
orienta al cercetätor nedreptätit, Cäci,
voiu întru meritä mai mullä atentie toti incepätorii
cari fituici personale fac exercitii stilistice dau aiere
de informatori, atâtia cercetätori seriosi cari au päcatul de
a colabora la cele mai räspandite periodice ?
Iatä câteva observalii care, departe de a nega valoarea sintesei
acesteia calitätile autorului ei, urmäreste sä dirijeze sä
o lucrare de a0eptatá.
PAUL I. PAPADOPOL.

de Eichendorlf
Unde-i vrere Prin iubire inspire,
El, copilul
cinstit, alintat.
Intr'acolo vesnic se De aceia :
Al lui suflet, spre pornit. Sd
E apus imperiul credintii, Cum tot ce-i nobil
lui, necunoscute bucurii.
din lame,
De cruzimea grea a timpului. nevoi ;
Inocenta inimii curate Sd inimile
Tu, fecioar'a harului divin, sunete tot noi.
d'istefimea ti-e Venise el ocroteascd cinstea
Ei ti-aruncd vorbe de venin.
Unde mai acuma minuni
Pentru avantatul Mu ? Spus cinstit, sufletul curat.
Alungate-s cinstea iubirea, Sd vanitate
Serbdtoarea Mu ! Nevinovata a lui,
nu-1 cu-a
Unde vechea neadevdrului.
Pentru jocul Mu ?
Unde-i ? feriti de nu nobil,
Unde-s ceru ?
Nu lumini ;
Nu glume :
Era 'n soare-atata strdlucire : Poesia spre ruini.
e totul sumbru Sd coboare 'n suflete
tu
Te sufletu Veti pieptul :
Ce e drept doar rdsuna-va,
Poesia nu poate e lipsit de cer senin.
in juru-i lumi se
e 'n Vád impurpureazd zarea ,
izvoare vii pe
tot ce e pornire Mi-i de bine ! bune
Rea, duhul Domnului, carat, menire o sldvesc !
Trad. de I -Delabaia.
www.dacoromanica.ro
 647

CRONICA.
drum gresit.
La Frontul literar", care se tipäreste la Brasov, un mánunchiu
de tineri se sä ce poate da tineretul pe
literaturii.
de sigur pe Februar-Mart a. c.,
la versificatori o pribegie pe drumuri obscure:
de de claritate, amestec de notiuni care se
in haos, prosa de aceiasi rneteahni a
ai scrisului de a alege cu subiecte intunate, tipuri de
psihiatrie, aclulter, promiscuitate, imoralitate.
D. Liuben Dumitru, in Ha pentru suflet", pare a vorbi de
un copil care se pentru intr'o in care
luna pare un oprit in coItuI Fiinta
i se adreseazä poetul e indemnatá se (nu
de ce) ca un fagure de miere, cu asemenea
cu odiii").
Apoi :
Di fruntii tale-osoase
$i, 'n la piept,
o croce inelate".

Gurii-ti" nu prea e poetic. semnul crucii nu se

numai la frunte piept.
strofa urmitoare :
Pietrari aevea ti-or ciopli firida,
Fie 'n nisip, fie 'n de
In nopti stele, puncte de aur,
peste veacuri aur
Sau cind e luna corn luciu de taur
in Isus la
Limpede poetic : amurg cind Isus la peste
D. Ion Sofia Minulescu vede, in Trece fata prin oglinzi".
Coapsa
(Cum vor 'n ?)
Buzele-i cirnoase,
Cine le va soarbe ? Cine ?
Ce deiacord lipsá de gratie a acelor buze de
coapsa find pe Arghezi, care-si arati
matica cere si se a nu a soarbe".
urmeazá :
cum aceste gratii
De cuprind spatii !
Prea omu 'n etc,
Para s'ar movi de

www.dacoromanica.ro
648 CUGET CLAR

in strofa :

adun din fumul

cred univers".
Gratii care cuprind spatii (cu semn de exclamare), omul care
se de stele poetul care se crede univers. haosul
poesiei noi.
d. Calinescu se de femeii care
Femeia aceasta, cu care a de a se cununa,
i-a ei au fost (din Franta)
au patronat niste case clandestine de prostitutie. I-a spus
o a cu avere", s'a indrägostit de un
pictor la o climaterica
Un alt colaborator, in fragmente", scrie lucruri care-ti
fac pärul E vorba de de o femeie pe care
o cherna Vie. Scriitorul e desperat in pustiul lui singu-
ratece, se la :
Oricum las capul pe periná, picioarele pe fereasträ,
pe marginea pianului, pe bine
? uitat nimic ?
Intre oameni, Vie, erai aceia deveniai
; de
Vie, cu pietre. Desvelesc un trecut amortit, care
nu-i al insä apropie de copacul oamenilor bâtrani...
avea incredere in mine m'ai biciui in despoiat de
vesminte, sá usture pielea incalzesc de
Mi-ai spus de sä visezi
intr'o spre dragoste de undele misterioase
ale unui aparat de radio, treci in camera de baie de acolo
pe un divan, la intâmplare..."
ne-am intrebat biserica. Ti-a pläcut faci festa lui
Dumnezeu ?".
se festa bietei literaturi, in versuri in
D.

Versuri religioase, de o sinceritate care ne le-a adunat d.

Constantin Goran, in ale sale recente Poesii. Duioase amintiri ale
casei párintesti imnuri cu Sufletul poetului
in aceste vesnica in versurile când
de
$i flamuti negre peste zare
Vestesc potop turburare...
Furtuna zguduie
ca niste fiare...
frumoase cântece de de copilarie :

Vine Domnului.
colo fumul se colturi de viatä.
1.

www.dacoromanica.ro
 RONDELUL FECIOAREI
Esti ca apa de izvor
Din care a bdut o cdprioard,
.Ingenunchindui sprintenul picior,
Dar vei u, fecioard...

timpul mai pustiitor

ce moard...
ca apa de
Din .care a o

Ca dinteun bloc de marmord,

ta; apleca uqor
rotund, ca pe-o vioard,
Tristela de-a de care mor...
Dar vei tu,
G. Ursu.

VEGHEA CRONICARULUI

pana pe
Privind se tope* 'ncet
a fila,
de-a veghilor stihie.

Vin clipele addnceascä

Pe lung-trudita vesnicie,
lar el, de-a
Se vede dus, ca 'n
Tdrziu s'a pe buche
$1 fruntea s'a de-a
lar lumea cronicii s'a risipit...
Prin bezna grea a de piaträ
Un greier toarce undeva mocnit,
vántul a
A. Cuza,

III,

www.dacoromanica.ro
 CUGET

Un poet de mare
Poetul de mare inspiratie care e d. Al. Philippide public5,
stridente ale celor cari bat mingea comparatiilor,inaltä,
copii tineri une ori babalâci iremediabil näräviti ca
Arghezi, balonase de Mosi ori vorbesc ca
de pe alte tärâmuri, liber, cu Dumnezeu cel din fatä, cu care
acesta se are bine dinteo cAlugärie peste gard, -
un de inspiratie.
El prin a spune meritat silitei poesii a vremii
noastre" :
prea mult a vremii no:stre
prea putin a vremurilor toate,
Ruginá nefolositoare
Sufletelor viitoare,

'ntrebuintari uitate,
päreri de räu pentru
albastre,
Ranite vechi violoncele,
cántau in sufletele noastre.
Ce spune el impecabila moldoveneascä de caracter
etern, care sä se lupte astä'zi, când cu jargonul pseudo-popular
de cârciumele suburbane, când cu falsul intelectualism al filo-
sofilor sau bacalaureat, e alcätuit, ca delicatä mireasmä
rarä, care nu se poate niciodatä rtispândi deplin, din
tatea" care murmurä din drojdii de amurguri vechi".
La curent nu se in familiaritäti lâncede
triviale in mozoleli gretoase natura, de
mister, care, räspinge de imbulzeli, ci el se sen-
tinte grave, cu adânc :
m'oiu intoarce pe
Cu florile, cu viermii, cu vulturii, cu iarba,
lutul 'n a7urul
mii mii de vieti,
Si-ajuns in pragul eternei dimineti,
Pastra-voiu poate vre-un strop
din ce

Un strop din sufletul mieu de-acum

Va ingheta prin. astrale,
de scrum pulbere
de arse catedrale.
el capätul gând,
acum, dar nu ne vom pricepe
Decit in viltoare lumi vieti.
când a turarea de notuni vine, ea nu te face pentiu
räspinge inanitatea imposibilitatea, ci pard vine fireste din
incunjurätoare, oricine si-o - oricine,
din acestea se neconlenit, de
ca când

www.dacoromanica.ro
 651

'n tine de
Pe de de azur.
cine nu priveste speranta ca o uscatg pâne ?
Sau nu are vedenia zgpezii strgfulgergri de soare", ,,ros-
'n ? greutate porneste
cu sä 'n brate luna".
E oare un poet bgtrân" clasat acela care simte
se dorunle
la soarele
i cu infrigurare
...un de inedit azur ?
:

de azi de trecut,
dar nebun de cu zidiri
Mai de pietre deck case
care nu-s ficute pentru oameni,
Ci pentru niste foarte vechi divinitifi.
Amenintitoare riutacioase,
carciuma Betiei dar el trece mai departe spre vechile
izvoare".
Amintiri dantesce, ca
M'atdrn de tine, par astfel cu
De unde vine acest triumf, cu trgrnbite misterioase
flaute, al adevgratei poesii ?
Rgspunsul nu este greu : Pe rara cunoastere,
a graiului pe care mostenit, triumful vine dintr'o
tinsä deplin nu mai putin, din pe
care nu-1 avea niciodatg produsele de plebe care
literatura cu ngravurile din !
N. lorga.

LA VORONET
E ; boarea diminetii,
De soare de prospetie,
'n suflet vie,
Sältdnd piept

Biserica, pustie,
povara
Supt sure
Stdnd
Supt vechi icoane candele vegheazd.
Pe lespedea lui Daniil
Trecutu'n arabescuri se 'ncrusteazd.
lar lumi desface :
soare, cer albastru,
e e trecut i pace....
Bloc.

www.dacoromanica.ro
652 CUGET CLAR

ROMA
- Baedecker, de un Bucuretean in 1938 -
de H. STAHL.

Toate drumurile duc la Roma, dar nu cu aceiasi

de lung a fost drumul pe care l-a strábatut divul
Traian, cucerirea Daciei, spre a-si serba triumful la Roma!
cu trenul, pleci din dimineata, te o
noapte in tren, mai te zdruncini vagonul o zi dar spre
miezul noptii esti in cetatea Cu in patru care
numai, ai ajuns, la
Este un alt ca ajungi vertiginos de tinta
:

La acest mijloc de locomotiune o recurgem in excursia

care poftesc.
cu tot ce ar putea fi dispare:
mile se trec control de devise sau de lucruri prohibite
intr'o in Italia.
La remorca unei locomotive electrice, vagoanele se strecoará
cu mussoliniana iutealä, prin tuneluri, la trecerea
Apeninilor ; pe tot lungul drumului, de intinde
din spalier in spalier, unind tot Italiei.
Frumuseta de basm a peisagiului e ici colo, de cuiburile
de vultur ale medievale, ocrotind satul de
in jurul bisericii cu delicat campanile.
Dar noaptea s'a lntunerecul, ca un tunel ne
inváluie. Doar trenul trece printr'o gará, stro-
peste noaptea o clipá : Olio Sasso". Afli astfel toate
statiile italiene se numesc Olio Sasso"!
E aproape miezul noptii. departare ici
colo, lumini, stele odihnind pe negrul ogoarelor. de li-
curici se se apropie, te incunjuri ; saltul ritmat al rotilor
peste macazuri se accentuiazi, trenul incetineste se
opreste in lumina globurilor electrice : am ajuns.
ne o serie de autocare rosii. Ne
cu numele otelului nostru.
Ocolim o minunatá din rnijlocul pieti
incunjurati de arcade, pe iar, pe dreapta,
de ruine. Coborim o largá
a globurilor o continuu,
o intretáiere de se patriotic
un primar al Capitalei. o o imensitate de mar-
muri cu statui aurite, - monumentul lui Victor Emanuel al
-, minute, autocarul se intr'un
bloc de stopeazi Albergo
Sint feluri de a cunoaste un : la cu caravana
sau pe indelete, de unul singur.
nu sta mai mult de trei zile in el, atunci sistemul

www.dacoromanica.ro
NOUL 653

se impune. inghesuit autocar, - un torpedone -,

ai norocul stai mai in culege amintiri fru-
moase, cu toatá iuteala cu care, in vitesa a un ghid
prin megafon, ce trebuie admiri,
admiri, cobori din autocar, te
el, prin biserici musee, te imbrancesc alte ca-
ravane de Nemti, Americance alte neamuri, extenuate,
cu Baedeckerul in dupä ghidul respectiv. Ajungi la otel
rupt de cu creiei ul dar, la table d'hôte", cu un
aier de superioritate, spui : Azi am San-
Pietro, am Vaticanul, am Castel San-Angelo, am
dispui de timp vrei realmente pätruns de frumu-
setile de viata orasului, atunci e necesar cumperi
un plan un ghid. La otel ti se oferá unul gratuit, cu indicatia
rnonumentelor, museelor, liniilor de tramvaiu, etc. Pe basa lui sta-
bilesti pe plan unde ti-e otelul, se
uiti, fixezi apoi câteva puncte de reper, o pornesti.
La doi pasi de e Corso Umberto, Calea Victoriei a
Eo foarte lungá, dar prea cu trotoare
abia pentru persoane slabe. La un al strazii
un fragment din monumentul lui Victor-Emanuel.
dar te un sergent de in alb, cu
o de colonii albe. Te invitá energic treci pe
trotuar, in soare : sens pentru pietoni !". Te supui treci
strada in fuga, ferindu-te de masini, dar te iea in prirnire alt
sergent in haine albe coloniale, scoate un carnet pentru a-ti aplica
o amendá, de oare ce n'ai trecut strada exact intre albe
desemnate pe precisind portiunea de trecere
pietonilor. de pe care le dai agentului
intr'un specific dialect româno-italian : Sono Romeno, la
Romania sorella l'Italia, e viva Duce etc., esti iertat
de Te intirnideazd doi splendizi carabiniert in uni-
cu bicorn de cioclu, cari se agale pe tro-
tuar. Ceva departe, chiar in pe o la
o räscruce, räsucindu-se
mecanic, de o parte, de alta, circulatia cu
neobosite gesturi de capelmaistru. In pe margenea trotoarului,
un ultim sergent in alb pe care ar
traverseze ca acel de pe fi gestul final de
binecuvântare.
Pentru a evita un nou conflict cu agentii circulatiei,
tramvaiul, tramvaiul hind mai mai practic
de a cunoaste un oras
Din ghidul otelului am prin centru, doar
autobuse, iar tramvaiele, dincolo de zidul imprejmuitor al
orasului spre Roma Am mai retinut tram-
care fac ocolul : un circular intern unul extern.
Autobuse la fiece mari, elegante, in contrast cu

www.dacoromanica.ro
654 CUGET CLAR

taxiurile in verde, demodate, dar incápátoare. Nu vád nicio

cu cai, in schimb de douä per-
soane se claxonare, diabolicA jucária
stopänd brusc la un semn al mánusii fantomei albe.
indrept in spre o de autobuse, o Fermata' dau
de o Piazza Colonna. E numiti astfel
columna, identic ca a lui Traian, dar pomenind victoriile
lui Marcu-Aureliu, ce se in mijlocul acestei pieti, punctul
mai animat al Romei. In fata columnei, o rnonumen-
apele la soare. din spre Rásárit e format de
Palatul Chigi, al fostului bancher, azi Ministeriul de
nimic impunätor. Aici, in primele träsurici cu un cal
cauciucuri la roti, dar cu taximetru. Li este interzis
pe principale. Tot aici taxiurile de
garate masinele particulare ; aici opresc autobusele.
Aleg pe ce duce la Santa Maria Maggiore. Vehiculul o iea
pe o cu bogate : Via Tritone, trece prin tunelul
supt Quirinal, palatul regelui, lin o alta
se opreste in fata minunatei basilici din dealului Esquilin.
Roma, ca pe dealuri. Cele
sapte dealuri insä zece : Palatinul, Capitolul, Aventinul, Coeliul,
Quirinalul, Viminalul, Esquilinul, Pincio, laniculul Vaticanul.
lurile exceptia Ianiculului, numai o amintire,
s'au tot rátezat pentru nevoile s'a ingrámádit la poalele
decursul veacurilor, moloz,
frunze gunoaie, foarte rar mai o in
cu ca, in Bucuresti, Bulevardul Schitul
Mdgureanu, sau o stradä e sau Strada
Militari, de pe muchea Dealului Spirii.
Nu vreau incä visitez monumente, biserici ; vreau am
o vedere de ansamblu a orasului cunoscut din gra-
vuri. bisericii Santa Maria Maggiore, se opreste un Circolare.
iau. Pentru 60 centime (cam cinci lei), o corespondentä,
,.o coincidenza" -, am ocolit orasul timp de peste o
Tram vaiul o iea o clipá pe Via Merulana, la
pätul cáreia profilindu-se pe frumosul cer albastru al
basilica San-Giovanni in Laterano, apoi prin inguste,
märgenind bogate dintr'o datá, apare impresionant
loseul. Treci prea räpede in jurul lui, treci de Arcul
de triumf al Constantin: ochii se pierd o clipá peste un imens
cimitir ruine, de un minunat bulevard : Via dell' [mpero,
apoi ocoleste muntele Palatin, schitat de neagra
a chiparosilor ocrotind ruine la Trecem
de o medievalä cu campanile de rosie,
Santa Maria in Cosmedino de Ternplul Fortunei Virile, de
de Vestei, de circulari,
prejmuit de coloane cu capitel corintian, ajungem pe malul
Italienii zic fluviu aid, cu apele

www.dacoromanica.ro
NOUL 655

lui largi capricioase, faimoasa Insuld Tiberiand. Insula e

de maluri prin mai vechiu pod al Romei, Ponte Fabrizio. Impa-
sibil, veteranul priveste cu despretuitoare spre de
pod de pe vremuri mai noi, de furia apelor din care a
doar, apä, o ca un arc de
netrebnic, aruncat la canal : Ponte Rotto, se
Cloaca Maxima.
Tot aici e Teatrul lui Marcellus, inceput de Cesar, terminat de
August. Peste cele splendide etaje in arcade
in stil in stil ionic, al treilea etaj, care era in stil
corintian, a disparut. In de o serie de
partamente cu tot confortul modern.
Alâturi, o mare destinul
Tramvaiul drumul, urcând cursul Trece pe
un de case de miserie popularä, inghesuite uncle
in altele, pavoasate cu rufe zdrentuite, la uscat. celalt
mal, al muntelui lanicul, dominat de
imensa statuie a lui Garibaldi cu privirea Roma.
ce treci de podul Vittorio Emmanuele, apare, Apusul
de soare, impresionanta a Sfantului Petru.
numai, pentru ca un de case vechi
murdare, opintite in linia tramvaiului. Dar imediat ai
priveliste : mormintul lui Adrian, Castel Sant'Angelo, cons-
tructie circularä, incunjuratä de un pâtrat de masive, cu
bastioane apoi de minunate.
Trecem Tibrul peste podul Umberto, drept in fata Palatului de
Justicie, alb si inzorzonat, ca un palat de la un concurs de
cofetari, patina cu care vremea marmora.
o câteva banale, moderne, trecem
pentru ultima peste Margherita i ajungem la
del Popolo, la poalele dealului cu splendida
lui Napoleon, cu un arc de triumf
cadrat de biserici gemene in stil baroc. pietii
de din nenumäratele obeliscuri ale eterne.
Aici e nordic al lungii drepte Corso Vittorio Emmanuele,
din spre silueta
imensului monument din Piazza Venezia, inchinat lui
Emmanuele punct de reper pentru orientare in imensitatea
orasului prea complicate
Tramvaiul calea, acum linia de fortificatii
prejmuind Roma veche. Ocoleste, de-a lungul zidurilor, parcul mi-
nunat de pe muntele Pincio. Din muchea zidurilor in locul
numit Muro torto" lese, din in fiare luogi. Au
puse pentru ca o de in care
de : traditia ca de aici se arunce in vid si-
nucigasii. Mai incolo, pe muchia zidului,
fac exercitii de tragere la cu pietre asupra tram-
vaiului, efect al educatiei moderne.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

EMIRUL CALUL LUI

de E. von Wildenbruch.
de räni ...$i ranile se'nchid incet.
De spadele crestine, Barcelonei
Acas' emirul fu adus primaveri,
De Maurii lui credinciosi. Si, o a treia veni,
In lupte-atAtea biruind, un ce printre
Acum veni Se tot 'n

Si calu-i, nobil animal, Era emirul nenfricat,

Vedea la
el la fel ; Ce fulger sabia
In lupte-o a purtat El florile lui desmierda
Si-acurn venia cap plecat $i ochiul ager din
armásarul. Privia, ca 'n vis, in zare.
La de castel
Se cobori sotia, - Esri acuma ?",
mult iubita-i Ghilnohir, -
cu alb, - Nu te mai doare"? Nu. nimic "
Cu parul negru rásfirat, $i totusi era :
:
- Ceva, ceva-mi
Veni mag, Megiun, - Si-acel ce oare-o fi ?"
priceput in leacuri : - Nu pot spun ce lucru e.
grele :
lupt,
nu va mai putea, Ce imi lipseste nu
Dar viata-i s'o scapi, insá era,
ce eu : astazi nu mai este ."
lea armele le vezi, Astfd statea el intr'o zi
a purtat viteazul. Cu Chilnohar
dragi, La umbra dintre pomi,
nu-i mai ochii lui Si de
nu-i mai spuie amintiri de pe jiltul lui :

Din zile de - Dar ce a acest sunet

Alung' apoi de la palat De undeva venia un zvon

trompete. Ca urlet de
Ce din vremea ce a trecut ; Parea geme-un uragan
nu-i mai sune in urechi, Si
Sa nu-i aduc' aminte de escadron
Luptat-a de

lui pui apoi Si-a doua se-auzi

de-acestea,
Ce darul au tot, - Aduceti sabia-mi striga
Tot ce in ne-a 'ntristat ; Calu-mi insauati !,
Si toate ce ne au bucurat, glasu-acesta cunosc :
trecutul. El-Mahran imi
dai aceste Dar din nou
La umbra cea mai Din inchise
A pomilor intre prinse 'n brate Ghilnohir,
al chioc tihnit, Dar el, c'un zimbet trist, murind,
Departe de vii : - acuma am
ingrijesti rAnitul." Ce imi lipsia... Nu
Trad. de Const. Delabaía.

www.dacoromanica.ro
 657

TENNYSON
(Conferintä la Societatea
(Urmare
de N. forga.

Idilele regelui". sä vedeti ce simplu este

presintatä cum o duiosie misterioasä ne pe noi,
incetul mäsura care cineva lumea Curtii
vechiului rege celtic Arthur, Curtea de Devon a Mesei cele
Rotunde, Curtea unde strálucia alba a
Enidei care se strecurau diabolice ispite, stare sä tulbure
toatä lume de fericire :

Un print tributar din Devon,

Din mare al Rotunde,
Luase pe Enid, singurul al lui Yniol,
o precum lumina
Dar, cum se schimba dupa cum
E apus de soare sau e noapte
Cu tremuratoare stele, - vola
Geraint ca frumuseta Enidei sa se schimbe
in catifele, 'n purpuri, juvaiere,
ea,doar ca sä placa vederilor
Celui ce-a fost aflat-o 'ntaiu a fost cand
Era 'n nenorocire, i se
Tot intr'o stralucire Regina,
vand serviciul lui,
Tinea la ea chiar ei cea alba
o 'mpodobia ca pe o prea-frumoasa,
dupa dansa 'n Curtea adevarat,
'n Regina pe Enida,
Ca una ce era intre in :
cand le vedea de unite,
Se bucura de-a
Dar, cand se un zvon despre aceia
Lancelot ii este drag pe-ascuns
De nu se aflase nici pornise
zgomot de suflarea tare.a
Geraint crezu, prinse-atunci o
Ca nu cumva dulcea sotie
Prin marea ei iubire pentru Guinevera,
sufere, ori fi suferit vre-o pata.
el se duse-atunci la rege
supt cuvant lui se afla
Chiar in hotar o pustie aspra,
in care stau baroni rai cavaleri,
ce au fost fugit
De a 'mpovaratt de lege,
ce Maria Sa va socoti
Sa neghina din tot regatul
Cerea se a se 'ntoarce acasS,
apere regele, atunci,
de se o dar, la
Se printul Enid se
Avand cincizeci de cavaleri, sore termul
Savernului spre :

Si-aici, daca a mai vre

e-a lui,

www.dacoromanica.ro
658 CUGET CLAR

'ncunjura dulce ingrijire,

I se 'nchina nu s'o parAseasca
De ultand de vorba data
de vanatoare de
de incercarea prin arme, de intreceri,
Uitandu-si de slava de-al lui nume chiar
de grija toat' a carmuirii,
i ei era de-aceste ultari toate
i 'ncetul pe incetul, se 'ntalniau in cale
oameni sau multi laolalta,
Radeau in multe de slabiciunea lui,
Para fi pierdut cu totul
'n grija de s'ar fi intreg.
i tuturora dansa vedea aceasti,
i chiar acelea care ii pieptanau cosita,
place vorba de dragostea-i nebunä,
Ii tot spuneau de-acestea vi-o intristau mai
zi de zi gandia sa-i spule lui
Dar nu putea de marea ei sfiala :
astfel tot trista, el credea
'n adevar de rautatea
Tot farmecul vechii legende este pästrat
expunere de simplä, care räsunä o notä foarte
care ca toate notele trecutului, nu poate rämânea
de sufletul nostru, care, färä sä noi,
el, ca iasä in anume momente la ivealä, tot ceia ce a simtit,
a gândit a voit omenirea intreagä.
Aläturi de traducerea lui Lecca e incercarea pe care o fäceam,
sânt de atunci cincizeci de ani, de a strämuta pe
Enoch Arden", dar n'am continuat mai departe. Era momentul
studiilor mele istorice, care n'au fost printre cele mai usoare,
oprit. câteva cuvinte iatä care este subiectul. Un sat de
care este o fatä pe care o petesc doi tineri, unul
dintre dânsii crede cä este preferat atunci, de el nu
avea dreptate, nu intelesese ce era iubitei lui, plead,
se duce lume. Dupä trecere de multä vreme, se acasä
bogat, in stare sä ofere iubitei tot ceia ce adunase, se
indreaptä cätre casa unde o cunoscuse. Fereastra era luminatä ; el se
uitä pe geam vede pe iubita lui märitatä cu celälalt, cu
ei. El stä de se este bine
sä strice loatä aceastä fericire astfel, plead din : se suie
pe corabie se pierde lume.
Se incepe prin presintarea acestei naturi, de deosebite
pentru :

In cea lunga a un gol

t'n gol era nisipul galben spuma 1
langa chelul mic, copereminte
Roite 'n rosu 'n grupa, apoi o ruinata
stradA mai sus se Mica
Departe care cu turnurIle 'nalte
sus in
Cu turnulurt danese de alun,
to6mna, de multirnea copfilor, se
In cupa cea a cel verde

www.dacoromanica.ro
NOUL

Aici este crisa de iubire, când Enoch vede pe amândoi

'n amurgirea de toamna
Intreaga tinerime din sat, serbatoare,
Cu sace, buzunare,
Pornira sa alune. Filip stete,
bölnav avea de el nevo e,
Cu 'n ceas insa, dealul
Drept ultim al incepe
Spre vale s'aligneasca,
Annia, cu in mani,
Cu ochii fata batuta de furtune,
de o 'nflacarare
Cum arde pe altare. Filip se
peirea in 'n fata
Apoi, cand obrajii, el gemu
se de-o parte, ca ranita
Se la vale, in crangul
Acolo, pe cand sunau
Trecu clipeala-i neagra, de nimene vazut.
Se pe se
foame e de lunga 'n pleptul
De la o de vreme sama trebuie de
acolo, când toate amintirile acestea s'au ridicat sufletul lui,
atunci o nouä umanitate i se inimä. Traducerea mea
se opreste aici. Poate pentru mine ar fi trebuit sä continue ; pentru
ce era jurul mieu nu era nevoie, de aceia m'am
însä mi-a räsärit admirabila bucatä Bunica"
de data aceasta, nu m'am putut opri sä n'o duc pAnä la capät.
Din fericire sânt numai patru pagini, cred cä, atunci când
este vorba de un poet, e bine sä i se lase lui cuvântul din urmä,
aceasta se va conferinta, care a fost poate prea
pentru räbdarea d-voasträ. Vorbeste bätrâna
zici Willy, cel mai mare fiu al mieu, e mort: zici,
alb tare ce mai era. fetito
nevasta ; n'a lost cap
nu era de Willy; n'a vrut m'asculte pe mine...
Ca, vezi tu, Ano, nu era
Nici cap n'avea sil tie-o : tot bäut viata.
a Dar eu n'am vrut
Dar ce sta el s'asculte de mine! Zici e mort acuma ?
Willy, drägutul mieu, mieu copil :
Cine-I putea pe sta cum este ?
Poftim, copil de-o ziceau in fase.
In de sate n'a in acel an copil ca
Tare in pasul in
S'ar fi ca eu sä merg acolo, - el era doar
nu pot nici Ce mai am eu de
mai lute, - sta departe...
ce te la mine, ? ttl par rece,
Dar mi-au murit copiii de
De ce pe Willy pe ceilalti ?
Numai la vrasta-ti, Ano, se poate bine.

www.dacoromanica.ro
660 CUGET CLAR
aduc aminte de-o drag&
Si numai pentru un zvon clevetitor ce-am
Ori nu, a fost bunicul ce jale !
saptezeci de ani, de-atuncea, de ani.
Doar Jenny venise, eu am lost
Cum viata, dar n'am vrut sä
ea vorbeasca de ce mincinoasa!
Dar limba e ca focul ca focul,
$i 'n parintele-a vorbit de asta,
jumatatea minciunii e mai rea decât minciuna,
Cáci tot te mai
Dar, ea cuprinde - nu poti!
zi n'a dat Willy ;
pare toate, de eram in Maiu
spuie când o ce-a lost!
Dar murdärind re faci mai albä...
$i-am de am orbit, 'n de
M'am asezat la de uitam la lume
luna se pe ceruri
Si 'n crengi chiar mine 'ncepu ante privighetoarea.
a tacut: la poarta casei
Willy trecea, - si nu m'a -, era ;
Ci eu in spus nu mai ce.
Oh, ce nebuni mai ! doar
Willy ca un nu se in
Dar ea, vezi, mi se frumos
eu i-am zis ,Eu despart ; tot astfel o sä ;
Tu nu poti iubi de faci de mine".
el s'a 'ntors, 1-am ochii in
Mi-esti fata mea, numele bun,
e mieu, ce-mi pasä de lenny,
Ce-a spus. Ci ne in pace".
Pe tine te am zis, ,dar eu spun verde
pare si esti gelos
Dar s'a 'ntors, m'a prins in brate : nu, o
saptezeci de ani de-atuncea, draga, iptezeci de ani.
ne-am luat eu Willy purtam rochie deschisä,
strasnici dat un galben,
Dar d'intäiu al mieu mort,
umbrá-i viata: spini, floare.
Si-atunci eu m'am moarte, Ano :
Vedam trup n'a ce-i viata.
Eu, vezi, p fetit n'am de ;
Dar tot am atunce de jalea lui c'a vrut sä vie 'n lume.
Era la micutul, mânios
Si eu stäteam de
Dar pentru Willy de ce plâng? Doar am ca
Dar tot am ca un pentru n'a
Dar el m'a cáci el tot da-mi zicea
Ca un imi era dar ca un
Si nu era gelos, -o Am dus
a murit, nu I-am eram de

www.dacoromanica.ro
 1

Dar vrut fie dat pot :

si-mi era mie, fi adormit.
zece ani ori poate mai multi.
uite tu, acuma copiii toti pare aicea.
mea, care-a murit la
Sfios merge mea cea
ani, merge
Merge sfios prin cask cum este voia,
- ;
ea tot Ana -;
este dus in curte Carol taie 'n deal.
Si Henric ca Carol i-auzi cum
; ?
Adesea ei vin la mea ca intr'un vis frumos.
vin de stau pe mine, pat,
nu bine : ei, morti.
Dar nu mai sant in
Henric a murit la de ani la cinci,
Willy, cel mai avut attezeci;
copii, ce ei acuma
vremea mea-i o vreme de pace ; nu mai
Adesea stau in casa spre
vin vecini, stau la cu mine ;
trezesc de lucruji vechi, trecute.
Ce-i dreptul, zice popa noi avem
vremea mea-i de pace este Domnu 'n Cer
ierte, - in e Dumnezeu,
Nu e un cartea-i este solia
este o vreme-a
viata ; dar inceoe-o
Pare putin, vrea dorm.
Numai la ta, Anie, se cade.
zici mort Willy, frumosul, floarea mea ;
D ce e dus doar penhu ceas de vreme ;
E dus pentru dintr'o
eu vin, draga - de ce sä
nevasta n'a fost cap femeia.
ochelarii, : ce bine-i mai
Mai o numai voiu pleca de
Dar acum cu mine, doar n'o stai mult.

CÂNTEC DE
mii de
väzut de-atdtea
Noi ne ducem, tu nu mori.
Noi nu ne-orn mntoarce iarä,
Tu
minunea-ti aparä.
Apoi Mrziu,
Vei fi foc viu,
Noi, - sicriu...,
N. lorga,

www.dacoromanica.ro
662 CUGET

Duduca"...
foaie de Culturg cineva, vorbind
despre Duduca Sevastita", ni spune, altele :
Cine bine pe fiecare din eroii piesei parte,
perfect de bine sama nu se putea altfel
totusi noi vedem alte mai morale mai
chibzuite. D. Ion numai spre a sensatie, a ales-o
pe cea mai proastä hai zicem, cea mai realä.
Dar autorul nu se opreste Trece la o generalisare, care
fie subliniatg:
Pe criticul dramatic intereseazg, niciodatg, superioritatea
a personagiilor..., ci adevgrul psihologic... fie oameni
reali, sä reactioneze conform Aceasta trebuie sä se
unei piese
autorul nu are dreptate. Cum, Tatomir
si-ar fi retinut fiica, sau ar plecat la Sevastita,
personagiile n'ar fi fost reale, n'ar fi lucrat capul ?
un lucru : despärtirea dintre este un capriciu, sau
un substrat primul cas, nu fi
avut rost, al doilea trebuie sä totul altä urmare.
apoi ce fel de real e acest Tatomir, care se ridiculiseazg
singur ? rog, care e adevärul ? strigg, o ia
serios, sau reneagg, seriositatea ?
Ce adevgr psihologic ? A te condus de instincte ?
Dar mai e un lucru : cum stäm cu adevär :
estetic ? Acesta nu se cere ? da, atunci cum ne poate
satisface estetic ceia ce ne jigneste din punct de vedere moral?
Asta este prin definitie moral& ea ne de-asupra mes-
ne face o lume mai curatä, mai
Ne duce mijlocul ei, ne face cu ea, ne
la sufletului ei, ne apropie de perfectiune, de divinitate.
Ei bine, Duduca nu se petrece acest lucru. Aceastä
nenorocitg ne face ne de slabi unii oameni
- cel - ne sä ori sä noi ca ei,
irnitäm. N'a acest lucru autorul cronicii ?
prin urmare, din acest punct de vedere, piesa d-lui
San-Georgiu nu este de izbutitg, chiar presintä un
cas patologic, nu aduce un adevär psihologic vai !, ne ne-
complect din punct de vedere estetic.
exprimandu-ni nedumerirea publicatiune
caracter crestin au putut sä astfel de idei bizare, la
drora, ca un träsnet, cade afirmatia : Credem
piesa va
Personal, nu credem acest lucru. Succesul de azi e un succes
de suburbang, chiar a fost aranjat, la Berlin. u numai
nu va dar Duduca Sevastita" va ca o
pe obrazul de al Teatrului romanesc.
moldovenesc? Da, Muscata din fereastrg", unde plutim

www.dacoromanica.ro
 663

atmosferä adevärat Acolo el va träi, prin

puritatea specificul lui. Aici nu, n'are prin ce. Cele
cuvinte locale sânt insuficiente, pentru a crea o atmosferä artistia,
släbiciunea poftele sânt aceleasi peste tot, chiar supt forma
bolnävicioasä.
PAUL I. PAPADOPOL.

A...

Te tu nu esti ce stai fata mea,

Oricdt de pdrea:
pornirea
Cu mai veche este urgia ce mi-o porti ;
Ea vine de la ceia cari de

a fost ai
biruit pe
Ai miei erau, de-atunci, cei drepti buni:
Pe rdii ce La sd-i rdzbuni.

a vre-unul la pace cheme,

Rdspunsul fuse injurii
ceasul cel mai al dreptului noroc,
peste al foc.

ce cauti o dai,
menirea-ti, n'ai,
Cum tu mostenire
Acelor ce pe vor sd se

Dar cd e 'n ceva ce 'ntrece rasa

Ce 'n tine md 'n mine, casa:
Cum raza din amurg,
Din ura de lumind a' tale patimi curg

peste de std
asupra mele totdeauna
Dar, de jos te-ai
harul de de-asupra eu
N.

www.dacoromanica.ro
 CUGET

Biografistii.
InCronica revistei" pe April d. G. D.
Loghin unde duce nepriceperea, lipsa de bun simt
lipsa de... autorii biografii romantate". E
vorba, de volurnul Caragiale" al B.
(marele romancier Lucian Predescu, autorul
Istorii a literaturii române".
cum au acesti domni sä personalitatea
lui Caragiale :
din viata lui de corector tipografia ziarului Unirea
Democratich" :
Miticä, tot tu fir'ai al bätu-ze-ar
de läsat in locuri (sic) greseli cu chila!
Nu mai unde viM ce
de ce nu te-a dat tat'tu la cizmárie, la bragagerie, - ce te-a
adus aici sá-ti bati de arta lui Guternberg, fir'ai al dracului
-
cu tot neamul !

- Auz, don' Caragiale.

- Na, äla al dracului tu".
Acestea ar caracterisa temperamentul purtarea oamenii a
lui Caragiale. pentru a ni aräta pe Caragiale intim, iscusitii
biografisti reecliteazá cabala dragostei lui Veronica
târandu-se acest prilej in noroiu femeie care s'ar
fi (expresia e a autorilor), când lui Caragiale, când
lui Eminescu.
Se apoi perle ca acestea :
Caragiale nu neglijeazä partea superioarä a foamei lui dupá
adevär", : Timpul acesta de dibuire in
unei vieti noi". D.

Ce moldoveneascg o fi aceia cauzä" clar de din

bizara Horia (?) Clopotarul (?) in Insemnäri ?
Ne-ar putea lämuri d. Sadoveanu, dintre directorii hogatei reviste.

traducerile din clasici elenici, aceia a lui de

de P. loanide, profesor la Licenl din Craiova, Craiova 1866, 2
vol. E prosä.

In Cartea cu d. Marcu Beza presintá momente scene

din anii copiläriei sale mediu de sträin de al nostru,
ceia ce se adauge la frumusela personalg a formei, a face
cArticica deos;bit de E un farmec exotic in aceste
forme din totul altä lume. Insusi cadrul de are ceva
dintr'o strgveche poveste

www.dacoromanica.ro
 Pe unde nitcit-au...
Pe de bouri
Mai pe frunzé verzi ecouri :
Se cu vremea in proaspätä risipd,
Fe ram de gnd in se odihnesc o

de i de ;
Trec secoli de neguri
Viteazul Domn cu slova
A purit in ceruri pre Moldova...

A vremii trece veac in veac

na-i slobod le prade.
Lurninile gdndirii se peste
vremelnicei
Adelina I.

Pe sub

Pe sub mi-am pornit

Inaripatu-mi gdnd spre tine,
Dar s'a 'ntors ca sd-mi
Durerea

S'a de prat
s'a uitat oclzi-mi lung...,
Cu-a lui
inimii

Dar, cdnd pátrunse

Addnc sufletu mi, o rand, -
cd mama i-ar fi
Cd rana nu-i de vindecat.
N.

Cugef III, 1939. www.dacoromanica.ro

666 CUGET
definitive
Abia in Regele manifestat la
de-Munte, fatä de ce aceste dorinta,
sa de a in imprimeria pe care o
din regal, pe clasicii români, in
editii definitive, care fie se poate de ieftene.
a fost astfel avem acuma
o serie de asemenea publicatii.
Nu se deocamdatá sau :

ele pot astepta cu anii. Dar e bine se exprime,

interes de persoanele care luat asupra
o sarcinä mai delicatá de cum o cei mai multi,
o asupra realisarilor ce avem in fata
din Eminescu fie
dintr'un C. Negruzzi, Nu din Eliade,
care a fost lasat la o parte.
unele de literaturä bund de generald,
din vasta amestecata inegalä, a lui
Foarte putin, mai mult prosa, nici chip
poesii francese, din Macedonski, pe care modernisrnul
pare vrea sä ca cu de
multale greseli de la un care n'a
niciodatä in marile lui Creanga,
bunul gust al d-lui Kirileanu n'a
cutare versurile din cartea de cetire
pentru
Pe de parte, pe acestor chitane
pe nealesele se face aceia a unor prefete aparate
care scot indecent in primul plan pe editori
pria pe cetitor, nu-i
de ce a putut migäli domnul profesor cutare.
pe alese sprintene, dorinta publicului.
N.

SOARTEI.
Te ochi: o
De pima ei tie obscur
Puterea
Exorcisdnd-o de deochiu I in contra celor nume
vrdjilor ei Opune-a'
este - voia ta 'n
N.
www.dacoromanica.ro
 ROMA
Baedecker, de un Bucure§tean 1938 -
de H. STAHL.

mereu de-a fortificatiilor, tramvaiul când

de o parte, de alta a zidurilor, prin fiece cu metereze,
transformati, ca teatrul Marcellus, in In
statii, tramvaiul ajunge in fata Gärii Centrale revine
la punctul de plecare in fata bisericii Santa Maria Maggiore, in
piata inevitabilul obelisc.
E curioasä pasiunea Romanilor pentru obeliscuri. La Paris e
unul singur mai e.altul la Londra, dar la Roma nu e
care nu-si obeliscul, cu o in mono-
litului Ba chiar, de Panteon, in fata bisericli Santa
Maria sopra la Minerva, marele arhitect renovator Bernini a pus
pe spatele unui mic elefant de un obelisc dis-
proportionat, un de echilibristicä de care ar fi
gelos circul Kludski.
Este un Circolare esterno", pe poti lua din fata Colo-
seului. Tramvaiul acesta taie tot orasul, merge la zidul
prejmuitor din vremea lui Adrian, de pe malul drept al Tibrului,
cartierele populare, de interesante, din Trastevere,
prin Roma dincolo de dincolo de Cetatea
Universitard, la marele cimitir Campo Verano, revine apoi, tre-
prin fata basilicii San Giovanni in Laterano, spre cimitirul
protestant de la Porta San Paulo, unde o caraghioask,
prea poetilor Shelley, Keats, al lui
Humboldt.
plimbare cu acest Circolare te face dai mai bine sama
de coexistenta a trei orase distincte Roma de
orasul subteran, ruinelor, odihnind greu la zece,
metri adâncime supt povara clädirilor moderne, neinchipuit
de mare, dat Roma din vremea lui avea peste
un milion de locuitori ; ce iese la ivealâ, cu nebänuite
de oriunde sapi o temelie pentru o Ar trebui
Roma de azi pentru ca invie, de
Roma
Avem apoi oraful bisericilor : temple basilici transformate
in biserici crestine, medievale, cu delicate campanile de
rosie, dungate de fine colonete de marmurá - dar
numai o - biserici din epoca
biserici arhitectura de reactiunea
in lupti cu luteranismul, biserici in stil baroc, biserici la
pas, in foarte multe trecute cu totul neobser-
vate, de oare ce stau cot la cot cu casele invecinate, perfect
iar la fiece colt de pe un chip
al o mereu
Roma modernisimd, cu drepte, largi, prea

www.dacoromanica.ro
668 CUGET CLAR

de soare, cu case confortabile : in beton armat, fabrici

de tot spitale ultra-moderne, Cetate Universitara,-sta-
dioane, autostrada electric de imensi leandri
infloriti.
cu totul a Romei o ai
cu sens unic in soare te afunzi in labirintul de
drumun ce duce in spre Tibru, prin cartierele fostului al lui
Marte, asanate de de Tibrului. De
te afli in de inguste, intinzind bratele, poti
atinge pe alocuri cladirile. trotuare, serpuiesc continuu,
ocolind blocuri de case de patru cinci etaje, grupate
chete, pachete. E un arhipelag de de case
mai toate rosu-galben specific, ca la Pompei.
Ferestrele prevazute cu jalusele lemn, iar pe
invelit rotunde e o cu in ghivece
rufe puse la uscat. ar fi de sus soarele pe cer, afli tot-
deauna pe la umbra caselor
in mare, suferi de mai ca la
lar, seara, pentru Roma e la aceiasi de
cincisprezece chilometri intre mare munti, e une ori, chiar
trebuie pui pardesiul de vrei
asculti musica in vre-o
Magazinele : ici o trattorie, o pizzicherie,
un baruri, unde o cafea espresso",
räcoritoare nelipsita inghetatä : gclata, coni gelati. Multe
prävälii vitrinä la stradä, ci lumina pätrunde prin de
intrare, inchisä ea de o perdea de märgele. Rare ori, prin
ce minune, izbuteste sä se strecoare prin strada de ingustä
cotituri brusce un automobil, chiar, cu minuni de echili-
bristica, un autobus. nu e voie claxonezi ! Lipit de
case, sugi burta, dihania apoi fad cruce.
Rar trece vre-un pieton, o femeie o umbrä timidä de
preot. Te cui vinde negustorul ce impinge incet un drucior
lung, in echilibru pe roti de admirabile
smochine cleioase.
n'am väzut in Roma, dar in schimb pisicile domnesc : nu
e nu e fereasträ, unde sä nu motäie o grasä ;
acele slabe, despretuitoare, trec strada se strecoarä printre gratii,
in pivnite. Te intrebi: oare Italienii or fi crescând pisicile, cum
crestem nu doar ca le ? ce mai concerte
trebuie sä fie pe acoperisul caselor, in Februar
Concerte umane auzi Roma Radio te asasineazä
aici cu reclame, pe grupuri de tineri, mai seara.
june cu glas bun se crede un viitor Caruso, in
cäutarea unui impresariu, urlä.
Te pierzi labirintul acesta de strädite räsucite. Casele, pentru
prea pentru ingustimea par la
bisericile la cot cu casele, te cam pe
vrei, la locul de pornire.

www.dacoromanica.ro
NOUL

Ca ai puncte de reper, notezi nume de sträzi. Firmele

cu sträzilor o splendoare : pläci de marmorä cu
litere in cea mai proportie. Admiri scrisul uiti
numele sträzii.
te orientezi caselor, este mai greu.
dirile nu au numerele la dreapta numerele nepirechi la
De nici nu s'ar putea, pentru nu ai, pe aici,
de ce se tot un bloc de
altä originalitate : nu ai un singur de fiece
ci fereastri la stradä are res-
pectiv, o relativ poate sä aibä numär
impresionant de mare. un in aceasta, cäci, dacä dai
nine cuiva in strädita cutare, la numärul 349, sä zicem, esti sigur
dacä o gäsi strada, locul precis de intilnire poate gresi.
Lucrul se schimbä strada e dreaptä, pentru cä,
precum am spus. casele numerotate in neintrerupt : 1, 2,
3, 4, 5, etc., pe un trotuar, continuind numerotarea: 453, 454,
455, 456, etc., pe trotuar, poti face chilometri sä gäsesti
cäutatä.
Cu toatä inghesuirea ingustimea sträzilor intortochiate
in acest interesant cartier, aici palate la cu celelalte case
evocatoare de amintiri scumpe.
Aici e vechea Universitate, e Palatul Madama, ce
Senatul, Ministere e mai ales Panteonul. Zidit
de Agrippa, distrus de un incendiu, restaurat de Domitian,
de Adrian, de Septimiu Sever, de Caracalla, de barbari,
transformat in apoi in redat cultului,
Panteonul, despoiat de lui de marmori, de
de bronz e nu numai until din cele mai vechi
monumente ale Romsi, dar care te mai
Fatada e un masiv triunghiu, sustinut de
de opt coloane de granit singur bloc. acest
splendid portic pitrunzi, sub o ce te imensitatea
ei, intr'o de patruzeci trei de metri diametru de
Lumina cade numai de sus, larga
care se ridica fumul jertfelor in chiar
mijlocul care cade ploaia pe de
polihromi podelei. fund, coloane coriatiene, este
altarul de se rugiciuni pentru pomenirea celor
au mormintul in strivechea : Victor Emanuel fiul
Umberto, pe dreapta, de parte, divinul Rafael
1ogodnica lui, Maria Bibbiena.
mai departe, labirintul ale Romei
vechi, dai, pe neoteptate, intr'o de lume, cu
biserici multe, nelipsitul obelisc, cu trei monumentale,
arbori, magazine de tot felul, statii de autobuse trisurici. E
Piazza Navona, un imens dreptunghiu, pe locul unui fost stadion,
unde se lupte navale, in arena cu
apa, la Roma, curge o ce ingrozeste pe

www.dacoromanica.ro
670 CUGET

Bucuresteanul care de scump metrul cub

lichid microbifer.
Apa, pe care Romanii cei vechi o aduceau de la munte, prin
cele splendide apeducte aeriene, ca o de
arcuri de Romanii de o aduc, mai abundenti, in
tuburi subterane. Nu e nu e nu e colt de
o monumentalä, de cu basin
larg, de marmurá, in care se o droaie de copii obraznici,
sfidând autoritatea ; gingase, cu fine artistice.
mai ales noaptea, pe câte un alt glas. Prin poarta
intredeschisi a locuintilor mai vezi, in fundul curtii, o
de o statuie ori o
de leandri palmieri. Apa curge pretutindeni, rece, limpede,
multi
nu vine cu bielsug clocotitor, ca in vestita
Trevi, la de Piazza Colonna. cu
patru etaje, la o intretdiere de inguste, una din in
contrast cu banalitatea celor laterale, un arc de triumf
de cu coloane corintiene incadrind statui basoreliefuri
Supt arcada o statuie a lui Neptun prin
carul, de care trag cai inaripati, condusi de tritoni
goi, suflând in scoici. Peste fantastici incilcire de statui
apa se rostogoleste cu zgomot din toate
mii de in soarelui. Apoi, apa se
limpede, larg basin, in jurul stau
pierduti in reverie localnicii, ori sosirea excursionistilor
Traditia spune acel ce o monedá in basinul
bea din apa ei, e sigur va la Roma.
dulce, te bea, nu se mai
e atâta la Roma, te intrebi de ce e poporul
de jos murdar.
Baia in basinele n'o pot face
mai märicei, ; dar droaia de copii
de toate ce in dreptul caselor särace
pe
pavoasate cu niste biete zdrente de rufe, acestia când fac baie ?
Nicáiri n'am väzut copii mai multi, mai multe femei insärcinate,
dar nici mai multe femei in doliu, ori cu doliu la
nici invalizi, ca in cartierele ale Romei. Abisinia,
Spania fie explicatia doliurilor, a sporite prin continue
másuri legislative ? (Urmeazi.)

IDEAL...
E neagra Se simte din nou
Trec usor-lunecoase vede-o in
Cu giulgiul plutind peste oase,
fiarele prada-si ce-i chemat indure
Supt aprigul vremilor val
ce 'n calea-i tresare, 'n ideal
Spre-a se opri desperat, Un de 'n
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL

Note despre Gh. Asachi

In revista Insemnäri ie$ene" ', Popa nf-a dat un
foarte folositor despre lui Gheorghe Asachi, Dimitrie, care,
printr'o lucrare tipäritä la München, 1841 de douäzeci
de ani), apare ca primul matematician
Am semnalat insemnätatea contributii despre familia
Asachi ziarul Chemarea" din Iasi (6 Februar 1939), mai cu
d. Popa cu pietate istoric : sä
atrag atentia celor competenti cä poate a sosit timpul a se face
un mai al familii Asachi.
Astäzi, descendentä directa, e
familie,
cu Leon Asachi, traducAtor romäne$te,
cu Petre Asachi, profesorul unor Universitäti francese,
familia Asäche$tilor a fost, pentru mai bine de un fruntea
mi$drilor $tiintifice literare din noasträ mai ales din
Moldova".
tndoiald, a sosit timpul acestei monografii. tinem
sh facem o indreptare: doctorul amintit mai sus nu este Petre,
ci (omonim al El iscglia: Assaky.
Näscut la 1-iu Ianuar 1855 a studiat Franta, a luat
parte la räzboiul pentru Neatârnare ; e medic la Paris, predä
cursuri la La 1887 vine tarä e profesor de medicinä
vestit chirurg. Are scrieri de mare insemnMate. Petre este fra-
tele Oh. Asachi.
rectificare, fiinda e vorba de activitatea $tiintificä
domeniul matematic, a unor Asäche$ti, cä,
ziva de 17 Decembre 1938, la am aflat Museul orga-
nisat de d. C. Sturza un exemplar cu rar: Cuno$tinte ele-
mentare de AritmeticA", de Aga Asachi.
Reproducem cäci este foarte de samä :

Matematica, care prin a ei aplicatie toatä sfera a

stiintilor a mestesugurilor2 omene$ti, este din obiectele
cele mai insämnate a clasice.
Dorind a da tinerimel patrii inlesnire de a cultiva
aceastä la 1814, pe de la excluzd
(insträinatä) limba patriei, acel am paradosit public ro-
mäne$te Matematica, anume: Geometria teoretia practia
spre informare inginerilor civili, pentru care am fost compus un
curs elementar de Matematicä, a mdnuscripte sä
la
acuma, spre tinerimei, am socotit a da la
luminä o compilatie in scurt de matematice
din care aceasta cuprinde Aritmetica, a doua Algebra,
a Geometria, fericindu-mä prin aceastä lucrare vor
Anul 2 (din 1939), pp 264, 267.
' Ream textul 1ntoemai.

www.dacoromanica.ro
672 ET CLAR

putea spori temelnicile matematice luminarea tine-

rimii, care este tinta tuturor dorintelor mele.
31 August 1836, Aga
Cartea are 206 fete.
Nu va scapa nimanui acestei prefete pentru des-
voltarea culturii noastre pentru istoria familiei Asachi. Un
manincript de felul celor pomenite de Oh. Machi, 1814, avem
noi biblioteca
o lamurire. In Cuget Clare (Noul Sämänätor), III, p.
367, d. profesor N. lorga atrage atentia asupra de valoare
rare de tot: Elemente de desemn de
tipografia lui I. Eliad, 1836, dar care are un frontispiciu din
1837, cu aceste versuri, semnate cu initialele A.
Din veacuri In
In urma-mi am alt nume
De 'ncoronat,
si-al României
De arte, de
S'ives'e luminat, 1837.
Autorul acelei este, - ce noi, -
fiul adoptiv al lui Asachi ; versurile citate
de Asachi pe atunci cuprinsul stilul
dovedesc in chip neIndoios aceasta, - cum cu
fata pe care am reprodus-o mai sus.
Econornul D

Floriile, tn univers,
Ce 'n urmä s'a
$1-oricdr dat fie ce i-a Jost scris,
ca 'n pe neamul omenesc. .

deci tristefile;
trimitèfi-le Floriile ne
La mai de departe drum: ne-aprind mustrdrile:
ca acum. Ce
Dlrm 'mbdtate; - Pe care oamenii le bat
Ciripituri bogate le nencetat!
Le din spre
De-a miroase, pier. Dar soarele florile,
ceresc ninsorile,
se iubesc limpezimea cerului
sufletele lurnindnd, lncrederi dau nierului,
Se Pe 'n zorile
La pe care-a mers lor cu florile.
D. Al. Nanu.

www.dacoromanica.ro
NOUL 673

Din carnetul unui singuratec

la Cotnar
de G. Stino

ziulica nu se astâmphraserä viespele, plicticoase musafire

ale de Niciun väzduh, afarä de câte
o adiere de departe. In grädinä, Toma cosia bruma
de ce mai ridicase capul. Ciudat acest Toma!
gândul tot dephrthri. Ajunge o de la
orizont pentru dephrta presupunerile jinduirile. -
cocoane, la munte, pe la Borca de sigur ; ce bine-i acolo : nu-i
lemn berechet apa ceia de ! la'n acolo

s'am eu o cash pe-o dar vi-o cu cai buni,

mgmhliga la munte. Pesti Bistrita câti vrei...
mosneagul nu se cum o fi la mare,
lui fecioru-shu, jandarm pe aproape de Constanta, nu-1
pot
- Tot conasule, ? Ei, comedia dracului,
pestii stau ca'n acolo ? Nu Invredniceste Dumnezeu
duc eu la Dumitru. Doar vara asta mi-o trimes parale
de drum, da' vezi mata, cu ei mi-am mai casa mai bine!
Trebuie fie pe acolo, ai la mal,
toate vapoarele pe d'inainte!
lucruri mai visa de Toma nechjia,
acum la bätránete, dorul de patimä ce n'a fost stare
$i-o nici tinerete. Evenimentul principal al vietii
lui i-a fost vremea de la Toate intocmirile de azi
fie cornparate cu cele de dânsul acum patruzeci
de ani vechea cetate moldoveneasch, de la care i-au rämas la
inimä turlele cinghtoarea viilor.
- Parc'ar fi la pe acolo nu prea stropia
din bielsug...
Trece de-asupra mele de otel, - un
porumbel urias, - cât e de larg vhduhul,
noapte.
- Uncle merge aeroplanu' ista ? La Bucuresti ?
- Nu, cred spre Cernäuti apoi Polonia.
- In Tara ? fi scurnp oare acolo ? Da'
mai bine teafär pe deck bogat
aeroplan, te prävälesti ! Nu-mi place umblu
cu trenu', nici tot mai bunä-i picioarele mele !
La urma urmei, filosofia lui Toma era a pentru care
ogorul scopul scrisoarea de la
fecior Ce putea dânsul
de la nu-i drumul mai mult de un ceas, - pe
jos. iar de la ogor nid atâta ?
colori stäpâniau existenta : holdele aurii, verdele
albastrul cerului albul Apoi mica lui filosofie

www.dacoromanica.ro
674 CUGET CLAR

de mult nedumerit, nu pricepe de ce trudeste lumea dupá

de ce cautá unii sá cásuneze altora. nedumerire
a lui Toma este : de ce se grábesc oamenii ?
- Ai auzit de care s'o priponit unele altele ?
Lacomi oarneni : tot nu mai ajunge vremea!
Ce sä spun, nepoatä-mea, crede dac'o
ce-o fi opt ani la liceu la Constanta, apoi tare
la optsprezece ani! Ce se grábeste atâta cu Intelepciunea ?
Catrinuta, - orgoliul mosneagului, - de curând trecuse baca-
laureatul urmând riguros legea progresului. Bunicul cu patru clase
primare, tata cu vre-o de gimnasiu, fata, iat'o gata
Universitate, cäci invátátura ei nu se putea opri, - fereasa
la atât !
fatá sveltä desghetatä, nesáturatä de cetit, care nu
Induplece vara sä-i cärti, dat de cate
ori venia, - timidä främântând in degete vre un fir de iarbä-;
din ochii ei tineri maldärul de era o serbátoare
pentru dânsa. singurá datá i-am dat de grip sä le pästreze bine;
s'a rosit, asigurându-mä le tine scrin. Am o simpatie
instinctivä pentru cei cari nu parcá,
oamenilor facä bârfeascä.
- Ce face Catrinuta, mai oarecum pentru
a vorba, face o deosebitä pläcere.
- Apoi dä, se mult säraca.... De a
are sä mai ; tânárä, proastä nu-i, cuminte ca o
icoanä ; da, conaule, aici buba, nu-s sfinti parale
Cum i-o fi norocul!
...Da, ian te uitä mata ce vine spre Siret ! De când
mai fost pe-acolo lenesä murdará, nu ca Moldova noasträ,
nici sate strasnice.
Are vie o de ploaie... Ei, ce crezi mata pe aici plouä
frutnos ca la munte ? Da' nu mai sä merg eu
tn adevär, o coamä se ridld de la Räsärit, poleitá de soarele
ce pleca spre asfintit. Tot Coama cuprinse repede räsäritul
sägetatá din când când de coltii de foc ai fulgerelor
un uruit de cärutä pe un pod vestia
-
depärtate.
sänätos, sá te fereascä Dumnezeu de oamenii
am strâns ierbusoara duc". Nu se ducea de
:
totul
era gata spunea cä nu-i vremea de zäbovit.
- Uitasem, bat'o s'o minte; mata, Catrinuta se
sä-i mai dai ceva de cetit ; poate sä vie mâni ? Hm, hm, are
fie cumpänä undeva la noapte, pe Siret, sau imprejur.
Amurgul veni gräbit de coviltirele fumurii läsate pe cer.
Nu era numai unul, ci cateva, unele peste altele, zbätandu-se
nebuneste pe bola, mânate de o fortä poruncitoare. Cand
marea iluminatie soarele de mult asfintise. Fluturau perdelele de
foc pe supt mai de jos, de gândiai cä se joad vreo zeitate

www.dacoromanica.ro
NOUL 675

Acolo, räsarit, batea potopul, cerul se despica

patru, nepatrunsele-i panglice,
piscuri de foc sau se ridicau catre
bolfii, vreme ce munfii grei de para se präväliau din
cu vuiet de
Din cerdacul mieu zbuciumul cerului. De-ar
mult", egoismul mieu. peste codrii Arhanghelului nu
putea fulgera mai minunat. De sigur, acolo, undeva, unde batea
furia puhoaielor, era inspäimântator. S'o fi apropiind de târg ?
Deocamdata, grijuliii dascali de pe la biserici nici n'au
autat sä sperie primejdia cu glasul ingrijorat al clopotelor.
Poposi pe la noi ploaia, ce a mai la vreme de noapte,
ca ante pe acoperis. Apoi totul s'a voia
nopfii ocrotitoare.

din povesti vräjise ochii nacazurile, priveliste

de mine sä mai ficuse una
de la Matra din sacii anapoda
cu grasa de Nu numai
acum era dar pentru anul.
de frumusefea tablourilor la care se tofi zugravi
cerurilor !
priveste pe Toma, am avut simt cu
totul de o cu mine.

LEGENDELE IN A ZEELANDA

Se 'ntinde larg de-asupra de

Cetatea cea in zori ni se
Apoi din aburi calzi
Se soarelui.
Ei stau ca ochii cerului,
tot mai multe raze apar in locu' nah.
zori Acum zi s'a deschis
Ca in amiazi Cetatea prinsd.

Din
'ncet uman,
din e amintirea
din
dorul poftei.
trad Heinrich Cunnn, de

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

preajma
(povestesc baba Chira)
(Urmare.) de L CiocArlan.

Da' nu-mi u,t spovedaniei. Spurcáciunile cele douä de

lupi piele de oaie au tot venit azi negustori
de-ai venit au cutreierat muntii, ni-au
mintile cu vorbe de dar in deosebi cu
când am ajuns turmä de ce spunem tot
nu ne-am fi prostit noi dacä veneticilor
nu s'ar fi aläturat preotul, care, de sätean de-ai nostri, dar
slabä lacom avutie, ne-a
de
zi, ce ne-am trezit din betie, ne-am
pomenit de päduri, pe care hi câtiva ani ni le-au tuns
läsandu-ni muntii golasi de tot, mai la urmá, pârjoliti,
dat sä nu se mai cunoascä celor de
lege. Peste ani fata muntelui de sat s'a pornit
devale, spre albia an de an a
multe case, aproape de bisericá tintirim. lumea
cä poate s'o indura bunul Dumnezeu sä ni mäcar
Dar a venit o noapte de groazá, pe care noi cei am
apucat-o tinea-o minte in pragul mormantului.
Fusese o cu ploi, care nu conteniau, neguri dese, care,
pe muntilor, nu se putea de pe un
mal a Priskelului pe celálalt. au tinut ploile celea putrede cam
de pe la toamna ziva de Dumitru
s'a amestec de tunete ca in verii,
a potop. nu alta. Seara, apusul soarelui, se
tunecase cá nu se vedea la pasi,
vuietul apelor din vadul Priskelului, care venia din mal in mal
butuci unii peste nu putinta se
de la o casá la alta. vreme, cu groaza suflete,
fiestecare rugând Celui de sus, târzior din noapte,
intunerecul era rnereu de fulgere träsnete, huiet
mare, cu de oarneni de vite, s'a präv'älit muhtele,
näpustindu-se in vale, ca la vremea de-apoi. in priválirea cea
groaznicä, stâncile, ce s'au pornit, se vede, din de sus,
s'au lovit cap cap, ca berbecii, cele de pe malul nostru, de
s'a cutremurat pämântul, din nu apucase.
Ce s'a petrecut de-arnänuntul noaptea aceia nimeni nu
poate Oamenii nostri de pe ist mal, iesiti de prin casele care
mare parte se desfäcuserä din fncheieturi, umblau buimaci ca
orbetii de colo colo, inchinându-se ce se
intamplase, cä era tare intunerec ploua ca la potop.
am umblat besmetici la ziuä prin ploaie,
cutezäm a mai prin pämäntul se clátina meren.
A doua zi prin revärsatul ploaia contenise,

www.dacoromanica.ro
 677

cuprinsurile se desbrobodiseri de neguri, noi, isti din partea

apusului, cari ne numai cu spairna de moarte,
rämas de ce dincolo, peste vale.
Vatra satului, cu biserica nu mai erau.
in urma räscolit presärat peste stânci, care
de sus vale, se misca dar intrerupere.
lar dedesupt, in albia din jos cu muntele de
piatrá prävälit, iezer aproape de casele noastre ce
de parte. Minune mare cum
nu.si poate mintea omeneascä. In sat ca acel
ce fusese seara ajun, de munte, care se
mereu, dedesupt un lac ce se pe valea
cuprindeai cu ochii, cu ape tulburi, din care abia se mai
case crucea bisericii, prävälitä parte.
Vedeai cu ochii cum muntele se mereu la Fata
pämântului se misca, se prin unele locuri, unde
scotea colti de cari cresteau se ridicau sus, când
se rostogoleasca la vale drept apele ce clocotiau
cledesupt, albia Priskelului. in vremea asta, pe
colo, pe clinul muntelui, care se din incheieturile,
se zäria un chip de din putinii cari
inebunit, când parte, susul in
josul muntelui, incotro sä ca scape de
n'avea scäpa, de oare ce, peste tot, pâmântul ridica
in valuri ce se präväliau, de ajungeau spre vale ori
rnargeni, sivoaiele de ape stäteau gata s'a
muntele, mugind asa, seark s'a
incremenit cu clinul tot din märuntaie pänä cätre
care se scuturase atâta timp, lepädându-se de satul ce-i
suferise atunci pe scoarta lui linistitä.
Ne uitam nu ni venia ochilor.
aseark fata noasträ, pe malul celälalt, stätea ca de-atâtea veacuri
satul Prisaca, din sus de el, cât cupiinde privirea departe
spre cer, se fata rnuntelui linistit räbdätor.
nicäieri, o In ridicäturi
främântate de pámânt stânci, in timp ce de sus, de de-asupra,
se läsase molt la valerse fäcuse mai mic furnegând
valuri de neguri, ce se purtau ele de colo
colo, alle unde s'a ascuns Prisaca.
Lumea de dincoace de pâräu locul cel nou, ce se arátase
doar o noapte de prefaceri ingrozitoare, care pe
unde apucase de prin case, in genunchi, rugändu-se
Celui de Sus, spre e drept,
ne-a crutat de atunci incoace mereu. Dar atât doar
n'a mai mistuit färdmátura de sat ce a mai fost rärnas.
pentru sufletele trupurile noastre obidite,
ce noi am rugat-o a mai care ne-ar
fi ca pe ceilalti. Am rämas avem, la vreme de zi,
In fata dovada mâniei ce ne pe noi, pentru

www.dacoromanica.ro
678 CUGET CLAR

multele päcate ce am la vreme de noapte spaima la

care eram supusi de stafiile celor apucati de
dusi In fundul iezerului.
Doamne, s'o isprävi oare chinul
bunule, ne din lumea asta vorbele
din urmá cu zbuciumäri de povestirea,
capul In jos, se bárbia de piept.
Baba Chira, mosneagul nu va putea povestea
la prinse la fir de :
- Da, este, domnisorilor märite vornice Chin de iad,
nu chiar pe lumea asta. Numai ascultati.
In zilele au urmat, o de vreme, strigoii
unora din celor ce In Prisaca cari se
fundul ori al iezerului. Cum se de ar fi
privit careva spre vedea cum se de ici de
colo stafii cu chip de orn, unele bine cunoscute, cum
cherna pe vremea vietii Plutiau ce plutiau pe
de-asupra apelor, apoi se desirau, se ca
fata muntelui, In pentru
ceia ce- fuseserá nu mai ori pentru ispäsirea :
cine ?
- Acelea ca acelea, babä, le vedea auzia cine se
mereu noaptea verba. Da'
a au se aráte ziva amiaza mare,
plutind pe fata ale capetelor de
morti. Din golurilor ce purtaserä odatá ochii, urmáriau pe
orisicine din(i goale. apoi pe cretul
apelor in boare de se purtau pe intinderea lacului.
Oamenii cruce, rugandu-se pentru iertarea
a celor ce purtaserä fugiau
ocolind pe vedeniile lui. Copiii doar de nu
se sinchisiau atat, ca unii ce erau ne0iutori de blástämul päcatelor
de ceia ce fusese.
- Asa-i, bade, prinse baba fir de poveste.
plodurile, indatá ce vedeau scoate lacul vre-o
de-asupra, pe maluri cu pietre, nu se läsau
nu le erau apbi ascunse de valuri pe supt
cotloanelor de la maluri. Dar isprava nu se de
niciun noaptea, oasele ce se adunau
se la in tigvä, mai unite,
umbrele trupurilor ce purtaserk porniau lunece jar pe fata
in ce zdruncinau vietuitoarelor din
Nu ori adunarea dincoace
nou avea mantuirea celor vii de groaza ci
la fundul iezerului, cum am eu lui
Stefanachi Macradeu a Sofronie.
dreptu-i, cu temeiu de
spui. S'ar cuveni povestesti cele de noi
celor doi vanzitori de munti vornic va mai

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR"

o, da' tineretul din preajmä nu cred: n'a avut de la cine,

se amestea mosneagul care se simtia mai bine
ascultând.
Baba n'ar zice ba, mosnege, numai de n'o fi pe
bunii nostri vecini porojäniile nenorocirii
-
nevoilor noastre.
am venit
babä Chiro,
aici,
nicio doar de aceia
ascultärn toatkpovestea satului vostru,
cum este, badea Soare.
- Insirä tot vázut tot ce bätrânico
- Spune, spune, adause pe vornicului,
in timp ce tot tineretul mai era de fatá se aduna
fácând babei semne din cap din ochi firul
povestii mai departe.
- Apoi, dacä de la este voie, iar de la
voi, pojidic
märunt, se pläcere, baba o toarce
de poveste
la impletindu-1 cu ista pe care n'oiu uita räsucesc.
mâna cu firul ce se räsucia, ajunse spre
umärul lui badea pe fusul, gräind:
Vezi, ai badeo : pe unde n'oiu povesti cum s'a petrecut
aievea ori o uit, cä, de, de-o sutä, dumneata
vorbá, de indreaptä
- Acuma, nu 'ntepasi prea tare nici fusul, nici
vorba, de ajutor ti-oiu fi, bunicutä.
- Atunci, cum s'au petrecut mai departe
faptele... se tot ridica de-asupra iezerului, o tigvá,
când alta de-a' oamenilor de din sat, pe care le
plodurile pietre de pe mal, dimineatä ne pomenim cä
se aratá clätinate de valuri celor doi cari vanduserä
muntii apucase moartea la iezerului chip de
Se cunosteau ale dinti de aur la
una
de albi de bleau",metal mai scump,
alta
dupá cum se läudau pe vremea zilelor bune ce träiserá
de
s'au mirat de ele, le-au bolovänit ca pe celelalte
vreme, apoi le-au läsat bätandu-se 'n cum le
purtau valurile, au dat fuga, la case vestea
Ne-am adunat pe sprinceana stancilor de pe mal, am
väzut toti eram, oameni ne-am minunat.
In adevär era: o scáfarlie dintii galbeni,
de argint..., da' nu era, de ci, pasá-mite, de
un alt bleau mai scump.
- De fläcäul Metalul
mai scump mai tare deck aurul.
- 0 fi mária ta, de noi, prostii ce
Da' vezi tot a bine fruntasii nostri nu blehuit"
dintii la pentru ca putem cunoaste dupá moarte.
cea bleh" era a lui $tefanachi Macradeu cea
alb le purtau, falindu-se scumpetea
pe vremea (Urmeazi.)
www.dacoromanica.ro
680 CLAN

Din naprasnele delincventului Aderca.

roman :
de-odatá, care in fapt esential, adea in logia
singur : intilnirea surprinzátoare cu Pipy", Prin-
tesa celor Sicilii, cu care a fugit in Europa, radicalá
bare, in urma ei banale vulgare cu chelnerul din
Palermo, a ideii lui despre autentica aristocratie a lumii (o
italianá, voinia, in arestarea lui la
Bucaresti..."

Note de viatä presintate stángaciu, in cirticica d-lui

Florea Bucuresti (1939).

noua a Mircea Eliade, cu colaboratii

,nternationale, I, aceste conclusii ale d-nei Aranda R. Coomara--
wamy : Sper am fost in stare incredintez pe cetitor pentru
a arta popor, trebuie unit cu el
in spirit, trebuie nu numai sá capabil de a sirnti, ci de a
intelege, nu numai a simti cum ne simtim
pe noi insine, ci cum au simtit au inteles cei ce au
pentru cari au fost operele de artä la care ne ; dacá
este, ca studiul pretuirea unor arte vechi sau exotice poate
aibá o mult mare mai valoare de
la ele mai mult ca o experientä estetia". N. L

Revistele.
Tot revista d. P. G. (probabil. d. dr. G. I. Popa),
o räbdátoare cercetare a cuprinsului unui mare de
periodice literare (care sporesc ca ciupercile pe tot cuprinsul
ajunge la urmátoarea :

Resumand impresiile privitoare la

neasa, putem face constatarea ea este prea extensivä
suprafatá. reviste de valoare care ar putea aduna
toate talentele nationale. Marea majoritate a celorlalte reviste
sub nivelul unei utile. E drept in toate literaturile
se gäsesc tipärituri mediocritäti, dar ca la noi.
mosfera literaturii noastre este de publicatii mediocre
chiar cu totul inferioare. reviste prost tiparite, prost scrise.
Spiritul multora de scoborte. D.
Numai, dacä e vorba de revistele cu pagini multe, pe care lista
le dá cu corp mare, ni se permitá nouä, acestora cu
corp mic, poesii pretentii mici, ni prelungim
existenta.... N. I.

www.dacoromanica.ro
 ghioceii
Maria.
Muritau Dar pe urma pasului Reginii...
Privirea Ei din cer se coboare.
cu A inflorit zimbetul
Ce-au odihnit de unde Ei imbobocea,
se 'ntoarne in duhul de
Murit-au Nostalgia 'n poarta bate.
valurilor zbuciumate
A inflorit zimbetul 'n stânci, Ea,
stelele mai luminoase par
impletesc castelului chenar, Pe unde Ei
Adelina I.

PETER ARBUES
de Walling.
- Ce stai cale-mi amenintatoare focul
api cu prohodul
preotului ca De copila mi o
de la tribunal spre
E miezul merg la atuncea
nu te din cale-mi Nu
-Nu '? Dar eu te cunosc bine : Dar, din nesimpre
viala mi-ai zdrobit,
ta moarte-i, sange, cenusA asupra-mi arunca ;
preote, tihnit pe piept, pe frunte grea
ca acum, din copila mea...
Supt valul De-atunci in ruga mea de zi noapte
mele Rasbunare cer Celui de Sus,
fata mea judecata lui te va ajunge,
Din bratele-mi o salbatec. Tu, al ; destui s'au dus...
am m'am rugat, cum furtuna izbucneste
nu-i capului ;
Platra mai s'ar 'ndurat jalea ce ai
Tu n'ai nu pop simp durerea In suflete-ai turnat venin
groaza care mi-a sleit puterea. toate-ocarile ce indurat-am,
Nu luni se temniti, de neauzit
Supt grijile ce Nevinovatul sange
veni ziva cea ingrozitoare De tu tot ce ai
zi de rece, soare lacrirni au tot curs,
Veniau popor preop duiumul Toate
La praznicul calailor.
de pe rug in aier, Tiranul se
lar eu al mele ca o
: »Au osandit-o De fu ca niciodata ;
noua lege a primit-o". Cu spre dorn trecu.
Pe cine dau eu, mascate la s

De clerici, o Voi dar era 'n

Copila Dar nu putearn Lovit de-otelele
lumi-arnestecate ; mort pe trepte de altar.
Trad. de Const. Delabaia.
' Inchisitor din Fu la altar, in timpul in
Septembre 1485, de dar a supt papa Plu
Cuget III, www.dacoromanica.ro 43
 CUGET CLAR

o definitivä
Cu editia lui St. O. losif ne gäsim unei alte forme a
literare a unui poet.
D. Cioculescu, totusi un de harnic migálos editor,
cum o admirabilul aparat critic, e un teoretician format la
o care judecarea adecä
capriciul, ideile sentimentele criticului, osebitor de
»capodopere" -, a scriitorului pe masa de anatomie.
Vivisectie, dacá e viatä, autopsie, i incheiat
zilele. Dar totul, estetic", - biografia, cu toate lucrurile
tot adausul personal, cu toate legäturile, bogate
se exclude.
Deci Prefata nu ni spune din ce
planetá a cäzut acest imaterial, care nu dispare dosul
capodoperei" sale, fiindcä, o la acest poet
in care e fluierul truda de liceu a
studentului asupra iubitelor cärti nemtesti, nu se pot totdeauna
de acele manifestári care sträbat sigure veacurile. Nu, ci, läsandu-se
pentru nota petit, de la capät, nici
foi, pentru vibranta realitate umanä, aici se cerne:
adäugiri, izgoniri pentru motive de senti-
mentalism minor", neintensi inspiratie religioasä", evocare
parisianä neexpresivä", epic& derivatá", »nivel artistic"... aceste
caracterisäri pedante, care se poate juca, in vidul cugetärii
sale proprii, Lovinescu
resultatul, destul de amplu, al criteriului nostru selectiv". -
eo se dea un al doilea volum, unde o din
refusate, - losif apare tuns cu ceva shampooing, ca
nu fie prea inegal la doar ceva frangere a liniei"
pästrarea curiositätilor". E acuma euforic", bun de presintat
onoratilor cetitori. e la nivel", chiar e vorba de petrecere
colectivä" alte biete de omeneascá care,
decisiunea, tot n'a putut estetic

pa te interesanta, pentru care trebuie

cult, pe drum pe care v rutea
e semnalarea la reproducere, a lui incepätor, tratat
ul de a (p Ecou e
p-ea m ilt Caragiale t ebuie ex :
de cetirih sale stäruitoare din iteratura
istorice pe la a avut asupra lui o
care a ramas nesemnalata, cánd, pentru o douä, se
de neexistenti asimilare cu mediul parisian. Pentru a nu vorba
de ce i-a dat noul curent nationalist din Regat, la o p chip impiu,
Aceasta exact aceii stare de e In chemare
catre In de la pagina 89 :
Visam, 'n
Se vechiul lmperiu.
D. Cioculeicu avut curajul Blästamul contra mo lei (p.
ma a d-sa ,,c I sämänatorist, de

www.dacoromanica.ro
 683

Totusi poetul in inzestrat biruie in pästrarea fisionomiei

sale. Pärul rebel, iese de supt pieptenele coaferului modernist,
care ar vrea sä-1 aranjeze" mai bine. Din aceastä alegere
scumpátate se vede ce este la el transpunerea din clasicii
romanticii germani d'intäiu luau ce e patriarhalism bra-
sovenesc, apoi instinct, mostenit, al satului nationalism amin-
tiri de ca in Arclealul ce a din lurnea de dincoace,
unde s'a mutat rápede s'a adaptat, ceia ce numai unui Brasovean,
iepure de hotare, era posibil. Nota e in traditia
de acolo, ca la loan Bogdan. Descoperim, voia
torului, ce vine de la Cosbuc, poate de la indepärtatul Alecsandri.
Dacä s'ar fi pus la fiecare data, pe care o afli cu greu in
note, - dar asta ar fi biografie - locul multe
s'ar prin personalele canoane estetice.
uitate, cum e Viseazä codrul", ca un tablou de Albano,
räsar din nou (pp. 37-8) pe poet, ca
admirabilul pastel de versuri sprintene, din micul poem
de pagina 87.
farmecul, - catragedia-, singurei lui iubiri
printre lacrimi de ce pot spune despre o omeneascä,
pe care vor s'o ignoreze,
N.

Departe 'n inserare, goarna

$i-al noptii semn, din veacuri, treze$te.
Cereasca-i armonie 'n
Cu-a stelelor se 'ncununä.
tain, voacea-i pe cdmpie cre$te,
'n irzimile noastre ea rsund :
Pentru ca 'n drum, a'
sufletele noastre
le ea
le väzduh de stele..
Ecou-i lung se p'erde-apoi
vre s'o in fidele
armonie zi de fapte,
'n inimi triste, s'o la ele!
Virgil

originä (sic) rousseau-istá", care ne pe noi sá trirnetern la starea

de p. xvi ; aproape un nudism. Curn I e vech la
mine, primitivistul, nu inteleg s'a adaptat la
ceia ce nu fusese
mai pärerea a prin Alecsandri
(p. xix), atunci când variantele zilnic.
Adunatä laolaltA, in spirit popular impune: ea intrece obisnuituI
lirism.

www.dacoromanica.ro
684 CUGET CLAR

In amintirea Carol
Românii räzboiul de la 1877
(Fragmente din La Guerre Russo-Turque 1877-1878")
de Marchisul de Gramnez de
fost de artilerie.

Românii.
dimineata de 8, eu mergeam Scobelev, in ce
aripa Românii primiau botezul focului, cu un
$ant turc fata redutei »Abdul Cherim", care dorobantii",
un regiment de obisnuit compus numai
din tärani, a arhtat un curaj care nu li se putea
Ei au pierdut la acest prim atac un 170 de soldati.
Aici o parentesh pentru a descrie pe nu cum ni-i
ci i-am studiat eu de aproape acasä la ei
cum i-am vhzut la lucru l'oeuvre).
Se poate spune färä gresealä sânt rase,
disparate chiar, care nu au elenimic comun. Prima,
compusä din coboritorii vechilor deportati politici din
marele Imperiu al Romei, precum din legionarii lui Traian
din luptätorii daci. A doua din coboritorii Fanariotilor, Greci
alte rase din Levant. la siecolului al prima
rash fu aceia care : ea däduse pe eroi, :
eel-Mare, Mihai Viteazul, etc. Dar, cu secolul al XVII-lea,
puterea trece mânile cari populatia ruralä
fel de Cu Domnii Brancoveanu, Ghica, etc.,
reactiunea, suprematia reveni descendentilor din Romani Daci.
Unul din ultimii Domni, Cuza, predecesorul actualului rege,
trezirea clasele rurale (el era
coboritor familie de la
El putu fusiunea oräseni
Succesorul Carol (actualul rege al
remarcabil, pe de bun pe diplomat dibaciu, a
stiut facä din poporul acesta aproape necuncscut pânä la
boiu unul din cei mai ai chestiunii orientale.
de la primele armata românä se
dupä cum am bänuit-o, am simtit-o. Curcanii", compusi mai numai
din s'au dat pe dintr'o plini din de focul
lor de Romani sângele Dadlor, al port
parte. Orhsenii, cari de ei, rämaserä
de aceastä
celelalte regimente, descendentilor primei rase revenirä
fapte de vitejie.
Sclavul secular ridicase capul pletele, fAcea
cerbicea vechii Rome!
' -N. R.

www.dacoromanica.ro
 685

Se afirma cu acei cari facut

vitejeste datoria armata din tulpina
dad, nu !

Atacul no. 2 de Români

18 Septembre ; corpul 9 rus, pentru a
atentia Turcilor, fäcu o demonstratie din partea redutei Hairi-beiu,
la o dupa amiazi colonelul Sachelarie sernnalul
asaltului. Batalionul 2 din 15 dorobantt se cu un mare
entusiasm pe Turcli din primele ; dar, lângä
redutä, trebuirá sä se opreascä focului violent al Turcilor
se dea Batalionul 2 din 9 dorobanti, venind
ajutorul n'avu mai mult succes. Colonelul Sachelarie fäcu
asalturi cu trupele din primul al regiment, dar,
cu toatä bravura s'au minunat, ei räspinsi, cu
mari.
Printul Carol asista la luptä ; inutilitatea asalturilor
imposibilitatea de a resistenta Turcilor, retragerea.
Pierderile Românilor de 12 ofiteri cam 500 de soldati.
Al doilea asupra redutei no. 2.
Acest asalt, condus de colonelul colonelul Angelescu,
a fost dat mare o mare vitejie de trupele române,
manevrând supt ochii printului Carol. ordine perfectä a dornnit.
De un mare spirit de organisare, el fu executat
cu totul spiritul armatelor moderne.
Trupele erau Inzestrate cu sari chiar, soldatii de geniu
participara la operatii ; dar, organisatia putea prevedea multe
lucruri, ea n'ar sä iesirea unei lupte. Astfel, cu toate
cele asalturi date eroic de trupele române, ele räspinse
cu mari : cam 1000 de soldati 14 ofiteri.
Trad. de Cornelia

Mergea un
'n cale a fost
De suflete
Ce e po a lui din spate.
El a : Port anii miei: -Nu vrei s'arunci povara
sdnt de grei, Ca ajungi din nou ?
De ce sta
Spinarea mi-o au gârbovit. - Dar este 'n a mea
N.

www.dacoromanica.ro
 CUGET

ROMA
- 8aedecker, de un
(Urmare )
1938 -
de H. STAHL.

N'am vázut nicio

Pretutindeni vezi afise amintind de lupta ce trebuie
contra mustelor: Lotta contro le mosche". Mai in tot locul vezi
intinse unse cu o materie cleioasa, de care se prind insectele;
pe locurile mai retrase, unde la noi ai ceti Murdaria
sub amenintare s'au insirat ramuri de lauri in
floare. ca lau de mari, de frumos
presarati in toatá Roma, laurii cu cari se incununau
poetilor, la Roma, fac flitului
Roma e un serios. poate influenta bisericii ? Opresiunea
ruinelor? Grija traiului zilnic ? Preoti in haine negre se intalnesc
la fiece partisanii noului regim au cámesi negre, arborii sânt
;

negri chiparosi, par plopi caniti ; pinii, cu ramurile chinuite,

intind umbrela peste ruine de apásarea veacurilor;
platanii, iarba de o coloare mai
la Roma. Nisipul, mai departe Ostia, portul Romei, e negru.
Numai cerul e splendid albastru.
La Roma n'am cafenele zgomotoase, cum ar fi Corso"
la ; n'am restaurante cu in stil american,
dancinguri. Pe n'am oameni beti, n'am pro-
fesioniste ale dragostei ; n'am in
vezi la Paris in tot locul, o de pudoare
care desgustá trivialiseaza cea mai nascocire a dragostei.
La Ro-ni, num u la girá, la plecarea trenurilor, public
este admis. Totusi, - dar nu afle d. Mussolini! este o
la spatele Templului Venerei, unde, pe fiece am
de
Coloseului, in treacät, Am pornit
d n Piazza Calonna, de la columna din
inlocuini stituia lui Marcu-Aureliu, priveste, resemnat, peste
Ministeriul de Camera Deputatilor fascisti, am luat-o
pe pe lunga, ingusta dreapta cu bogate,
palate severe, cot la cot cu casele vecine mai modeste cu
bisericile Am ajuns imensa Piazza Venezia,
unde-si are resedinta oficialá Ducele.
Monum:mtul lui Vittorio Emanuele [1-a, din mai din
lume, proptit pe latimea Capitoliului, nu :

prea e prea multe coloanele, statuile,

basoreliefurile; prea e prea e lipsit monumentul
de ce s'ar cuveni, cred, locului unde ar trebui se
odihni soldatut necunoscut.
Ochii opre c cu incântare in spre minunata Via dell'
Impero, din cele de urbanistice ale lui
Mussolini. cu nemiluita cartiere intregi case inghesuite

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNATOR" 687

in miserie igrasie, a desgropat Roma Cesarilor. A

durat un bulevard având ca fond Coloseul dorninând,
ca de pe unui viaduct, tot ce a rimas din
templele, teatrele evocatoare de milenare amintiri.
vrea, ce a putut face, prin entusiasm patriotic,
un de energie, Neron, inlocuind
prin foc, n'a cu crimele lui, creatorul
capitale mai demne de Imperiu.
La inceputul Bulevardului, lui Traian se ca
toate ruinele incunjurate, sub nivelul solului Romei moderne.
intreagi, de peire, pentru in locul
s'a pus in statuia Sfintului Petrn. Columna imi trezeste
in suflet un sentiment ciudat, intreb : oare, in noastre
de istorie, nu e o preamärim pe Traian ; pe Decebal
ca pe o ? Traian n'a pentru noi,
un Mackensen norocos al anului 101 ; romanisarea nu s'a
de el, ci prin veniti ce trebuie
preaslavit e invinsul Decebal, din 2.500 de soldati, ciselati
in basorelieful ce in minunata de a
columnei, al Traian, invinsii daci
ce Francesii nu glorificl pe Iuliu Cesar, ci
pe Galul Vercingetorix, invinsul care s'a increzut in márinimia
care a fost ca o netrebnici, in fundul
gropii din ingrozitoarea Inchisoare aici
Prea multi din ce privesc de frântufi de coloane
temple nu nu pricep ; vechi corigenti la istorie
privesc mai degrabá la pisicile slabe ce se a
aristocrate, famelice, printre pietrele Forului, ori la o ce
se la soare, pe tribuna unde a expus capul lui
Cicerone sau pe locul uncle a fost asasinat Cesar.
De teama bacsisului, cersit cu la tot pasul, multi
coboare. la ruine, afirmand, poate nu temeiu, : Ne-am
ruinat cu ruine I".
Imensitatea Coloseului impresioneaza cum este mutilat
astAzi, marmura ce monumentului, ruinat nu
de usura veacurilor, ci de ce au transformat Coloseul
de se scotea material de constructie pentru
casele bisericile Romei crestine. Imensa de 48 metri,
188 cu arcadele celor patru etaje ale in care
50.000 de spectatori puteau asiste la cruzimea luptelor dintre
gladiatori fiare, la martiragiul crestinilor, impune chiar vulgului,
care abia mai la Arcul de triumf al lui Constantin, de
mai puternica impresie de civilisatie
imensul cimitir uncle zace o coloane, de temple, palate
doborite, uncle a refusat sá columna lui Traian,
arcurile de ale lui Constantin, Titu, Sever, Coloseul,
masivele ruine, de asiriana, ale Termelor lui Caracalla.
Acoperiau o 12 hectare, mii de oameni puteau
petrece ziva in acest de sport, distractie

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Poate impresia a fost atät de pentru

le-am noaptea, supt orbitoarea a farurilor
imensului teatru in aier, in fata uriasilor ruine,
ca decor pentru operele Aida Lohengrin, de mai mari
ai in fata a zeci de mii de spectatori.
Aceiasi comotiune sufleteasca am avut-o supt boltile, tot de
grandioase, ale Basilicii lui Constantin, unde, tot la lumina globurilor
electrice, am auzit Simfonia a a lui Beethoven.
Constantin a recunoscut, la 313, din motive
electorale, noua religie, crestinii au continuat se inchine prin
catacombe, numai pe incetul, cu timiditate, au luat in
templele De ar indraznit de templele
in biserici crestine, monumente nu ni-ar fi
Bisericile crestine s'au pe incetul, cu material luat din
templele statui tot ce amintia cultul
gonitorilor, cu simbolurile noii religii,
inlocuind idolii" cu statui de sfinti $i sfinte, impodobindu-le cu
pietrele pretioase smulse vechilor statui Mai cu
material adunat din splendidele monumente
devastate de barbari, au tot mai numeroase
biserici oriunde un martir. La aceste biserici veniau
se inchine, in tot evul mediu, pelerini din lumea
pelerini cari goliau catacombele de osimintele martirilor spre a le
duce in toate de inchinare ale crestinilor.
monumente ale clasicismului au
faptului au fost transformate, in evul mediu, in ale
romane feudale. Coloseul, arcul lui Titus, teatrul lui
Marcellus, portile zidului incunjurätor al Romei, mormantul
tellei, dar mai ales mormantul lui Adrian, Castelul Sant' Angelo,
devenit de refugiu a Papilor, printr'un
acoperit cu Vaticanul.
In Roma de barbari, Papii au trebuit
cu armele ai crestinilor de supt ocrotirea
Dar numai intoarcerea din exilul de la Avignon,
in Roma pustiitä, de civile, la o
populatie de 17.000 locuitori, de la peste un milion, avea pe
vremea Imperiului, s'a manifestat din ce ce
in domeniul culminand, in epoca Renasterii, cu
Bramante, Rafael Michel-Angelo, pentru a genialele
exagerari ale unui Bernini, in baroc.
Nu e pe lume care mai multe biserici din toate
epocile, in care toate stilurile arhitectonice fie de caracteristic
: biserici mai mai bogate in sculpturi, picturi,
mosaicuri, bronzuri, argint, aur pietre pretioase.
A le descrie in amänunte, ar cere multe volume, cu nenumarate
ilustratii.

www.dacoromanica.ro
 completat
Cine spunea a fost uitat Eminescu ? Nu observati ce analisat,
comentat retipärit e? De la studiile d-lui G. CAlinescu la romanele
d-lui Lovinescu la noii admiratori cercetätori pe
cari descoperim azi nu e un drum lung, nici prea diferit.
Despre primii doi s'a la timp. De ultimii, cer sä
vorbesc eu.
Existä niste indivizi cari lanseazá : moderne populare
de actualitate, cu mare succes toatä Ora", editurä
: Ticu Bucuresti, Str. Mihai-Voda 22, care,
intre bolnavele foxtrott-uri, tango-uH,
poesii de-ale lui M. Eminescu. Lucrul n'ar fi prea gray,
pentru e foarte multe poesii se majoritatea poesiilor
lui cantabile. Cum se e o nenorocire ! Nu despre asta
cerem socotealä domnilor de la Esanu.
Dar de unde completeazA pe Emin ? au gäsit
patru strofe pe care le pun continuarea poesiei: De ce nu-mi
? Ascultali aceste versuri :
M'ai ca string mina
M'al sA te
pe ochii
ai vrut, ai vrut.

zadar mi dat toate,

lar acum m'ai pArAsit :
SA te oh, nu se poate
Te-am iubit, te-am iubit.

Te-am rugat ca sA-mi spui dorul

Ti-am spus ce gindu-mi
a fost ca string sinul
Mi-ai zis nu, mi-ai zis nu.

Am spun la lumea
Cum te tu de cuvint
cA vorbele-s ca
Sbor In vint, zpor vint.
(Brogura no. p. Ortografla punctuatle, ale bor.)

Parodie ? La finele ? Nu! Aici e Nu vedem

a fi o mare diferenfä ceia ce d. Lovinescu ceia ce
fac papagalii bolnavi de la
Credem cä e curent de desmäfare care ni roade
fletele viafa bate joc de sfinfii nostri.
Nu s'ar putea reactiona ? Asteptäm ceva de la oamenii
räspunzätori ai destinului neamului românesc.
I.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Despre cântece'e
de George Gore.
(Urmare

Ei fac cornert sau se ocupä diferite inclustrii porturile

orasele interioare ale Turciei din Orient. Cei mai
numerosi, cari se adunä grupuri de patruzeci-
o familii, asa-numite se supun de
autoritätii poruncilor unui scutier ajuns la situatie
prin rnostenire. Ei duc viata din pe
manturile vecine turmele de vite, dar mai ales
cele de oi, prin locuri joase, unde iarna e mai putin
nomazi in toate de ale Turciei
lei. Turcii Albanesii zic tobani, - pästori.
bräcati cu o in ei
prin tinuturi depärtate, o rábdare locuri
de de odihnä pentru vitele Se pentru
zile acolo unde cu ce satisfacä
de putine, fac colibe din frunze adorm
jurul focurilor aprinse. Caracterul pästorese li este de pro-
priu, grija dragostea pentru oile au devenit de prover-
biale, Grecii nu-i : Vlachos. Renumitii

pästori din Arcadia au de Vlahi cu neagrä.

dar
are un nespus de poesie. Cine a pe Car-
din spre Transilvania asezate in locuri pitoresti
pe munti ale cáror se pierd acela va pricepe cá
viata visurilor dulci triste este pe care o duc
ciobanii. Departe de lume, ei nurnai dragi
ziva, privelistea splendidä
uimitor de frurnoasá a naturii, care se desfäsoarä
iar noaptea cereascä, de miriadele stelelor, care
acolo sus par a fi mai apropiate de din bucium
triste, repetate numai de ecoul muntilor. La este
viata ciobanilor din Tesalia. Pouqueville, care a in muntii
Pindului, descrie viata (Voyage de la Paris 1825)
La iesirea din satul noi am mers mai mull de un
de ziduri de arbori de minunati, pe urmá
urcandu-ne mai sus spre Pind, am bra-
dului, unde am urme de focuri, aprinse de Vlahi, cari
se pregätiau atuncea piece la asezarea de varä.
focuri se putea despre stanelor, despre locurile
asezärii (conace) despre directia pe care a fiecare
turmä, de neschimbate obiceiurile nomade.
curgea mea, venia la un izvor denumit de
Gura. in timpul verii, care tine aici numai luni, o
de turme pasc jurul acestei ape. Chiar aici, mai ales,
nomazi petrec noaptea in luminate de focuri

www.dacoromanica.ro
NOUL

päzite de câni, al dror puternic in

pädurii".
Descrierea aceasta a vietii lor nomazi, a ciobani-
muntii máreti ai Pindului Olimpului ne transportä in
noastrá pe picior de pe o de
raiu, vin in cale, se cobor la vale trei turme de miei
trei ciobänei": ni se pare vedem acel negru zävoiu unde-i
iarbä pentru umbrä pentru ciobani; apoi auzim
tratul dosul sunetele fluierasului de fag,
care mult zice cu drag". vom privi in sus, vom vedea
natura pentru o mare: soarele luna
mi-au cununa, brazi i-am avut nuntasi,
mari, mii stele fáclii".
de aceastä frumoasä, ca primii
locuitori ai stepei cari au näscocit Linos pe aceste
plaiuri minunate de munte. Acest a trecut veac
veac, adäugandu-i-se idei expresii. Unii con-
topit cu asiatic lui Adonai, Elenii, copiii
naturii, pástrat toatá simplitatea lui de
melancolie. Apoi, in veacuri mai recente, romani
boinici au cules sfintenie de ei acest cântec, transpus in
limba 1-au pe tot larg al
Poate chiar de pe atunci, cu nu mai de se-
al XVI-lea, acest pästoresc a transportat peste
mintea poporului baladei Mi-
oara". Timpul au schimbe multe din acest
toate acestea in el s'au pästrat urme neindoielnice
ale originii lui
populare Ce dulce expresiile voastre
Critica fata pentru mintea orneneascä,
voi din frageda totul
aude. Voi de amintiri frumoase, care
pentru popor voi ca nu uita".
Omul are o de cânta bucuriile
Cântecele exprimä redau obiceiurile, faptele,
reproduc toatä fiinta omului. in ele se
tot sufletul omenesc. locuitorii de la munte au alte
obiceiuri locuitorii de la fiecare
sat are fisionomia particularä, tocmai
are ei, dror melodii se potrivesc perfect
climatul caracterul ei. Basa-
rabia, ca mai ales ca acelea care se de
o foarte de o splendidä are
cântecele in clima rece musica, se
poate zice asa, e rece ca Cu spre clima
temperatä apoi spre cea de mai multe
Circulatia a de un soare cald,
face ca poporul fie predispus la far niente,
acest popor mai la Sud, cu predispositie

www.dacoromanica.ro
692 CUGET

devine mai puternica. meridionala natura binefäcätoare

are de toate nevoile omului. zilele frumoase vin
mai frumoase. Acolo timpul n'are niciun pret. De aici vine acea
lenevire, acel dolce far niente, care nastere unei dorinti
vroite pentru joc, cântece sensuale.
situatia ei geograficä clima ei, Basarabia poate fi
sortite pentru Moldoveanul,
vesel bun la din nu prea are de viitor.
de asezarea lui, sigur gräuntele aruncat de
va da un rod bogat, el se numai de ziva de azi. in
sau serbatoare fetele adunati pe
casa unui gospodar mai se prind in Poesia
a poate serveascä de foarte
pentru nationalitätii Limba Romanilor,
gendele obiceiurile exteriorul cantecele chiar jocurile
dovedesc ei Romani. vom privi cu atentie jocurile
vom atunci, de dovezi numär despre
originea a poporului care locuieste
ciei antice, vom zicem, ele, jocurile
dernne de luare aminte. Jocul Hora caracterul antic.
Hora e un roman : - chorus o
aceleasi regule coreografice cum o jucau Romanii :
acest lucru se poate constata basoreliefurile antice, care
hora" Romanilor din antichitate. Fetele
femeile dinteun sat sau din mai multe sate, adunati zi
de serbätoare sau de Dumineck pe casa unui gospodar
mai Se iau de astfel un cerc mare, se
miscä la dreapta, la la sunetele unei musici
compuse mai intotdeauna din o o mai
din un naiu un cimpoiu. Acest este acea
- simplu patriarhal. Basarabia hora se
meste mai intotdeauna ceia dant pe
in mijlocul cercului stau läutarii, cum li zice pe
doveneste, cari de colo colo cercului
sau din versuri, tot felul de glume sau
nostime pentru fete, ca le vesele pentru
mereu usturatoare pentru ei improvi-
sare trecatoare, care se in mintea poporului, devenind
timpul proprietatea lui poetick se numeste ea Aceste
glume veselia jucatorilor desväluie
foarte des dragostile servind asemenea ca o aducere aminte
acelora cari se iubesc.
Asa, de läutarul care sufleteste pe aceia cari iau parte la o
hork apropiindu-se de o : Zis-a badea c'o veni, luna
'n cer s'o ivi" (in textul original in litere
N. Tr.). Apoi, spre partea a cercului,
despre care el a fäcut alusie fetei din ochiu,
zice treacät: te voinice, livada cea de
nuci, nu ce, o Ochii ai

www.dacoromanica.ro
 693

se fata se privirile jos,

jar voinicul de fläcäu mai sus capul,
mustata. Läutarul trecând pe un
: Särmanul pröst bun odor acas' a fost :
vede nu mai crede". Bärbatul, atins prin aceste cuvinte,
se : jucatorii hohote, privind pe nevasta
rului, pe care se opreate zice : de la
Piatrk percica de ti-e drag
cä-i 'n o se apere de
de läutarul care e ca sä ante spuie ce
ce nu adese ori unul care parte spuie
versuri mäsurate, potrivite dispositiei sale sufleteati, care
ating un evenirnent anume, mai recent, sau o Fiecare
tare despre aceia ce doreate mai mult
text. N. Tr.), pentru Românul ce are pe suflet, are pe buze.
Un de toti, care nu are rude, focul
versurile urmatoare: Frunza verde alunick de
; da-i mai de n'ai unde trage 'n
gazdá". Altul, cu pärul cärunt, care se de
desvoltá mai departe acest cântec versurile urmätoare, potrivite
dorul inimii lui: Cat e omul tot ar mânca
din ; e omul alb la plete, tot place-a piaca fete I"
Un vecin intrerupe improvisatia bátranului räs-
punde pe aceiaai melodie : De-acurn sapa lopata, nu
nu fata ; de-acum ti-ai traiul, ¡i-ai mâncat, bade,
mälaiul".
Din pildele aduse se caracterul cântecelor numite hore.
Aceste improvisäri fugare de idei, rostite in versuri la
iuteala jocului, descoperirea naivá de dorinti dispositii
spirite glumete jucátori. Unele hore lungi
destul de regulate. Cea mai mare parte a scurte
se compun din zece, opt chiar patru versuri. lar, ce priveate
originalitatea ideilor, frumuseta expresiilor calitatea poetick
oricine poate fie martur horele surori
demne ale balaclelor. Geniul poporului din tará
de este bogat poetice. ce se
hora, mai in aaezându-se grupuri
pe jos, vorbesc de gospodärie, gospodarii mai
pe copiii cari petrec, au acel
aier patriarhal ce se poate numai la täranul
care pästrat simplitatea
Incetul pe incetul jucátorii se insufletesc. Bätranii, cari de o
bucatä de timp tactul cu voacea sus-
tineau pe läutar, care striga tinea gura, acoperind aproape
totul sunetele nepläcute ale vioarei, se scoalk se
ei cu cei incep a juca, prin pilda pe
fläcäii mai ruainoai. In mai tare
pentru ca persoanele presente fie mai vesele, urmeazä felul
acesta : Gheorghe, Gheorghe Marine, tineti nevestele b!ne,

www.dacoromanica.ro
694 CUGET CLAB

c'oiu veni 'ntr'o beat da 'n pat". Aceste

râsul o veselie prmtre juatori. Dar
läutarul, multe fete bosumflateposomorite, simte
trebuie sä schimbe tonul cântecului, pentru nu vrea nici
nu ca Marin Gheorghe socoteald,
vor fi neveste pe lume, atâta timp vor exista
De-aceia Du-te, du te la
nu dau peste-un Du-te, du-te, fata mea, sä nu
dau peste-o belea Du-te, du-te de la mine, nu dau peste-o
Du-te la bärbatul ce dat
Instrumentul musical mai acuma de
era cimpoiul. Acela care din cimpoiu sau cimpoierul nu
putea sä din cum o läutarul, pentru buzele
lui erau ocupate de instrument. Dar, când jucdtorilor se
numai picioarele refusau le serveascd, el
gásia timpul sä spunä la cei diferite lucruri cu haz,
glume cu Intelesuri istorioare nostime (glume cimili-
turi), prin care clistra pe cei ascultau.
Vioiciunea, naivitatea spiritul satiric al poporului se
cantecele lui. Vreti sä-i vedeti naivitatea ? Ascultati
o fatá care plânge pe ei dus departe.
Ea zice : Cine-a zice : vine!, dau rochea de pe
mine ; cine-a zice c'a venit, dau ce am juruit", sau : De
cine dorul se nu-i pare lucru de de mine s'a
nu-i lucru amorezat are o
vorbä mai : el pe Necuratul pentru iubita
n'a venit la zice Ucigä-te crucea, drace, ce nu
pe puica 'ncoace?".
Dar pe lumea asta nu statornicie; uitä pe fata
pentru o femeie märitatä. Fata zice, : Sau
nu socotesti o sä fie judecatä, sau nu cä vremea
vine sä dai sama pentru mine ?". Dar cântä o
nare : de de- täran ce la
rogi pe Dumnezeu ca te iau ? eu te-oiu lua
te voiu vedea pruncul pe brate, lacrimi pe ;
eu eu voiu vedea u cercei
miei, cirnpoiu umblând oi, vulpea
surcele, iepure de plop".
cari iau parte la jocul national, hora, cei mai multi
albe ca zäpada, lat,
impodobit o de nasturi de metal alte fleacuri.
cap pärul mare, care li cade pe spate in bogate, ei
poartá negre, pene panglici de colori
vii. Un cercetátor al antichitdtii ar zice de sigur, privind
pe un mantaua lui este chiar acea
care fusese de apreciatá de Romani.
e destul de simplu de pitorese. o fatä
cozi - de pär auriu care-i cad pe piept, o
fluturi pe umeri pe p'ept o al-

www.dacoromanica.ro
NOUL 695

basträ ca din ei. Fusta se chiar

ziva de azi Femeile se .deosebese de fete
prin aceia pe cap un fel de
de de
Trebuie constatärn de simplitate
pitoresca a dispare pe zi ce trece. Lucrul acesta se
mai ales prin din apropierea oraselor, unde portul simplu
pitoresc al ferneilor este prin tot felul
de haine, de astea, care dovedesc mai mult sau
mai putin avutia ietele hora,
: Pencru tine le am tras toate,
nu se poate". Când hora a toate drepturile ei,
läutarul drumul Elenutä de la Piaträ, cu percica
ce-ai fermecat lumea vin te
farmeci pe mine, ca iubesc tine Hai, Ileano, la
grädinä, säpäm o rädäcina macului, ca s'o däm bär-
batului. De urit, tärânä la mormânt 'n
asternut, scoale surd
se mut. De ti-i drag,
pe vatr' un sac, dä 'n mânä o värgutä, se apere
de a cärii nume s'a pästrat
acea al
in decurs de mai multi an)? Cine ni va spune de a
? Nu se nimica, pentru n'a rämas nicio
nicio poveste despre ceva. Din cântec reiese numai ea
a frumoasä. In farmecul pe care ea l-a
avut in a dupä moartea ei.
Pe vremuri, bätrâni jucau hora, chiar Domnii
Moldovei luau parte la auziau cântecul
sica la cele mai multe din cântecele e
Multi musicanti culti nu cântecele
ale cäror cuvinte nu asezate dupä regulele prosodiei,
iar musica dupä mestere ale armoniei. Ei asa,
pentru ei arta este totul, iar omenesc n'are nicio valoare.
oameni cari au gäs t un farmec in aceastä poesie
simplä. d. aun cântec de .acestea o
turä, care nu nici de armonie, nici de originalitate. D.
a pe note pentru piano mai multe
lucru care usor, pentru nici
de cântece nu se de de
ton. Un Mokiovean care habar n'are de note care din
ureche, va executa intotdeauna mai bine
deck flautistul mai mester.

Din luna sfdnt,- printre 'n noapte

Cu raze de argtnt stele, S'a istovit zorii
Au pe ve$tezi prouti alb nea moarte
Din lumea rece grelo. Senin la poarta milei.
Mihail Cioroiu.

www.dacoromanica.ro
696 CLAR

D. George Baiculescu colectia de la Craiova un de

lui Eliade
Scrieri Literare ale limpede, e im-
cu chipuri neobservate sau uitate. Se dau versurile,
fabulele, de ocasie, amintiri (numele de Danie-
lopol mamei lui, fratele librar, p. ; p. ; ca
nume de familie ; ibid. larg despre librarul
aspru criticat), foarte critice despre Aricescu, Aristia,
Grigore Alexandrescu, portretele" (Momuleanu, Tichindeal,
lancu N. un Daniil Tomescu), un discurs.
Dar opera a lui Eliad cere pentru a fi in sfârsit
douä lucruri : culegerea literare intercalate in al doilea,
restituirea in a unor opere de insemnate ca Mihaida".

Poesie in lumul d-lui V. Popa

Icoane Inscriptii (Timisoara 1939), din care ar merita se reproduce
cea precum in versuri sprin-
tene, Frumos poemele religioase.

Se reveleazi un bucovinean, din in

inzestrat, pe care moartea cu turburate, prea
(1935), in brosura d-lui Octav Rusu, Vasile Alexievici, poet al suferinpi
Bucuresti 1937.

In Familia" aceste rânduri despre poesia modernistä" mai

ales despre acei critici" cari poesia aiurelii :
Remaram din revista Dimdndarea strigAtul de din
articolul Obscurantism Impotriva literaturii de a arlatanilor
.

se citeazä din articolul mentionat: In aceastä uruialä de

imbecilisare nu existä nici adierea bun simt, ci
tirania pontifilor cu odäjdii de arlechini vajnic pustiu
creiere.
se aläturä la d-lui profesor
irnpotriva de imbecilisare. cam multi,
imbecilii
uruiala mare, inchistatä In carapacea unel reciproce".
Cuprinsul din Familia" din care luäm de
mai sus -, pe Februar-Mart a. c. o de
alegere a materialului publicat, care o indreptäteste
observatiile din Demandarea". D.

www.dacoromanica.ro
 LA
Pictorului D. Stoica.
A tn de carte Din trâmbitile ridicate
suflet puse 'n munca Trimet un
Dar de nbroc n'avuse parte
$1-a oricui. Potop de laude ti
Un iscusit, discurs.
de oameni urgie, ruga spune-o
de
Podoabe pentru
Dar suferinfa
a lucrat
surpat.
- $i
Supt falsa
n'au mai curs,
de 'ntristare
Ce pentrun
Abia atunci Avánd o bucurie mare
Ce de a 'n via(' au mai
Orasele se 'ndoltard
Sup! glas de clopot rägusit. Li pare, deobste, bine
s'a un ales,
unor munti de floare prea avea divine
De-asupra unui tun, pus Pe care-abia le-au tnfeles.
supt cernite felinare
de dus. pumnii de
racla gerne :
Un imens crucea-i pe mormânt
cu preMcut, lumea
tn darul
un chip trag salve de-arme
Ostasi Se de mort vor sfarme
Vin mai urma tuturor; $1 umbra vietii lui!..
Mihail Pricopie.

DE
Convoiuri de pornesc din iarmaroc, -
de pe-al drumurilor fir,
razele chindiei prin de
Stdrnesc din somn
de juguri merg
Cdnd spre neveste, privirea li-i de foc
$i rdd 'n nestire, Hai noroc
Voiosi de banii chimir.
La cea din mai fac popas,
scris datini. Apoi o iau spre cas',
de mers...
val al pe cdmpii
greierul purcede al vesniciei viers,
cale-adoim pe 'ncetul märunte
Gh A. Cuza

www.dacoromanica.ro
 CUGET

Ultima a lui
de poesie o trimeto mormant 0.
Goga prin Din afirmare a
rostului minunate versuri,
pentru prima parte, nu din viata d mai
mult plutind de-asupra ei.
Oratorul, prosatorul, abundent furtunos, rupe
tarea a versului. comparatiilor e cova
care noii poesii. Poernele sant,
adnotári, anterioare anului apoi
rásunete din durerile
are ea s fletul acelor ceasuri: e un
vechiu. satira tinte apropiate
fata ciocnirilor de forme, ce limpede.
pleaá
simtire, se largi valuri
Departe ! Poate cu alusie la prppria
a poetului, u porPire
la poem iubire Sufletut. Tot de
putin ce se . eterna
rug/ciune din Eminescu.. Dar,
vorba de a inspiratia margenile aceleiapi idei-,
ca o Ramura
puternic gat e Apus.
ins ninare la 1929-30, supt ceruri
poeme din cele mai frumoase. E o fericire,
care creiazä, poate mai patima furtunoasá,
poesia. mai n caricatura de Taina
inspirárii n'o pot nici rarile satul.
ca o prevestire, Cantecul mortii la
N. orga

E
De ce s'opresc margi
Cdnd mi s'a dal mie acest de lut,
Venit-am din etern
mine voia lumii un sens guste.
va fi mie,
vre un groapa nu pazä :
M'a prinde vártejul lumilor
ce a Jost gdndire va fi
N. orga,

www.dacoromanica.ro
NOUL

Päharnicul Teodor Stamati

Scoala Norma lä de fete din are fruntea ei o directoare
de-abia Octombre : d-ra Barbe Endrs. Pänä atunci
(de la 1-iu Novembre 1834, sa functioneze acest Institut
de Educatia fetelor) au fost cinci toti bärbati, profesori
de samá.
Despre primul, Samuil Botezatu, am (director
Novembre 1834 12 Octombre 1849)
Acum, vom vorbi despre Päharnicul Teodor al doilea
director (de la Octombre 1849 in Novembre 1850). Este
de preot. N'a träit mult dupä ce paräse$te directia caci moare
13 Decembre 1853 e la Talpalari din 1a$i
Räposatul Gh. Ghibanescu pomene$te un german-
alcátuit de Teodor Stamati, care s'a pästrat manuscript'
familie, mai ieri", dar care s'a pierdut ; de asemenea se
pomeneste de unele articole in Foaia de medici
naturalisti" pe 1852-3.
Prin urmare este vorba de un barbat de culturä, fiu de preot
din pärtile - familia lui stabilindu-se la cum a
fost casul similar al familiei p eotesti de Butureanu, din
care s'au distins atâtia intelectuali.
Acest Teodor cu alti tineri de samä : Anton
Velini, Const. Zefirescu Alex. Costinescu, e bursier in
Austria, unde studiase profesorul lui, Säulescu. Ei erau cu totii
atunci ai Ghimnasiei" din (Septembie 1833).
Teodor Stamati a urmat partea s'a specialisat
Naturale. E cunoscut supt numele de Paharnicul
doctorul T. Stamati".
Astfel, la Academia avem : Dicsionära$
de cuvinte tehnice alte greu de de Doct. T.
Pah. 1851, Iasii. In 4°".
Este Päharnicul de care ne ocupäm I se zice doctor",
pentru era de filosofie de frumoasele
o din titlul celei mai insemnate ce ni-a
läsat Teodor Stamati
Fizic5 pentru clasele colegiale din Mol-
compilatä dupä F. de Pah. Teodor Stamati,
de filosofie de frumoasele de
istoriea naturei la Academia Mihälleanä din märdulariü
al Sofietätei de medicinä din Moldovei.

Era trebuitor sá scriem d. C. Gane (Trecute de Doamne

Domnife, Bucuresti Ill, p. 175), ii zice printele Ion Samuil Botezatuu.
alte amänunte in Ghibanescu, de
M. Sturza", 1935, p. 29.
' Cre#. Colecfiilor, 1908 p. 163.
exemplarul din noastrá, intocmai.

www.dacoromanica.ro
700 CUGET CLAR

Intgia editie, cheltuiala Casei Scoalelor, Tipografia Insti-

tutul
Dintre cgrtile similare din noi n'am vgzut
: Minunile Naturei", de Julius Barasch, doctor
de Chirurgie, Profesor de istoria in
din (tomul I, editiunea a doua,
Tipografia Colegiului 1852), nu va scgpa nimgnui
insemnätatea deosebitä ce Teodor
Stamati de la
Pe când scrierea lui Barasch este mai mult de conversatiuni
asupra deosebitelor interesante din naturale,
Chimie Astronomie", - dincoace, la Iasi, Pgharnicului
Teodor avem un tratat sistematic, de Fisicd,
noi, la
Ni-o spune precuvântarc": Noi Românii
acum limba vreo carte cuprinzgtoare
aceasta este cea
ariue.
Exemplarul nostru contine 188 pagini VIII + 3 tabele, cu figuri
la Scara este :

A. Partea : fizica generalg.

I. Despre trupuri general.
1. lnsusimele generale ale trupurilor.
2. De miscarea trupurilor
3. Despre trupurilor.
Desp.e trupurile solide.
1. Despre ecvilibria trupurilor solide.
2. Despre oscilatide trupurilor solide despre pendel.
3. Despre ciocnirea trupurilor solide.
4. Despre trupurilor solide pe un plan inclinat.
5. Despre frecarea trupurilor solide.
I Despre trupurile fluide.
1. Despre fluidele licvoroase.
2. Despi e fluidele elastiie seau gazoase.
trupurile solide fluide pridte unirc.
1. ccvilibria tri purilor solide fluide.
2. Despre irnpotrivirea trupurilor fiuide
3 son.
B. a doua fizica spctial.
Despre atragerea
Despre
foc
Despre electricitale.
V. Despre magnet.
C. a treia : fizica
I. Despre impgrtirea cea matematicg si despre univers.
G3ografia f : a) Fata

www.dacoromanica.ro
NOUL

2.
3.
4. Isvoarä,
5. Pämânt uscat seau continent.
. Insule.
D. In
III. Despre Meteorologie.
Am subliniat cuvintele care astäzi cn totul
nologia Fisicei. genere stilul este curgAtor, ingrijit. Cartea
se poate ceti astäzi cu o parte din precuvântare" :
Toate fiintele universuluI sânt create de bunul
un scop : Soarele-1 pus sä lumineze apa sä adApe
sä aerul sä fie de räsuflat pentru viezetoare i prin
miscare sä producä prefaceri atmosferä, mineralele sä fäptuiascA
sine asupra altora, sä sä se reproducä
fie de viatä animalL'or ; animalele, sä creascä, sä se
miste, sä se reproducä, sä fie sine de
vietuire, de inlesnire, de comoditate, de ajungere la un
altei din imperiul acesta e
Omul este creat pentru un mai nobil, mai mai
sublim, lui, adecá in privirea spiritualä, i dat
ceva mai mult decât tuturor celorlalte fiinte ale globulul nostru,
i dat, zic, minte, ; iarä privirea fizia i dat
un organ (trupul), carele sä lucreze carele cu
celelalte fiinte ale universuluI fie de ca sä ajungä la
acel Malt, nobil, d-zeesc
Mai departe : Cunostintile sânt ornului neapArate ca
sä la acel sublim. Acestea sânt acestea
sânt mijloacele, acestea sant luminile ; dânsele
omul rämâne, ori cade celelalte animale, care potrivit
naturd numai la un material, se aseamänä
Foarte observatia: Este de nevoe sä omul un
curs sistematic de altfeliu, numai
câte ceva de Ici adesea pe dos färä adeväratul
se face un stricat mai firesc 2 pre care
macar frica lui sa judecatä cele ce
cunoaste, nu se atinge de cele ce nu cunoaste, nu se
rusineazä märturisi a pre ce
GAndindu-se la fala viclenia semidoctilor, repetä :
Cunostinte sistematice de nevoe ca sä fie
adevärat
In acest el sä dea natiei sale o cea
carte de Fisid de Geografie fisid, anul 1849, la :
O frumoasä folositoare la civilizate se
tinerimel värstä ; noi
in n'avem vreo cuprinzAtoare de

Vietuitoare.
Farn

www.dacoromanica.ro
702 CUGET CLAR

aceasta este cea care acum tipariul.

Ea este a fi mai mult o carte scolasticä
pentru clasele de drept care pre cât putut potrivit
pentru .aceste clase rn'am sirguit de o am prelucrat-o. Iasi
April 1849. T. Stamati".
1858, tot la Iasi, urmasii P5harnicului T. Stamati editeazä, -
de pentru primare, Fisica
el iscäleste »T. sä confundäm Toma
Stamati Basarabeanul.
Acesta este tatäl poetului C. Stamati, nepotul de frate al
Mitropolitului - cu totul altä familie decât a
nicului
La Tribunalul Botosani (dosar Tutele, no. 493/1943) se
de un Teodor Stamati Iconom : acolo am fi gäsit bune
despre Päharnicul nostru, dar s'au vândut
pe la anul 1890 !
1814, acel preot era numai cu rangul de sachelar ; a trecut
Basarabia la Soroca, e protopop. Are supt cârmuirea sa
pe protopopul Alexandru un blagocin mai
Am finut sä lucrul acesta : e un amänunt pretios, intru
acel protopop vestit de la Folticeni, iconomul Iftimie
nu era ci, de fapt, dupä cum ne o
cercetare a d-lui A. Gorovei
Evident, nici legäturä familia de la Folticeni
nu este Päharnicul nostru de la lavi.
El este din ramura de la (azi din judeful
Botosani, - avem o bisericutä de ctitorie a de pe
1700, -o veche.
Cärtile vechi de acolo au datorite Antohi
din 1773 ; slovele sint de o rarä
Drept incheiere, urmätoarele vorbe rare din Fisicei
de la 1849, singurele, cäci termenii se potrivesc
de minune cu :

Abátior de arc-tn-ceriu (dar curcubeu),

cohezie, oglinzi unghiate, orizon, lurninei,
sdritoare.
nu uitärii spiritul ales de credintä religioasä
care scrie, 1849, Päharnicul Teodor cea d'intâiu carte
de Fisicä româneasa.
Econ D.

Cf. Arhivele Basarabiei, Ianuar-Mart 1935, p. 29.

Contributii la biografia C. Mem. secs. lit. Acad. Rom.,
V (1931).

www.dacoromanica.ro
 703

Statuia regelai Carol I-iu

Din scânduri, vapsea s'a riclicat pe piata din fata
Palatului repiesintarea marime a
yiitoarei a rege.
Din aceastä nu putern o idee preisä deck asupra
piedestalului, de o simplitate Nu putem insä dacä
statuia va bine acest piedestal, de oare ce
a avut ideia de a täia
acesteiá. Nu deci va scân-
durä. Când se face o de importanta n'ar fi considerat
nimeni ca o risipä dacä s'ar fi asezat pe piedestal o
ipsos a statuii Ar fi fost ceia ce se face de obiceiu ceia
ce s'a fäcut cu cu ridicarii monumentului lui
la Roma.
se acuma . aceastä scândurärie coloratä, nu ni
altä posibilitate de apreciere decât asupra raportului
statuié aceia oarecare de oare ce statuia,
cal este de volumul real. Ceva bine ni putem
sama asupra locului unde ar trebui
C5ci o statuie, mai ales una ecvesträ, nu aibä vedere cir-
cularä. Ea trebuie o vedere obligatä, care, din sä
nu cuprindä, de o parte de alta, mai mu t ca vn de
'Nici nu este adrnisibilä vederea obbgatorie din spate.
Cu abilitatea sculptorului Ion C. Brätianu, care
'a usat de diferite alegorii spre a-i da o vedere circularä, totusi
sä n'o vezi din spate, de nu este o ecvesträ.
o statuie, spre a fi pusä adevärata ei valoare, trebuie
o anume de spectator. de märimea
trebuie o de vedere de putin de
metri. pietii, nu va avea
poate, privitä de la vre una din ferestrele palatului regal. Statuia
va fi din piatä, prin urmare numai in raport
acea.sta trebuie
acest 'cas ea trebuie semi curtea pala-
regal, cu diametrul pe aliniarea grilajului. Ar fi fost, de Palat,
casul Mariei-Teresei din Viena de Palatul Museelor.
Atunci ar fi vedere obligatä de vedere necesarä.
Asupra valorii artistice a monumentelor este greu se pronunte ci-
Mestrovici este un mare din statuia i Ion I. C.
tianu nu i-a s calitätle, cum i s'a
lui care ni-a nobila a lui Take lonescu,
treizeci de ani mai ni däduse banala,
compusa modelata a lui I. C. Brätianu.
De ba chiar mare patriot skb, participând
inte de räzboiu pavilioanele
besti, Nestrovici apartine ca formatie impresionismului
german dec-orativ prin excelentä.
Dach n'a lucrat bun pentru va face o de arta.

www.dacoromanica.ro
704

Cred cä va din punct de vedere adevärului istoric,

pe de o parte, apoi, din punct de vedere veritätii artistice.
fácând tot el statuia judecând
schema Victoriei, räu asezatä aceia, pare una o
a celeilalte. Aici, poate se vädeste oboscala vârstei.
Päcatul adevärului istoric este urmátorul. Calul lui Mestrovici
este de bunä sa un cal breton, masiv, un cal de oricât
de monumental nu este un de luptä, sprinten,
muschi de otel. Apoi calul, ca massä, sä se potriveascä perfeci
cäläretului. Ar merge un poate pentru statuia unui
condotier robust, cum a fost Colleoni. S'ar potrivi pentru Baba-
Novae, pe care imaginatia inchipuie ca pe un
Cei doi regi ai n'au fost nici condotieri nici räzboinici
sensul medieval al cuvântului. au mai fost de
trup. ei ar fi fost bine pe cai de rasá fira, pur
i-am väzut la toate paradele s'au fixat mintea
noasträ. Pentru ce nu i s'a dat lui Mestrovici indicatiile necesare
mod amabil, un imperativ categoric ? Cáci un adevärat
artist se poate identifica doar poate s'o
s'o transpuie dupá temperamentul säu forma neperitoare a artei.
Mestrovici n'avea de ne cunoascä. näscut
Austria, format la germanä din vremea impresionismului,
n'a cunoscut de rázboiu nici Serbia veche cum
cunostea un Ardelean la Pesta sau la Viena Vechiul Regat
Cum i-am putea cere sä ne cunoasa pe ?
A lucrat deci in abstracto", obsedat de statuia lui Colleoni, ca.
ideie masá, tratându-si opera esclusiv decorativ,
ceia ce nu este pentru un monument de mari dimensiuni,
scäldat larg.
avea mai nevoie de explicatii sugestii, cât
inaterialisarea unei mai ales a sitnbol la Mes-
trovici, une ori forme neintelese.
Astfel, la Belgrad, Calimegdan, am väzut In 1910 o.
fântânä fäcutä de el in vremea când maniera decorativä nu-1
stäpânise mod exclusiv. Represinta un copilärie
adolescentä, bine modelat, micarea admirabil care zugrumä
un La simbol te cä tânärul represintá
Hertegovina, iar Austria, numai dupä ce se spune.
deci, vom avea surprinderea nesucces, ne vom lämuri cä,
mäcar materie d Irnplinite nu e bunä.
Cäci expunerea machetelor criticei opiniei publice ar fi
din vrerne lipsurile care evident vor fi. De oare ce Mestrovici,
de mare artist, nu merge la intuitia mlädierea marilor
genii, care dá o varietate infinitä. Mestrovia este
ideal al unei singure arii.
Vom avea statui de el. Era suficientä una
pentru el, noi.
Sp.

www.dacoromanica.ro
NOUL 705

ROMA
- Baedecker, de un
(Urmare
in 1938 -
de H. STAHL.

In cea mai mare parte, bisericile Romei necropole. Operele

ale papal se datoresc, nu unui sentiment de
dorintii ctitorilor bisericilor de a avea un
de ingropiciune mai impunitor. se socot, in primul
cum toti Papii au devenit protectorii artelor cum biserica
Petru s'a putut timp de sute de ani, de
toti Suveranii Pontifici.
Majoritatea bisericilor prea frumoase, prea bogate, prea
pline de excursionisti de toate neamurile, in cele mai ciudate
costume sport, ca te ruga, autoritatea bisericeasci
ar impune de visitatorilor. Astfel, biserici,
femeile nu pot intra cu capul gol, cu rochii lungi,
ori cu ciorapi scurti. Birbatii, din contra, trebuie cu capul
gol, au sau nu, nu se controleazi. Atunci, in
de femeile pun pe cap o negustorul de
coni din jurul bisericilor-musee, vinde ciorapi
lungi visitatoarelor. In biserici, numai ingerii stau goi, ni$te ingerasi
durdulii, cu ochi batjocuritori, numai arcul
lipsesc spre a fi Cupidoni autentici.
Palatele romane de o sobrietate impunitoare. Perspectiva
ca in toate orasele in corsetul unor fortificatii,
din causa ingustimii pentru palatele nu isolate
in ci in cu celelalte
miseria cot la cot spre egalisarea in a zilelor de
in interiorul acestor palate, cu grilaje
masive la ferestrele jos, cu etajele armonios diminuate,
decoratia ferestrelor din ce in ce mai ca dai
sami de rafinamentul acestor zidiri in care simti
a bisericei. Vestibulul e de larg, un
arhitect modern ar putea face, pe aceíasi block-
housuri ; scara, de e o : treptele largi,
foarte acute anume ca pe ele urce, incet, aristocrate
in rochii cu cardinali Papi. Dalajul, de mosaic sau
polihromi, d tot de artistic lucrat ca in biserici, unde, din
causa pavimentului, e mult mai greu dai
de minunata imbinare geometrici a pietrelor pe care lumina
de lamele de albastru onix, inlocuind vitrourile
lelor gotice.
Lipsa perspectivei este un defect al Romei vechi. resimti cu
mihnire mai ales Sfatul Petru. Ce rninunati perspectivi s'ar
putea obtinea s'ar face din cele inguste paralele
de azi ce duc la Catedrali una prin
intermediar de case murdare! Acest plan avut Napoleon.
Dar lipsa de la Petru face ca

www.dacoromanica.ro
706 CUGET CLAR

impresia fie mai atunci ce ai

cu nenumarate in care
se postale, crucilite icoane, te afli dintr'o
in fata neasamuitei minuni artistice.
Te de mic, cu ciudat sen-
timent de imensa circularä, ca de brate
uriase, de quadrupla desemnata de Bernini, de
sprezece metri, de cinci de o
saizeci statui de sfinti, de trei metri privind
-
negre, - ce inainteaza in spre biseria
Pe ce mcrgi in spre obeliscul din mijlocul pietei, cu
pare a se indeparta tot mai mult .
jar cupolele bisericii, cele mici din fund,
apoi, incetul, nespus de frumoasa diafana
de o de ferestre, se tot incet
n spre spatele ca un frumos apus de soare.
de o de o treisprezece metri patruzeci
metri de statui metri, ale
Mantuitorului celor doisprezece Apostoll, se halucinant.
simti din ce in ce mai umil : ; ai absolut impresia
de a fi un Guliver in Tara Uriasilor.
Dar, de-odati, observi, la fiece al fatadei, un imens
orologiu, din unul oara zece, unsprezece
cinci. Atunci se rupe te indignezi de lipsa de
gust a meridianelor ce au putut strica nobleta de a
in colturi cele imense incadrate in inzor-
ridicole.
Respectul admiratia pentru genii ale Renasterii revine
tot de puternic, in biserica. Acoperiti
de e de ar putea cuprinde de
trei ori Notre-Dame din Paris, care ea e de patru ori mai mare
ca Partenonul. Bolta se la o treizeci de metri,
in interiorul o in sfera de bronz
sustinând crucea din cupolei, de jos, abia pare
o de ac, dar care e de mare, saisprezece
oameni pot
ce sustin vasele cu u doi metri
pana cu care scrie evanghelistul Luca, in de
supt inceputul cupolei, are peste doi metri, baldachinul de
bronz masiy, a lui Bernini, din bisericii," ocrotind
altarul la care slujeste numai Papa unde se moastele
Sfantului Petru, are metri un
blockhouse bucurestean cu etaje. dimensiuni e
total in interiorul bisericii, de perfect armonisat, de exact
pus la colosalul nu te jigneste, observi, tot sufletul
fiindu-ti zguduit de arta ce din a mo-
rnentului, in lumea
Uiti vanitatea celor ce altare, statui,

www.dacoromanica.ro
NOUL 707

pompoase, imense, uncle chiar' ridicule, de inchinare,

pentru a ai nira artistii ce au putut dura toate aceste
de artá.
Te jignesc estrade de din bisericii
unde s'au cocotat orge, tot de nieschine ca
lemnului estradei. E cea a
gustului zilelor de Te apoi desinvoltura
cu care cele mai ridicule specimene umane internationale se tin
ca oile, un ghid-papagal, cu o totalá de
sentiment sau de sentiment real al frumosului.
sá pot biserica zi de mare serbatoare crestineasca,
atunci imensa este de 70.000 de oameni ce-i
poate cuprinde, de candelabre, globuri electrice
candele desemneazá foc boltile, incandesceaza
marmura, mosaicurile, aierul odäjdiile sutelor de preoti
cari la altar refac, dintr'un museu, un de
inchinare al crestinatátii.
Am o biserica Sfantului din departare,
tocmai de parte a pe drumul spre
catacombele Calixt. Acolo, in fund, la margenca orizontului,
exact mijloc intre cele paralele de inalti
chiparosi negri, cupola Sfântului Peru, diafaná, ca o vedenie,
privia, spre unde zac, in galerii supt
nicio ce, de mucenici, au pus
temelia religiei lui Crist, - monument de superioará moralitate, mai
puternic de marmorá ce putut ridica de Papi.
Pe indreptarn, incet, cu reculegere, spre morminte,
venia vârtej, cu obraznice, un automobil
m'a ca un bolid, apoi tot mai diminuat, pe
soseaua de chiparosii in
cupolei ce imensitatea Romei.
Nu prin ce stranie asociatie de idei, m'a chinuit brusc un
:cele mai frurnoase ale geniului omenesc se
pe pe unde, clip& Messina a fost
de un cutremur, unde Herculanum Pompeii au fost
uitate, timp de mii de ani, in cenusa unui vulcan. Am
dus la ochi pumnii ca sá nu ceia ar putea tace
un cutremur, ce putea face mai ales nebunia civilisatiei
moderne, care a fost in stare catedrala din Reims !
atunci, automobilul ce trecuse de aproape de mine, mi s'a
impus ca un simbol al vârtejului cu care se scurg secolele. Presentul
nu :presentul e doar intre ceia ce a fost ceia ce
trebuie din necunoscutul misterios in care ne
Din trecut n'a ceia ce a putut spre
frurnos, jar viitorul, - cine poate spune ce ascunde
ce va din tot ce a putut lasa trecutul

www.dacoromanica.ro
 CUGET

Octavian Goga, tineretul idealul national

La 25 August 1915, Galati se un Congres studentesc.
Atunci auzisem pentru prima glasul vräjit al lui Octavian
Ardealului ingenuchiat. Ni spunea altele :
tineri sânteti studenti, cuvinte ca sä simtiti
supt tâmple fiorii unui ideal... Sânteti mustul care
fierbe, tot neastâmpärul, cu vigoarea, cu pornirea
impetuoasä a tineretii"...
Era epoca neagrä a nestabilitätii, a marelui
boiu, când poetul concretisa gândurile ca niste corbi, cari
pe catargul unei coräbii ce se ineacá".
Era timpul vijelioaselor StrigAte al durerii umilirii,
al nesigurantei i totusi optimismul robust al ma-
relui pästra toatä tinereta.
Eu tot nu cred ziva de 'ngropare", astfel se adresa el
dului duiosului 1. Brätescu-Voinesti.
Au trecut anii... Flotarele s'au lärgit Ardealului
a fost de apele Oltului,
...frate plânsetelor noastre
räsvratirii noastre frate.
Visul nostru neimplinit, acel copil al suferintir, de jalea druia :
ni-au
$i parintii.
s'a realisat, fät al pätimirii amare
dorului. ce moare 'n
cel frumos foarte bun, cu
Nou-intrupatul suflet de Mesia
a zdrobit oastea legilor bätrane".
Astäzi glasul bardului s'a stins.
Chemarea lui stäruie. Ea se adreseazA in deosebi unui
tineret a desea lipsit de ideal. De aceia, dragi prieteni, elementul
de purificare moralä, de materialism rusinos".
PAUL L PAPADOPOL.

PE TERMUL EGEII.
Aceia cari mor aice
pace in :
de-un neinvins
Plutesc supt cerurile-antice,
Ca goenlanzii de
zboru-i duce
-
Supt raza soarelui fierbinte
De-fi pierd in larg.
N. lorga.

www.dacoromanica.ro
 Spovedanie
Eram in restaurantul Pascani, o veche pe
care cu greu 1-am recunoscut, - zic domnul Cutare, - se apropie
de mine zice, ca din senin :
- Ce mai faci, pustnicule ?
cunosc de mai de mult, dar nu de vre-o ani.
Pe atunci era un biet nevoias, un mic nu in
ce cancelarie, unde muncia din greu, prost A dus el
o chinuitä, ce s'a indurat Dumnezeu a inceput
boiul, s'a domnul Cutare, el va fi dar
e bogat, cu in Bucuresti, unde duce o de
E un invingitor, care se cu pátimire la invinsi.
era imi oarecare consideratie. saluta
cuviincios, zicea cu respect", nu-mi intindea niciodati.
Acurna, domnul Cutare, m'ar fi considerat ca egal, ar
simtit o a personalititii sale ; avea aierul unui superior,
al unui protector, mi-a intins fi indeplinit
o de inaltá politeti. Gestul lui imi arnintia maniera cu
care unii proprietari bine crescuti se poartá cu administratorul
mosiei.
Fredonând de foxtrot, examina lista de mâncare.
Cu ce desgust se uita la chelner, care astepta comanda !
- Bine, bdiatule, asta-i de bucate ? Ce ?
Aveti
eu mâncam din de pe acea la aceiasi
La a el din restaurantului.
Cu mine, care stam el, a prea putin. Ce
el cu mine ?
- Cum merg ?, intrebá, in fundul
cu vin.
Ce ?
Despre ce putea si má intrebe ?
Se semnalul de plecarea trenului, domnul Cutare imi
iaräsi mina, cu aier de protector, zice :
-A revoir, mon cher
Acuma frantuzeste.
piece, se la mine, cu un pe care nu pot
uit, mi :

- Cum poate cineva steie in Folticeni!...

a dispirut printre
privirea
ca fi vorbit lui insusi, vietii, pe
care el mi-o socotia de dureroasi, ca merite lui.
- Domnule Cutare, mi-am zis eu, nu vreau care este
conceptia dumitale despre rostul ; cred, pentru
dumneata ar putea si fie un ideal si in fiecare
clipá a existentei dumitale. Daci este asa, am incerc o comparatie
intre viata dumitale, in viltoarea intre a mea, din
rierdut in

www.dacoromanica.ro
710

intelectuale, pe care le Capita

dumneata nu le pentru le poti gusta. Despre acestea
nici nu mai vorbesc ; nu ai putea má pricepi.
Partea vietii de care este tuturor
muritorilor, pe aceasta esti in si o apreciezi.
Domnule trebuie sa ai multe neajunsuri din pricina
durnitale ai fi de bogat, nu ai casi proprie,
se zice in stil de stai cu intr'o mahala. Poate ai
si fabuloasi pentru cele citeva odáiti
in care iarna de te topesti vara de
invidiez aceasta, dar cum ai avea dreptul invidiezi
pe mine, ai ce am In
mad, care-i cald, fa gura in care se incoläcesc
limbile de foc, nici nu-mi cá urli
de D'apoi vara ! Când dumneata zilele
te cu sifon, eu stau rácoare privesc brazii din
curtea casei, a indeamni stau scaunul
pe care Noaptea, asfaltul Bucurestilor
valuri de izvorásc din ziduri,
mica i monoton e farmec, e de pe
fereastra parfum de la matiola
supt cá nu te mai de pare viata un
intreg de fericire.
Nu, domnule Cutare, ai avea un palat pe Mo-
gosoaii ai vrea si faci schimb mine, eu primi.
Dumneata, de trebuie si ai malt
ziva cred te la ; cafenele, combinatii
care, de multe ori, nu-ti reusesc, aceste lucruri nu cred
aduc esti de ele, nu invidiez.
Dumneata ai dusminesti pe altii, nu pbate si
fie in contact mare ?
Poate minute de ;

acestea, ciocnirile de interese vor fi Eu,

nu le concep nu putea astfel de viati.
La mine, zilele se scurg Eu nu am cine si
nici nu avea pentru ce. Afacerile, de care intrebi cum
imi de reduse, concentrate intr'o activitate
care nu cere nici N'oiu fi rpare
in munca pe care trebuie s'o fac ca si-mi viata, dar
imi di multámirea pe care o in suffetul cinstit
constiinta i-a indeplinit
Astfel de sensatii dumneata nu poti si ai, prin urmare nu
poti pricepi ca in astfel de fleacuri cineva o
$tiu eu cu ce poti si mi infunzi: distractiile.
In Bucuresti se petrece, dumneata, bogat, plátesti luxul
tuturor petrecerilor.
La teatru, loja cea mai in care apari
diamante, dar adormi cum se sting ochii
nu mai sânt atintiti la acul de cravatá al La

www.dacoromanica.ro
 NOUL

$osea zbori in autpmobilul cel mai in localurile de noapte,

cu firme de pompoase, versi punga
pentru zimbetul unor fernei pe care
le cumperi.
m'ai invins ; asemenea eu nu le am.
in ce fel poate petrece viata un pustnic", precum
ti-a pläcut ce fel de intâmplari mie
; aduc
Am mai vorbesc despre ele; vei fi
de pentru poker.
; am sá-ti fac gratie, domnule Cutare, voiu pomeni lucruri
tare care mie-mi fac mari.
vin pe mine ma Ciocarlan, foarte vesel,
vede. Se cu labele in sus, la picioarele
mele, n ce desmierd. Nu-i un de lux,
cu de de lei, precum trebuie ai dar
e credincios.
'mine, unde buchetele de liliac,
inflöresc' cocheti se deschid bujoni,
am un popor intreg asupra exercitez dreptul de
de' moárte. al nu mai este prin meleagurile
nóastre'; e un fudul, pe care-1 trecatorii,
gard. Nevestde lui sunt foarte dar,
ca femeile -, mai putin credincioase. Costachi are un concurent,
cu care nu prea duce casá Gáinile toate cu
cea mai dintre ele, Coca, in
ca dau in s'o din
' aceste nimicuri mie fac multámire,
scurg usor, fárá zbuciumul care te pe dumneata.
Ai dreptate: nu ne putem
Uitam. Dumneata trebuie simti o fericire
deschizi lada de fier admiri milioanele. Nu te Fiecare
din milioanele dumitale ttebuie cu o pe
care ai le domnule Cutare,
le precum se cuvine !
Sensatia de a eu. Deschid mai multe
milioane o am
case, pe multe dar milioanele
vii, fiinti mai inteligente deck dumneata, harnice
care nu in stare miselii. Albinele mele imi
multe ceasuri de multämire.
domnule Cutare, dar dumneata nu esti stare
pricepi aceste lucruri.
Zimbetul de compatimire care m'ai invaluit nu m'a indignat,
pentru a dumitale este mai
zborul albinelor mele.
acuma, somnul dulce, in vagonul de dormit, eu
in pustnicia" 'mea.
Artur

www.dacoromanica.ro
 L2 CUGET .CLAR

CRON
D. revistei Birladul o adunare
de articole care, supt titlul pe o linie de
traditie cu
pricepere patrundere oameni scrieri. Cu totul
e intinsul despre d. Sadoveanu. fiecare din
capitole sint puncte de vedere noi. atitudinea
de posa a lui Maiorescu.

Volumul al poetului Grigore Bugariu (Lugoj,

1939) cere laudele cuvenite pentru un suflet curat care-si cautä
cinstit rostirea, dar impune datoria de a-i recomanda inlocuirea
cetirilor din literatura care poate decât tulbura,
printr'o de clasici din literaturi. Atunci
acela care ciobänita firul de gura ei
cu trandafirul pentru raiului", pe zimbetul
lucitor ca un de doreste doi brazi cunune",
nu va avea sä suprime din Incercärile de tinereta.
Natura prin simplicitatea ei, cere forme simple.

Cetind versurile d-lui Arghezi condacele d-lui

Cioculescu slava fostului cucernic monah, Fun-
Regale, o intrebarc mi se impune : oare fata
altuia auguri de pe care o onestului public ?
N.

aduce :
in luna aceasta, Petre Dulfu, mai poet poporan in
rnembru al Academiei Române, a implinit optzeci cinci
de ani.
S'a la 10 Mart 1854 in comuna Tohat, judetul
Cursurile secundare le-a la liceul din Baia-Mare la Cluj,
unde ia doctoratul filosofie. A functionat ca profesor
la Asilul Elena Doamna" din Bucuresti, la pensionare. A
scris : Gruia lui Novac, argat, Ion
etc. Interesant la se cu noi volume".
Posta Redactiei.
Dr. Sibiiului. - Räspund la intrebarea
d-voastri. Nu se pomenesc recomandate operde
marelui prosator M. Sadoveanu, nu ni se trimet,
foarte rari esceptii. - N. R.

www.dacoromanica.ro
 LUPT A.
Se codri
A' soarelui
glas de foi uscate
pes:e

lac adoaime
in sin de ape 'nchise,
stuhul
Cu cel din vis...

spre tine
sufletul mi
Un gând ascuns imi spune
nu te mai
G. Tutoveanu.

COBOARÄ...
Reginei Maria.
ca o de crin.
Purtând ochi r6sfrângeri din
veac de
A 'ncremenit pe zidul bizantin.
Nu de mai vin sau nu
simle 'n ore-un spin.
$i-a al
a cules de
...Coboord, s de
noi Ta
plutitorul de
Ce
in
scrie Tale o prefa(6....
Adelina '.

1980.

www.dacoromanica.ro
714 CUGET CLAR

Papea neagre a d-lui Soricu

Un poet de o maturitate, care s'a inspirat
de-a din tot ce a mi§cat societatea
treizeci mai bine de ani, d. Soricu,
daruie§te un bogat felurit care nu se
a5tepte ura de oamenii mai
fericiti pe care ar le anunte titlul de Panea
Ci e cântul de
ritm care-§i din
de vechea
poesie a poporului, pe care o adauge
colindele
sale, poetul aduce, din potrivä, lamura de foarte
a increderii viata neamului, gândul limpede
fapta folositoare tuturora:
dulce, trimete tale,
C'au inceput vale,
parca n'are spor
Dacä nu ciocarlia,
Daca n'o spre albastre,
la caldura rugil noastre.
doar o spune
de datatoare
mea pe lume vreau fie,
Printr'insa pe se 'nalte
A
pentru ca
dragostea de oameni
Ca cu floare 'nfloreasca.
In Feric'rile" sale e un amestec de Psalmi de ce
apare Horatiu. Este acest de
glose o acum de toate tim-
care nu scade poesia. cântecul de
a muncii une§te truda de acum atnintirea
veacu rilor :
Supt ce cald 'n soare
Adesea o
51 cand ni se 'mplanM
lutul unei urne funerare.
E aici o filosofie a ca in frumoasa
Vântul, ca toate elogiile bune

www.dacoromanica.ro
 715

batjocurite, de la mägar la ; dar ce e

un ton de Georgice" moderne, dä ei
prin confundarea cu rosturile eterne ce le are
natura.
aid aläturi : un admirabil mijloc de educatie,
- ce pentru ! o
care niciodatá n'a fost mai Nu
se poate mai frumos, chiar graiul rostul
Moti.
Dar din când când
de care, iar5i, e de multä nevoie
N.

ULCIORUL.

vräjitor de care
Nicicând nu te moarte:
vesnic ti se pare
tot pe brate-o te poarte.

de mine pasul,
pe termul
Sd o clipd glasul
Adâncului depärtarii.

Sd ulciorul
$i umplem
Tu s-ti el dorul,
lar eu mi-oiu potoli
Acum le contemplu:
Ce tu de
'n lumea asta, ca
de frumusetd!

Dar 'n depdrtare

'n neguri tot seninul:
Md tulburd o
$i
Privind ulciorul, lutu-i rece,
tine nu
cd mull nu va mai
zi vei fi ca
Emil Hanganu.

www.dacoromanica.ro
 CUGET

Drumul spre Bugaz

Intre Prut Nistru, in termurile Märii Negre, se
vezi cu ochii, partea de a de altädatä.
de frumusetä, in straie de verdeatä,
dealuri impädurite, de ogoare,
o de avutii care au veacuri
foamea a hräpitorilor de pämânt.
Cälätorul pornit din hotarul Iasilor purtat goana trenului
dincolo de apele Prutuiui va cu priviri mirate aceste frumuseti
va bucura de mândreta Pämântul Invälurat de unduiri
deluroase, de pitorescul satelor, se netezeste
cätre Miazäzi 'n câmpia roditoare Bugeacului. De
ochiul cuprinde nestânjenit intinderea ogoarelor pânä in
largul zärilor, dincolo de acolo unde margenea
pämântului basarabean nisipos al Märii.
Drum lung, pe care altä datä nu-1 puteai räsbate cu säptämânile,
azi sträbati câteva ceasuri, färä näcazuri.
Läsând vadul te poarlä spre
iar de spre Basarabeasca Cetatea cea
de veacuri a lui stefan Voevod, strävechiul Akkerman,
unde a stäpânit pe vremuri Alexandru-cel-Bun, unde au negutat
Genovesii veniti de peste märi unde au häläduit
Tatarii Nogai, porniti hoardá din pustiul tiriuturilor
mortgolice. Cetatea Voevozilor moldoveni, - altar strämosesc ridicat
la portile ca o strajä neclintitä de veacuri
colt de Cetate a unde au pe
vremuri logofeti ca Stanciu pârcälabi ca Oanä Sbierea, ridicati
cinuri boeresti de insusi cel Mare Siânt. Cetate
a pätimirilor nostru, credintii, unde, cu
veacuri urmä, Sfântul cel de la Suceava a fost
schingluit martirisat de hordei tätärästi a lui Ginghiz-han'.
Dinteacest Bugeacului coboarä spre Mare,
purtând, ai zice, spre meleaguri ne$tiute iscoditor al cä-
lätorului. Trenul strAbate acest pämânt de stepä,
ca o päturä de de-a lungul Limanului care Nistrul
apele inspumate. urrnä-i se topesc largul
zidurile crenelate ale cetätii lui Stefan-Vodä, ziduri pierdute parcä
aria vhduhului de soare, acolo unde Cetatea-Albä
departe, unduirea cre$tinä a
trenul inainte... Privelistea se s-himbä ca un decor
minunat linistea domoalá a De o parte de alta,
livezi rodul pârg imasuri, pe intinderea
cärora vite de soiu, una din de datá ale
Mai la margeni de sat, sträjuiesc
singuratece mori de vânt, fata spre Räsärit bätaia

märturia pr..a-ferlcltulul Mitropolit al Moldovel, Tamblac

www.dacoromanica.ro
 717

vânturilor din stepä, timp ce Limanul Nistrului

apelor verzui pânä 'n rusesc al Ucrainei.
Pe vremuri, veniau aici din largul Märii Negre multime de barcazuri
care sträbäteau limanul panzelor, poposiau la
schela vechiului Tyras luau apoi drumul largul apelor,
cu pânea grânarelor noastre, cu mierea ceara stupilor nostri,
toate avutiile unei pe dreia florile därniciei
din revärsarea de aur a holdelor. Aici era räscrucea apelor, unde
gustorii drumul Polecii
din Podoliei cu cei veniti din Liov Cracovia.
Toate aceste lucruri de datä, ca räsärite din restristea altor
vremuri, fuga se ascund negura
gândului de altor griji altor bucurii. Cälätorul
sträbate acum regiunea vestitelor podgorii de la Achembet
la de aici 'n cherhanatelor unde
chefalii crescuti eice nävodarii cântând
de-a lurigul nisipos.
De la un timp drumul se zärile se fac mai
largi aierul e mai särat. Marea e aproape, de ape
zbuciumate, cea plinä de seninuri de furtuni
väzduhului pescärusii tree zbor Obit spre vioriul
Apusului, urma 'zäbranicul noptii clocotul
al apelor. ZAbranicul noptii, - din negura cäruia se aprind lumini
slielnice, timp ce trenul domoleste mersul se opreste
de pe popas al drumului : Bugaz.
1939, Bu,.,az. C. Ionescu-Cristesti.

DE EICHENDOR FF.

G N D.
in munte Doar nicio nu e
focul zorilor nu se 'nfioreze
sus, pe falnic colivia-i, soarele
Un brad A prins s'o lumineze.
de privesti de-acolo, Tu, omule, de ce oare,
La brad, pe pisc te in prinsoare,
de verde Nu-ii arnintesti ai aripi
Tu, lume-abia te vezi Ce ar putea zboare?
INSERARE. PRIVIND DE SUS.
din fluier; colo,
Un zvon vine de : : acum e moartd,
E Doar supt care
ceasul de Apus. A mai la
$i amurgiri de raze uit casa :
Si susur de izvor De nu nimica;
avea eu cobori ode,
in zbor Dar frica.
Trad. de Const. Delabaia.
www.dacoromanica.ro
718 CUGET

Caracterul primelor poesii ale lui Octavian Goga

Care a fost caracterul primelor poesii ale lui Goga ? Au fost
ele de cum au apgrut volumele sale cum le
cunoastern cu aschii de otel, plesne de biciu, ori au avut
inceputuri umile, mai sfioase ?
mgrturisirile de mai târziu, poetul poveste$te urmgtoarele
despre inceputurile sale: Primele mele poesii au fost caracter
social, nu erotic. Mai putea vä spun cä poesia eroticä
mi act personal, un act care mä privia numai pe mine
un de literarä opria ca de poesiile
mele erotice sä ia Eu, gratie structurii mele
sufletesti, am crezut întotdeauna scriitorul trebuie fie un
deschizgtor de clrumuri, un mare pedagog nea-
mului din care face parte, un care filtreazg durerile poporului
prin le transformä trâmbitä de
Am scriitor un element dinamic, un räscolitor de mase,
un revoltat, un pricinuitor de rebeliuni. Am scriitor un
de credinte un sämängtor de biruintä
primul -volum de poesii, consecvent acestui crez
eroticul lipseste cu
Aceasta a fäcut ca, când poet presintat
cartea de poesii lui Titu Maiorescu, marele pontif s'a
cu uimire : Dar bine, tinere, sânt poesiile de
ragoste
La moartea de personalitatea opera lui
Octavian Gaga au fost atunci prin prisma unei imense
tristeti, d. N. lorga, cu perspicacitatea sa incomparabilä, ridicä
de pe ferestrele ardelean, afirmând
versuri, care sânt fulgere, dar veniau de la
care i-a stat, un timp, erau notä de
lirism : care cerea sä se mute el
aducea de sigur o notä decât a urmasilor lui Eminescu, dar
nu scântelau acolo ascutite gata sä taie" (Neamul Românesc).
Aceastä a fost combätutg de mai vechiu prieten
al lui Octavian Goga, d. loan Lupas, fost coleg al lui din
a a -a a Liceului maghiar din Sibiiu, care, Tara Noastrá
(nl. 13-14, Maiu povesteste ce supt ce
de hotäritoare s'a putut forma, chiar din copilgriei
fragede, un aprig de lupigtor, s'a afirmat, - graiul,
cu scrisul fapta, - Octavian Goga", acesta evocând cu multä
cäldurä satul natal al marelui poet, lunga serie de strämosi slujitori
ai altarului, aptitudinile poetice ale mamei lui, bärbätia viguroasä
a tatälui, mediul bisericesc cultural care s'au desvoltat primii
ani ai poetului, atât la Räsinari, cât la unde apärea pe atunci
' Fragment din volurnul ce va apärea Pioni ardeleni
cultura
Fragmente autobiografice, litera re., p. 30.
Ibid. p. 35.

www.dacoromanica.ro
 719

Tribuna se necontenitele adunäri ale miscärii memorandiste,

citeazä poesia Calmniatores, scrisä de Anul Nou
al din pentru a calomniatorilor amintirii
lui Avram lancu, precum unele articole scrise aceiasi foaie,
republicând intregime poesia Domnului sä ne publicatä
in 1902, care reproducem noi aceastä strofä caracteristia
Ceresc vesnic
du enle ni
Adu-ni vremea ageptatá,
peana
spada incingem
ajunge la conclusia cä Octavian din clasa a VIII-a a
Liceului din Brasov, se ivia viata articole de
chemare la versuri care nu erau stápânite numai de nota
unui ltrism duios.
aceastä interesatä discutie a intervenit d. Cioculescu,
care, Revista (nl. din 7 lul.e 1938), cä
cercarea de punere la punct a d-lui loan e de sigur interesantä,
dar nu lämureste dintre inspiratia revolutionarä
elegiaca a incepätorului. In sprijinul acestei päreri d. Cioculescu
a cetit cu luare aminte din anii 1898-1901,
semnate Octavian (in Familia); dau, credem noi, imaginea
adeväratului debut al poetului. Majoritatea versuri juvenile
sânt erotice elegiace, ca documentare reproduce poesia
a sä fie" (Familia, 1/13 Novembre 1898), - care este
printre primele poesii publicate, din care cit5m noi strofa
:
istovit
De-a
destitiul mi-a urzit,
a fost
afarä de aceasta, d. Cioculescu mai aduce alte
publichte in Tribuna sustinând cä parcurgerea
ale lui Octavian Goga Odin Familia (1898-1901)
Tribuna (1900-1901) ni face cunoscut dar foarte
poet de tip comun, erotic, filosofant, care nu are a face
nimic cu viitorul poet social national", cu
d-lui N care a avut dar perfectä dreptate,
nota a debuturilor lui Octavian Goga ; cu
cä elegiile erotice sânt mai aclesea conventionale
decât ca majoritatea debuturilor romantice".
De altfel, va duce pânä la Luceafrul acest de inspi-
ratie, purificat stângäciile de la Familia,
primul numär al revistei, supt pseudonimul
strofe ca acestea :
ochH stau asuprA-mi
ispita
Cu prelung, cu dulcea
Frumoaso

www.dacoromanica.ro
720 CUGET CLAR

Pe buza ta pacatul
mintil intelepte,
tiran

milatec
doar din de aur,
Atunci,
'ncremeneti in marmura cioplita.
(Rapsodie '.)
opinia lui Chendi asupra acestei chestiuni :
Goga de opt ani de zile putin (la aparitia primului
volum de poesii). Familia, ca ziarul
au fost organe de publicitate destul de räspândite. Ei bine, tot
ce a tiparit Goga acolo e multá tot atât de poesie
eroticä, pe care reservat-o pentru al doilea volum. Se putea
ca tânIrului sänätosului poet nu se invioreze la
atingerea cu acest de viatä
acestei controverse, peste märturisirile poetului
valabile de sigur ceia ce priveste alatuirea volumului
d'intâiu, e incontestabil cä Octavian Goga a sä
de la ambele tonuri, national erotic, publicând
numeroase bucäti de aceastä naturä prin revistele vremii, färä
a publica volurn aceste incercki tineresti, räsärite pe urma
vegetatiei pentru ca, extraordinar
prin accentele din De
Octavian este acela pe care cunoastem, curn s'a voit
recunoscut el sale.
Vasile Netea.

Povestesc foc, alene-'n

Pe de supt nuci, Deslegau de snoave sacul :
ulmul din Pared se pleca ulmul
Suiau cete de haiduci. Dornic sfatul.

atunci Somnu-apoi mejdina

pe de firul vietii :
vis
Se in clocot doina Ulmu-i invelia cu
Focul inimii 'n roua

Poposiau supt ulm voinicii ulmul

Si, cu pe Tot mai 'met potica,
de cerga noptii, Dar, de uitare,
porumb in N'o mai bate azi opinca
1937. Al. Cerna-Ridulescu.

A. P. Bänut, Romania, nl. din 1939 (Reprodus din Pagini

Impresii, p 167.
Goga, Fragmente,

www.dacoromanica.ro
 721

Din poesia de acum trei de veac

In Viorele, culegerea de versuri a nuliei] Ar[ricescul, solia poetului
pe proprii, in care lipsa de idei de
sentimente e ucigatoare, se vede din traducere dupá un
poet frances forma de atunci, pe alt fond, putea resultate
fericite :
Ca un fulger strälucitor,
Ca fosförul amägitor,
Ca ingratul ce-1
Ca amorul negrijesti,
Vai, fericirea
Ca o barcá ei zbor,
Ca torentul spumegitor,
Ca armäsarul de Arabia,
Ca o de Numidia,
mea
Ca o foarte
Ca valul ce te 'nfioarä,
Ca amagitoare,
Ca ideia cea zburitoare
A mea zburánd.
(1860.)

a crediniii
Spre sfdnt la care näzuim,
Lcasuri de'nchinare creqinesti,
voi credin(a'n
veghind, de sus
Ca de
Prin vi supt codri inchinloare,
crucea ctre sus.
La umbri a din carte
$i s'a deprins la de zor,
prefuit dup moarte,
popor.
v iubim, de viat
Ce 'nltarea prin jab
Privindu-v, ni
Prea sfântul Prin El, la
nemurire!
D. Al. Nanu.

www.dacoromanica.ro
722 CLAR

Altii despre literatura de azi

altii o nu numai noi.
de ce scrie d. Popescu, in revista Orizonturi"
din Galati 11-12) : Literatura deceniului nostru ea
virusul decadentei, al ea, sau nu ne-a
presintat de sau ne-a represintat prost altor
Aceasta e preocupatä de cantitate, devenind din aceasta
simplu instrument de distractie pentru cetitor, meserie pentru
creatia ei nu se simte niciun fânit de spirituale".
Aceastä, se : care nu sädeste
sufletul elevului setea de a se cultiva prin dupä ce a ter-
minat studiile", elitorului care urmäreste doar realisarea
neficiului material", criticului, care laudä opere färä ;
scriitorului .profesionist, de la care cartea de
Judicios, articolul d-lui Popescu ni aratä el cât de mare e
r5u1 ingrijorare sufletele curate fata acestei
rasturnäri de valori. Eu cred, ca altii, vina principal5 e
infiltratia sträinä, care ne-a cuprins pe toti: cetitori, profe-
editori, critici, scriitori, care prin urmäre$te
desmembrarea popoarelor favoarea ideologiilor de import.
mai cred cä un cetitor inteligent constient, chibzuit
ar fi sä se impotriveascä acestei brutalisäri a bunului
simt a Ilterar.
Deci indreptarea literaturii de azi trebuie sä anihi-
larea din afará cu educarea cetitorilor, formarea
corp select de de perle, pe cari nu-i
märgelele de sticlä coloratä podoabele false.
forma zidul inexpugnabil prin care nu ar
nici nepásarea nici vina criticii, nici inconstienta unor
scriitori cari, atrasi de gândul traiului bun, fac sclavii tuturor
insanitätilor. PAUL L pAPADOPOL.

LILIAC DE PRIMÁVARA.

liliac, floare de Main, Cu noi nu

Ni-aduci din persicul raiu. Pentr'un safir, vre o
Din Asie
Mireasma ta Ori, poate, dintr'un vechiusurgun,
ce-i mai bun,
Serbezi o veche epopee singurateca
s'o Cu ea adus-a a ta
Trezind floarea ta ce cade
de .eherazade. de la oamenii cei
la ai
drumul A vrut din ochil
Nu te-a negustor ? s'o
N.

www.dacoromanica.ro
 723

preajma
(povestesc baba
(Urmare de N. Ciocarlan.

Ei, acuma, vorba ceia: ce facem istea ? Le

läsäm le batá le plodurile, ori le le
ducem de le tintirimul ? mila
a doveclit näcazul ura ce le purtau toti cei cari mai erau
am hotärât Ingropkiunea.
Le-a adunat badea cârlige lungi, le-a
pus mititel, dar nout, le-a fkut potrivit
vorbei de: un cot peste tot", nu mai mare, - acum ajungea
atât -, nu li trehuiau de munti le-am
gropat dupá regula crestineascä, cu preot rugkiuni. La
päciunea asta de e drept n'a nimeni, multi din
cei cari se aflau de au spus cuvenitul Dumnezeu ierte
sä-i odihneascä!".
Se vede Dumnezeu nu-i iertase. de asta ne-am
credintat a doua zi Ingropkiune, plodurile au venit
pe gâfâind de alergáturä vestind cä cele bleahuri
la dinti erau iarsi de valuri pe de-asupra iezerului. Ne-am
dus am cá era. ele ale altor oameni morti
asijderi noaptea nu se de cei doi
nimeni din sat, se bine, blehuise dintii mäselele.
Dar tot am dat fuga in tintirim, totii câti eram, vedem
de nu le-a careva, le arunce de le prinsesem
c'o zi mai Mormântul era tenchiu, cum rämäsese
din ajun Cu toate astea oameni
-sicriasul s'a gäsit capacul bine tintuit,
cum bätut cu nädejde de badea Cârdei. ori nu,
?
- Asa-i, Chiro
- Da' ai desfäcut capacul, mai erau ?
- Nici de cum. Sicriasul gol golut, de nici n'ar fi lost
ele acolo
- Acuma ce era sä mai facem, márite ? Am adunat
din non de le-am pus la sicriu, pe care,
ce Jost tintuit balat
In chip de cruce, 1-am asezat cu rugáciuni preotesti
mai multe, de din bielsug, cu
de la Sfântul pentru o mai
Incredintare, de-ar fi se de vre-o minunátie
ca aceia din noaptea au stat oameni de veghe la mormânt
In pe malul iezerului, ziva aceia,
seara
Pasä-mi-te de rândul acesta, ce intunerecul a
cuprinsul, cu tot, din mormantul au
de-o scapare scântei, iar apoi vuiet ca de

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

s'au arätat de-asupra cele scáfarlii golurile

ochilor de lumini. Dupä ce s'au trei ori pe
de-asupra mormantului pe sus, au pornit spre iezer. Oamenii cari
se aflau de tintirim s'au de moarte unii
au jos, altii, mai incercati, cari badea
au inceput strigand: Stafiile, strigoii, oameni buni, au
iesit din I".
Atunci, noi cei de pe margenea lacului, femei
amestec, bine auzim strigâtul celor din tintirim,
am väzut pe de-asupra noasträ cele douä
ochi ca de de-asupra apei plescanit de cädere
grea, apoi au pluteasa pe de-asupra de colo
colo pe cuprinsul Eu, nu am nu fricoasä,
mi-am limba in cerul am luat sama
ce fac vremea asta am auzit tipetele de
ale tuturor celor din preajmä, li-am simtit alergarea grabnia
spre sat, da' eu nu m'am miscat din nu
departe de mine tot mai un glasul
care se ruga la sfintii am cunoscut era mosneagul
- Asa-i, bade, ori ?
- Asa-i, asa-il, räspunde la mosul,
acum de spaima ce-a tras, se vede, atunci.
- de acolo de sus, am luat sama cele tigve
se de-asupra in de stafii ce purtau trupuri
de oase se aratä Moartea
de biserici.
Se vede adunasera oasele de prin fundul
de pe unde se ce s'au
lar, de ori
pe de-asupra lacului, trupurile nu mai a oase goale,
se piele, precum in
doar numai tigvele goale ochii ca de
järatec. au atunci ca umbre care s'au
inältat s'au de lac, spre fata muntelui,
de náruirii.
De jos, când au pornit, umbrele päreau pace se
de spre usurinta urcusului pe munte. Pe la jumätatea
coastei au sä se cap in cap,
de se auziau noi.
Ni fáceam cruce, ne rugam Celui cu noi, da' tot
luam sama sá veclem ce sta se petread la
Nu-i asa, bade ?
- sä Dorrinul pe oricine de de
ce am tras !
- Cruce de mosnege, n'am ce zice... uite
trecuti tot te vaieti de Da 'Chirei nici atunci nu i-a päsat.
Deck nu-mi uit povestii. asa, pe noi ne
chinam, vedem stafiile se apucá cea
dintii blehuiti alb cätre cerului, cea cu bleahuri
galbene in jos spre lac, care s'a räpezit afundandu-se, de-a fäcut
apa mare bulboanä,

www.dacoromanica.ro
 Nu peste vreme se in zare stafia celui care
preot. Cu poalele antereului de de s'a luat
de de la partea de jos a spre Arunca
semintele cu amândouä intr'o parte 'n alta, pe care
vântul le purta peste tot, pe mari depártári.
a lunecat spre timp ce in urmä-i boabele
aruncate copacii cresteau cu de ajungeau
codri, precum odatä. lar n vremea asta stafia
capu 'n urmä, de i se strälucirea ochilor rânjitul cu
dintli blehuiti. Se bucura cum se acoperia fata muntelui
cum Dar bucuria nu i a fost de lungä
s'a ridicat din ape, purtând seceri mari
amândouä mânile, care, ludndu-se tot de jos, a secerat
ce se
Când aproape de care nestiutor de
ce se petrece in a scuipat foc printre bleahurile
de aur peste tot codrul fäcut de s'a mare pälälaie.
apoi, s'a apropiat de neostenitul sämänätor bätându-1
pe umär mâna lungä de stafie, i-a ce s'a ales de
strädania
Ingrozit de ce vedea prin cele douá goluri de järatec ce
ochi de orn, a de s'a cutremurat s'a
de s'a luat la de a ven6ticului.
asa, bátându-se cap in cap, au plutit tot spre vale,
pe de asupra pârjolului, când au azut s'au afundat in
iezer, se audá de miezul noptii.
Sosise sorocul când strigoii trebuie se la intunerec.
pentru ca fim de de vedenii, a doua
zi, cum am aflat hârcile vânzatorilor de codri s'au ridicat
de-asupra apelor, am pus la tot bätrânesc al
descântecului, vräji ce le din vechiu.
Acolo, pe malul lacului din ceia parte, tot lui badea
am stropit hârcile descântatä, li-am in tigve
plumb topit, s'au umplut, apoi una una mosneagul
le-a aruncat in iezer. de-atunci nu s'au mai alte
hârci pe fata apei, dar nici stafii.
iaca, märite vornice, ni-a vremea
de Ce va sä mai fie de aici numai bunul
Dumnezeu
- Pe auzirám ce-a ce este, numai bine nu se poate
cherna, vornicul. Dar cei cari v'au asuprit vânzdndu-vá ca
ludele, unde ? Ce s'a ales din ?
- Unde din ei, povestiräm; dar de de-al treilea,
de Macradeu, tot praful s'a ales, mosneagul.
- Vedeti ca se Scriptura, este :
Am pe hrapáret puterea bogätia lui.
Se ca un copac verde, am trecut a doua
nu mai era acolo. am autat, dar nu mai putut alla",
s'a petrecut lacomii vostri se va petrece veci de

www.dacoromanica.ro
726 UGET CLA

veci toti asupritorii. Domnul a spus, Lui se adeverestel

Da' ne intoarcem la ale voastre din vremea de
nevoi se aitá mereu badea Cârdei spuneti
voi toti ceilalti. Asta-i drept, dar eu mi-aduc aminte de-o vorbä
din care spune omul vrednic nu
nevoile". Voi, de cari oameni Eu cred cä
de cei vrednici. atunci scuturati-vá ca ajungeti puteti
prin voi, prin munca voasträ.
pentru sä crutati puiu de copac
fi sä se mai ridice spinisul din hotarele voastre. laca, am
dau porund primiti la pädurile noastre cu simbrie
bani ori in dijmä, cum simti vä este mai bine. Uscáturi
iaräsi puteti aduna pentru nevoile caselor voastre.
Bine a ce ziceti ?
- Mare faci cu noi, märite vornice,
Cârdei tosi acei de laolaltä el.
- Da' vremea asta, zece, douäzeci de ani, cine va
paza puietilor de brazi din plaiurile voastre, ca nu se mai
bräcuiascá ?
- Apoi tocrni pe cariva pentru o ca asta, räspunse
mosul, asa, ca prin gura altuia.
- Ba s'o päzitorii vine la socotealä ori ba?
La intrebarea din Prisäcenii nu se
ca mai uitarä o clipá unii la altii ridicará din
Se vedea bine cá se temeau de-o incálcare din
partea vecinilor.
- asta nu vornicul vorba. temeti.
Aveti dreptate. muscat de se fereste de
toate astea nicio indoialä. Facem contract la
prin judechtorie. Dupá de ani de pazá a meleagurilor
voastre cu oameni de-ai nostri, däm muntii in stápânire,
cum i-ati avut din mosi strämosi.
Asa, bine-ar ?
Bine, doar n'o sä vä bucurati la stäpanirea
pe nedrept a bunului vecin, gräi, de data asta, baba Chira,
semnele de aprobare ale tuturora celorlalti.
- Nu m'oiu bucura njci eu, nici urmasii eu vreau
s'aud cuvânt de la cei cari poartä cáciulä, iar nu
Chira de ce spun.
- Asa-i; dreptu-i ce spui ta, nu am de ce
! Deschideti gura, cäciuli fär' de
vorba.
- Sä se precum spune bunul nostru
-
glasurile, amestecate, ale tuturor bärbatilor.
oameni câti
vedeti
mai aflati
contractmai
sat, la timp sorocit
multi, putinii
da ajutor
de brate pentru munca de pe uncle nu se
poate face. Nu spärieti, adause vornicul, väzandu-i
jar unii spre altii, nedumeriti. Tot in contract punem

www.dacoromanica.ro
NOUL 727

vá platä puieti, pe cari sá-i pe munte

care au mai stat din povArnire. cum pâmânt au

sä se
-
vä arate oameni priceputi, cari fac
pui Prinde-te, bade
ispravä o se
noi de
pe ceilalli
iar bätrâna
- Ne prindem bucurosi, voia sale,
será
-ziva de Ispas spus
bärbatii toti
cu temeiu, atunci tocmeala-i
multi voi, bärbatii,
Veniti
la stâna
din Buratec, orn mai sta de vorbä. Fapta nu se bate 'n
palme. Ea se face pe chibzuialä.
la toarnnä, când va fi incepem adunatul semintelor, este vreme
de contractul. ai miei cei mai de aproape, cum e
Marinas, vedeti, avem stäm de ajutor, nu numai
ci faptul, cum spune o din bätrâni.
pentru azi e destul am stat la
Voi fi mai având treburi care iar noi o
bucatä de drum la Buratec, unde am vrea ajungem sara
asta, mäcar cât mai .

Rämâneti bine sänätate, badea Soare

timp ce el si ai lui se toti din jur, fernei
vin de li mânile, urându-li drum bun.
Cea din care avea facá heritisiri, a lost baba Chira.
märite vornice, tärzielnicä cuvânt de
Sä mária ta, multi, polotia
mare pomaná ti-ai vrei faci urgisitii istia

mari,
-
ai Prisäcii. cea
dau, da' nu
s'o
mi o säruti, ci, ca unei surori mai
ni le strângem prieteneste.
- Fie gräi baba, dar, prinse vornicului
ei, osoase, s'a de i-a sfirutat-o
de repelite ori, suspine ca un
Apoi, räpede, s'a desprins din capätul
la ochi, a pornit spre sat, de femei copii.

LUPTI
ta Vei fi scuipat despret,
cerci un soare 'n - far vulgu va
Cdci nu putea-vei recolta
ocard. -c'ai voit a
Nu cheltui puteri de Din milenara lui
prostimea la :
Retrage-te i taci I, vei fi,
Muncind in mult mai mare.
1938. Mihail I. Pricopie.

www.dacoromanica.ro
728 CLTGET CLAR

CRONICA
scrisoare.
Primim :
Domnule profesor,
Dintr'o stingherire, m'am shit emotia
cu care am cetit prea frumoasele d-voastrá de presintare
a editiei Caragiale. Mi-am un spontan, ca nu cumva
interpretati ca o incercare de vá in
libertatea de judecati.
imi aceiasi cu prilejul editárii
Poesiilor" lui St. O. gäsesc ar fi o stäruiesc
in Vá rog in sincera mea pentru
aprecierile care m'ati onorat in mai multe
Ingáduiti-mi, totodatá, sá mai
Ma socotiti partisanul unui estetism excesiv, cu capricioase má-
suri de valorificare. Mi-am interzis, totusi, publicánd Poesii, de St.
O. criteriu subiectiv am autat surprind specificul
din talentul autorului nivelul statornic al talentului
Am ales ce mi s'a represinta credincios, nici de
cum ceia ce mi-ar fi prin raportare la un oarecare ideal
de Procedând asa, am altele, la o parte, imnul
La Arme", care nu temperamentul, nici másura
talentului lui losif. Nu m'a niciun de literaturá.
am fost impiu", cum spuneti, n'am fost de rea cre-
unul sus de tot, ca pe un estropiat
moral" al ideologii subversive. Judecati, uncle e
infamia. eventualá reeditare a lui da satisfactie
d-voasträ, imnul, ca deplin de
pe dau indemnului d-voasträ.
De parte, n'am vrut, din spirit de trec peste
factor biografic sau dar am incercat desprind din
elementele semnificatia artistica. Cine, ca d-voastrá, l-a
indrumat une ori pe poate descoperi mai numeroase
sau influente. N'am dat, de sigur, ce ar fi dat un eminent
spirit insá n'am nesocotit, din de estetician", me-
toda pe care o folosesc, cu mijloace mai modeste, de ori cred.
e nevoie.
Nu-mi voiu abusez de d-voasträ cu
un la fiecare din cu care m'ati onorat.
Am doar asigur nu m'arn folosit de editarea lui
ca manifestez convingen literate : pe este
m'am subordonat obiceiului. Chiar fi izbutit
ca acestea ale d-voastri, o a disciplinei ce
irnpus, - mai multe injurii cuvinte bune.
Aprecierile d-voastri imi fac ce directia
artistici de care nu ruinez.
Al d-voastri gratitudines,
6 Maiu 1939, CIOCULESCU,
www.dacoromanica.ro
 LUI V. VOICULESCU
Noi am vis,
mereu
Am ascultat chemarea
ne-a suferinti...

pe toamna
prin
Era cu ploaia 'nvolburatd.
tot, numai de dinti...

in amurguri, ai te mai duci

S'auzi ce spun de cruci,
eu, plecat pe cea din zare,

Voiu 'ntre iad paradis,

Tu doar vei sta cu 'ndurare
lacrima 'ntre vorbele ce-am scris.
G. Tutoveanu.

RONDELUL REVERIE
dati-li pluguri Se scutur floarea
La toti ce vor un bine, Spumos de
Nu peste ruine 'n pornitä de
Sau indurarea juguri.
de lieduri.
Nu slava din usine,
Ci-a 'n ; - e noapte,
dati-li pluguri : e cald, -
E tot ce li se cuvine. Aproape basm de
Surdsul de stele
anii vor spori bie4uguri E sau, poate, descdntec.
Prin holdele-aurind ;
Indemnuri tot mai bine, Cad albe,- de nea,-
Nu moarte, fulgere i ruguti, engi se uitarea,
Mai scut lorit :
Nu arme ci pluguri... De-ai cdt visarea
Al. Strä oneanu-Balaf. Emilia Theodoridi.

www.dacoromanica.ro
730 CUGET

Un volum de
Claritate, sincerä, cugetare sigurä de sine sânt
care deosebesc, de obiceiu, poesia d-lui Petru Stati, acest volum
Cartea dorurilor
Poetul spune ce nu vrea:
N'am cautat ce
Imaginile simple sant pentru mine bune :
M'au cu ele scripturile strabune.
Aceasta nu inläturarea imaginii care vine de la sine,
pe care o impune vädita asämänare urmäreste pe acel ce
ar voi s'o refuse, ci numai oprirea de la vânätoarea de curiositäti
bizarerii,%care aläturi lucruri ce au de putin a face
cu altele ca scripca cu iepurele". Ba el va avea, chiar
bucata din care am luat acele limpezi versuri, care trec
dincolo de limita pe care impus-o teorie, dar care nu mai
e de t tineresc, condus de suggestiile, de
obsesia modei. astfel vedem strângand sunet candid" (no-
tiuni care se tot aurul din (?) primul särut de
versuri" pe de plete" (?). Tot când ni se spune :
Sandalele pe lespezi trec in
de concret abstract care nu se poate
imagini. nici rotunzii nu pot fi luceferi
Chiar graul de luminä" care cade seceri$" n'are
Cu mai fericitä e icoana, complexä, din pentru :
aur prin plete amurg,
aur departe prin munti...
Cand mare, din
La yard, mireasa, priveste cu drag :
Se-aprinde pe culme de fag
ce frumos e, schimb pentru notele fortate, versul :
randunicil s'azvarle 'n spre zenit
Ce-si cântäretul basarabean e oglindirea scrisul
a vietii pe care, färä rândurile trecätoare ale oamenilor
trebuie s'o träiasa al vers pot deslusi, pentru indoielile
indignärile ratiunii noastre, numai poetii cari au adevär che-
marea. Lucruri mari sau lucruri mici, - n'are-a face! Nimeni n'are
datoria de a uimi, foarte rari aceia cari ar fi
stare cu adevärat a o face.
Acesta e unul din defectele revärsärii poetice de azi.
Al doilea e atitudinea de zei a cântäretilor. Nu e unul care sä
nu fie o intrupare a dumnezeirii. de aceia nu ne d.
Stati vede sine pe Satan pe Isus, cum ni spune
sigurând el s'a topit cadenta lumii", ceia ce e un lucru
Dar cerem d-sale altora acest lucru, modest mare :
fie oameni. Nu trebuie mai decât aceasta! N.

A se evita de cuvinte care nu vor träi.

www.dacoromanica.ro
NOUL 731

Ce povesteste o Ragusanä despre Tara Mioritei

de Elena General Motaq.

very music of the name

has gone into my being and each
pleasant scene is growing fresh
before
Keats.
De mult am visat despre o excursie prin Tara mea
adoptivá, care, ca o imi sufletul ispiteste
ochii.
Vroiarn deslusesc taina frumusetii...,
bastre adap chiar la izvorul limpede al prea fru-
moasei din din smaraldul codrilor din
plaiurile insorite ale Mioritei.
ziva a venit.
cu masina spre Brasov. De aici o tot pe
Lacul Rosu cheile Bicazului.
Drumul e minunat, frumuseta naturii se inteteste pe
ce spre izvoarele Oltului.
La geamul de la ni un alt tablou,
un alt pastel, mereu viu, incântator de colori calde... Un
film cinematografic de o neobisnuitá cu fel de
fel de miniaturi italice din viata a täranului.
Trecem prin localitate de munte frumoasá, care, supt
domnia a progresat de mult a devenit o
statiune climaterica din cele mai
Strábatem principald trecând pe supt geana a
zilor centenari...
scurt timp ajungem la Miercurea Ciucului.
de o pornim mai
parte spre Gheorghieni. toate informatiile necesare
despre Cheile Bicazului, la o tutungerie de pe
piata principala, cu o oarecare de birou turistic.
postale spre amintire câteva priviri
dreapta la reclamele de pe care de care mai
ademenitoare, cu artistice, cu titluri de pensiuni res-
taurante.

de o tropicalä, care nu s'a potolit

la pragul ne spre Cheile Bicazului.
Incepem suim... mereu prin desisul codrului de brazi ;
o adeváratá care, cu soarele frunte, ne
de o parte alta a drumului.
o privire inapoi, intrezarim drumul
de pericol care, ca un urias, se
strecoara spre vale, cu cotituri aurii...
De-odatä, ca prin farmec, ni se deschide inaintea ochilor un
fenomen ciudat al naturii : Lacul Ro§u. Ai zice un al lagunelor

www.dacoromanica.ro
732 CUGET CLAR

mort de demult. Numai in chip de

despre trecutul
Pe mal stau insirate micile vile cu un strand minuscul, Ba
chiar barci, pe jumatate scufundate in apa verzuie,
teaptá un amator al bizarului al neprevázutului, ce oriand
se poate ivi din misterul adânc al apelor letargice...
Poposim la Casa Un de Otel-pension, necom-
plect terminat.
Odaia e mare, are o splendidä vedere asupra
asupra muntelui din pe care s'au
vile cochete, geloase de positia
Cu zece ani in locul era absolut pustiu. Azi peste
tot vile, restaurante pensiuni confortabile, foarte bine
spre marea bucurie admiratie a tuturor visitatorilor.
A doua zi dimineata facem o plimbare spre cheile Bicazului,
cari in imediata apropiere.
Masina alunea cu incetul, domol, spre Coborim ca intr'un
vis spre cea mai fermeatoare regiune a Omul
pierde simtul realitatiinu mai aceia ce vede e
sau un basm. Ai zice o cetate a ciclopilor, a unei omeniri care
a fost nu mai este...
inaltá, in chip de altar, moaie fruntea in
infinit, pe când norii in jurul ei ca o a unei
jertfe
De-a lungul drumului stânci in dreapta, in ce se
tot apropie una de alta, se tot apropie in chip
masinii din ce in ce mai mult, ca o
amenintátoare misterioasä.
Coborirn, rnereu coborim, inaintind acum numai pe o din
drum, ce, nesigur fricos, deapáná firul tighelind Bicazul,
chiul tovaräs, care cu se scurge printre pietrele de
smarald. un sul de de
de care o de pe furis, clipind ca
se
diamantul in intunericului acesta apocaliptic...
Cerul de de-asupra capetelor noastre nu mai ca
o reminiscentá palidá a lumii reale, de care ni se sufletul
in chip nádejde, de iesire de intoarcere la viata cu soare !
ajunsi la un mic táp§an, unde este un han, cu foto-
graful reglementar ca ar vrea ni alunge spaima
ni simtul realului, dovedind totul n'a fost
un de spaimântator, pe de minunat.
Dupá scurt timp ne inapoiem.
Peste tot, tipuri de inalti, frumosi.
Sufletul intreg se oglindeste in privirea de
Doi din ei pe spinare saci din cari niste crengute
uscate de coloare Din curiositate intreb pe unul ce este.
e un copac ce se chis"
duce Evreu la vânzare. Din el se fac de de obiecte
de ca, spre : lulele, tabachere, a. d.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÁMÁNÁTOR" 733

Mergem ne invoim cu el", spune unul, cäci ni cam

putine parale, Dar, nu ne invoim, ne intoarcem
sacul inapoi spre Bicaz", celdlalt, necAjit.
asa, bietii oameni, sufletul de indoiald, pe
in ochii se amarul...
Plimbandu-ne mai departe, ni iese in cale un mic
rind de pe pádurii din ca o cá-
E mic, frumos de tot, cu imbujorati de fiorul diminetii,
un veritabil tip pictura lui Murillo, ce ni iese spre intimpinare
din pinacoteca Naturii...
lui, bronzate de soare, cosulete
pletite multi din coaja inrosite coralul
smeurei, de supt roua zorilor...
de mult prea mare pentru lui, ii
dumbreste doi ochi aprinsi ca diamante negre.
chiopâteazi, intreb ce-i cu el, imi
foarte cuviincios, de pe cap, 1-a muscat un
câne, dar nu-i turbat c'o fie bine. i-a spus chiar
domnul medic.
Acuma duc in smeurele, mama e
cam tata e invalid de
cu mica lui
fraged, ca un bâtut de furtunä...
Autobusele vin regulat pe aici. Aduc excursionisti din toate
unghiurile precum pe care toatá lumea o
ca pe un ecou al lumii de dincolo de munti...
Toader Costachi doi cum se geam la
o cu din lea Victoriei. I-am la o
de drum. Ne la desfac produsele micii
industrii casnice pe de nimic, care, bine
economia mult, foarte mult.
Toader, in special, e vesel. Blond la la obraz, cu
doi ochi enorm de mari, cari, in
curnprätorului.
intreb de unde vine o piece
Sint din Bicazul moldovenesc", zice el. Când inapoi, nu
stiu. Trebuie astept pe ceilalti." de privirea
spre
dau gologani. Fericirea lui e de nedescris. Se la
mine, la gologanul de pe palma la mine...
chipu-i se lumineazi intr'un zimbet cald cu toti
dintii, desface gura de la o ureche la alta.
Dupá ce ne-am de el, mergem ne mai
departe. La intoarcere din nou.
un de ca un lucru pretios de tot din ea cu
ca ar fi cea mai din lume.
Cáncl cu de noi, ni cald..., cu expresia celei
vii recunostinte potoleste foamea, in culmea fericirii.

www.dacoromanica.ro
734 CUGET CLAR

lui Anton Pann

Numele adevárat : Anton Pann doi n), cum este admis
in literaturd, este transcris de unii un singur n).
Este o
Aceasta este pricina pentru care lämurim povestea
numelui lui Anton Pann.
$tiri despre Pann a dat G. in Con-
vorbiri Literare" zicând :
Pann n'a Român bulgarisat, cum sustine Teodorescu G.
Bulgar românisat. D.
ci Popescu, lost profesor la
Seminariul Central la Nifon, ucenic, elev, de la 1840
al lui Pann, de casa acestuia, mi-a era Bulgar.
D. Popescu s'a la 1824, tot Bulgaria,
bine de toate vorbele faptele maestrului
Mai departe, vorbeste despre un alt al lui Farm, poet
el, Petrache de textul melodiile unor cântece de lume
ce acesta pretutindeni, ni se numele corect :
Anton Pann.
Cel mai nou autor care s'a ocupat de intrebare, d.
Gh. ne psaltul-poet fi
numele fiindu-i nu lie de stareta de la
tirea Dintr'un lemn", a cárii ar fi fugit Ardeal.
lämurirea : La se cherna Antonie Pantoleon
Petroveanu.
ultimul cuvânt se numai: Antonie
Pantoleon, pentru a scoate aceia numele cunoscut : Anton
Pan, un singur n, tipäriturile de mai doi n".
unele precisri.
In editia : ,,Scrieri alese", de d. Paul I. Papadopol,
la Cultura 1937, gäsirn mentiunea
de Pantaleon", in de Pantoleon". S'a de putin
despre viata, drept minunatá a acestui
Anton Pann (pe adeväratul nume, Pantaleon) pe care-I putem
prenumära printre nedreptátiti ai românesc".
Deci trebuie ne : Pantoleon este pronuntia
scrierea ori Pantaleon?!
Avem un izvor de informatie foarte pretios foarte precis
pentru : D.
Acesta cu luare-aminte iscälitura lui A. Pann pe
publicape 1840, conchide la acea
forma: Pan, iar, 1840, anume
aparitia volumului: Sf. Evanghelie ce se in Sfânta lumi-
nata zi a Pastilor", Sibiiu, 1840, care este tot Pan, gäsim
noua ultima : Pann doi n).
' Anul XXXVI, 1902, op. 1004-14, ,,Din vremea lui Anton Pane.
' Albina, 31 1935.
Studii Critice, Bucuregti 1910, pp. 44 45,

www.dacoromanica.ro
NOUL 735

Russo a examinat unele manuscripte (la Academia

supt n-le 304 2112) din ele prin 1825-6 Pann
nu se asupra ortografiei ; une ori
revine numele : Anton Pandoleon de t), alte :

Antonie Petrovitis; in fine, Pan.

Cea mai o gäsim
unde se examineazä un manuscript : Floarea
tärilor":
,,lnceput Dumnezeu Floarea cântärilor, alcätuitá
de mine Antonie Pantoleon Pezroveanu, prin cererea indem-
narea d-lui Hristea, al Cozii, in Râmnic, la anul 1826,
Septembre 14".
dar, prin iscälia: Anton Pandoleon,
când Antonie Petrovitis, când Antonie Pantoleon Petroveanu, când,
in fine, in -, Anton Pan. Vedem din
nuscriptul mentionat in atunci, in 1826, taie
cuvintele Pantoleon Petroveanu la forma :
Antonie Pan._
Este mai presus de atunci, prin 1825-6,
Pan a resultat din prescurtarea numelui Pantoleon. mai
poetic!
Numele de botez era Antonie; din acesti ani incepând, a
rämas : Anton.
Numele era Pantoleon; atunci, s'a prescurtat Pan
un singur n) iar la 1840 Pann.
Numele de familie era Petrov (in Petrovitis
greceste) Petroveanu La acest nume de
milie el a renuntat, doi n la prescurtarea numelui
Pantoleon: Pann
C. N. Mateescu numele : A. : Cu acest
era cunoscut Râmnic. a stat la
n'a lost profesor la Seminariu, - care s'a inaugurat la 8
vembre 1837, - ci la biserica Maica Precista", pro-
fesor de la de grimätici de la Episcopie la
de de la Dintr'un lemn".
nu s'au aflat astäzi exemplare din tipäriturile
lui Pann: Axion 1819) Calendarul Bonifatie
1821), am precisie cum el
pe acea vreme.
Nu e cunoscut niciun exemplar din de Stea
(Bucureti 1822). Existä indicatiile din manuscriptele citate
mai sus, din lucrarea : Versuri musicegi, Bucuresti

Pe 1903, p. 527. AL T. Dumitrescu.

De Petrovitis, din satul Petrovo.-
8 Anuariul Seminarului din 1926,
82.

www.dacoromanica.ro
736 CUGET CLAR

1830 , unde gäsim forma : Anton Pan .., profesorul de musicä

al Nationale din Bucuresti".
Tot in acest an 2, pe A. trecut intre la
cartea lui G. Plesoianul : Dialoguri franceso-române, i, anume,
forma: D[luij d. Anton Pan, profesor de musichie".
In lucrarea d-lui I. : Material documentar privitor la
istoria Seminarului din Buzäu", Bucuresti 1937 (p. 54), se aratá
din 1839-41, dascäl de cântäri la din
Bucuresti este Chiosea ; acesta, vine, la 26 lunie 1842, A.
Pann n, cum era corect, pe vreme).
Este prin urmare o eroare din partea cuiva care, la 2 Maiu
1846, numeste pe d. Anton Pan un singur n), profesorul
de cantäri", rânduit la 1842, la Seminariul Central
Tot o eroare de scriere era, când se anunta la
Zamfira s'ar un Paresimieru de Anton Pan, Bucuresti 1847,
interesant autograf" Catavasier
(pentru trebuin(a seminariilor altor asemenea) de Anton
Pan, Bucuresti 1846".
In adevär, d. profesor D. Munteanu-Râmnic a avut buna ideie
de a presizJtat facsimile acel s'a dat schitului
Rosioará 6 de Anton Pann i de sotia sa Ecaterina la anul 1849,
Maiu
Scrisul este foarte : Pann.
Mai o acel profesor de
intrebare: cine sä
piano, din Bucuresti, Pano", care focul din 1833, Maiu 16,
un document, se a rämas pe drumuri ? D. Ion Vârtosu
publicând documentul, spune despre acest profesor de piano
numele lui ni aminteste pe al vestitului de strank
Anton Pan" (sic).
Evident, dacä ar in joc persoana lui Anton Pann, numele
pe acea vreme ar Pan.
Dar nu era vorba de el, in 1829 1830 existau la Brasov

- I. Pan N. Pan 8,
va fi
la Sibiiu exista un loan Panovici
Bucuresti un pianist cu acest nume de
familie: Pan (in Moldova, Pann), in forma Pans.
N'a lost Anton Pann profesor de piano, ci el, pe acea vreme,
prin 1834, era psalt in Bucuresti ; lui lui Chiosea li se

' Bibliografia veche, t. fasc. III-VIII, Bucuregti 1936,

p. 698.
' Ibid., p. 703.
Loc cit.
In Gazeta VII (15 30 1938).
Aceiagi foaie din 15 Novembre 15 31 Decembre 1933.
Azi biserica din Filipegtii-de-Ndure, judetul Prahova.
' Revista V, 1938, 121.
rom. veche, p. 627.
Ibid., p. 704.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÄTOR" 737

däruiesc din tipäriturile la de Mitropo-

litul Grigorie IV Miculescu li se zice: Dascäl Costache Chiosea
Anton
Nu mai indoialä acest psalt este Anton Pann al
nostru.
Psalt, da; profesor de piano, l
Econ. D.
Adaug Pann e dupä nemteste, din causa legaturilor
Ardealul, Panii brasoveni, din Compania Greceascä, sânt Panos,
totul
1.

ACELA CE ESTE IN
Te-am ape 'n munfi te-am
In soare,
In in floare,
In pesteri 'n adâncul etern necercetat.

Ti-am dat flume de

imn 'n rugdciune,
De nici nu se pot spune,
limbi nenumörate ta se
Au te lumi
Cu farmece
Cu de strajä
o teologie 'n jur se
Fácutu-fi-au in 'n
In fel de de forme,
Sublime sau diforme,
'mpodobit-au ziduri chipurile tale.

Ei te purtau prin prin albasträ,

Ci tu cu noi,
La trudä nevoi,
In 'n dumnezeiasc' a
N.

i Cf. Bis. ort. rom. pe lanuar-April 1938, p. 28.

www.dacoromanica.ro
738 CUGET CLAR

BALADA CER8ITORILOR
de Konrad Ferd.

Cersitorii din Verona la printul Bertarit,

Unde se 'ntinde masa beau cel mai nobil
Invitati la masa mare, au venit
Toti acei ce pe Adige la se

comod pe nalte jilturi oaspetilor, lung.

Nu li se neamul. Din al zdrentelor
La genunchi pe la coate li se
Dar alese pentru de fat' ajung.

Spre o dibuieste 'nsetare un biet orb,

pe brate serveste un copil;
un cu delicat
un cu toti sorb.

Inimile-s impAcate, musica

Vine un cimpoiu, o harp, o un timbal;
Printul - un e; nici mustata nu-i mijia
Intoneaz' o cu voace de

Cu culese, capul eu
cea de otel unchiul mieu mi-o a ;
Mi-a doar aier, soare; mi-e avutul mArgenit,
de-aceia, ca cu fac traiu bun.

un cersetor busna - Tu, Grumil, acurna vii

Ingdimeaz' acesta, palid: - Azi la Curte, asa,
Am unchiul, printe, moartea ta a
Priveste Ucigasii lute iea mantaua mea.

Peste frunte, Tine ici mieu

zbugheste-o ; hai, mai fugi, scapi, drag I"

aproape cersitor.
- One esti tu ? ; opreste pumnalele trag.

- la lAsati-l. E Grumilo ; zdrente cunosc ;

ti cunosc Nu-I ucideti; e I"
Dau acum prin ca caute pe print,
Care in mantaua-i de la moarte a

Prin meleaguri depArtate, barbat se

coif zale, el pe unchiu l-a
Cu asalt Verona in lumini de
apoi la
Trad. I. Const.-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÁMÁNÁTOR"

Intunecimi
inceput cerul mai albastru
care rätacesc tot felul de
o nu sä stai acasä, de soarele
se a fi aprig zi.
De la capätul lui se Carpatii.
depärtisori. Un subtire vine
de pc la culmile ceva stropi din
reasma Moldovei.
luqm spre Cetätuie, ochii sug
Bucovina, hi muntii,
uriasä a Rädasenilor. Se vede, coamelor albastre,
Ceahläul, ea o Apoi, se privirea,
verde albastru.
Coborâm Cetätuie Drumul
pe la Izvoarele, peisagiu prapästii,
umbrare voiosia unor reci ca la munte. N'am trecut
satul doar coastä, ca ajungem la iazul
senilor. Moldovei, sprijinitä de zärii, mur-
in Liniste
altar. Numai de-asupra a
usor
ocolul apei, din când pe oglinda fumurie,
printeo miscare dar gratioasa.
Ce or fi departe de
tintilae de
Nu mai este molt acolo, vedea care mâni
au broboadele ce-ti iau ochii
desprinse apusului si räsäritului.
Taina se lasä rapede batute rubine
s'au nagarä; undeva, pâlcuri
zinc asteaptä sa vie de o
naframa pentru a se fierbintelii soarelui sau
tului

Pe unde oamenii, n'ai sä gäsesti flori nicio-

datä. Dam drumul mare, si de câtiva
arde: nu-1 simli cum
era pe la Izvoare sau la helesteu. Lanul nägara abia
Praf greu, lipicios, oameni nacajiti, biciuind
dobitoace näcajitle.
fund, dreapta, Baia. La de undo pleacil
drumeagul spre sat, un surtucar binete, dornic
vorbä, ceih tocmai nu cram eu. lucru sä-ti tulbure
cineva visul, - sä
atnea nevrute! Omul mieu nu se dädu natut. Pe
bunicul mai bine ba

www.dacoromanica.ro
740 CUGET CLAR

asa, parc'acum bietul Costin Dragos,

cu multe socoteli prin muntii din zare,
dar noroc. I-am admirat totdeauna chipul o
fotografic dintre acelea ce nu vor se mai stearga. Solemn
ocupat, tip de amhasador al celui Imperiu.
pastra in sine câteva din verigile
pe mine Nu-i cinci
de ani, pasul doar
Tinca la iar
feciorii, sumedenia de nepoti se peste
Intinsul
- Pare-mi-se c'ai cam ostenit mata, sä mai
aici la supt copac!" Am priceput trufia
care nu oboseala, venia pe jos de la
bdncuta acolo supt umbrar poftia prea
atunci când peste de chilometri
zi
De ce nu cunoscut eu mai de demult pe
Artenie Pricop? când te gândesti la nu
cum scap de dânsul!
Trecut cu pornirdm iarasi la drum,
in vale târgul. sctirile le
numai viii. Un cersitor salut cere
gest automat, repetat ori de se arat cineva stare
a scoate un leu din buzunar.
Aista-i Toader Rachitanu, Peste gologanul mieu
se rostogoli al batrânclului, o
- Dumnezeu ce-a fost Toader ajuns co-a
ajuns, Dumnezeu, mai mieu de
drum, de curând.

Acum peste patruzeci de ani, curatel

dragoste carte se mai laudati
la singura primara a Bunii dascali
ai vremurilor cu pe unul care va
ajunge departe. cele patru clase, bdiatul fu dat la gim-
nasiu, lucrurile n'au mers chiar de stralucit,
destul
Acesta era Toader Rachitanu, fecior de oameni cum se cade
ceva stare.
In clasa a H-a, a memorabila o a lui Rachitanu,
la Profesorul, Tache o lucrare des-
pre frunzei, s'ar fi muncit cineva sä
descopere un cusur scrisul lui putea
copiase, dar, din
proape, scriind, de la Inceput la Buchea
trei pagini! Nota wee
destul Tesa de a fost

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÁTOR"

succes din viata Toader Rächitanu,

de
sufletül nenorocitul
hipnotic de toate menibe duc5 spre cea
mai desgustätoare decädere. Clasa a n'a mai
Hairnana haimanale, pe acasä, ce e
drept. Apoi, ca un filosof credinte Intunecate, tânärul
descoperi vietii: a nu face cu riscul
miseriei. La bun atâta carte zbucium, atunci
când se tot patru
la Tâmpesti! Cineva era de vinä sinistru
al despretului ce-si Toader despre lume.
ce la
zeci de Li lunar. Ar fi fost de insä,
pentru lui, mai ales
un puternic al Se de lun.i,
razele unei sperante. Dar
sofia lui a face nirnic la ca o din
altd lume.
Murise Oreste Patrichi, Grecul putred de bogat,
prin Folticeni. Mosii, päduri case peste case,
Folticeni Iasi, se ca prin farmec, faimä omului
mustäti de palicar, doar cu haiiwle siac
un om ager, care se ridice
din nimic, fiträ samá de nirnic.
duceau Patrichi la cimitir. Lume
colt, Toader Rächitanu privia convoiul de Leiba Can-
tor, al ornul de al proprieta-
rilor timpulni.
Il vezi? a venit sáracu' Patrichi, cum
duc aded nurnai cu. ce-i pe dânsul....
A doua zi, s'a de slujba. La ce
mai scrie la Primärie, când
nici Patrichi nu s'a dus pe cealaltá doar cu hai-
pe
Din Rächitanu ajunge la poarta
Un milog foarte onorabil. Nu mai nu se
duce faca. ltuia sinistri
avea ban cu ban, toti
la dânsul.
vie sa nimiceasci multi ani de
trebui
patimasä. I-au furat banii undeva
haine: vre-o cinzeci de mii lei. Nenorocitul cu
lui putea cumpere nu fie iaräsi
Un singur dar sa nu
fie prädat, descoperi cele mai
sigure. Un singur fapt din trecut nota
zece la Cernátescu, pentru tesa frunzelor.
colegi nu Toader fará

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

pomana mai
strecoard ajuns milog sa-i dea
o personalitate.
Amintirea de este tot ce-1 poale ridica
lui un glorie, ce-i dreptul
se cerc ideal. Ciudata a
amintiri pentru omul care n'a iubit pardsind-o
nicio strângere de
Am ascultat povestea lui Teodor chiar a doua zi
drutnul prin lanul de n'a lase
prada din ghiare nici nu trimeata in cale
pierzania sau vedenii
mantice.I-a trimes o sinucidere unui martiriu
de 1-a treacd prin
viciului.
Florile de ieri, Intunecimile azi fard
de la paradisul
voia cea visa Botticelli, la
ciniitirului Tâmpesti, adapostesc a
lui Toader Rächilanu.
Aurel G. Stino.

care
Am mai ieri,
mea de
Numai de plas de
Cu cine-am frate,
Cu cine,
'n scuturate
noian?
De cu flutur
Ce-mi trece seara pe la geanz,
De umerii mi-i scutur
nicio Mare nu mai am?
Ce lume anii,
De nu mai pot sd-i mai adun,
voiosi
de prun
singur. Poate asta-i vina
nimeni nu 'n cale.
E albd de
toamna tremurd pe vale.
A. Delafintânele.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÁNATOR" 743

E casul cutärui sau pornograf cntärui

care la gazetä, care tot mare
sfânt, (sau lucra) la desfiintarea
de Stat (scoalà, familie...). E vorba. urmare. in
primul rând de o serie de literati, cari fac frumos. insul-
tând. batjocurind, arunand Ei bine.
lac s'a lume cu duh soco-
vadä ei talente, literare, ba
ai scrisului artistic. lucrurile au
aid tâlcul a frumos nu a jigni, a pro-
duce spirite" cu de-a a a-ti obieclul.
A, da, ar fi dacä, ajungi sa o anu-
stare de In. sufletul sa-i sa
determini un sentiment de mai sa-i
tine, nacazurile.
Cu totul faci, limba isolezi
determini sentiment negativ nemolivat, pa
spiritualul din motive sau personale.
Talentul nu la nurnai la
capacitatea de a produce El cere o
mai puternia, mai ales un fond bine organisaL
cere varietate obiectivitate, crldura. Talentul
eo rarä, care nu
unde se intunerec, unde sé denatureazä
coloarea parfumul firesti. Talentul
eo floare, care nu se
putregaite.
Dacä totusi sânt persoane care se dau In. dupa
scursorile puturoase, - n'are ce mire.
domenii skit atâtea casuri bizare. Nu-i singurul cas
de pervestire sensorialä. Pe nu-i pasioneazd mirosurile
tari, mâncarile hidoase, tablourile oribile,
musica stridentä, dantul deochiat, obscen? Cons-
toti o regula generala sau o exceptie?
numai o exceptie, putem face din cealalta excep-
a scrisului indecent, o de legi din
lui niste talente? De acestea nu deck
niste casuri patologice, isolate. De aceia critica literara, ocu-
directiuni mai sanatoase, cornpetenta.
Ea le trimete psihiatrilor, cari le
pun diagnosticul tratamentul.
felul acesta, luând-o din ei pot opri, un ceas
dar, supt niciun nu pot socoti
talente" niste biete epave ale care, s'ar
zice, nu se poate produsul suflebesc al
perversilor. PAUL PAPADOPOL.

www.dacoromanica.ro
744 CUGET CLAR

In XIV, 1-2, d. Leca Morariu, despre raporturile lui

lacob Negruzzi cu Bucovina. Interesant ce se de d.
Victor Morariu despre simpatiile pentru Români ale scriitoarei, de
origine italianä, in Banat, Marie-Eugenie delle Grazie
o de Irma Hubich). Se autobiografia supt
de roman Donaukind. Se glorifici originea a poporului
nostru obiceiuri mostenite de la Nuvela Woedke e
inchinatá unui rominesc. Tot acolo o traclucere din Goga,
de d. Reinhold Scheib ler, din Chisinäu, una din d. lonel
doreanu, de acelasi. Despre romanul scrie, in continuare,
d. Petru Iroie. Se semnaleazá Pagini germane, traducere de d. Leca
Morariu, de nuvele germane : e vorba de o adaptare.
a lui O. losif de
Cioculescu, criteriile ce s'au arätat in revista noastrá. Se
semnaleazá lipsurile se discutá preferintile. noastrá e
trebuia dat intreg, chiar pe alocuri ar putea fi
ca bolintinisind", prolixisänd". S'a dat din
Macedonski doar, - chiar din Hasdeu -, ce corespunde mai
putin cuustul, mult mai format de
Mai trist e in editie a lipsit atentia trebuitoare la
fixarea pästrarea textului. Muntenescul oltenescul tot
de nelogic neeufonic ca i-a editorului o la
rimä (p. 40). Se pare nici nu se mai intelege la
Bucuresti, care, cum se vede din greselile zetarilor, pe incetul
ce e mai vechiu popular in tesaurul limbii. Aceiasi observatie
pentru
Se de scriitori" de toate neamurile din Exposifia
1938 o anume cu tendinti politice prea visibile,
la

Cine vrea vadá ce iese dintr'un scriitor metoda stintii

literaturii" poate ceti tesa de doctorat a d-lui Gr.
Schitele i nuvele lui Delavrancea, Bucuresti 1939. Fireste nu
autorul e vinovat.
Dar istoria", cu care se luptá d. Popescu-Bejenaru, ii poate spune
brosura Poiana N. lorga a descris-o in
chiar revistá.

D. loan un volum, admirabil ilustrat, de Basme

iaponese. Stil vioiu. Povestea täiatä
e, ce morala, ca a noastrá Fata babei
fata mosneagului".
I.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTEC
pribeag, privirea
din prag.
Du-te Ziva cu zorile,
Peste soare, Noaptea 'nserdrile,
Peste Codrul
ogoare, Cu potecile
Peste ape curgdtoare, Ce le bat opincile
dealuri
Cu ponoare; Apoi, vântule
Du-te, dorul; Spune-i
Du-te, Gändurile mele :
'n Spune-i,
La de
Te Casa o
stele, Spune-i
In pridvorul C'o astept
Maica 'n
Care 'n cu S'o
la Spune-i, fratioare,
Cum pomii
de 'n floare
La - soare -
Toarce- aleanul din fuior, In
suflet Cu
Toarce
descantec
mine. $i-un voinic,
Cu ochi de
Acolo gurd
Zimbitoare,
viersul Doarme 'n de cicoare,
Cu lin de izvor de-o vrajitoare
zumzet Ca
De albine Leac supt soare
Impleteste-i, pribeag, de la o mare,
cunund - Care
cu-o
Trandafir mi-1 scape
Pe un fir De ..
De-argint din 'n amurg,
ai-un
Sd-i din stele, &rind pe murg,
le poarte la-o,
Drept Adu-mi-o,

din cele f
Al.
C'uget www.dacoromanica.ro
 CUGET

Neopatetismul" german inovatorii germani

Cultivatorii absurdului la noi trec, al maestru Arghezi
In frunte, din coapsele Radei ca din aläuta
drept ni§te inovatori. care nu vine din cer,
ci din tainele adancului socotit obscur opac a venit asupra
ei au avut o revelatie pe care opera o repre-
atunci escelentii no§tri profesori de liceu, cari in ison,
se glorifice lumina aceasta prin care
misterele, a fi deslu§ite pentru inteligenta vorbesc
unei simtiri care nu se supune niciunui al logicei.
unul dintre interpreti au luat de la Rainer Maria
ceia ce acesta a doar pentru sine limbagiu
care e pentru comunicatia oameni.
cred au gäsit paternitatea poetice. Cu oste-,
se putea descoperi
Luati numai, in colectia, a Propileelor" din Berlin
volumul lui Heinrich Eduard Jacob, Verse der Lebenden, Deutsche
Lyrik seit 1910, interesante despre causa
acestui
Dupä perioada antebelicä (1910 13), cea cea ante-revo-
lutionará (1916 8), cea de rázboiu civil (-1923). Pe la
apare Max Brod din Praga, de o trecätoare modä fran-
cesa. El recomandä subiectele despläcute" sau nedemne".
Georg Heym, care s'a la douäzeci trei de ani, presintä
icoane desgustätoare". Berlinul o liricä a creierului"
hirnlyrik). Blass propoväduieste cinismul" poetic, Lui Paul
Gottfried Benn, cu a sa sälbatecä particularä
dinamicä". Evreul Alfred Wolfenstein rima, cu a
ei simbolicä". Conationala Lola Landau se adauge. E päcat cá
adunätorul acestor produse ale spiritului
pe un Werfel, un mare din care am tradus
de poem cel bun.
Ascultati pe Benn :
OMUL
Mci acest sinuri cazute
acest rand e piept câzut.
Pat pute pat. Surorile se cu ceasul.
: Trenul :

Brun cum e Brun ca ramura. Ro§u-brun malaes.

Trenul D. Berltn-Trelleborg Wile in Marea
Acuma, Blass :
vine tare ca un zid inuntru
Prin fereasta deschisä. aduce de sigur
Baccili de influentá in odaie.
oartea adesea fete
Medicului care face de camfora,
se lar in condoleante,
indesate.
www.dacoromanica.ro
 La Boldt :
Femelle fac minuni matasa.
Incepe la
M'am : una care o poarta -
Floarea neagra se vestejeasca de apasare,
am lasat pe care incet am sarutat-o.
taica Max Brod de la Praga pavagiile
iubitei versuri ca acestea :
copila I
Ce frumos e
impreuna) (Parentesa e a poetului )
Tu numai vis rasuflare por
rosa de matasa in urechea ta
eternitate, care vrea joc de copil,
Tu esti ce ascuns in carne calda.
Cu el rivaliseazä care Iwan Goll :
ta burghesa are luna ca noi
se vestejeste mierla (Amsel) astrul in
Noua ni straqtna (Rinnestein) in ghete suflet,
Moarta burghesa al rosa.

Vreti sä cum era Robespiejre dus la moarte ? V'o spune

Georg Heym :
behaie ca o capra in Ochil stau
La carula cu Gura tot poarta alba,
Pe care o obrazulut.
Dar alinte iubita :
Genele tale lungi,
Apele negre ale ochilor tat,
Lasa.ma sa in ele,
merg pana in
Sau preferati pe Lola Landau?
in somn imi cade capul,
Gura mea, chibrit rosu, se pierde (verglimnit) in
I-ar putea tnchina Ernst Weiss acest imn, destinat Rachelei
Sanzara :
pantera acestor case noua
Din sticla fier, din beton lumina,
care bestil nu
E adevärat am gäsit lucruri de la Bertold Brecht,
de la Georg Britting, apoi de la un Rudolf Fuchs, un Armin
Wagner, cu visiunile sale de ora§e, un Paul Zech, cu sufletul
rugäciunea cätre Domnului, sau visiunile fu-
nebre ale lui Otto Zott.
Dar sarabanda", cum zice Loerke, ceilalti o conduc
N.

www.dacoromanica.ro
748 CUGET

Un dascal" minunat : Artur Gorovei

Când zic Artur Gorovei, un
de un de
Unii 1-au numit Gorovei. Pentru aceasta
este ales membru corespondent la Academia
sectia Altii cunosc scrierile sale de
continut dintre care Istoria Folti-
cenilor".
li place poveslitorul, romancierul (cum
romanul apárut de curând, Zbuciumul
unui nou"), nu de mult, d-na Isabela Sad,oveanu
ni-a atras atentia asupra arlistului" care se in
fiecare din scrisul lui Gorovei.
Dar, modesta de astázi
al culegátorilor de literaturd este un
minunat, mai cât
sânt foarte timpul de profesorii
de voie" o fericitá expresie a d-lui
N.
Cel putin eu nu cunosc Tudor Pam-
file de la Tecuciu, un mai lucrátor cultural, un
propovdduitor zelos ináltimea a unei
catedre neoficiale.
Mât de este Artur Gorovei pentru munca pro-
fesoratului de care - examen de capacitate
având numai idealul urmáreste statornic,-
acum ani mai bine (23 sustinând
presú folkloristii contra unui
profesor polemica a fost un desastru
pentru adversar. Acesta n'a drept.
puns, ironia, vezi care nu are nimic
ea: Ilustrul folklorist... de la Folticeni".
Noi dar datoria de omagiu:
modestul, minunatul moldovean.
fata pregAtirii cinstite a argumentatiei
adversarul oficial pe
trarea subiect, articolele de seri-
oasá, de A. dovedesc nu numai trep-
tele formale dau la
de la
www.dacoromanica.ro
 749

E ceva chiar de la inceputul acestei activitäti.

Ne gândim la când Gorovei 1-a viatä
pentru prima oará pe
Pe peronul gtirii era cu colegii
la o de bere, congres di-
dactic.
Iatá-1, - Intâmplátor, pe Artur Gorovei,
trecând pe ei.
Creangä lui o halbá, -
cine-i, al cui de unde-i: Trage-i tu, rni!".
Cu mare pietate aslzi A. Gorovei de
aceastä intâmplare. De-alunci, el, care a ca
din mântuirii, a devenit ucenic pe al
marelui suflet ce a fost Creangä, s'a din
mila Domnului, minunat al neamului când
terminând lâmurit o problernä etnografie
sau de graiu popular, se o
lucrare.
A isprävit Istoria orasului Botosani"? Redacteazá Is-
toria Folticenilor". asta, vine alta, fili siguri.
aduce experient, nu obosealä pentru astfel de
meni. In examinarea minunilor naturii, ochiul artislului
mi se oboseste, ci se din
frumusetä.
Florile de pe lui dragi se
slovele documenlelor domnesti astfel sufletul
lui alege ce-i place ce-i trebuie, nimic mai
totul se trainic spre deslusirea problemei
pe care Artur Gorovei o spiritul
cinstitilor nostri gospodari, iubitori de datini de
frumos.
articol aduce nou.
'Ucenicii, cetitorii, pläcere cä autorul
este curent când
pe proprietarul la Folticeni poate
sta de cu autoritate, folklorului nostru
a locale, mai de seamá.
In Mart 1892, Gorovei
ani, s'au schimbat lume,
el e perfect acomodat noua gäsim
publicând de de la Cluj, 1932.

www.dacoromanica.ro
750 CUGET CLAR

Cine a Gazeta din 1895 frumoasa

descriere a de Gorovei, e impo-
sibil nu fost ispitit a cerceta
acestui sfânt Cu aceiasi el
mereu, astäzi, 1939, prin personale: Ce-i
istoria mndstirii Gorovei la Dorohoi? Când apare?
Cine o edileze?!".
Lumea", 7 Septembre 1931) face descrierea
la presinlând-o ca singura manifestare
a activitätii noastre de
vremurilor", Gorovei pune o mare.
Altä se vom la plural:
ni sau ne? dit prilej mullora reflecteze.
Fie vorbeste despre lupta de a fi cinslit", fie ar
cere o parohie la fie clescifreazd
lui Matei IMillo viata la Paris, fie
descrie un frurnos drum de autobus
sau ori clescurch mull ale
bogatului protopop Stamati, de pe vremea lui Veniarnin
Costachi, Artur Gorovei ca prin farmec pe
tosii de odinioard face nostri.
tineri se gäsesc vräjiti de o de minune
ei a lucra.
Cunosc pe unul care, cetind articolul lui Gorovei despre
Rotopänesti, are gata un important
despre scriitorul moldovean N. Istrati, vesti-
tul proprietor al acelui sat.
Stiu pe care mereu mintea
era bine altä ori este mai bine astázi, punct
de vedere moral material.
Provocat de articole de-ale lui Gorovei, a
descoperit treculului unui sat, a unei biserici, a
unui asezärnânt a judet, unui
mare.
Un intelectual are zeci de de studii de lite-
populard: despre despre codru,
despre pästorit, despre Pepelea hazliu, despre dati-
nile poporului
El mi-a le
Este s'a constiinta lui asu-

www.dacoromanica.ro
 SÄMÄNATOR" 751

pra acestor ar dupà vorba

cantecului:
prea invätate,
Tu ce 'nveti pe-o lume carte,
al cui cine esti cum le numesti?, tu,
care m'ai la lucru mi-ai dat aceste teme,
minunatul ar räspunde la numele de Artur
rovei, pe care de omul nostru cunoaste

-M'a fiu harnic, vesel, fiu bun,

trecutul, dar
timp, triese de astäzi,
adaug ucenicul.
are dreptate.
Slova a lui Gorovei aduce cu
chirilice ale lui Miron Gafencu ale
din secolul al cumintenia
lui cu aceia a diecilor din al
Otel, lea, Stratulat Boroleanu, acesta din
chiar
Dascálul Dumitru din Cisläu ori Aron Cioflec din
Trei-Scaune, de la 1818, care purta urme de pe
obraz pentru sfânta a lor acelasi
neam oameni de buni la
Artur Gorovei, modesta-i din Fol-
ticenilor? ca un foarte bun al culege
ciunea europene de azi o pune
cu gândurile simtirea
el de la
culce, Anton Pann Ispirescu, la das-
necunosculi din vechi
de vatra sträbunä, despre
cari poporul mare dragoste
coalä de
la sä mi-o scrie...
cásuta-i de la Folticeni,
runca poporului iubire. Numai
lucruri morale.
de de de izvoare,
ecourile pentru ucenicilor.

www.dacoromanica.ro
752 CUGET CAR

Scrierile lui n'aduc venituri materiale, dar el n'are va-

nu va avea pensie, - pensia" ce se
vorbeste azi va da scriitorilar". Grija lui este
una fie semenilor prin scrisul
Iatd pentru ce-1 gsesti present la Cuget (Noul
Sámánátör"), iatá ce-1 biblio-
teca folositoare".
Misionar slujba binelui a frumosului, fund
de provincie, Artur mai are un deosebitor:
o din Nordul Moldovei, singura din
Dorohoiu singura vezi
Doamne, nurnele familiei
muncii! Atentie deosebitd!
Las' acestui monahal i s'a refusat
rol de exclus de la
pädure, dar uncle publicatii recente i-au adus lui Artur
Gorovei o surprisä: numele
mändstioarei Gorovei" vine de la... gura väii".
din muntelui (Gorovei" e
om de la munte") unei nume
mándstire cu tot, harnicul de arginti,
cu mándstire tot, - harnicul arginti,
care s'a ostenit de a
Gorovei, este
Dascálul se uitä la párintele
care-i va fi surprisa de
sus, se reculege o din primblare
dorohoiand, de pe plain de vale, apoi zimbeste
cu totul, totul.
vesnic de adevär de dreptate, pe calea
grea a frumosului a visuhii inflorit, el se
de sigur, basat pe vre-un nou document, ni
minunat, dulce, bätranesc,
gura nu poate da Gorovei" nici nu poate
zidi läcasuri bisericesti la Dorohoiu. ci, - mult
le-ar putea
Economul D.

www.dacoromanica.ro
 753

Tatei
- din vremea räzboiulul -

Din- coaja norilor incremeniti cad de

puternic rece il preface in bobite rotunde sau ace
ascutite de peste obrajii vineti ai cari
merg cu greutate.
Totul se petrece ca 'ntr'un basm sinistru. Vijelia care pätrunde
la os, ploaia rece intr'o atmosferd inoptati, care
biruie impotrivirea acolo unde nimeni nu-1 asteaptä,
aeroplanele care lovesc i 'n convoaiele
de vite ale refugiatilor, depositele de alimente care se aprind
ard, atuncea moare de foame...
Totul s'a pus de-a unui popor biruit de atre o
trecitoare nefericire.
Dar mai ales oboseala foamea ii cintecele
toare de a melodie tristä nu poti ti-ai astupa
urechile inturna alte preocupäri.
ti sustin ajutoare de i puterea de
in focul celor mai avane nenorociri. Ele o pe care
li-au lungile veacuri de groaznice cutremuräri sufletesti.
se retrag, dar, acolo unde natura intinde o de
ajutor, infig nädejdile in toatä
urgia dusmanului färä de putere.
ce se ostasii trec peste hotarele vechi
ale Moldovei cu sufletcle mai usurate, Pronia
n'are lase pe dusmani sä terfeleascl frumusetile
acestei de
In sat, oamenii impärtiti pe la case. Sätenii ii
primesc cu pot ei.
Numai o zi de de soldatii se refac
sufleteste, fetele incep a luciul trupesti. Ca
atare, incep a fi veseli, se in unde, la melodia
intepätoare a unei din fluier, a-si
picioarele, de lumea huzuresc de bine.
Numai mai pe-o prispä, obrajii
ascunsi in cu ochii pironiti in tare al
Hassan Caramemet s'apropie de el pune o
pe
- Ce-i dumneata,
- dom' caprar!... Mi-a murit unul dintre !

era militian, dar din fusese trimes unui

regiment de pe front cu cárucioara lui cu doi cai.
- Dar pentru ce-a murit ?, caprarul.
- eu de ?... Cred de De
de cer de la companie, dar n'am
nici un pumn de ogrinji!... a murit unul !
Altul tot se mai tine!
www.dacoromanica.ro
754 CUGET CLA.R

Un alt se apropie de grup :

- Ei !... rupi clumneata
! pentru caii
Statului!... Cine este prost gospodar pierde vitele i se
cuvine !

- vezi dumneata, frate, nu-s ale Statului!

soarele Statul m'a rechisitionat cu cu cu
!... lar acif... murit
- scapi dumneata de la faci
alt la !...
- N'oiu spune dom' caprar!... Da' dom' locotenent
din vina mea s'a calul pune in bani,
mele
- Nu spus caii dumitale ?
- Cum nu ?... Spune trecuti sama compiniei
trebuie negresit ori infund !

Ostasii tac o vreme. Ei durerea iau parte

cu la ea.
- zice nimica am avere Dar
n'arn nimica de pogoane ogor, o cArucioara
asta cu care-mi copiii! De unde alt cal,
trebuie unul Statului ?
Un mai cu picioarele arcuite in cu fata
cu ochii ca un cer aburit, cu parul
se apropie de
- firea, !, zice el. Dumneata ai ai calul
inapoi !
- Cum mai am, dac'a murit ?
- N'a murit !... Nu mai spune la nimeni c'a murit!... Nu era
calul dumitale murg cu o intre ochi ?
- Chiar !

- Tine minte; in dimineata zilei in care vom pleca de-aici,

dau calul !
Grija nu s'a putut topi numai la acestor
vorbe frumoase, dar, in dimineata zilei regimentul se
mai departe, camaradul ti aduse de un cal
voinic, tocmai fusese calul mort : murg cu o
intre ochi.
- calul !... !

se pe
Putine in regimentul pleca mai departe
teriorul Moldovei, dar, ceasuri de mers, se vazu
vine din un preot care o veche mai-mai
omoare calul. El ajunse pe comandant spuse cu
intretaiat de durere:
- Mi-au furat calul, domnule colonel !
- Cine ?
- Soldatii dumneavoastri!... mai bun cal pe aveam!
- bine incredintat furat miei, parinte ?

www.dacoromanica.ro
NOUL

- N'a avut cine!... era calul in grajd, azi dimineatä

nu 1-am mai !

Colonelul o in sus oprirea trupei.

- Pärinte!... 1-au furat oamenii atunci
trebuie fie negresit aicea. Cum era calul Sfintiei Tale ?
- Alb peste tot !... Alb ca
Toti caii regimentului adusi un rânduiti pe douä
siruri. Preotul trecu de mai multe ori printre ei
dar nici de cal alb.
- Nu-i, domnule colonel Nu este aici !... Poate n'au fost
!

Plutonierul major vine cu matricola cerceteazä caii

semnele Preotul vede regimentul nu are deck caii cari in
mod reindoios apartin.
Preotul mai o cercetare trece printre cai. El se opreste
in fata calului murg cu pata intre ochi, care, ori de ori
trece preotul, intinde botul usor.
- Domnule colonel..., dupá privire, parc'ar fi
ästa, dar al era alb !...
Preotul se putin, apoi palma
in de :

- tatei, unde ?
Din cele de cai numai murgul printr'un
nechezat prelung 'ncetisor.
Preotul se apropie din de murg, care-si intinde buzele-i
fine cätre palma
-Asta-i, domnule colonel! Asta-i, 1-am crescut mai
mult din dar...,
; !, eu al
credintii nu pot pe nimeni.. Al mieu era alb ca
Preotul ceru iertáciune se intoarse trist
o de mers prin ploaie
ajungea la Negrestii din Vasluiu cu un cal alb ca zäpada.
Pricopie.

ACEL CE VANTURA
Ioacbinz du Bellay.
voi, ceatd, rosii petale
Ce de Abia iesite 'n cale,
Prin lume tot zburai Garoafe, dulci miroase,
$i 'n glas Cu suflul vostru
Verdeata uinbrelor
Atingeri
Usor o
acest
viorele Pe zbucium eu,
crini floricele mieu
frumoase soarele de foc.
Trad. de N. lorga.

www.dacoromanica.ro
756 CUGET CLAR

Nationalism modernism
Aud mereu, spunându-mi-se, chiar de unii tineri, cari in
numele : Ce are a face, una cu alta ; poti fi foarte
bun ...admirator al literaturii moderniste.
Nici de data aceasta nu Iucrurile asa.
A fi patriot insemneazä a simti in sufletul o cu
cu legea, cu obiceiurile, cu trecutul neamului, cu tot
ce acesta a avut mare, vijelios, ales Insemneazä ce a
treaz acest neam de-a lungul veacurilor, te consideri ultima
a unui pe care esti chemat duci mai departe, in tot ce
are el mai mai curat, mai specific. A. fi patriot insemneazä,
a uita trecutul a te in la viitor.
A fi insemneaza a crede lumea incepe cu tine,
a face abstractie, ca când n'ar fi existat, de trecut, a sfida
tot ce acesta a putut aduce in zestrea omenirii.
A fi nationalist insemneaza a fi al natiei ; a fi modernist, a fi
al celor câteva decenii in care te-ai nemerit. A fi modernist
a fi la in curent cu tot ce-i nou, a crea moda,
ca de inväluire a tot ce e specific. A fi modernist insem-
a te confunda cu internationalul, a primi cu bratele deschise
tot ce vine de peste a te extasia in fata tuturor
bratiilor, numai pentru consideratii sânt de actualitate, noi,
dernier cri.
De aici acea flagranta contradictie a nationalului
modernismul, care nu este, decât o minare a
tot ce priveste patria, a tot ce ne priveste pe noi.
confirmare a celor de mai sus, in literaturi, in in
arhitecturä, in este mai toti asii modernismului au
fost cu precadere Evrei. Priviti, la noi, hidoasele blockhouse-uri,
volumele de poesii, jazzurile, majoritatea compositorilor de arii la
modá, de calitatea : mai toti apartin
aceleiasi rase, care-si are interesul subjuge.
Aderca, un as al modernismului, nu este un inradácinat?
Regisorul d-sale, Sternberg, pictorul decoratorul Maxy, cu
scaunele nu represinta de-o iudaismul moder-
nismul ?
atunci stau intreb : cum poti fi, in acelasi timp una
alta ? Cum poti admiri douá ideologii atät de opuse ? Cum
sá patriot cu concursul lui Aderca ? Cum te inchini
natiei internationalei ? Cum poti iubi o patrie in ale rosturi
nu mai crezi ? Cum poti admira pe Eminescu pe Voronca ? Cum
poti ceti cu aceiasi pe pe fabricantii de romane
pornografice ?
probe evidente din moment ce ai alunecat pe panta
admiratiei moderniste, ai incetat iubesti neamul.
PAUL I. PAPADOPOL.

www.dacoromanica.ro
 757

lea Robilor
- unui ofiter fost prisonier -
de Const. George-Munteanul.
28 Februar 1017.
Cardjali.

Cu care mi-o
tenereta dorul do a adevarat bolnav.
De ieri dupa-amiazi, m'am bine; boala m'a prins
nesimtite infipt ghiarele mine,
cele din urma. A de cap,
ca apoi trup lie junghiuri.
de de carnea Tnduiosat
de mea, camaradul Z., mai cu voie mai
voie, m'a lungit jos scanduri, pe care a trebuiL de
mantaua sallea, ca
acum, cele din voia lui, ca
un copil mi-a Supt
lui venia sacul
foloseste drept Am fost de unii
duc la infirmerie. Am cu acest
pentru ori de duce ori acolo, este tot
eel putin, stau camarazi,
mai resistent, trupul bolnav mi-a fost azi.
ajutorul infirmeriei bulgare,
de de coloniale din Sofia, o cu totii,
nu eel bolnav prisonieri
nici din ca pot bucura
acolo primi un tratqment privilegiat. Bulgarii ne-au
doar, nu. mai nicio
et, asemeni ei nu un singur
drum: acela care duce brutal, dar sigur la stingerea din noi
a celui din omenie dact vor putea ne
extermine lent, mai bine. Au putut resolva atunci
o de hränire ei: nimicirea
inanitie control a unor robi cari
produe impotriva ura
fac descopere mai multe mai noi
mijloace de a-i distruge.

Cele zile de
mai de acele hranitoare care pot
fata bolilor apoi absenta vesmintelor
ne-au gasit totul nepregatiti, until
am pornit ne noi, prinse aici sau
din cele vechi, trezite.
Masa de azi ca de am luat-o mai
silt ca data, nu poate fi
www.dacoromanica.ro
758

mai bolnav, miros de rânced pe care

ni le supl
Am asa, pentru mi se ca nu
sä-i Lau stomacului de a se
ar fi paguba
mele de care m'a
acuma, ce a
s'a fdcut Unul din ceasurile
pate, nimeni n'ar cum, din ghiarele ni spune
este 2 La ferestre, lipite,
locul ochiuritor de lipsá, un soare zim-
aruncá darnic, petele de
de pe parctii coscoviti, o nadejde
peste de de
care, ceasul de te cu mai
decát când sandtos când simti slare
la face
aici, schriduri,
Cu mantaua camaradului Z., - pe care mi-a
pe spate, genunchii adusi supt
barbie, tremur din când când. camera
ca o a unci case modest gospodar, - trei
un metru dar care nu pot dumiri
putem suflete de prisonieri, o
parte din camarazi, asezati turceste" jos, pe
räzimate se cu studiul limbii
bulgare. Cuvinte greu de pronuntat,
toate in cuprinsul râcâind auzul, dar
schimb cea mai mare placcre de la Coman-
când intâmplarea
ne vid alât de dornici" a li Altii, la
ah, obiecte confectionate cu cu
rândul, ccl lung, de
lung monoton. sânt mide iau aier"
in
bite chipurile acoperite, la mai cu
Gándesc cu regimul bulgar nu poate se
cure prin noi, opera nimi-
cire cu perseverentd de luni!
Prin din paianti, tencuiala
care milioane de plosnite, cele
sase luni de din
ziarelor, ale care se pot de la
o voia de pe care l-au
cele din bacsisurile noastre, Pe pe se aude
tropot de saboti. camera, aproape, s'a o
discutie. Vocile ele accente ridi-

www.dacoromanica.ro
cate. Discutia, Indoialä, o ca de
'n cuvinbe jignitoare, pe care furia
fcei cari se le azvârl Nervii
de atâtati, Jar motivele de se gasesc aici oricând
din te miri ce, nu se poate face un all
De undeva, dintr'o ogradd un sparge
väzduhul albästriu, flutura timid o
posomoreala
de aid a pdretilor noi
mai bine.
Ce au asuprd-ni !

Inchis, limitate ca din urma ucigas,

de o de de un glas de copil,
cânt de o care, in dorinta ta
de a sfârsi aceste o interpretezi mulle ori
place sa te
aduci o Atunci pui usor mâna
aceste imagini impresii, teama de a
a nu te hidos al desnadejdii,
crâncena ce pe parctii odaitii, la
din jurul noi
Ascult, privesc, aud totul.
o departe pe plaiurilc tarii dragi, care
aceastä zi ele mângaliale cele raze
ale soarelui de

NOAPTE. de
Trece'n zbor peste minuni sd-mi reinvie
Stol de Luna cu
Pomii prind
Vine primdvara oare stele, luna,
Toate-mi spun e
pidage, lar privighetoarea
se poate, a ta e; e a Lai...".

SOARELE. de Schultz.
vede soarele cd 'ncep Zi zi mai sdnt
Toate
Trimete-al razelor bielsug Soarele tot din zori
Fär' Toarce raza-i vie.
.51, cum razele fierbinti In jur
Trec 'n
noi se tot desfac, se nu-i
Se 'ndesesc Noaptea, n'are-odihnd.
de I. Const. Delabaia

www.dacoromanica.ro
760 CUGET

CRONICA
Reclama...
Se anuntä ziare textul Curentul") tipärirea de
Editura Fundatiilor Regale a Regelui Carol
Credeti reclama noteazä, cum s'ar cuveni de sigur,
primul valoarea acestor ? Nu. Reclama
are grija, de la spuie : Editia este de d. profesor
C. C. Giurescu, autorul monumentalei opere Romdnilor",
istoricul de autoritate scriitorul de
Frumos lucru mai modestia

Reclama tineret". Supt acest titlu se face reclama unei

care se nume$te roman In imagini, cunoscutului
Marin Jorda care : S. O. S. a
stratosferic. se spune scriitorii
trebuie se conformeze gustului
Au dreptate autorii acestei reclame : tineretul de
la un capät la altul al a cerut romanul S. O. S"., fiindca... a
avionul stratosferic.

Un nou roman care se

Dumnezeu" este datorit d-lui Mihail Autorul nu
in Capitalä, ci in provIncie. De aceia reclama trage spada pentru
literatura provinciei, generatoare de forte". Ni se
spune apoi cä Gräclina lui Dumnezeu" viata se scurge natural,
ca apele unui printre sale ; actiunea devine
de un interes pasionat traiul omului apare cum este :
sublim
editurii Socec & Comp. S.

D. Pietrari in volumul d-sale de Poeme vin haiduci,

:

De spairna a catuna.
Se cu la
cade la picloare scam5, luna,
de
Plesne§te 'n p5staía diminetli
Ocale marl spre
toarne ele stropil,
in cinstea
De ce neinteligibilul de versuri fnimoase ?
L

www.dacoromanica.ro
Eu cd lut
cd,- o clipd
Voiu trece,- ca al
ca al valurilor -
Dar, mai am soare pe cer,
- Chiar vesnic sper,
merg

Din farmecul drag,

Adun, pe-al drumurilor prag.
La ce
mea - -
'n norii negri ce
Fantoma
mica

suferinta md
Durere simt dar mutt nu-mi
peste colo'n zare
Lumina iat' apare!
neant
Sau se
Spre

- pe-a'
Cu-al diminetii din
Cu-a lunii 'n albastre,
- 'n veac inimii noastre !-,
Cu-al sufletelor
Eu zimbind, al vigil
- din lira-mi.

ora cea
- Din nopti
va ceasu 'nserdrii,
N'o cad desperdrii,
Ci, cu lumina
Cu-a mea fermecald,
golul rece
Cu-a' mele eu voiu trece,
Privind, Vesnicia!
Virgil Sotropa.

www.dacoromanica.ro
762 CUGET CLAR

Un glas din Ardeal

D. Giurgiuca, poet ardelean, care pe
dreptate de o simpatie admirativä a tinerimii de acolo,
trimete, de la Sighisoara culme
de vechi ziduri, fostului de poeme
Anotimpuri.

Nu ne vom cu acest tânär de talent

ce priveste comparatiile a
rimei noi : ud" de-gât un dud" la
Nu ne vom certa cu dânsul pentru dumnezeirea"
arghezianä ce-si atribuie :
Stau pe term cu Duhul Sfânt aproape
Simt Dumnezeirea 'n fagul crud,
aud ape, o aud...
Dar e aici un avânt tânär catre lumin, care
sufletul. Este curaj peste icoanelor
bizare, versul, bine bätut, . ca in zilele
de potopul de imagini care-mi
sperie, nu ci permanentul echilibru al
omenesti, care nu capituleazä celor
simpatice capricii, place sä descopär o le-
cu ca aceia face pe poet
aducä aminte, cherubii", cari erau pe
vremea mea niste cuminti heruvimi de de
de
...eu rn'aplec pe s'aud
Cum taie 'n
Acestea sä le auzi tot mai mult, tinere din tara lui
Cosbuc lui dacä Dumnezeu nu are vreme
sä stea de noi când facem poesii, vei mäcar
glasul maicii noastre Natura, care e a
ei pe care noi, sä a le
imita !
i, la o astfel de de rite se omul ..
N. 'orga.

www.dacoromanica.ro
NOUL 763

Pe

Motorul ritmat urca In

$oselei biserica foasta boiereascä : o casa mare,
douä zidita, pe la 1800, Cáminarul Vasile Ciurea, care
douasprezece mo$u Basarabia, osebit altele
din Moldova. Casa Cäminarulut este astazi...
pe care se uitau coconitele ca sä pe in
din Folticenilor, sant astgzi, numai
printre niste groase de fier o zare in
se pedepsesc raufacatori.
vârful dealului se panorama cea mai
pe care poate s'o priveascä ochiul : Moldovei.
Jos, pe ampia verde, se un imens, solzii
de care sciipeste soarelui : Moldovei. zare,
$irul al albgstrii, cari se unesc cu
cu ; el Pietrele Doainnei,
stâncile vinete, care apar ca tepile unui ariciu fantastic.
muntele mai cochet de pe Bus-
pânä la care ca sä vederea, alunecä peste
sfioasä ghebosi, mai a,
läuca, ascunzatoare de cerbi de
Punctul alb care se supt poalele e biserica din
Acolo, era un centru economic; Domeniul C< -
roanei avea ferma de la Coinul-Luncii, unde se o
grajdurile fermei se gäsiau atâtea vaci din
cele mai a fost expropriatg
)stisitoare ale firmei in agonie. de
au ; locul cresc spinii, cari se vitele

Ce vite ! Niste de la care privirea des-

gust vine sä exclan 1-i ru$ine omenirii sä vä vouä vaci".
de copaci dreapta ascunde casa bogatä a fostului
print Sutu, de la Sasca, rosietec din fata este
serica Albä din Baia algturi parcul splendid de la tul Can-
tacuzinestilor, parcul care este biserica veche.
care se pentru una din sotiile lui Alexandru-
Bun.
Automobilul fuge mereu. In stânga rämân Spätäre$tii lui
dreapta Fântana-Mare, cu casa livada transfor-
matä lemne de foc, de pustiu.
$irul de munti ni tine mereu toväräsie. Din ce ce crestele
se mic$oreazä, spre Miazäzi uriesii apar numai ca niste mo-
siroaie, de-asupra se mândrä Horaita, parcä ar vrea
: si eu
Trecem pe la Temelie pe Molduvei.
Aici se urmele unei temelii de bisericä pe care o ridicase
Vornicul Nestor Ureche adusese pe Moldovei
s'o sfinteasa Dar o poveste, de sigur din gurä spune

www.dacoromanica.ro
764 CIJGET CLAR

jupäneasa Mitrofana, Vornicului, a glumit prea mult cu

Mitropolitul ajunul sfintirii Vornicul a prins de veste,
surgunit jupâneasa la mánästirea a tinut-o
turnul din coltul drept al chiliilor, unde ar fi cusut aierul
fire de aur pe care-I admirá visitatorii din zilele noastre,
Mitropolitului alta nu a putut sä-i facä Vornicul sä-1 trimeatä
poi la Scaunul din lasi. i-a biserica nesfintitä de s'a
rninat, temeliile au mai anii trecuti,
ne mai având fria de puterea blästämului de care se ingroziau
cci vechi, au furat piatra, au rämas sä tie lo de
amintire.
pe lucie in câteva ajungem
Ciumulestii lui unde cu cheltuiala Statului s'a construit un
spital, Regele Carol I-iu".
urma noasträ pietrele chilometrice, care india
limp zecimi de chilometri de lanuri pe care se
zäreste o präjinä sämänatä Ici, colea o
de pämânt räu arat, pe care au räsärit, unde unde, fire de
pierdut printre alte cultivate trecut
dar nearate, de este Sfântul Gheorghe.
Pretutindeni, vite färä päz tori, vite slabe, räpänoase, niste
arätäri, ca caricaturi. itele stea pe unde vor;
oamenii acestia cari cer mereu pärnânt, nu au notiunea res-
proprietätii acestea vor sä fie proprietari.
in un mosinoiu imens, acoperit cu arbori
omeneti. cele mari, fäcute cândva pe
au aruncat aicea o de ruptä din dealurile
vecine, au fäcut o insulä mijlocul apei Moldovei, care pe atunci
parcä ar fi fost mai mare Dunärea de astäzi, pe
aceasta, vre-un de ai lui a pus temelia satului Drä-
gusenii de astäzi.
Mosia s'a expropriat intregime, apaitinând unei societäti de
asigurare, iar casele parcul au fost cumpärate de un cineva.
Parcul de la Dräguseni era unul din cele mai mari frumoase
din toatä Moldova, dar un ministru improvisat mare financiar
salvator al României a fäcut o lege stupidä, care impunea
proprietarii parcurilor la niste däri fantastice de frica
noul proprietar a desfiintat parcul, a täiat arborii seculari, i-a ars
fabrica lui de spirt, Moldovei s'a despoiat de o
podoabä.
Se La fabrica din Dräguseni se aprind luminile
electrice, de sus, din trimet lumina
spre noi stelele. Iatä Venus, pe o fugäreste
Berbantul clipeste mereu, alergând dupä aceia pe care, de nämol
de de veacuri, nu poate sä o ajungä, ea, rece ne-
päsätoare, urmeazä drumul e nici nu vede
pämântul,- un fir de nisip imensitatea spatiulai, pe care clocotesc
atâtea patimi, curg atâtea izvoräsc din piepturi atâtea
blesteme.

www.dacoromanica.ro
NOUL 765

ca o fantomä, ca un nor purtat de vânt näprasnic,

trecea pe lângä noi ca film palatul de la
lui Mihalachi Sturdza oevod.
fine, o mosie care a a treia tot
aceiasi famine. In tot judetul vor fi prea putine casuri de acestea,
cred putine din lume se petrece acest fenomen, ca
cursul a cincizeci de ani o treacä prin mânile unei
de proprietari.
Alerg de un ceas, goana a nu zäresc
un Ian de grâu.
Mi-i dor privesc valurile verzi care se mlädie la suflarea
vântului, ca valurile märii... Acum ani in urmä, nu te mal
säturai admiri de spicele cärora strälucia auru
aducAtor de veselie de
Dar grâu... Ce sämänäturä frumoasä ! rânduri, nicio
buNianä. E de frumos, nu mä satur privesc...
Multämirea mea tine o splendoarea
ceasta apare vitelor pline de
Lanul acesta de... fälci, este proprietarului de
la Mai cinci de fälci, acuma a
sters zeruri de la cifrä : zero nu are nicio valoare.
Prefacerile vremii ! De sigur.
Anul trecut, proprietarul, care cultiva, vrerne, cinci
de de grAu, a avut.,. un vagon iar
tului, mandatarul obstii, agonisit cu inlesnire cam de
ori cât proprietarul, care ar trebui expulsat de pe mosie.
Artur Gorovei.

CRÂCIUN
De cdnd colind nestiutor prin
Un Cráciun de
Nu-mi amintesc mai fi fntdlnit,
De pdn' azi nu l-am la
doar am fost linistit,
Cd nu mai nici la
Dar nepdsarea lui md
Cdnd gdndesc cd m'a
ghetele sdnt
$i, vreau fie
Eu te frumos aste
Md rog,cdnd vre-o
Sau ai mai buni ca
m'ai trecut
G. Costandache,

www.dacoromanica.ro
766 CUGET

culturale de imitat
A combate scrisul preocupgrile neserioase care
sä sev.a tinerimii noastre strice capetele
nu a face numai de alungare. indoialä,
räul trebuie combätut la inläturare sau
distrugere. Nu trebuie umbra gruasä a per-
vertirii literaturii cu apucgturi serioase, creste leac a
preocupärilor sänätoase. E fapta positivä care se cade ne bucure,
paginile acestei reviste totdeauna au fost deschise pentru semna-
larea unor astfel de casuri pilduitoare.
latä, pentru astäzi vreau sä amintesc nobile ale
tineri (probabil elevi de liceu) cari leg sä se studiosi
slujba astronomiei. Constituiti asociatie, cu scopuri
curate, ei dispositie o bibliotecg bogatg, o lunetä alte
instrumente de observatie, care li absorb tot timpul
din presentul, une ori de meschin, duc cu
mintea lumea planetelor existentelor extraterestre. Adunân-
du-se ei discutä numai chestiuni de specialitate, se
conduc dupä un statut deocamdatä litografiatä
cinci sute de exemplare, o Urania", paginile
apare, la rodul osteneli : studii Ingrijite
despre lunete, cer, planete, nebuloase, stele chätoare, pete solare,
argintarea oglinzilor câte altele demne de a fi consideratie.
Natural o astfel de activitate nu nu trebuie
Nu decât fiinda astronomia este care
poate satisface spirit, pe spre matematici
pure filosofie", ea orizontul
de gândire cultura a unui dar mai
ales pentru in acest timp de de seriositate
care tineretul e solicitat, preocupärile
care descoperite tocrnai la meritä lauda
acelora cari väd de salvare, de ridicare a societätii
insträinarea pervertirea.
Casul este, e aceia, demn de cunoscut de imitat,
munca pe culturii ne va putea aduce
linia popoarelor civilisate.
Paul Papadopol.

CE SPUNE CASTELUL DE LANGÁ MARE.

E un castel de Mare : Se
lui de mult : prin splitar.
Se iedera pe
trec liliecii prin culoare. Din toate iese un :

Ce se opune asprei soarte

Dar mii de in jur Nu se peste moarte,
nebunatici, prin moarte, inviem.
N. lorga.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOB" 767

IMPACARE de D. Al. Nanu.

Domnul Discilescu, venerabilul diriginte al a treia de la

liceul din natal, s'a luat de De zile,
din causa nu cirui netrebnic, ca scos din fire
simti ci vrea chiar si-i urascä pe toti lui; tocmai el,
care de obiceiu de blajin ca un
intelept...
Niciodati nu a mai de elevi de s'a suit
pe au trecut peste cinci de ani de atunci.
Auzi, domnule, si se uite cite pe fereastra, sau si
vecinul pe când dai despre lectie. Copil I
Ce, el nu a lost ? nu a gresit ? lnteleg
chiar ca multi din lui elevi si nu-1 mai salute. oameni
nu nerecunoscitori pe lumea asta ? Ce nevoie au de ?
poate i-o fi jignit vre-odati, sau or fi lost de
vietii. ar putea, i-ar saluta el pe ei, nu ca
si-i intepe ci de dragul timpului de odinioari petrecut
irnpreuni cu ei, de dragul amintirii vre unui ris copiliresc de-al
acelora, lucruri care cindva...
In acele mici necuviinte nu ar fi nimic ; se ei
cu Dar si si biblioteca cu
alese de el cu banii lui ai elevilor, dintre cari unii luat
pânea de la spre a ajuta la cumpârarea minunatelor
pentru bindle tuturor Si spargi. biblioteca si lure cirtile
apoi si si nu recunoasci nimeni, cu toate !

E aproape tot de mare ca furatul din biserici

cine ? Niste copii ! Dinadins dorise intotdeauna fie
numai la clase mici, a face numai cu suflete curate ;
elevii mai mari mai din causa mai apropiati
de ce e omul matur. acuma ?
Frimintat de astfel de negre, care ii din
temelie felul de a vedea pe copil, pe copiii pe cari i-a iubit din
toati o de i-a iertat de cite ori au gresit
domnul Discilescu a descoperit in cele din un
rnijloc care si scape de amarul Nu, Nu
se poate. Si tot ce i-o sta in pe
de Atunci va putea arunca vina asupra unui anume
va iubirea pentru
ceilalti. aceasti iubire care-i e trebuitoare spre a da
copiilor, inchinat toati viata lui ; iubirea
aceasta care pentru el, care n'a avut noroc si aibâ copii, era
singura a vietii lui monotone de provincie. Sufletul lui
de pustiul neincrederii in ce i-a mai drag cauti
cu desperare un liman. luase pe nedumeriti
de asprimea-i unii. binuiti de-a dreptul, din
ochii nevinovati, - cari acum mai miscau. I-a cu
El, cusur, a viOenia

www.dacoromanica.ro
768 CUGET

injositoare de pe care intotdeauna a despretuit-o s'a

pe unii spioneze pe ceilalti, de
Degeaba !
a de zile, la de
nu se el se strecoarA de in
usor pe sarile de cu galosii cenusii de vreme...,
Se cu incordare pe apoi, de-odati, deschide
a vrea n'apuce
pe fereastrA hotul de la catului de sus, o
da cu ochii de el. Tot ascutindu-si auzul, i se pare obosit
de incordare, pasi furisati pe dar e numai o
zis dornnul nu se poate ca hotomanul care
s'a dedulcit la furat nu mai Dar degeaba ! Din
zi in zi se fácea mai ursuz de cunoscuti ; s'a
de de a in la anumite oare ziarul ce
plac mai mult, spre a da raite pe la clasa lui, nu a
simtit nimic. Nici pe nici in clasa a treia sau in cele vecine,
nimeni. Nici .chiar imprejurul nu a dat de nimeni de
copiii din curtii, unde e un internat; dar aceia
supraveghiati.
seara domnul iscodind iar prin curtea
d'irnprejurul aceva. Ce bine a fost a venit la
Uite lemnele ninse, de de
clasa a opta de jos záreste in noapte o
Domnul se apropie incetisor, rAsuflarea.
Ce noroc mai risipeste intunerecul Da, acuma
cunoaste. E un elev ; chiar din clasa a Se vede pe
profesor, se face piroteazi chircit. El
nu
Domnul iuteste pasul, totusi usor pe covorul
de al copilului.
care tresare, de
- lonescule ! Tu ai furat cartile, nerusinatule
Domnul privia furios totusi, de
mirare, incepea in sinea sa o bucurie in
pe hot ca era recunoscAtor,
de tulburarea chinuitoare a sufletului. Totusi,
furia care-i mai de adineaori :
- Tu ai furat domnul
Copilul tremura :
- domnule profesor ?
- A, nu de din biblioteca I", se aprinse din
nou profesorul. Miselule I eu care te iubiam ca pe un
al Ce aici noaptea ?".
copiii de la internat, acuma iau masa.
- vrei tu cu copiii de la internat ?
- Li-am spus ei, care-or putea, o de

www.dacoromanica.ro
NOUL 769

tia orfan de
- nu mai la ca acuma ?
- M'a dat de o pentru aveam dau
sute de lei nu a avut mama de unde. Mama nici nu
n'am unde sta.
- De o ?... unde dormi ?
- Dorm pe jos in clasa a opta.
- mie de ce nu mi-ai spus ?
- Mi-era rusine...
Domnul nu mai furios aproape
a I-o Ce bine cá e intunerec nu i se
lacrimile era iar
violet in intunerec ca un suflet curat, dar de
Azi de s'a descoperit un servitor, - acela cu privirea
rea furase de la clasa a un morman de fulare
sepci. L a reclamat jandarmul din satul lui, a o cercetare
la o a acestuia, pentru alte furturi.
Domnul acuma de
o de iubesti pe copii apoi... bine s'a aflat
Cu ce a cerut un fel de iertare de la pe cari-i
pe nedrept
I-a luat la dumnealui, o fi
bun, a zis

MARIN.

Amurgu-si mând nava mai departe,

ei adânci,
$1 stelele, ca
Se apele din stdnci.
Adie 'n brisa
De buze de
ca o faM,
cum

Cu glas marea
Povestea ce de veacuri moare 'n
goeland brázdeazd zarea
se opre,ste-o pe-un

corabie
spre port, ;
Amurgul din
ochii umezi c'o
A. G. Delafântánele.

www.dacoromanica.ro
 770 CUGET CLAR

LUCA SIGNORELLI*
de

pacea seri 'ncet se cobora

cum ii era pornirea,
Se depdrta incet de ,sevalet
cu privirea,
De-odat' in auzi
Era parc'o lovire toporul,
ucenic pe :
O, maestre, 0-au omorit feciorul !

In floare Luca zise : soarta ;

Cea mai ; eu rdvnit-am stele ;
Fatald i-a frumuse(a lui, in a
tira mereu in aventurd ; truda grea a mele ;
in chiar a rdpus La ce bun cd 'n lumind colori
De a rivalului ; Aice in uimitu-i-am
Acuma depus, cu-a mea ,Judecatá de apoi"
La in umbra din din Orvieto 'mpodobit-am ?

Nici nici favor, nici focul

Nu mi-au mai
Abia acuma, eu te chem ;
Mai scumpd-mi esti tu, azi, ca
grdi niciun alt
Durerea nu-i Iesi in
el spre cimitir.
Spre lucru ucenicii .

Icoanele lui
in biserica lui
Supt vede mort,
Cdlugdrii in jurul se
nu scoate nici :
La ce zddarnica lui ?
Se-a i incepe a picta
Prea-scumpul chip, intreaga lui iubire.
ce Iucrare-a terminat,
Se ce-i stau aproape:
Se face lar de ziud. Dar acum
Pot preo(ii biet-fiul sd-mi ingroape
de Const.-Delabaia.

* Mare pictor ital an din a al XV-lea (t 1523)

precursor Michelangelo (n. tr.).

www.dacoromanica.ro
NOUL 771

Un soiu de literaturä
Productiile populare sânt cvintesenta gândirii, vointii
neam, cu dorurile, azuintile amintirea trecutului.
folklorid aratä spiritualä a poporului, degenerarea
degenerarea lui, disparitia va fi una cu disparitia
mului
varietatea adâncimea sentimentelor forma
monioasä supt care se presintä, folklorul românesc poate aläturi
de cele mai frumoase productii similare sträine. Necunoscut
desconsiderat pânä mai acum câteva decenii, el a fost singurul
tesaur de singurul abecedar celor mai necärturari
dintre pärintii nostri, cartea de rugAciuni, pe care
o cu adâncä la brâu.
De cum a sä fie cunoscut, culegeri studii au deschis
ochii tuturora au adus la locu-i de cinste o Cenusäreasä oropsitä.
Poesia noasträ popularä e sufletul nostru. Ingrijirea, conservarea
cultivarea ei rämâne o se adauge la
insträinare la deschilibrul sufletesc. A lua poesia
popularä, a o schimonosi a o trivialisa a lua
poporului a a-i apärea ca un
dusman periculos.
Avem sânul nostru, pe o serie de cercetätori
si culegätori valorosi, o ceatä de trubaduri",
ul unui patron, cari scriu compun Romante
moderne de actualitate, cântate cu mare toatä tara",
unde, pe tango-uri, slow-uri, foxtrott-uri, blues-uri alte ba-
zaconii, bune pentru mahala, permit sä lanseze cântece
românesti populare". care pretind a da parfumul farmecul
dragostei de la (Auziiu o vorb' ed. Armonia, Bucu-
resti), pe care Românil sä se a le cânta a le alätura
sufleteste.
S'au gräbit sä ni folklorul ca oameni
de doinä :
Cat oi fi pe
Eu las cu
Ca bun frate ce sdnt,
CS 'n
SS cobor cu-al doinei etc. '.
si-au gäsit editor pe d. Ticu Esanu s'au apucat de lucru
Peppo, Vasilescu, Stroe Vasilache, Cassvan, Pe-
trovici, Richard, Fernic, Dendrino, K6nigsberg, Elly, etc., lansati
cele mai mägulitoare epitete : cel mai bun compositor de
stil popular", sau iubitul autor al mai
frurnoase cântece", etc. cit.).

Bro§ura no. 6, p. 6 noastre, ortografia a

www.dacoromanica.ro
772 CtJGET R

Stäpâniti de eternul instinct animalic, pe care l-au trivialisat

acolo scrie versuri
Mä fata 'n cale,
de ce-i a
Ea mi-a spus cä i-a furat gaina,
sä vezi ce-ar s'o certe mama Lina
Taci fetito stai frumulel
C'o dea neica, un etc. p. 3).
:
Ti-oi da de bani inelu
seduc fetitili, fetili (ibid., p. 13).
träind supt patima obsedantä a :

bem pin' orn supt mask

Cu bem..., bem..., bem (p. 11),

au aruncat curatul sentiment de iubire al neamului, au
strivit dorul" doina" noasträ si au mânjit cu putregaiul fiintii
fiinta-ni nobilä. Au trecut de :
La cu crucea
La sprincenati .. (G. Dem. Teodorescu,
populare, p. 331)
tocmai la cântecul stil popular" :
La
Lumea bea supt de etc. (Bros. 6, p. 29)
de :

Foicici, foaie fragi,

De cine dorul se leagi,
paie lucru de etc. (G. D. T., p. 276)
:
Dragostea e rea,
Te cuprinde oricind vrea,
cu binisor te
Of of of de mine 6, p. 3).
S'a dus pura naivitate iubire a flâcäului :
La din figet,
Sezi jos si te-astept, etc, (G. D. T., p. 278)
sau dureroasa jälanie a fetei :

Foaie verde lemn domnesc,

pätimesc,
Ci n'am jubesc...
S'a dus desmierdâtor de dor al femeii
iubite :
Mini, Gheorghe, boil
Nu te 'n
sint negri ca

www.dacoromanica.ro
 SAMÄNATOR" 773

S'a dus calda aducere a dragostei:

Foaie verde de trifoi,
- Smaranda
ne amandoi...
Si altele luat locul :
lube§te-ma, Veto draga...
Veto in casa, etc. (Broq. p. 2).
sa te usuci
Ca care o
ai promis ma lei 11, p. 26).
lonel, lonelule,
Ce mai tule 7
l vai-de-mine,
Unge, Leano, bine...
Oameni cu experientä, ei ni dau
spun eu femeía
Cum te ea cand vrea
Am eu de-aceia
Asculta la gura mea
cu momele
se jura c'o sa faca ce vrei tu
Pana simte ca ea piele 5, p. 18).
Suptiri" moderniu, vor intrebuinta un jargon adecvat
Tare tu draga, mai neica 5, p. 23).
sa ma dracului eu...
numele al fie
mai la (Br. 11, p. 24).
promis ca ma lei
i-acurn nu vrei. (Br. 11, p.
Dar vor vorbi curat româneste. Noi exemple :
Dar'ar purnnezeu de o (Br. 11, p. 4).
Cine calca cea semnat
Are imediat (Br. 5, p. 14),
spun eu ce-i (Br. 5, p. 17).
Ortografia observat-o. Forul Academiei e ceartä forul
Academiei noastre.
Copisti murdari, iau chiar cântece vechi le transformä de nu
le mai poti recunoaste :
Foaie verde vi-o sipica (G. D. T., 323)
a devenit la :

verde sipica

www.dacoromanica.ro
774 CIJGET CLAR
Trenule, mica
frezat
a dracului (Bros. 11, p. 22).
lasi lucru se : Marine, Marine (br. 11, p. 25),
tecul cucului (G. D. T., 344-7 bros. p. 30), La
(br. 6, p. 29 Stäncuta, G. D. T., 331), Noaptea (br.
12, p. care popor :
Ce mi-e mie drag pe lume,
balani hamuri bune
$i-o ca sune
la domnul G. L. P.:
Drag mi-a fost mie pe lume noaptea
Caii hamuri buae
ca suie noaptea.

stau, resurnat, lucrurile. Printr'o negligentä de neiertat

am degenereze o expresie ca foaie verde, - mandria
tecelor noastre -, de :
verde de
Cine-i ca mine
Numai mierla din paduri,
Carsteiul din etc (G. D. T., 283)
la intermediara :
Foaie verde de naut,
Arde-te-ar focul,
ce-am pus n'a
Munca mi s'a (ibid., p. 288)
la complecta degenerare :
Frunza verde rece (ibid., 286),
Foale verde de peste,
lubeste, neica, iubeste...
verde usturoiu, etc.
i-am dat voie Tiganului adauge epitaful truditei femei
vgduvite :
zace
Care m'a iubit, saracul
murdarele :
Mi-aducea malaiu sacul
m'a iubit, dracu
Am dat voie apoi acestor trabaduri bolnavi sä
fie cântgreti educatori ai nostru. E vorba
Vezi articolul subsemnatului: a expresiei foaie verde,
MugurulN, an. 1938, n-le 9.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 775

de o adeväratä campanie pe care sträinii o duc, pe

cale, contra noasträ, intentionând desträmarea neamului nostru.
Con$tienti de ceia ce fac, pu$i slujba banului sträin,
sterpi ca moral intelect, fac o glorie dinteo sen-
timentalo-freudistä atacä, indirect, graiul, portul, obiceiurile
cântecele noastre, specificul etnic.
Atitudinea trebuie sä fie imediatä. Cartea
de educatie a neamului românesc e mânjitä ; räu spirit se na$te
prinde rädäcini cultura sufletul poporului
se pierde din curätia lui stärpirea
a creatoare e o de gândit.
Cultivarea bätrânei sfintei poesii populare, interzicerea vân-
zärii räspândirii acestor la sate se impun cu necesitate.
Georgescu-Vbite.
Craiova, 17 Novembre 1938.

AIE 'N VREME ARA

spart lui Faur zeghea cea veche soarele

Si-au desgolit pripoarele.
Gerar incheiat de mult soroacele.
Baba cojoacele.

Din carnea gliei 'n vesnicie

Fir viu de crudd reinvie ;
albe ghioceii
de vreme mieii.

Lumina pletele.
Mai vesele mai frumoase-s
La geamuri, e apar domnitile.
de regesc ulitile.

Buldogi de de cocoane.
Milogi, pe la rdscruci, invoc'
soarbe cer in limusind.
$omeri, pe chei, de-al drag, sus

Si-a despletit visarea blond cositele.

In leagdne de doruri rdd zeitele.
Pornesc, nuntasi, pe
in musele.

de reinnoire rara...
taie 'n vreme
Marin

www.dacoromanica.ro
776 ET

CU GETÁRI
Cine pentru o binefacere, nu numele
de

Cuvântul e umbra faptei.

Nu prea multe, nu nimic.

One fuge de moarte,

Trad. de N. I.

www.dacoromanica.ro
 In locul myrrha,
De ferm departe mal,
floare e ce se admirä
ei ce-o respiri
pe val.
$i numele-I
Dar valul,
tace murind.
P

Minune-i floarea mister: E palidä ca un obraz

Ea cre$te 'n undele amare, Ce l-a sorbit foc de iubire,
Tinte$te din la cer, cdnd se de
Nid stropi de nu se cer, Din ei de az'
fine ancora din mare. Vin lacrimi salbä se 'n$ire.
numele-I
Cdnd
tace fugind, fugind,
numele-I
nu!
negre lebede
Gräbesc s'o vadä tnflorind.
Pescarul spre
Crede c'o stea din grupä
din cuibul ei,

valid Si coräblerul vrea

Ai crede oa Cum prinde 'n val amar,
'n ziva cdnd peri pe drum Minunea cum n'ar fie:
afli i acum Sorbind o vie
Unde ochi-o ai läsat. 'n fundul solitar.
numele-I numele-I
nu!
florii de la mal
eu:
Nid nici fir are
$i nu o cre,ste ori,sicare,
seva-i e 'n sufletul mica.
numele-1
N. lorga.

1939.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Istorie ?
luliei Hasdeu de Manolache -

un scriitor de talent, un cercetätor onest, un

legere pentru valorile morale, - ceia ce este mai rar -, gene-
ralul C. Manolache, care se simte atras
strälucitä" un nou produs de istorie
Face incercarea in care s'au poticnit dar toti cei
cari au vrut roman din istorie. mai ales roman din
istoria oarnenilor cari au noi, pe cari i-am cunoscut
cari am stat de de ori, de se pare ni
in urechi glasul ei nu se
Nu se poate läuda de ajuns care autorul a cäutat
care i-a lost - märturisesc nu de
ce, fi bucuros -, de pästrätorul
ineditelor scrisorilor familiei Hasdeu, d. Dragomirescu.
Pe aceastä bask d. Manolache poate urmäri pas pas viata
a fiicei, chiar a atât de frurnoasei femei, - am
cunoscut-o, de la ei -, care a lost
sotia marelui de carte. Afläm de la el multe lucruri
acum : naivele insemnäri ale fetitei, din 1873,
pe cari i-a avut, primele rornäneste, prevestindu-si
moartea, in limba un interesant facsimil, la pagina
; altul la pagina 80), misiunea de preparator a lui Gion
mult exagerat ca valoare; p. ; candidatura lui la
a existat, dar era ridiculä ; B. Stilescu a un autor de
pentru limba românä ; p. 84), neintelegerile dintre pärinti
retragerea suflete femeiesti la Brasov (1880-1), opu-
nerea, prudentä, a Hasdeu la planul de studii la Paris,
nepotrivite a copilei, amänuntele petrecerii
acolo, la liceul condus de Michel Bréal, scrisorile
rintelui, bogatul unchiu de la Viena, Stanislas (pp. 122,313),
visitele lui Hasdeu la Paris (pp. 138, 148 urm., 156 urm-.,
188 urm., urm, 217 urm., 386 urm.), dorinta lui
de un Paris (p. 177), cruda lui despre boala lui
Eminescu (p. 185), alegerea lui ca membru al Academiei din
Petersburg (p. 203), oferta succesiunii lui Davila la Asilul Elena
Doamna (pp. 228 9), alegerea de deputat (1884) (p. 231), cama-
raderia lullei Bellessort, care va apoi despre România
(p. a tatälui (p. 349).
romanul"? Niciunul. Câteva dialoguri discrete jenate.
Atât
E o carte de istorie, bine scrisä. condamnarea genului
al istoriei rornantate".
N. lorga.

www.dacoromanica.ro
NOUL 779

fata usii s'a oprit.

N'a mai avut puterea sä ridice mâna Privia
ivärul ca pe minune de-al cärii rost nu-si putea da samä.
o sensatie ciudatä. simtia a
trupului ca lucruri cu totul de sine deosebite
de In carnea pe care totdeauna
furnicau zeci sute de fiinte care tremurau fiecare de
o stranie
Cineva prinse de
- Tot n'ai cocoane Neculai ?
Omul n'a intrebarea. In privirile celuilalt i se näzärise
un ziinbet de batjocurä, ca o de Degeaba te mai
temi acum... E prea cu totii, n'avem ce-ti
-
Dar
i-a
a urmat, binevoitor :
cocoane,
l-a
te-asteaptä domnul inspector. Apoi
de la spate.
s'a oprit dincolo de prag, räpede. Era prea
biroul de soare.
- Ce vrei, Trotusan ?, se rásti inspectorul, abia
ridicându-si privirile de pe vraful hârtiilor din Apoi páru
a-si aduce aminte : Aaa, am trimes te cheme... Ce-ai
d-ta cu lucrärile ?...
- a voit märturiseascä Neculai Trotusan, dar
vintele i s'au lipit pe buze nu le-a auzit decât el singur.
i se la pe care simtia cräpând.
general l-a privit lung, nedumerit. Nu-1 mai cu-
In fata lui nu mai sta vânjos, pe care el
de ani de ani. Nu vedea deck un mototol de carne
spre periciune, gata se ghemuiascä mai
asprimea cu care voise mustre i
se irosi milä omeneascä.
- Esti bolnav, domnule Trotusan ?
- Eu?, bâtrinul. Nu! gemu mai : nuu...
- Atunci, ce ai ?...
Prin mintea lui Neculai Trotusan fulgerä
rilor lui. Incepu tremure ca ca un ce cade
moarte.
Inspectorul de pe scaun.
- Sezi, domnule Stai jos... Ce ? Nu ti-e bine?
Dar, ca acesta fi terminat btrânul se
se ca un prosop sapat din mâni se
imprejurul säu la picioarele inspectorului.
- Ei, poftim, se ingälbeni omul. Na! Ce naiba fi ?
strige : Petrachee Petrache
Prin capitonatä nu niciun sunet. Inspectorul säri
peste zmunci de :

- Petraache I

www.dacoromanica.ro
780 CUGET CLAR

- Aici, domnule inspector, se näpusti din dosul

--
- Ce, aici? Cum, aici ?... De-un ceas te !

se desvinoväteascä aprodul.

- n'o
privind tâmpi spre trupul
murit, domnule inspector
inert al
tremure
- Ce stai?, se desmetici inspectorul. doctorul, idiotule.
- Da'... dac'o murit ?
- Piei din ochii miei, canalie ! Nu 'ntelegi ce-ti spun ? Fugi
doctor cum omul se urnia pasi indoielnici,
putându-si ridica privirile de la trupul nemiscat al bätrânului,
puse mâna pe un tampon, el.
Un tisni roata slujbasilor, adunati dincolo de
quvitä de pe-o frunte.
- Ei, inspectorul. se rästi spre Ce dutati
aici ?
Functionarii afará de vedenia unei rosii, care
ca spänzuratä in väzduh. Dar pe
de trupuri nevdzute, retinute ca niste vântuiri.
Inspectorul miscase. Apoi se urni se
câneste, pe patru labe. Capu-i greu, spre Gemu
de ridicá privirile, spelbe, spre inspector.
ori,
Il care, celuilalt, i se o vesnicie.
de strivit supt incoláci bratele
pe dupá genunchii inspectorului.
- Eu de domnule lrodescu. Eu, eu. El n'are nicio
- Cine, domnule ? De a cui viná vorbesti ?
- Eu, eu, ii picioarele Neculai Trotusan.
Ochii i se ca nasturi uriasi de sidef. Pe fata
nu-i mai decât ochii aceia, nemäsurati de
mari, cari i se inspectorului se desprind din ghioacele
se spre el, ca farfurioare de portelan mat.
Meclicul se birou, urmat de odagiu.
privi se
Trotusan bratele din jurul picioarelor, pe care le
tinuse incercuite in sus, cumpänindu-se ametit.
- Ce ai, domnule ? la jos. I Ce te doare ?,
doctorul.
se mai de ori. Privi buimac, in
lacrämile se rostogoleascä pe obrajii chinuiti
grozav de palizi.
Se spre bolborosind:
- Eu..., dom'le inspector! Nu el, nu!
- Glasul i se indulcise la duiosiei. Vorbia
cineva, numai de : N'are nicio Nu-i Turel ?
Säraaacu' Met... Of..., of.,.,
Medicul inspectorul sigurantii se priviau nedumeriti. Oda-
giul palma prin preajma fruntii, ca pentru
o párere

www.dacoromanica.ro
NOUL 781

Mai ?, fäcu medicul, indoielnic.

- Du-te inspectorul. Luati masina
acasá... te 'ntorci spui ce are....

de câteva zile.
Doctorului nu-i lámurise dar simtia se
I se cä.l strânge o minghineä a nelintii,
care-i storcea viata, cu picáturä. vietii din
el, i se strecura o tremure,
scuturându-i fiinta, sufletul
Medicul aducea, de de medicamente.
- Cum te mai simti, domnule Trotusan ?
privia cu ochii spaimei. Ce-i putea spune ? El
n'avea nimic, se
samá trebuia"
tacá. poate cu
cele cuvinte ar descarce sufletul.
- Vorbeste ceva... Auzi ce-ti spun ?, scruta
Dumneata auzi ?... Intelegi ce-ti spun ?
Trotusan scrâsnind aprig din cioturile dinti-
mäselelor... Se mutenie, ca carapace
a izbävirii.
Când nu mai putu räbda nici nu se mai putu

-Cei patru copii se

sä ca o
L.. Fugi
pe usä,
Fuuugi L..
de räcnetele
trdnului.
cum ar fi voit
L.., - se
apere, cu trupurile
jurul lui, ca
de domnul
de la
Doctorul ridicá umeri, Incredintat... Nu mai avea ce cäuta
acolo. Cel mult sä-1 ridice sä-1 interneze". 1esi.
Dupá câtva timp, Trotusan o
pe crestetul unuia dintre abia :
- Todiritä n'a mai dat pe-acasá ?
-
- A venit adineaoarea... E
mine... Voi
?... páru a se mira bätranul. Chemati-I la
nu veniti. Vreau vorbesc cu el... Numai cu el.
- -,
Incresteze pe
páná
o
se redeschidä
zimbeascá bätranul, dar nu izbuti
de groazá.
se opri, departe de pat. Privia ca impietrit
pe fata lui aproape
de tiuleiele vrästniciei, masca aceia a serioaselor preocupárr
tot de nepotrivitä intocrnai ca un obrázai
atletic peste chip de supt care rotunjimile unu
boiu de
Incruciase bratele peste piept, asteptând, atitudine

www.dacoromanica.ro
782

de sfinx. Bätrânul trecu palma peste fruntea imbrobonatá de

sudoare izbuti sä ofteze :
Turel tatá!
- M'ai chemat feciorul.
Toate incheieturile bátrânului se destinserä nevolnice, ca
turile unei hodorogite, incordate peste usura
ei. Nepäsarea din glasul tânärului Simtia nu
mai era nevoie mai nimic. :
Acesta era Turel al Totu§i, sägetä de-o
aproape :
- Te-am chemat, baietule,... pentru hârtiile,... pentru actele
acelea.
- Ce ?, - cellalt, batjocoritor.
- Turel, numai tu le-ai putut lua..
cá, dacä mi le cere inspectorul...
pricepi
- Eu n'am luat nimic...
Neculai Trotu§an zväcni, grozav de rápede de
aprins :
- De asta am eu, capeti o slujbä pe
mine,... ca la ?... Tu ,nu te
-
la obrazul mieu, la zilele mele, la fratii
când ar afla..., au se schimbe multe lucruri
--- De mine nu-mi
asta...
te nenoroci
toate celelalte, din toate trebuiesc
; se teme domnul inspector, se
-
despre care vorbe§ti,
dornnii
Incepu
se teme...
dintre perne, cumpänindu-§i trupul osos
a§ternutul rävä§it. Ochii i se bulbucaserä ca celei mai
späimoase vedenii râcni cu glasul spart :
- Taci, Ai Inebunit?... Actele le dai...
Trebuie le dai... Se cea mai mare poznä, Todiritä...
- N'am niciun act!, silabisi rar feciorul. nu le mai
am, nu le mai pot da.
se spre fereastrá, privind prin retelele
perdelelor.
Neculai Trotu§an se simti ametind. sprijinise oasele bra-
telor perne ca pe proptele
capu 'ncet el. Simtia se Din piept i se ridica
un nod,
- .Turel Báietu' tatei cel drag... Lumina tatei tu
face asta... pentru mele..., pentru frátiorii ?
cuvintele i se bolborosire slâ§ietoare, ca
vaiet al chinului al neputintei.
se intoarse, de-odatä, Privirile bátranului strä-
de-o dincolo de a§teptárile lui. din ochi
i se pe fatä unui zimbet. Buzele
i se intredeschidä pentru un cuvant de u§urare...
Dar bäiatului nu se descuta.

www.dacoromanica.ro
NOUL 783

Fäcu un pas..., trecu pe pat, deschise iesi,

izbi la cutremurând casa...
se perne, privind näuc in golul imens
al tavanului, care se depärtase in nefiintä...
III.
Trotusan se toatä noaptea in mii de ne-
de intrebári. lui, gândurile lui, cáci trupu-i
intepenise locul in starea in care cäzuse de cu seará...
In câteva rânduri, copiii privindu-1, dar
-: Ssst, doarme.
Bätrânul mai auzi främântându-se un timp. Apoi, casa se
linisti cu totul. Nu se mai deslusiau reci ale orni-
cului : zece, unsprezece, unu',
Somnul nu se aräta. nici nu-i erau limpezi, hotärite.
Gândurile lui luau mai mult o nuantä visualä : un enorm sernn
de intrebare, care acum se acum se
imensitate cetoasä. Nu se nelinistia ce va
Din liinta lui se desprinsese un alt Neculai Trotusan,
care gândia se främânta, dincolo de chinuitorul semn al
trebärii. lar intre ei doi, in pat ce se chinuia
besnä, se intindeau niste neväzute care-i treceau
lui, ca de imagini, gândurile zvarcolirea celuilalt.
Nimic nu se lämurit. Totul clocotia vag. Singura
precisie era o vedenie a unui gol imens, care se cäsca
pe urma tuturor visuale, toate de räs-
puns, - care, noua a luau
transpusä a unui cuvânt. Präbusirea
lar toate gândurile-irnagini se preschirnbau rápezi precise,
ca ligurile unui caleidoscop, din cale de iute...
Márturisirea... El, Neculai Trotusan,
lac de sânge, ori de-un lat, copiii pe drurnuri,
inspectorul cerând actele", ancheta, ; copiii pe
drumuri, de care de care mai sfâsietoare, mai peste
putintile lui. Tot timpul, noaptea...
ceasurile bat mereu. Se lumineazä de
e tot de nemiscat. Numai imaginile au a
o perceptie mai chinuitoare. lar de intrebare
si-1 simte incrustat minte, ca pe un lucru aievea, care i-ar fi
sfredelit creierii, precis in forma dimensiunile lui.
-Cândva, se deschide.
a venit un
Semnul de intrebare a zvâcnit
de la servid.
a prins a se I-a
umplut tot capul, care poate cuprinde, sä crape.
Apoi, pe se strecoari cineva. Se opreste. priveste un
timp. Se spre el. nu-1 vede.
- Domnule ! Cocoane Neculai -, slios omul.
El tace. Doar pojghitele pleoapelor bat, ca nedeprinse o
de ce a umplut odaia,

www.dacoromanica.ro
784 UGEIT CLAR

- Domnu' inspector : unde-i coresponclenta aceia

de la Legatia..., care, ...cu chestia fondurilor.
Neculai bratul sus. ca

- a zis
de-odatä,
la mine ? Nu
se
:

? A fi, sau a nu
se
-,
Ce te uiti
sus. - Aista-i
- Cine, cocoane sare omul láturi.
Alexandru Machedon La o parte -,
rotindu-si bratul.
se näpusteste pe usä, trantind-o urma lui.
auzi tropotind pe O 'nebunit
Trotusan
drumul pe spate. se ca un
cimpoiu. Puterile chiar o
párere de :

Dare... chiar am hiebunit, ori... ? Ce-ar ? M'or crede ?

Nu m'or prinde ? copii Poate o avea cineva de ei."
in minte i se face noapte...
impietrise din nou. n'a simtit a starea
aceasta.
A auzit sau i s'a ? S'a oprit o la
s'a deschis din nou. Intrá mai insi. Printre genele
intretesute, pare deslusi pe ce mai aproape
fi chiar doctorul ?
vede din cap. Apoi vrea i prindá
Trotusan sare : - nu se Ce vreai, V ornice ?
Aaa... Uite-I pe pe... Petre... Ha-ha-ha... Ce
mai faci, Sfinte Petre ?
Medicul se
- E nebun. Trebuie Cu de
De-abia ating.
- Märia Ta, trebuie te
- Asaa? -, se bätranul. Vom merge!
sine se nedumereste: oare cred nebun, sau... chiar a
de-a binelea? Ce-ar fi?
o descumpänire fiinta lui.
sine ar doi oameni, iau locul
pe o rApeziciune o
jurul lui se grábesc. El, acum cunoaste pe toti,
acum i se par niste niste care se
miscä automat, ca trase de sfori.
Ionescu-agentul pune haina, Cernátescu i-a din
dulap, doctorul sofeurul, pe geam. Ce-ar fi
se face nebun ? Se mai cutremurä
o Dar ce putea face ? Sá-1 pe Turel la puscárie?
pe el? copiii ? Ce-or ?
se va cineva. Mácar de-ar fi nevastä-sa...
Mergem, Ta?, sub-seful lui,

www.dacoromanica.ro
NOUL 785

Casa s'a umplut de un zgomot bizar... ca de sute

de aeroplane. Copiii au pe se spre el
-
tipete
Unde-I luati pe tata ?
Ce i-a pocnit minte? Neculai Trotusan simte cum
cur* cineva tivda capului de creieri, la un
roiu de albine.
de-odatd, imaginile s'au preschimbat.
E ziva lui. zi de mare serbätoare a lui. Care? Nu Dar
casa e de Ce casä Copiilor lui li-au
crescut aripi, ca la ingeri... Ei leit. Dar
de Numai capetele, aripioare, albastre, tivite
numai niste pumni de copil.
S'au sälbatec lui i
se pare un
Va creste mare Va creste maare
Neculai Trotusan bratele, ca un de cor
grozav :
Va creste mare! Va
Copiii din ce ce mai tare. Doctorul servitoarea
desprind greu de picioarele lui Trotusan, se chi-
nuie
Ceilalti l-au luat pe duc spre iar el e
foarte multämit.
scot pe s'au adunat toti vecinii, s'au oprit
trecatorii.
- Ce are, domnule?
- $tim noi? ar fi inebunit.
Din se aud copiilor. L-au urcat masinä. Goarn a
dea iaräsi din sá aco-
pere sunetul claxonului:
Va creste maare
In minte i s'au itele nu
mai ce vor el, nici unde
Eug. Boureanul

PRIN
zilele 'n
Prin simfonia seaman,
de - din
$1 luminat de margarele.
Pe de zri,-
pe
de de
reuerii....
Adelina I.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

intoarceri elocvente
De timp periodicele noastre dau mult spatiu
studiilor privitoare la trecutul scrisului românesc. Acest fapt,
roborat rapida ingrijita editare a scriitorilor de ieri, pune
mai bine provocata de o parte
din literatura de azi. E o constanta, care
are de scop de a pune numai ce e mare perma-
nent scrisul national de totdeauna.
Dar e mai fruntea acestei
demne de lauda se institutia Fundatiilor
Regale, care, ritrn dar
inteligent, s'a pornit reediteze, intregime sau
clasici definitiv recunoscuti Odobescu cores-
pondenta lui Duiliu Zamfirescu, Insemnrile lui Maiorescu,
opera necunoscutä, dar pretioasä, a lui Anghel Demetriescu,
d-nei Elena Farago, ale lui
de care avem nevoie, dar pe care ni era imposibil le
putem cerceta.
Dar faptele au mers mai departe. de tot Fun-
datiile Regale recordul. E vorba de Revista acestor
care, pe material prisoselnic sau de-a dreptul pri-
mejdios (semnat de pornografii de ieri), cetitorilor, din
in când, odihna unor studii privitoare la truda
a literaturi indigene.
faptul e atat mai autorii acestor
studii sânt ei autori admiratori (o, cum spune
!) ai literaturii blästämate.
E vorba despre d. care, ajuns conferentiar la Iasi,
a la studiul adâncit al scriitorilor de ieri,
rodnicul Bolintineanu. Natural fapt
continue versurile trasnite, vietile romantate romanele
de nerusinäri. In cas, faptul picioare:
câteva studii de acestea, menite limpezeascä scrisul de
vor atârna balanta scrisului mult mai mult decât
contributie istorieä sau pecetluitä
semnele indelebile ale decadente premature.
admirator al olatitudinilor moderniste este D. Vladimir
Streinu, celebru prin caracterisarea pe care, cândva, in
Viata o bietului Eminescu, socotindu-I mando-
linist genial", de genul
d-sa s'a consacrat
cu clasicismul. S'a apucat receteascä paginile de
ale a ajuns la totul alte conclusii. Natural,
schimbarea e cam Ieri, 1938, la Congresul
profesorilor de limba româná, se la mine,
pe spiritualul, socotia pe Caragiale pe
linie de moralitate alde Lovinescu ;
numai lui de pagini aceiasi a

www.dacoromanica.ro
tiilor Explicatia mi se pare : eo care,
astäzi, se Fundatiile Regale bine. vom
vedea. atunci, zicern: bogdaproste pentru acest adaus la
activitatea marilor fruntasi ai scrisului
treilea cercetätor asiduu care s'a apropiat cu cuviiiita
de opera viata marelui Caragiale este d.
represintantul de däunäzi libertätii regisorul celebrei
de la Fundatie. timp s'a un fapt : moartea
publicistului Paul Zarifopol a läsat pe d-sa continuatorul
tärii Caragiale. Trebuie sä recunoastem de datä,
pe deplin datoria. Ceva mai : cercetand de aproape
opera acestui maestru al scrisului romanesc, d-sa a lämurit
probleme de istorie literarä. acestea, foarte im-
portant, se numeste Caragiale Eminescu a publicat
aceiasi literaturä, româneascä". E o
lucrare aprofundatä, care ni d-sa un cerce-
tätor serios asezat. de la aceastä presintare a
lui Eminescu frumos ca o anticä sau ca un
aceia a unui Calinescu sau Lovinescu! E un studiu care
atentia, pentru din dorinta de
a lumina. De are ca lämurirea raporturilor, bune rele,
dintre cei doi iluminati, limpezeste chestiuni secundare,
ca aceia a sensului al Luceafärului" (destinul de
singurätate poetului cu Ve-
ronica care nu avea un de altele.
Aceasta represintä una din intoarcerile care nu pot
ne ele lärnurit sensul literaturii de ieri
azi. de cercetri serioase vor continua sä fata
acestui present nesigur lumina neperitoare a ins-
piratii Paul L Papadopol.

IN NOAPTE
In mohoritä,
Ascult ce bate :
Povestea 'n
Din durerii
cucuvea, glasul de noapte,
o obositä :
Acord bizar de
mele 'n lacrime uitate
Acord nebun de pasáre
Ce cobe.Fte-a moarte timpurie
Din de 'n
noaptea stranie, pustie,
Ascult 'n
vrea zbor el pe vecie
Mircea

www.dacoromanica.ro
788 CUGET

FALSIFICATORUL
de Joh. Gabr.

Aprodul 'n said: Un afar'.

De-o vinci se el, amar,
Cu fata ochiu
de n'o fi, sigur e smintit"
Poruncd : E adus :
rog, ;o am de spus ;
Menirea e doar judecati.
Deci vina md ;
Ce-i vina mai mare?
- E vina de omor",
- $i alta, care-i?"
- Este :
- Dar o mai fi alta"
- Cei falsificatori".
- Acesti-a strigd doar
cei mai
Da, falsificatorii el amar,
$i asta-i vin' a prea
E vina cea mai mare din toate ;
E asta-i vina mea,
Mai grea omorul, din toate cea mai grea.
- Dar unde, cum cad?",
acum ; complici vei fi
el : De ce vd mai
in catastife ; in fata mea
pe ea urme de chef, iubire, ?
Ori urme de 'nfiorire ? de foc
Le-a cunoscut oare, nevinovat,
el nu de oameni cu
md 'ndrdgise ; ini-a dat tot ce avea
$i, domnii miei, ce credeti cd am cu ea?
monede false, ea bune le-a crezut,
lacrimi false: ci sfinte-i s'au
Juratu-i-am credintd, virtute; credea
Cd totu-i aur, era moneda mea.
Ea se credea bogatd cu ce i-am juruit,
Dar, 'n s'a
Omorul doar ce este ? Un fier ucide-usor.
Trddarca, ce-i? ucid victima
Sci bani falsi, mai e, ca orice:
Credinta hatjocurire e.
Rog rostiti gata s'o primesc
pot mai port vina; nu pot mai

www.dacoromanica.ro
 789

Mereu aud cum sund : esti

Pldteste! E 'ngrozitor !"
in
Privesc unul la spun, nedumeriti:
Noi nu judecdm ci fapte
pentru falsuri de suflete nu

$i judecata ce n'a putut sd-i dea,

: moartea grea.
Traci de I. Const.-Delabais.

Melancolie
- Poem in -
E e timpul nu vrea sä se opreascä pentru a-mi
tinea de
Am obosit, am obosit scriind, - mieu de acum
n'a pentru cei ce ar putut ceti, printre slove chinuite,
desele bucuria sau nelndurátoarea durere ce m'au
deschid lume.
Am vrut sä arunc condeiul, nu mai aud cum
penita cu scartieturile care mi-au säpat In
creier, cu aprind focul, singurul de tristetá
singurul care mi-ar fi adus pe care oamenii
mi-au furat-o Dar cineva
m'a oprit. Cine ? Nu
Tu nu erai cu mine nici mine. Erai undeva departe,
acolo unde nu fi putut
cineva, in de sfârit, mi-a optit te caut,
te
te caut? Unde de ?
te ? ?
Intâlnindu-te, ai peste aceste covoare albe,
lucrate, brodate nestematele nu ai
urzeala este din din drumuri
ale Infrangerilor.
E E obositá. Nimeni nu mai trece pe
Eu totu§i scriu - numai ca ceti, odatá,
primávarä, am trecut pe aproape de tine, atunci viata
eu, de bucurie, licrimam.
Hentiu.

www.dacoromanica.ro
790 CUGET CLAR

PIERRE HAMP.
Morarule, dormi..,
Tradus de Magdalena Penciulescu.

- Morarule, dormi, spune curiositate. Morarul, asezat

de-asupra sacilor, dormia de päretele de scânduri zguduit
de aripilor. Ridicá pleoapele, ochii lui cenusii
strálucirä albeata obrazului
Curiosul :
- Moara nu merge prea Nu merge prea tare?
Omul trezit, bratele, un gest de rästignit :
- Se vede cä nu morar. Bate un vânt ca därärne ?
De opt zile vântul s'a culcat la pämânt ca un ane. Ieri
dimineatä s'a ridicat de la Nord rece morocänos. noapte
a mers bine; vântul apäsa pe aripi. Dar devine moale.
Curiosul se mirä:
- Lucrezi noaptea ?
- Toatá noaptea, lucrat ziva. Când trebuie,
trebuie. Mergem vânt. Dacá vântul nu face nimic, tot
moara, dar, vântul moara lucrul.
A fi morar la o de vânt a-si dormi pat,
asta nu se ce vântul trece, cine poate
din nou ? Morarul bun nu scape vântul.
-
Curiosul continua sä se mire :
vezi de departe moara
meserie -, acela care o are e i
te : veche
lipsit
de somn, de bunul somn I morarul doarme, e
nu mai poate.
- Când nu se atunci Ne odihnim destul
vântul in pânze. Vesnic este
ceva de fäcut. Cei de la de aburi mai linistiti. Toate
zilele se Masina merge se opreste vrei. Dar
din morile usinei nu se tot de ca la vechile
mori de
Curiosul cetia : 1772, säpat pe trunchiul de stejar, al
case care se Cerceta vechea masinärie din märun-
taie, organe de lemn transmisiuni de frânghii; niciun fier,
-Stâlpul denustejar
numai stejar
s'ar mai
are o
scobituri, lucru frumos de
ceva, zise morarul.
de cercuri pe
. o douäzeci de ani. Nu poti sá-1 strângi in
brate pe nevasta d-tale, ar deveni vre-odatä de
Nu este de pentru oameni. noroc, aici:
de se ; vijelia i-a rupt din aripi, dar
n'a doborit-o niciodatä.
Curiosul o sutá douäzeci de ani pe
cuiburi au pe acest mai lat un sicriu.
Morarul scara margenea de frânghie ca mai toarne

www.dacoromanica.ro
NOUL

boabe bräzdatá a pietrei, pe care osia aripelor o

pe piatra ; un purnn de pentru visitator :
Frumoase boabe ; ale fermierului, colo,
Prin ferestuica mare fata sa, care
linie calul negru pe pämantul unde se
copsese supt aripa morii.
inunda pomi frunzele cati-
felate nu ascundeau desemnul ramurilor, care sumbre
supt frägezime.
Extasiatul se :

- Creste prea In curând verdeata se va

Ochii lui serbätoriau verdele mai verde din
an. morarului un plop rigid crengute stufoase.
- Se zice omul nu poate stelele cerului. Poate
numära crengile pomului ?
Morarul, funia, spuse bunä-seara plea fruntea acolo
unde
- ascundea pärul alb.
patruzeci de de
plopii de pe drum. Se puteau
moara. Am väzut
ramurile. Uite-i
acum aripile. Patruzeci de ani de lucru, asta te-a
Am o buckicä de ogor. Astäzi sânt plätit cu patruzeci
cinci de pe vremuri aveam
de Erau mori pe toatä la Nu mai sânt
deck douä pentru uleiu, eu singur pentru e mai
putin ca aceia din usine, dar In usine o amesteci;
aici nu se gäsesc sac deck boabe dintr'o tariná.
-- Da.
Curiosul spre plugarul din
face singur pânea ?
trei sat cari au cuptor Ceilalti o
dau brutarului s'o li place aibä
gata fäcutä. Bratele brutarului au multi bani.
mieu morar pentru mácinat treizeci de gologani de hectolitru.
E Aduce duce
bate Se pot face unu' de hectare pe zi.
searä nu vom mai face vântul vine lenes.
Osia aripelor, de stejar pe pietrei, incetinia
miscarea.
Morarul, spuse seara visitatcrului prudent,
care se tinea bägare de pe scarä.
Praful vechiu hainele morar e de aceiasi coloare
ca a Ochii sträluciau pe figura de sulimanul de
Aripile, crucile miscau scara pe unde
curiosul cobora. Depärtat pe palid in tinutul verde, privi
moara, mireasa pämântului pe care de o cinzeci de ani
recolta nu se cocea deck pentru piatra ei. Supt vântul scäzut,
nu mai deck un gest de muribund.
- Va veni timpul, se curiosul, cea din
se va cea din oarä. Astázi oamenii sä
este la ultima

www.dacoromanica.ro
792 CUGET CLAR

Privia, In apusul colorat de smalturi In fierberea

luminii, sprinteneala unui horn ro§u, de gratios,
fumul despärtit de funinginä unor vineti,
suptiri, pe purpura de soarele sângerând.
- Când alte secole se vor scurge pe acest ochii
oamenilor vedea-vor apusul soarelui fina a
ultimului drept pe câmpie resemnatá ?
Trecätorul, care va träi carnea ochilor miei va fi contopitä
de supt piciparele ei, iubi-va coloana care
ridia sus focul oamenilor pentru munca cum iubesc
aripa celei din mori? din templul
antic care fume& ca altarul pentru zei, fi-va frumuseta regretatä
noi, de secole ultimul morar va dormi?
Morarule, dormi....

LIVADA DE LA

Prin livada la moard

Se coboard
de
copiM - o
Zimbiloare.

Pare-o doind, o
La de-al ei drag li -
Cd-i

E Româncd -
CosInzeand!
c'un de cand
Trece, strdnge

Dumineca, la
lar la nord
Cdmpului, holdei sord
De o
E band,
cine-i
Truda bund ?
Cine,
Em. C.

www.dacoromanica.ro
 de Ion Moldoveanu.

Ca unda Mic,
Lin voiu trece calea dric
discret, m'oiu in drum
Ca un cântec, ori ca un parfum.
Mi-or cânta plecarea poem
albe 'n stih de requiem,
lar noaptea infloritâ,
Stele mari crescute peste
Spice 'ngenunchiate 'n lanuri coapte
Vor zvoni plecarca mea in noapte,
lar sat toate
Vor stropi cu lacrimi
va fi ca cum Domnul
Ar trona o pe
m'or trece 'n
cu glasul mai rar.
(Din Tribune.

POETUL
Ni 'nclzidem In suflet Pe drumuri
nenfelese Destinul ne
roiul de visuri Zidind la
Din culese.
Departe, departe,
Prin de zile
Ni taie
Cicori reptile.
- Ne zaza
Sau - De stea
Se nu
Misterul Cum bate la
Adelina I.

Cuget HI, 50

www.dacoromanica.ro
 794 CUGET

Un portret al neuitatei regine Maria

face gasesc cartea luí Adolf Rosen-
berg, Friedrich August von Kaulbach, la 1910,
cunoscuta de arta din Bie-

www.dacoromanica.ro

lefeld-Leipzig, ca din elementele

Monographien, reproducerea a un grup un
care noastrd.
NOUL

la aniversarea de de a luí Friedrich

August von Kaulbach, ea ce e mai caracteristic
in vasta opera, de un caracter de a acelula
care a mai ales un portretist, purtand cu nu-
mele, glorios arta, de Kaulbach.
au fie prin el in

Princesa Beatrice, sora reginei Maria.

au asa de frumoasele fiice ale ducelui

Edinburg, la axa-Cuburg, - ele,
t de osebit, princesa
astazi infanta de Spanla,
Cred fac o placere cetitorilor presintindu-li aceste
de N

www.dacoromanica.ro
796 CUGET

A. D. Xenopol Eminescu
Cinste vouä, Gälätenilor
luat initiativa serbatoririi marelui geniu
al poesiei.
Mi-ati cerut mie, prietenul din cei mai mari admiratori
ai lui Eminescu, ceva pentru volumul vostru. fac cu
atât mai mare prin acest frumos dovediti
Galatul este nu numai un centru mare materialä
ci i räsunetul celei intelectuale gäseste in el un puternic ecou.
voi s'a de$teptat spre serbatorirea marelui poet
Eminescu, la a serbatorire e consfmtit acest volum, a %cut.
sä se coboare, la frumosul adâncimile
filosoice. De aceia, pe , altor poeti, chiar
acelea ale Alecsandri, sau ale
lui Eminescu zguduie coplesesc, ele rästoarnä muntele
marea inchipuirii. Eminescu, spre alte ter-
muri barca poesiei române, a trebuit sä dea na$tere
care tocmai dovedeste superioritatea mintii lui.
Dupä mine, unui nu este absolutä nu
este niciun intre talent geniu, acesta din
numai un grad superior al takntului. Unde
geniul, e tot de greu de precisat, ca inceteazä
noaptea ziva.
Existä un mijloc de a mäsura märirnea a oamenilor
de Anume, prin intinderea pe de o parte spatiu,
pe de alta in timp. In spatiu, valoarea lui Eminescu, ca poet ce a
scris este märgenitä la hotarele nationalitätii
noastre, precum e mgrgenitä aceia a orickui poet din natie.
dacä pläsmuitori ai frumosului poesie au o
reputatie universalä, s'a %cut mai mult din pricinä
care au era un instrument mai de
cugetärii. De altfel, poesia o strânsä a fondului cu
forma din aceste douä numai d'intâiu traductibil,
care poet trebuie margeneascä adevärata puternica lui
la ele care limba este cuprinsä.
Dacä Eminescu este din punctul de vedere al
In spatiu, mai deck Dante, Byron, Goethe,
Victor Hugo, causa este organul lui o
de intindere mai restrânsä ; pentru cercul lui Insä, valoarea
lui Eminescu este tot de mare ca acela a poeti ai
lumii.
timp, nu putem judeca de pe acum valoarea lui Emi-
nescu, numai douäzeci de ani ne despart de timpul de
ne-a päräsit, dar, efectul tot mai pe care
au lui, noi credem el va toate veacurile
se va mai vorbi pe limba
A D.

www.dacoromanica.ro
 SÁMÁNATOR" 797

de...

de constituiji gruparea »Adonis", dupä ce

au vara, toamna destinul, s'au sä vadä"
iarna. Zis Dupá ce randurile, pe unele
locuri stirbite, pe allele completate, ultimul moment vi-au
pornit la lucru.
Pentru ales vrednici
Cesar Sávescu, Ion Pavelescu, N. Milcu, din ale cäror opere
au ales trei din cele mai semnificative ca
fie vorba de iarná. totusi e partea cea mai bunä a brosurii.
Versurile armonioase ale celor trei maestri prea curând
mai ales acelea prin care poetul craiovean
de inspirat constituie fericit popas poesia
dar un dureros prilej de comparajie cu producjiile
sigure sau bizare ale grupului pseudopoetic, compus din:
Ion Horia Munteanu, complet nefnchegat, greoiu stângaciu
ca versificajie, cu imagini dubioase sau... comice.
E cel alb, polare zburdä pe bäräganul aiurit,
cu locuri comune expresiuni cäutate:
Din prag de-amurg iarna Intinde
pe
cu comparajii, ieftene, silite, cu construcjii agra-
maticale ca:
...macesii au risipit salbe,
Ziva a o iar noaptea o stea, pe nufär.
Gh. Manea Manolache, ceva mai fnchegat, dar de o
artisticä dureroasá, se pierde inutilitäji:
In tara
cuminti cei
'n tara ta blästeme,
sau imagini posnase:
easels albe-verzi ..,
sau:
hai, iubito,
Prin mahalaua mea, vezi :
Cum mor de foame 'n delir,
corbii peste cimitir...
Ion Negrescu e un care scrie versuri de abecedar,
de o simplitate excesivä. Totusi nici d-sa nu pare
neatins de boala imaginilor Astfel scrie :
Condeiul se pe ultimul punct...
simtul visul defunct.
lar, ca gramaticä, nu cunoaste, une ori, acordul:
goneste,
,Rici pluralul

www.dacoromanica.ro
798 CUGET CLAR

Constantin lea, care se distinge printi'o trisilabicä,

e de nu :

Virgil Treboniu, din cea mai

largá bunAvointá nu poate alege absolut nimic. Versurile lui
cu veche aduc un modernism care a Intrat de mult la
magazie. totusi d-sa se crede nou, cuprinsul
tinei strofe tot felul de notiuni care n'au nimic comun :
lernile, ce plâng ca niste
Au märile deschise 'n din Sud,
:
ChiamA mA in munti ascult zApada de cremene
cade de schit,
Corn de vânAtoare parcA s'a topit in sA semene
sA adune ciutele de aur
Casul mai gray cand däm peste expresii rante, :

alb peste us se pierde...

s'a cu amintirile zilele lungi
Doldora de vise soare;
Ultimul e alt Stelian Segarcea, autor de schi-
pentru artile cu pose.
latá de nenorocit putin artistic e iarna de acesti
adonisiacia, cari foarte bine au inspirati pus
versurile acelea de odihnitoare ale celor trei
E singura inspiratie autenticá.
PAUL I D

BAUDELAIRE.

LBATROSUL
Sd matelotii nostri
Prind mari
Ce slat
Ai de pe-adlincurile-amare.

De ce se a/Id pe
privesc sfios,
Si albe, ca inerte
Lopefi, jos.

e !
El,
Cu pipa pliscul

de-o cu
Ce de :
Clad se
L'impiedicd de
Trad. de N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 799

Ce poveste§te o Ragusanä despre Tara Miorivei

de Elena General D.
(Urmare.)

A doua zi spre Borsec, prin Muresului, minunatul

ce-si strecoari argintul in de
Imi amintesc doina :
Du-te, dor, cu Muresul,
mai rupe sufletul.
Soseaua e frumoasi.
Masina pe o la capätul cáreia ne Borsecul,
asezat in cuibul lui de catifea
Páduri, luminisuri, lanuri... cu trase de cite o
reche de trupurile alene, intr'un ritm incet
noton, se de o parte alta.
Tot asa, sat sat trece...
se la noi cu ochii speriati, ca niste uriase
ce de-alungul drumului...
un ni inchide trecerea, protestand, pentru ca,
speriate de claxonul strident al masinei, si se
in toate nor alb, larg din aripi lungin-
du-si din pliscurile de chilimbar in semn de ne-
Sus, mai spre deal, pasc oile, cu alaturi...
Nu trece mult, ajunsi Borsec. E incunjurat de
calde rotunde, acoperite cu valtrapuri de cea mai ca-
tifea, la verdele mai inchis la galbenul de
aur al lanurilor de
oameni pe cari-i trei-patru Evrei,
rabini, cu caftane lungi, perciuni barba Din dreapta
drumului vedem insirate una alta tiblitele cu inscriptia :
,Restaurant-ortodox-cuser".
dim in fine de o foarte
supt conducerea doamne din societatea clujeaná.
Localitatea ni place mult. Facem frumoase, seara
mergem bucurosi la mask drum.
la Restaurantul Melik".
vase de care ni din mese. semne
imbucuratoare. de primul servit, o mare
samigire facem imediat planul onorabile.
De data asta, am nemerit-o. Ba chiar insusi titlul
restaurantului ne si crczare acestei banuieli. Dar
Speranta" (asa a dat ea un resultat negativ.
Numai prin faptul ni s'a servit salata vinete pe o far-
de cafea ne-a ficut ce va urma.
Singura a acestui menu" ratat este orchestra, corn-
pusá din cinci insi. Dirigentul e insusi vioara intiiu in casul
mai prost Probabil nurnai causa

www.dacoromanica.ro
800 CUGET CLAR

inaintate, nu a a ajuns el la rangul de conducitor.

Toatá greutatea muncii o duc ceilalti camarazi ai lui. El culege
numai aplausele, pe care le primeste intotdeauna profund miscat
zimbitor, multimind publicului cu o miscare a
drepte, in care tine arcusul, ca un punct exclamativ de bucurie
La iesire e pe de o farfurie de-a-
supra e wzat cartonul pe care scris cu litere groase :
- Pentru rnusice.
*

drum spre
ceasuri de cu masina, venind din Borsec,
ne abatem spre dreapta, pe drumul de munte care duce
poalele Ceahlaului, acel monarh ce din departare pro-
coroana de aur pe safirul cerului...
Urcám pe supt strasina de brazi stropiti cu
soare, ajungem la schit - in o clopot-
intrarea in mica ca un heruvim
de vremuri...
Putin mai la deal e o de lemn, având
un manunchiu de cruci improspatate cu de
Spre fund, o de fier ruginit, o arde... E
in chip de ulcior, cu multe, in o lu-
din greu lumina orbitoare a soarelui...
Dar, oriat de ea totusi
ca amintirea aceluia sau aceleia pe care timpul n'a putut
s'o
biserica.
mai nu nicioclata.
nu contine mai mnit de zece, cinsprezece persoane
dintre cari trei
Norodul e usa.
Ne inghesuim noi.
In altarului se pânea vinul.
tirani o o mescioara
impletituri de chilimbarul vinului, o când la
stânga, la dreapta, o când in sus, când in jos, asa,
repetate rânduri, ce o iar la pulberea diaman-
a
e in genunchi.
Se pe de-asupra capetelor aplecate mânile
preotului in chip de aripi usoare, linistea
in cadenta liturghiei...

S'a terminat.
Poporul luat in o o
iar o va duce
cest minunat obiceiu patriarhal al crestini, de

www.dacoromanica.ro
NOUL 801

intre märturisesc, m'a e-

motionat profund.
in misticul cadru, de o frumusete pe
de pe de am simtit puterea
sublimul acestui simbal de cpmunicare intre orn Dumnezeu.
impresionatá de unde
iubirii se jur imprejur ca o cereascä,
váile, codrii sufletul tuturor fiintilor cu liniste seniná pace
biblicá.
...Unul din ni iese E mai mai
cu barba albá..., ce i se pe piept ca spuma
timpului...
In lui e ceva aproape
Cu un zimbet foarte se apropie de noi, intrebandu-ne
de unde venim tot rupe o din lui ni-o
cu mai darnic, mai firesc gest al mânii.
Táranul de din sticla cu vin stropii de topaz
intr'un cu aceiasi ca pirintele
ne gustäm...
amindorora cu recunostintii, o pornim
la vale, cu sufletul de de

Trecem de-a lungul Bistritei, un de argint viu, prins intre

faldurile codrilor.
Pe luciul ei de alatuite din trunchiuri
de arbori prinsi avänd drept un bustean de brad
in de Un voinic ca Ulise o
când incoace, snluri de apá verzuie,
ce se rostogolesc in urma lui unul altul, scli-
pind ca mii de nestemate in soarelui.
acestea niste reminiscente ale vremurilor de
mult apuse : uitate in coirilor intunecati, ele oglindesc
frumuseta in fundul al apelor...
Masina, ai zice ci pe un drum de catifea ducindu-ne
prin tot soiul de decoruri, care mai de care mai frumoase, mai
variate mai de viatä

Am ajuns la
lucru ce izbeste trisurile cu un singur cal,
de-asupra un semicerc de in rosu
pe alocuri cu in chip de ornament.
Este probabil un obiceiu rusesc. Cred aceasta, pentru ci in
mintea mea a din copilärie o de figurá
dintr'o ruseascd. Numai acela mai avea un clopotel
atárnat drept in semicercului, ceia ce presupun e la
aici pe timp de iarnä

www.dacoromanica.ro
802 CUGET

e chiar frumos are o positie foarte pentru

desvoltarea lui ulterioari ca localitate de munte.
la Restaurantul Sobolevschi", care-si mesele
inflorite pe o acoperitä. In fund, o orchestrà.
Aici e la Borsec. Tocmai dirijorul e mai :
un pirpiriu, cu ochi visätori...
Chelnerul crede e un Rutean. minunat cu atâta
temperament artistic, te duce la uitarea de sine,
sä vibreze tot localul de
Soarele dogoreste. Atmosfera e greoaie, de plumb, ca in preajma
Nu se de pe copacii
obositi de colbul fierbinte al
Acoperisurile, strada, florile de pe ronclurile de ale
capul nenorocitei statui de pe fierb ca
intr'o tensiune inaltá...
Masina, u-si un adäpost in inundatie
de clocotesteea. Când ne intr'insa, ni
se pare c'am intrat in gura cuptorului..
Totusi, in goana o adiere de vânt ni obrajii
imbujorati, ca o prevestire...

...Mergem spre Agapia.

Alte Alte tablouri. Alte idile, in unei naturi
minunate, fastuoase pe alocuri de naive.
De pe aurii ne salutá o de parfumat a
cosit, ceia ce ni improspäteazá sufletele ni inoieste energia
scázutá de urgia arsitei.
Peste tot aur..., aur..., aur...
simfonie in galben. Un concert al bielsugului al frumusetii,
ce iradiazä, izbucneste viguroasä din
acestuia...
Stoguri ca niste enorme, ne pe holdele
infierbintate ale dealurilor in delir...
De o parte de alta a drumului, sate intregi de girezi aurii
se E aproape ceva fantasmagoric..., neinchipuit, ca din
basm ; iar printre vremelnia arhitecturá de
aur, ca niste pitici fermecatd...
De pe miristi indepirtate se desprinde un cocostarc
svelt in fracul alb impecabil, cu panouri negre
ce se o de picioare suptiri, suptiri...
de chilimbar. Se duce undeva..., spre taina a zirilor...
Acolo jos, la iazul satului, stau doi cai cu Cu spinarea
incovoiatá botul sideful apei, care la rândul ei
inapoi figurile intoarse tremuritoare, a se atinge de
contururile masive ale de doarme dus in
atmosfera de mireasma amurgului.
trece un car cu jar unul,
Un precum e bogátia acestui
al Rominici,

www.dacoromanica.ro
NOUL 3

In unui o cloarme floare

de ureche, singura a visului ei fraged.
un bondar urias,
catifeaua drumului ce se scurge lin, ca un
Trece sat sat.
de copii zburdalnici cu
de gard capetele mici frumoase soarelui...
Atrasi de zgomotul motorului, in urma
intr'un nor de plumburiu, ce incetul cu incetul absoarbe
contururile, precum pulberea timpului trecutul,
deck o amintire, plutind ca o la suprafata
constiintii...
Mai toate casele au cerdac. din acoperite
cu paie sau in chip de cu o in frunte.
Fatada acestor case e totdeauna armonioasä in rusticitatea
ei. Mai toate in albistriu.
Curtea e cu uluci, iar poarta are e
ca o
dupá geam oachesa nelipsita cu obrijorii
rosu-aprins, ce contrasteaza de plastic pe fondul alb, alb, al
perdelelor de borangic brodat.
de cosit pluteste in
jurul nostru ca o aripä de vis molatec...
Masina cuprinsi, ai zice, ea
in mreaja farmecului calm ce mecanice...
(Urmeaza.)

vei cunoaste 'n pe

In chip de femei
Ei inimii
ca anti
Ajungi a ji la
Pe cal,a mergdnd,
cei de
munce,sti,
Cu-astfel de te

Mergi pe-un drum

Domnul
hofi de libertate.
N

www.dacoromanica.ro
804 CUGET CLAR

Despre musee
Henri Verne.

Contemporanii nostri numárul museelor. Am

optzeci in Paris in jurul Parisului. Pretutindeni fundatorii
primesc elogii dovezile celei mai vii multämiri. Totusi intentiile
ele totdeauna bine definite, bine realisate ? Cu
nimeni nu utilitatca museelor profesionale.
Dar museele de istorie ? Aclevárata ratiune de a fi,
spirituali pe care o
giduiesc, toate acestea n'au fost discutate ? eu
vrea caut aici, dedesuptul unor fapte cunoscute, câteva
a apropiere va pune tot ceia ce unor
fapte cunoscute, unor inaintasi sau unor apropiati
esteti, chiar museul mai modern.
Lui Colbert i se datoreste crearea primului museu frances, creatie
fiinda mutarea la Versailles a Cabinetului
pe instalase la Louvre, lipsi publicul de vederea operelor
de pe care le adunase acolo.
Totusi opinia colectionarilor curio$ilor, din ce in ce mai
nu de a cere crearea unui Museu, pe obtinu
in cele din Brosuri din secolul al XV pe care le des-
versuri din Voltaire, pe care le dau posibilitatea
d-lui Henri Verne exact opinie
a subiectului permite faci un scurt, dar
interesant istoric al de la RevoIutie el ur-
: Problemele pe care pune destinatia museelor au fost
bine intelese de strámo$ii nostri. Revista incomplectä
din care am ales pe nostri ne la un scurt examen
de La inceputul secolului al XX-lea, ne in
posesia unor musee samán de bogate, presintate ca niste
binete de amatori.
Aceste musee au 1848 1860, atentia
presei, dar tot putin frecventate, nu de st6ini, de
cari se Dumineca, dornici de imagini, de artistii tineri cari
câtiva maestri verifice ingrijorärile, de asemenea
de studenti cari nu vor mai reveni niciodati mai cu
de scumpii amatori, cari revin intotdeauna.
Generatia de conservatori, tot cunosci-
tori, sensibili, ce va scoate din aceste galerii ?
Iati la inceputul acestui un articol : Inchisorile
Artei, museele noastre critica lui Robert de Sizeranne e
: Vremea noastrá accelereazä totul, chiar distrugerea
ornamentele, sculpturile, tot ceia ce trece drept vechiu
artistic este intemniot departe de lumina zilei, suflet,
se in vedere proportiile edificiului situatia
Paznici ai acestor prisonieri, totu$i evocatori ai unor opere mari,
ni indulcim

www.dacoromanica.ro
 Ruskin a pledat causa astfel: intr'o tari
o gridini de galerii, aceasta creiazi un trecut important.
la Mérimée Vitet, unii savanti amintesc unii
arhitecti respectuosi dureazi in piati monumente decorul
Dar atunci ni o de indeplinit: in clidirile
seelor noastre vechi sau pe locurile prin jocuri de
si dim o viati, diferiti poate de prima, o a doua viati
orfanilor inevitabil
Astfel conservatorii nu vor mai concepe nici asemenea unei
galerii reci cu capodopere, nici unui salon demodat Ei
vor face din ele unde operele dispuse
pedantisrn, puso in valoare una cite una, intrunite o
conversatie pe care amatorul, placul o va intretinea cu
mai multe dintre ele. Prin urmare te si te de un
drum obositor sau de o adunare prea ?
Dar indati alte ce de asti dati ! Ascultati : Si
aruncim capitalul picturi capitalul museu ; si ardem
Louvrul, si-1 simbolic, se intelege : instinctul,
paraliseazi personalitatea.
Revolte trecitoare ale unor tinere,care-si cauti originalitatea
se incurajeazi prea mult, de frica de a nu gisi nimic.
Indati vorbeste in ei intelepciunea ; o revolutie care nu
duce la nimic nu este revolutie ; ce lipsindu-ne de
$i mai buni aceasti admirabili formuli a unui pictor inovator,
dar care, indoiali, nu s'a temut si se de personalitate.
Xrtistul care devine naiv in sevaletului nu este de din
clasi cu ce n'a fost niciodati instruit".
Pentru a uita rnuseele, trebuie si le fi cunoscut mai
Trebuie, in adevir, si invitat acolo, ca in atelierul maestrului,
mestesugul. frumosul mestesug de a te descitusa, de ce ai de
traclus o emotie personali, un Cum si pretinzi atunci
ci museele nu contin decit un de lucriri formale goale
repetitii
Din contra, toti conservatorii azi se striduiesc si faci cetete
intelese epocile, care schimbi spiritul, originile locale, care
sensibilitatea ; semnaleazi pe maestrul care se ridici a se
de inspiratorii sii, cari figureazi el pe cit e posibil, -
ca elevii lui, in care el supravietuieste -; care artist, vine si
se piardi intr'un astfel de museu, si nu se influenteze,
va putea el si sufere o alti impresie deck aceia a extraordinarei
varietiti a operelor, din care se va putea inspira temperamentul
daci si vadi aceste opere ?
A vedea, este, cred, ceia ce se cauti a se invita in musee. In
a sa Scrisoare asupra orbilor cu ajutorul cari vid", Diderot
cu aceia ci trebuie si se invete a vedea, cum
se a moderni, care a inviat ochi
stinsi, confirmi ci la ce incepe a vedea reeducat creierua
A vedea este o a spiritului, o neincetati, cl,

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

un de sensibilitate. de este
a unui privilegiat, care a interesa emotiona
alti oameni. musee, unde se duce un public instruit,
dar initiat, unde se grupuri populare colare, au fost
conferentiari, nu pentru a impárti o eruditie redusá, ci
pentru a pe visitatori sá operele. Obszrvati-i pe
in vreme ce ghidul Nimeni nu oratorul toti
examineazi atenti opera ca ar ceti cineva pentru
ei in propriul creier.
Aceasta este opera educativá a museelor. Dintre visitatorii amatori,
multi nu vor pleca cu arnintiri, poate ;
notiunea uimitoarei diversitáti a creatiunilor umane, deci respectul
spiritului al ce le-au creat, va fi de-ajuns
pentru ca reactioneze cu m.ii multe nuante in viata cornuná.
Cultura nu inseamná tot, ci sá inveti un lucru de bine,
mai bine ceilalti. apoi, printre auditorii
spectatori, unii vor fi de Ernotia creatorului va
trezi in ei o emotie inspiratoare. Unul va deveni un artist,
altul un amator, a viatá va fi infrumusetatá.
Museele, n'ar servi pentru a trezi une ori aceste voca-
rafinamente, indeplini destinatia de predecesorii
imi inchipuiu cá, la Louvre, in se aprind lu-
minile moderne, care dau palat un aspect de serbátoare
care, indreptate cu pricepere asupra create
pentru le cu o surprinzitoare,
in cutare seri grupul visitatorilor care ghidul in
vechii academii de sau in lungul Cabinetului operc antice
ale regelui, acest grup va zári o severá
dar de data aceasta umbra marelui Colbert".
Le Temps" de Valeria

'mpratul Neron cas'

Pe local larg el
Dar
ochiul lui cel tot iarba
zise: Nu vreau o, Cesar,
face oare ?, - Ascultä
: departe eu voiu
S'adun blocuri de
tu oare sä 'nläui - 'S
Am fierul, Cesar. mi-I.
Louis Veuillot, trad.

www.dacoromanica.ro
NOUL

Biata limbá
Limba este, indoialä, cu silnicie
azi,
provincii represintaati ai tuturor sociale.
gasesc aceasta in cari
comande execute de afise: Se aduce la
Onor. public a Salonului de
pentru Domni Doamne am angajat noi
ori ce lucrare in bransä. mai
la mia sosit renumitul aparat Vella
pentru permaneate care ondolatie
aparatul de rnasaj ultra-violete. cele
peruci costume baluri precum mon-
Garantând Onor. clientele col mai
higienic, prompt curat
diseur, autor d2 slagare", zice, auzul
unci docile:
amorezat,
Dracul m'a luat,
sau:
Bob de imple'i,
ca când de e un de sau de betealä,
sau, stupid:
N'am parale,
parale
pentru gura dumitale
da viata,
care nu credem pe practica
de arginti.
Telegramele str6ine despre accentele convorbirii"
care s'au purtat asupra in
Nu vorbesc despre expresiunile care cre-
ori tind creeze un fel de jargon franco-român.
PAUL I. PAPADOPOL.

MAM
Te ca
tot ninse.
Torci tu! al feciorul;
se stinse...

viu...
dormi, de-o vreme pari:
De cade se
Deschizi tu ochil !
Ban%

www.dacoromanica.ro
 D. Dumitru P. Pasko traducerea in limba a
unora din poemele (Vjersha) lui Eminescu.
o
o

D. Cruceru de la Craiova pentru elevii un studiu

V. Alecsandri ca prosator, care pe poet acele
pe care le-a strecurat ucenicilor ei Scoala de literatura din
A se de aceste amintiri universitare cere un
act de de care putini ar fi capabili.
*
*
D. M. Beniuc in Tara din Cluj :
Chiar un scriitor de talia lui Liviu Rebreanu,
mai mare romancier al nostru, care din viata a clistilat
pe acel nemuritor Ion, atunci a vorba de a scoate ceva
din viata politicä, n'a izbutit construiasca nimic
prea trainic. Aceasta ne ar credem mediu
care nu subiecte mediocre, scriitorul le
mediocru. Cu cuvinte nu un Balzac, un Gogol, un
un Dostoievschi ni-ar lipsi, ci mdterialul social uman pentru
Dar, de exemplu, la Sufletele moaite" ale
lui unde Rusia veche e crtticata un umor crud, depri
mant, comparand-o scrierile am impresia
scriitorii nu la pe care o desiriu.
Gogol de din Rusia, dar reugegte
in meschine, o migcare, o nelärnurita
de in presentului, care trebuia la ceva,
prapastie sau in cer. El simtia rnigcare, participa
congtient la ea. Cetitorul aduce aminte de acea
a rusegti, pe care Dostoievschi a reluat-o Caramazov",
discutand, in jurul unei crime dintr'un provincial, cele mai
profunde probleme morale care au
destinul uman. Discutdnd, este poate gregit spus, pentru Dos-
toievschi nu face descrie, abisal, persoane
concrete, dar ridicate la de simbol al
timp ce se luptandu-se pe de al
La scriitorii ai impresia privese lucrurile din afar*
de ceia ce descriu, nigte judecitori reci ai
unor procese de cele mai multe ori murdare. Dar un
judecator poate fi, trebuie chiar fie obiectiv, dar nu rece. El
trebuie de dragostea participe
la realisarea lui."

www.dacoromanica.ro
 SONETUL
Sonetu-i spasm
zbuciumare 'n frâu ;
E ca malu 'nah al unui
Menit undelor

Nu i de-al viselor
nici de semere;
strofa lui se
Cum spicele 'n snopi de
Sonetu-i diamantul rupt din
Cioplit mereu, dar care cere
cristal ;

Numai atunci scapdrá scânteie

frânge razele de ideal
splendide lumini de curcubeie.
A. Cuza.

Am deschis mi-i dor de ochii

Val, a de-odatd, Jucdusi ca doud glume.
Ca un de zi,
Soarele 'n odaia toatd, desprinde-acum din
Din durere din tot, -
Florae fata Nu vrea 'not
Albe 'n baia de lumind In azur
Una se
Zori de ziud, voud :
mi astru,
M'a cuprins un drag de lume 'n albastru,
Ca mieu d'intdi : in
G.

51

www.dacoromanica.ro
810 CUGET CLAR

Un curios panegiric
Lucrarea d-lui ar putut fi deosebit de pretioasa,
rnaterialul ce aduce, ca interpretarea,
unui prieten de ce se
le intereseazd, frumosul portret din
1900 al lui când nu se crease figura poetica", apoi cea
voit crispat dictatorial& Se transformdrii
revistei Luceafdrul". Se trece la grelele imprejurdri materiale
care a studiat la Budapesta poet mare. Se
rarea patronagiului lui Gheorghe Dar de
crarea provoaca fire0i polemici. Trebuie sa rasf.und
Amintiri de la Luceafarul" din 1931, care-mi
scapaserd din vedere acolo p. 25, nota 1).
Eu am fost dus de profesorul considerat ca care mä
cercetase in bibliotecd, la adunarea studentilor, Goga,
unde am lui Mihai Viteazul, bropra
lui ca erudit e la sora, sosia fiul, care
nu ce s'a se vorbia romane0e. Notita am luat de
pretinsa, - ni se spune" asigurare a lui
e protectorul conducatcrul revistei", face parte din
pamfletiste de care rid fa sa nu se poate lepada
omul de merit de care e, d. p. 20).
El recunoqte Luceafärului" la
tipografie, pe interventia lui (Alexici)", dar s'a
nu avea trecere" (p. 29).
Mai departe, autor, Gcga era la volumului
prim nehotarit increzator in talentul (ibid) 2 :
nu la atingere, acolo, Buda-
pesta, cu de blond, care intrecea mult, la
gest, camarazii D. mimai
d-sale i se cuvine de a fi indreptat revista pe cale
tionala (p. 22). Goga, eliminat de liceul unguresc
fi trebuit sa de la altul ortografie de
sims al limbii" nu-i lipsia (p. ; fi fost la
(ibid.). Autorul, luí Maiorescu la
se presintä, de numai ca mijlocitor. totu0
legatura cu mine, observand
cele revíste a fost doar paralelism' (p. 26).
Dar se vedea d-sa un creator de dilectie,
mea, de d.
insuqi ar fi tradltia ardeleanä" (p. 27).
vrea Interesant e autorul aduce ca martur pe mine
Octavian C. T5g1auanu, Octavian Goga, la isto-
Partea Epoca 1939,
In celelalte mintiri" se lui Goga o intelectualitate
o intuilie in sens (p. 39). presintA p.
123 urm.) ca de un egoism crud. In afarA de persoana sa nu exista ntmeni
nimic" (p. 42). presinta sedus de un mondial. Paginile, când
era in frurnoace,

www.dacoromanica.ro
NOUL

De sigur in desvoltarea unui lucru merg de la

sine", dar pentru de la ceva pe care
nicio va putea distruge. Cine cokclia Lu-
ceafarului", cu multele ce cuprinde, se va
de la sine". Prefer sa-i opun aceste ale sale din
:
latent din a inflorit la Universitatea
din cum un in razelor
de deosebi .cursurile scrisul d-lui lorga au avut
darul de a mea credinta aduc
aminte ca in 1900 sau inceput cursurile
de istorie universala, privind din punct de re
romanesc. In noastra, cu abstra cu
cu de ordin pur intelectual, s'a petrecut o
Istoria se privi cerceta prin
o mandrie care se infiripa in sufletul nostru
de tinerl. Eu, ca Ardelean, simtiam de
bucurie.
Cu acest nationalism al din intrat
intre tineril de la Luceafarul", am spus, - frau
In acest sens d. N. lorga era d-sa unul dintre
ce-am imprimat-o Luceafarul"."
Lupta pare a fi dusa, de cu Goga caruia
credeam ca i se face un prieteriesc giric, cad lui
e inchinata care nu de sat
de apare, ceva mai departe, : Goga, in a plecat
acasa. Ce-i pasa lui ce face eu cu 7". 1 se
pentru poesia poporului, de carli spirit
cele dibuiri", stralucite zi de poet
mare. Cutare se presinta chier ca o batale de fata de
indrumarea acest ns de catre sa continv :
dibuiri, tanguiri, cauta clrumul Une apnea
de mine, apoi se intorcea (p. 46).
De fapt, atunci era intreg.
Dar in care se lui Taslauanu
pentru a-1 indruma pe dar
prefata" tot i-o (p. 6). acum tul
mal scrie (p. 47) (sic).
din nou la bara. Acela care a publicat o-
dernista a ridiculului Ulpiu de rau ca
in aceasta lipsa de indreptar sigue. Ba se mai leaga de
batrânetelor" mele (p. 54). Alta atitudine a
d-sale e de nationalism ieften zgomotos" (p. 55).
ca pentru mandria cu care spune s'a opus la
prefacerea de a orn"
59). Nu ulta d. a nutnara printre colaboratorli pe
cari-i presinta, ca de d-sa (p. 60).
sa, ne-am dus sus in Buda, la o
vab, - numele trace-i,

www.dacoromanica.ro
812 CUGET

la ciorba de peste, la fleici pe gratar la vin ca chilim-

barul". Cine nu poat un director
anume de la sine". Dar, generos, nu uita sa adauge ca
Goga a fost el a baut per cu (p.
gobilisat", dat revistei note despre noi ce
de in manuscriptele de Budapesta : unele
de un deosebit interes pentru de credeam
a li fi adus cum pentru o de studenti, de
bun& era de sigur o onoare colaborarea profesor de Uni-
versitate. caracteristic pentru mentalitatea mult
ca sexagenarului fost ministru felul cum Contributia,
pe care putea s'o refuse care-mi fusese doer ceruta, i-a
peri albi" (sic). abia interesa pe cum se
crele judece fostul student al
noastre.
Autorul recunoaste totusi in ce cuvinte saluta atunci
colaborare are naivitatea de a da o faptului
n'a refusat ce-i N. lorga era o autoritate, ascultata
respectata in Ardeal, de spri aveam nevoie.
numai a-i numele revistd.
din moment" - pentru concesia de a
pentru un compliment -, va fi in Sama-
ca o revista (p. 62). Cu tot desgustul
de a sta de astfel de adversar" intreb : oare
colaboralia mea, ca las o repetata semnalare a
ceafarului" nu socot revista ca buna"?
De cu colaboratori s'a lvcru.
Cu o poesie mediocra, de retorism nu
uitati d. Taslauanu a pe Goga -, fart
valoare artistica", spune critic. Cu : Goga
facut de cap" : una din cele credea ca va avea
un mare nu avut" (p. 63). titi de ce ? Pentru
au fondul (ca Ba una din e
la adresa contirnporanilor". Doar de s'a dres
cu alt poem, care a un d. Tas-
nu sa-si reclame un de paternitate. Doer
d-sa a cunoscut, era chPfliu", pe bucurestean
Chiorul (p. 64)... Dar lasa chestiune daca
nu e vorba de vre-un Ardelean, tot Lae tot chior...
In operatia de glorificare a lui Goga se spune apoi nu
s'a comunicat al numarului Carmen
nu se sperie (p. 67).
adauge: rnanifestarea era de inteligent
(p. 68)... se arunca pietricele in conducerea
partidulut si in Popovici, cari de sigur
nu erau iredentisti... cu la consulatul Romaniel,
ca autnrul, dar meritau buna (p. 69).
Mai departe in laudarea" luí Goga. De ce a devenit poet
acela carula acum se acest de

www.dacoromanica.ro
NOUL 813

ce: versurile national remarcate, s'a

tnstrune lira ,si durerile
care Dar partea d-lui Tasläuanu trebuie sa se
stie. tnainte de a le versifica", Goga povestia subiectul
lar, n'a facut-o surprins pe fara consultare prealabila,
lata strigatul de entusiasm critic, fundator
: Asta-i poesie, ! De-acu (sic), daca
ramai nemuritor..." 69). Pe inceput can-
tam sa ciocnim paharele in cor (sic)" (p. 70).
Dar d. Tasläuanu tine se de oricine cum
era, nu jerifia aria pe altarul
spune care totusi pe de la
nationalismul (p. 77). Din parte-i, acesta era un
- decl nu un luptator a ramas, ni spune de
bunul al vechilor de prielnice
poetului, nu robuste, a mentorului sau, pana
ultima a vietli (p. 79). la canta un-
gurestl... temperament de pe (o. De nu
era atras spre studii aprofundate metodice... (ibid.). Cum
se vede, laudele curg... Dar indata se adue stralucite dovezi de
examen : a colocvat eminent"... schimb, autorul fcea
speciale tri vederea redactdrii revistei" (p. 89).
momentul revista omagfau pe biltrnul Vulcan, dar
nu-1 putea aproba"... (o. 91).
Se ceru colaboratfa dar »versuríle
rute in fruntea numarului 6 nu la îndltimea a
ligrafiei" (p. 92). de la Märuntisurilem mele continua
D. Taslauanu cere, se foloseste, laudä, peste mai
de un de veac, insulta. De altfel, si eu,
darul din alun, eram In slava cerului pentru
Istoria lui Stefan-cel-Mare (o.
Revenind la prineipala curand e la
Criticul, ce aduce amarunte la o a lui,
asupra suflet ar fi sa arata opri-
rea productiel poetice si : Goga nu a sä fie apre-
socotite de ca cele reusite,
dupa creatiunile care 1-am eu de la început"
113). Cand vorbese, se adauge Gopa 004, nu-i pot
atribui tnsusiri pe care nu le avea (p. 114).
Capltolul se de o din partea
mea, o din partea d-lui (cea
raspicata individualitate a i colaborarea
mea mai (p dar o
lauda din parte-i era doar o captatio o
a frumos care din rolul säu cultural fäcea
sa se orevada ce-1 va fi (o. 118).
Goga revista condusä de autor,
in
la (n. 126). nu e
in 1905, Luceafarul" saluta Vfeata a

www.dacoromanica.ro
814 CUGET CLA.R

Se afirma astfel independenta de

noua publicatie era Samanatorul", n'are a
face. Revista d-lui TasMuanu are doar orientarea sigura"
130). Dar schimb pentru complirnentele facute filologulut poet
Luceafarul" atrage acestuia. ce era de prevazut.
laudele scad : ni se dau specimene. Un
director indrurnator, de la ! La
raspundeam noi cu o (p. 131). Caci nu
e Oa?, asta-i critica
Cum se vede, supt titlul Octavian Goga interesantul persona-
glu care e d. memoriile sale. Un
Octavian aliul... de din
ale primului doar in nota (p. 140, nota 1)...
Cu era, in sufletul d-lui Taslauanu razboiu declarat.
articolul, care se din 15 Julie 1905 se
ceteste 145): aducem noastre d-lui profesor
universitar Nicolae ale cuvinte calde din revista
Sdmändtorul" au contribuit la
intelectuale. cum acolo era vorba de Goga ca intemeietor,
iaM ce adauge glorificatorul de astazi, pentru Pentru !

Goga : Scena din coltul de caf nea cuvintele intraripate ale

poetului plete blonde inventate".
dreptul, se raspunde minte : (p. 149)... Pentru
mine: Cuvintele adresate d-lui N. Iorga erau din
partea cuviincloase : buie se dea alt in-
(p. 148). Ce suflet frumos, - nu
Vin zilele festive de la din in
cul Ardelenilor, am articolul de glorificare peritru Goga.
D. Taslauanu, care n'a auzit de ceva, apare
luat masurile. Cum familia Cosma era Sibliului,
inform:4We ce aveam", fotografiile lauda albumul
d-rei Minerva Cosma. Bun negustor, - dar nationalist, cu U. T.
Vieata inspirator, protector
Goga era, acolo, acum, rival in Ceteasca-se ce se
spune de la pagina 153 pentru a se vedea de ce e
pabil autorul. ce ce a urmat vor putea
aprecia mai bine. se spun astfel de avem
Cum eram un dansator vestlt, mi-am datoria de
Goga nu dansa, de acela a privitor
printre matroane babalici. La un vals, am trecut pe
Adelina brate, care hohote. Ne-a petrecut
niste holbati de (p. 158). vorba de o a
lui Glga, care se distrugea astfel, mila, ca nu
vorbim de cea mai elementarä
mal departe, dupa ruperea a dintre Goga
lui :
de a pleca Sibiiu, Goga m'a la un chef cu
In cafeneaua de pe Bretter, Am in

www.dacoromanica.ro
NOUL 815

zilel. ...M'am la chef. Goga comanda un nou

rand de sticle.
lacrimile ...Ne-am dus
din gura, dupa lautari,
supt fereastra
napadisera
-
-
raposata d-na
ma,
repeta intr'una
cantam !
glas
i-am
de
Goga."
o serenada cu
tu de bun sosit !, -
Aceasta inseamna a proslavi pe un orn a comemora pe
un bun prieten.
totusi gala, in (p. 86 notele
cele delicate pentru a infatisa pe aceia care fost sotie
al farmec va ulta dintre cart au cunoscut-o.
Cat volumul de Poesii, modestul editor spune ca fara
mentorul sau,Goga nu ar ft avut parte de consacrarea stralucita,
care a fost hotanitoare in poetului" (p. 177). adauge
dupa nurnirea ca al doilea secretar al
d-ra Hortensla Cosrna, el nu vola sa lase Ardealul, a
atmosfera (p. 178).
acurn la Luceafarul", se recunoaste animatorul fur-
tunatec al curentului - eu -, care se vede
astfel de ce m'am invrednicit (p. 187). acela care ma
grosolan se ca participant la
de la ,,13 Mart" aminteste chiar minunata fresca" a
mea la revista sa (p. 203)... Omul cu albi" ai marun-
are curajul sä reproduca laudele din articolul
sau Gruparile (p. 219).
se la Goga, care fost o
de sotie, apol parasita, va fi incantata de
mentul eminentului dansator" ca ea era o distinsa,
cuminte, instruita de o (p. 195). Noroc
se adauge o incantätoare fotografie Dar se observa poesia
ce i se ei e mai mult din izvoarele
de ale (p. Nu mi-a trimes-o la
Luceafärul", probabil nu Dar pe :
(p. 197). in fond
o intrunare a unor calcule i". Eram ca,
gand de tors din partea mea, desfacusem
de idila din anti inlesnisem
matrimoniald, cu Oreia avea (p. 197).
in Goga un uriae (p. 201).
Inchelarea ? dar nu seninul,
apot literar, cu stilistice care nu
sant de despretult, al reviste Budapesta, a crezut
poate eroul de pe o
lume pe care a adulat-o, dar el n'a scan
nitiv, momentul chiar se atat de favorabil prin
carnetul sau din Marele de care ocup deosebit,
in Revista Istoricd un : pe sine.
N

www.dacoromanica.ro
816 CLAR

Versuri francese ale lui Alecsandri ?

de care voiu ocupa tot aici, Bonifaciu Florescu,
talentatul dar desordonatul nenorocitul fiu din iubire al lui
Bälcescu, publica :

Cand revista Portfoliul d. Vasile Alecsandri,

care-mi comunicase rnanuscriptele lui Voinescu,
urmatorul antec, scris fran¡uzeste, 1558.
Autorul lui nu e marturisit. Se poate presupune c'ar fi poetul
de la Mircesti, dar nimic nu ne de aceasta.
Il aici ca document istoric : B. F
.

Je suis conservateur, Ces hommes sacrilèges

Et tel je me conserve
Pour avoir la couleur,
Et le de conserve.
Ma noble ambition,
me trouver aigre),
C'est un cornichon
Confit dans du vinaigre.
l'on a beau
Les plus saines réformes;
Moi je veux conserver
L'abus aux viles formes,
Et, faucheur déclaré
De tout en herbe,
Oui, je conserverai
Ma nullité superbe.
Ainsi j'ai conservé
Un amour frénétique
Pour le blason gravé
Sur ma noble boutique,
Pour les Princes-Pachas
Issus notre race,
Et pour tous les crachats
notre face.
Et je conserve encor
Un amour sans mélange
Pour l'attrayant veau d'or,
couvert de fange.
J'aime les pots-de-vin,
J'aspire aux Ministères,
Et conduis par la main
Les hordes étraneres.
Depuis que sans remords
Font une guerre mort
A tous nos privilèges.
Adieu notre splendeur!
Adieu notre
Sans respect et sans peur
La presse nous fustige,
Et, dans ces lemps pervers,
L'ignoble populace
Se rit de nos grands airs,
Et nous kit la grimace.
code bien-aimé,
Rêglement Organique,
Toi qu'on a
Sur place publique,
Nous crumes qu'un phénix
Renaîtrait de ta cendre,
Mais gnient ! mais nix!
Ce fut la salamandre !
Ce fut un feu d'enfer,
Qui maintenant dévore
Tout ce qui me fut cher
Et qui m'est cher encore.
C'est la Convention
Qui lentement m'énerve,
C'est l'annulation
De tout ce qui conserve.
Mais, dussé-je crever
De honte et de
prétends conserver
Mon antique

www.dacoromanica.ro
NOUL 817

Et surtout et toujours, Et, quand vers le tombeau,

Ayant Phanar pour guide,
consacre mes jours
A l'intrigue perfide,
Et, vrai conservateur,
Craignant les sans-culottes,
J'ai la plus sainte horreur
De tous les patriotes,
Depuis que ces faquins
Vont crier
Haro sur les coquins
Mépris aux
La mort voudra que
Pour conserver ma peau
Je veux que l'on m'empaille.
Pourtant j'ai beau crier
De rage et d'épouvante,
Je sens qu'il plier
Ma nuque reluisante.
Puissé-je loin d'ici
Redevenir encore,
Un simple cafedchi,
Aux rives du

Märturisire
- Poem in -
aduc aminte de de manirile ce-ti
umbriserd privirea.
te-am privit vreme, - atunci când am
crezut esti aproape, aproape mult de sufletul mieu, ti-am
cu cupele luminilor mele, ca culegi
stropi de cu care buzele ce le credeam arse.
Tristeta din ochii täi bolnavi am vrut ti-o alunge de
din luceferii ce läcrimând te admirau. n'a
de ajuns N'ai putut dincolo de chemärile care te
urmgriau, mieu.
Atunci ti-am prins mânile aspre mari, reci ca de
le-am pipäie usor, asa ca nu mä cloará, rana
din palma mea semnul adeväratei credinte ce
avea ni apropie cândva sufletele, pe cea din palma
simbolul adeväratului drum al durerii, pe care, in lipsa ta, destinul
m'ar fi spre Irnpärätia suferintii. De semnul sângerând
ce mi-a prins picioarele pe crucea desnklejdii mele
nu te-ai putut apropia - n'ai putut acela era ultima
sfortare ca rämân lângä amintirea ce lega de tristeta
ta neînteleasä.
Acum, când ta grea, rece, n'a putut atinge ränile ca
sä nu doarä, când privirea ta n'a putut pätrunde la
adevärata durere, eu, mai tare decât suferinta decât moartea,
pentru totdeauna pe crucea nädejdilor bucuriilor
deserte. Tu deschide-ti sufletul pentru alte pentru alte
zädarnicet
Elisabeta Hentiu,

www.dacoromanica.ro
818 CUGET CLAR

CRANIUL
de Seidel.

Pe in lumina Soarta noastrd e ca sticla,

un biet craniu omenesc ; lar norocul : floare,
in tivga goald umbre Mereu valuri se
In de ochi se : vdpdi mistuitoare
ochi prin cari Jalea in addncuri ;
Lumina vie De i vijelie,
E stins' acum din ei Vin molime peste
Ce vreme ; Foamete si
In sufletului viu 'n veci lacomul
Nimicul golului Nghite dragoste

Craniu palid, gol de Fum e-a omului :

Spune-mi : ce ai odatd ? Ce culeg cuceritorii ?
Ai purtat tu plete negre ? coroand ii orbeste,
Bucle aurii de fatd ? Li ;
Ai in li
Ori coif de viteaz ? Ce din a mild
Ai purtat pene pestrite, se prdbusesc adesea,
Ori ai vre-un craiu destoinic, de li-i
a nu pleca 'n declin omului e vis,
Deun-de cei dusi nu mai ? E gloria

Craniu tivgd goald, La ce bun ornul doarme

Spune-mi : ce In vre-un cavou ?
Au din al creier ? Vin barbarii,
Ai un iesit din ? sinistru ecou ;
Te-ai de artd ? Vin podoabe
Ai sondat lumea ? supt suliti topoare
bund Cad de odihnd
Ori ? schelete odoare :
Ai la bogátie In noroiu azvdrliri
Totul e nimicnicie Cei ce-odat' au

Imi rdspunzi la intrebare Vine-apoi o zi,

Doar c'o palidd un ca mine,
Ti s'a dus din viata Tivga mea pe mas' o are
Cum s'a dus din privire. md 'ntreabd ca pe tine,
Dar ce spune tristu-ti 5i-o : ochi 'n cari
Vreau spun la : Razaa vie pdtrundea
povesti de groazd, Stins' din ei e viata
De pdcat, de renuntare, Ce-altd
Precum vesnic tori se pldng, Nu-i voiu : da, nici nu,
Inimile ni se ; Ci-i voiu rdnji, cum o faci tu I
Trad. de I. Const. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNKTOR" 819

Semne indreptare -in

Semnele de in prosa nu sant putine. Ele

dovedesc, din partea scriitorilor, talent, dar acea minunatá
a nevoilor vremii despre care vorbim timp.
un singur lucru : nävala de nu ni-a
dat rägaz, atunci, la aparitia le cu tot entusi-
asmul pe care il meritä. ne mai doare le supunem
unei analise minutivate atente, trebuie trecem tihnit cu ele
fata ochilor celor ce ne cetesc, siliti ne
multäinim fugare. lipsuri pe care cei in curent
cu productia le vor scusa, mai ales
vor da cá semnatarul acestor s'a silit, pe i-a
cu un mai larg publicistic.
Dar trecem la ce ne intereseazä. Fapt e
provinciile vorbesc, li s'a deslegat limba aceste
une ori, forma a poesiei. Se ajunge in
felul acesta la acel de cunoastere, care de
vreme râvniau inimile noastre. Negresit e vorba,
de prosatorii noi, din chilia de curati ai
ingrijite, li se bravi fruntasi ai scrisului
de ieri.
Incep din vreau la trei
prosatori munteni: la de povesti názdrävane Mihail
Lungeanu, care ni-a mai dat, in colectia Cartea
un volum, ales ilustrat, de basme (Smei zdne), la nuvelistii
romancierii N. Popa I. Ciocarlan, cari, de
i Du-te dor, au mai pus o de temelie la edificiul roma-
ului la timp, despre Nu m'am
un singur moment, ele niste definitive.
Am convingerea prin continut,
izbutesc creeze acea curatä,
care caracteriseazä mediul rural. E un
de care trebuie se tinä atmosferä care ne
coboarä, esteticeW, in vietii va de real
viitorilor creatori.

II.
carte mai care reproduce, de viata Ardealului,
este Vdrtejul d-lui Romulus Cioflec, care ni povesteste
existenta sbuciumatä a säteanului Mitrea din
spunem din capul locului : e o carte care se ceteste interes,
de grábesc sä adaug, pe de o parte, e prea schematicä,
pe de alta, are un final, ultimele o de pagini, caracter
de foileton. Am prilejul, aici, subliniez apropierea Vdrtejului
una din cele mai bune ale ultimilor ani. Velerim

www.dacoromanica.ro
820 CLAR

Veler-Doamne, aläturi de care stá prin regretabilá

neglijare a a doua.
Oricum fie, cartea se impune prin aceastá adâncire a
atmosferei din Ardeal prin prietenia curatä a lui
Haidamac, dar mai cu samá prin limba neaosä,
graiul inedit, care atât de mult stilul literar
românesc, limba subliniaza de adecvat con-
de specific acestor regiuni. prea resumativ
conceputä pe un plan prea vast, cartea d-lui Romulus Cioflec,
toate defectele ei, poate fi socotitá ca un imbucurátor semn de
inzdrävenire a prosei mai mult, cu cât a
editatä de Adevárul", care, mai ieri, o din
räspandirea celuilalt de literaturä. Scurtatá adâncitä, ea
putea fi o adevárata a scrisului o
a Ardealului, pe care, aici, abia

Pentru este romanul de debut al unui povestitor

talentat, care ne duce din nedumerire nedumerire. Imi place
degrabá cred, ca, de altfel, despre Dominte
care-i va urma, toatä la acea caracte-
a incepätorilor: prea se lasá cäläuzit de faptul de
de evenimente care l-au inspirat. E, de altfel, defectul
principal al scrisului contemporan, care s'a clistantat
reros de vis fantasie. E, o recunosc, o metoclä de lucru,
aceia de a faptele sä vorbeasca, de o afirm, faptele nu
vorbesc foarte rar graiul pitoresc al poesiei.
felul acesta, sclav al realitätii, d. care ni-a
dat interesante nuvele din studentilor basarabeni, ajunge la
povestire (nu de o simplicitate pe
tiparul clasic al nuvelelor sentimentale, dar incheiatä
de brutal bizar. motive pentru care ne nu numai
dar de-a dreptul nedumeriti. Lipsa de moti-
vare a actiunii, ca structura sufleteasca a deputatului
ne carte, care atmosfera vietii
universitare, s'a multämit cu de putin. Aceiasi nemultämire
ca Stilul e prea incárcat, limba greoaie
scoate in relief nedurnerirea autorului.
totusi, pentru putinul, prea putinul bun, pentru curajul de
a evada roman prea lipsita relief Hen-
rietta Mircea, aceastä carte meritä fie ca un semn
de autorul ei e un
prins mrejele istoriei moderniste, de la el ne
povestiri in care realitatea
alambicul fantasiei.
(Urmeazä.) Paul Papadopol.

www.dacoromanica.ro
CRONICA
pärere asupra statua Regelui Carol I.
S'a spus de unii critici cä o artá plasticä nu are
nevoie respecte, general, in ce
personagiile, asämänarea fisic de oare ce peste
secole nimeni nu va mai cum au arätat personagii,
Marcu-Aureliu, Gattamelata, Colleoni, etc. Nu va mai
deci valoarea artisticd a lucrarii.
Mai nu personagiu nu i se
stabili de care a el
hind, sau contemporanii lui, lase urme. de asta,
este o gresitá apreciere a cadrului psihologic intelectual in
care trebuie s activeze un artist, acelasi timp, o de
incurajare lenei de ignorantei. Arta este o a
lumii fisice morale. Una de alta, aceste douä nu pot fi
Un artist trebuie le de o nu
poate fi suflet fiecärui suflet
corespunde o Ceia ce l-a fäcut pe Michelangelo
creeze corespunzátoare tipului moral, ele
gäsite cu mediul
La conclusia criticilor pomeniti la au contribuit in mare
metodele didactice moderne, care se servesc prea putin
de intelect prea de visualitate.
Un pictor, un sculptor, un arhitect, se la lucru,
crede nu are nevoie de material: un de argilä,
o de colori, un vagon de rulouri de I

lucreze ochiul observe: tatondri, dibuiri,

ochiul este satisfäcut. mari ale nemuritorilor artei
n'au iesit din asemenea procedee. se inscria
mai pecisiune in creier. o avea precisiune,
direct In sau direct pe proaspät
tencuit, orientându-se de visiunea ca cum ar fi
avut ochilor, represintatä material, opera ce aveau
De aceia mai ales sculpturile lui Michelangelo au
ceva din misterul creatiei divine.
nu mai este asa. Cu inconstienta usuratecufui, un
artist subiecte de care aude pentru prima o
de Expres-Orient. Nu se simte obligat studieze
ajutorul intelectului, reflecteze, asude opera
sa se va precisiune in creier. Gratie unei asemenea
metode usuratece, Mestrovici a fäcut numai pentru
trei statui, din douä de dimensiuni mari. Numai
bronzul 12.000 kgr.
fiecare. mod usor i s'a cerut ? Un
sculptor de rasá nu trebuie accepte
De aceia poetic n'a
a regelui Carol hiu. Cáci doar nu era vorba de un Voevod
de acum de ani lipsit de o documentare
la oricui.

www.dacoromanica.ro
822 CUGET CLAR
nici nu e Craiul Marcu", din legendä cunoscut de
totul diferit de stabilit de istorie. Carol l-iu nu cal
agitat apocaliptic, care, pe o o
de Turci, nu avea unui de haiduci.
va trece in convins omenesc,
mai ales Romanului, mai este capabil de va trece
cum personalitatea lui s'a in minteacontimporanilor, prin care
se va transmite posteritätii legendei : Bun, Infelept.
Un Alexandru-cel-Bun", intemeietor de descälecatá de
Cki, dacä, poate, curtenii curtenitorii, cari fac totdeauna
regilor memoriei falsificare a adevärului,
de istoricilor cu restabilirea, vor fi pre-
sinte ca pe un räzboinic viteaz, pe care n'a räzboiul
pentru doar pentru lmplinirea destinului istoric al nea-
el totusi s'a cristalisat in mintea rnultimii contimporane,
prima linie, ca Mestrovici nu a
A fkut putin o de ? nu.
am väzut schematick care am
presupunerile mele Cuget am crezut,
simplitatea piedestalului, se va mentinea maniera decorativä
a statuii lui I. C. Brätianu. o statuie in planuri
largi, mai mult suggestive expresive, cu o unitate
de tratament de raport elemente mai ales
o armonioasä sufleteascä cal
nu animal folositor omului care se influenteze de
calitätile sufletesti ale transmitä la lui
propriile-i calitäti, cum este calul. Priviti un pasionat pe
un cal de vedea ce demnitate reciprocä
se degajeazä I Mai ales legati printr'o convietuire,
cum era regele Carol l-iu legat de calul
Mestrovici s'a anatomice exagerate
exacte, contractiune nefireascä a muschilor, arbitrare
ale membrelor spre a li da atitudini siluete inestetice
pe care numai calul tipar de otel le obtinea.
Cu felul acesta de a trata, a provocat contradictie
maiestoasä, pe care a intentionat s'o dea calului, printr'un pas
solemn, de relativä, starea agitatä la
convulsiune a muschilor. De asemenea, contradictie piedestalul
simplu calul de amänurite, de umbre o
complicatá capricioasä. decorativä arhitectura
sculpturi se la statuia lui Mihai Viteazul, a lui tefan-
eel-Mare din a lui Corvinul din l
Dar cäläretul ? Aici Mestrovici a putin ireverentios. Pe
lipsa de anatomie, regele un bust din care
iese direct nifte apoi l-a redat
ordinar negligen4 In haine de dimie
niste cizme de iuft grosolane ordinar modelate.
total un modelaj sumar, contrazicere cu modelajul calului.
ca atitudine, un caricatural, dat pe spate,
picioare la pieptul - pe un cal mers

www.dacoromanica.ro
NOUL 823

este putin aplecat

bratul drept sprijinit o
picioarele date
schematicä pe un
-
imaginar, umflat in partea a scoldlcit In
partea Aceastä atitudine rästurnatd, acea sprijinitä
in acel cap prelung orbite privirea
mai mult rea de asprä, un aier de semetie comicä,
princare pare vrea la priviti-mä
Nu este lucrare de artä, nu este Regele Carol I-iu, cu fisicul
frumoasele lui ca itäti morale. Mai cuprinzatoare, mai echilibratä
raport piata Palatului Regal mi s'a macheta sculpto-
rului Späthe, presintatä la concursul de machete la noi in
Piata Palatului Regal, pe vremea concursului se credea trebule
conditioneze stilul ei
arhitecturale. bine proportionatä de clädirile
incunjurátoare, avusese parte in autorii celor
cládiri din fata Palatului pe trei clintre cei mai buni arhitecti ai epocii:
Negresou, Gottereau Maugsch. Ei au dat in o
sintesä admirabilä a influentelor artistice ale epocii lui Carol
Cáci arhitecti eminenti, nu aveau originalitatea
puterea de creatie a lui Mincu care, din stilul minor, aproape
täränesc, al noastre a creat, prin genialitatea lui, -
este singurul la noi care a atins genialitatea, - un stil monu-
mental, ajungand, din causa aceasta, prin invidia un isolat
in propria sa tarä, ei prcsil tau mod strälucit,
fluentele care au- la desvoltarea artisticä
culturalä. Nimeni inchipuia acest pretios docu-
ment cultural va se silosul cläcleste
ca local Ministeriul de Interne alte silosuri ce se vor pe
laturile viitoarei piete, de o márime In disproportie dime' -
siunile modeste ale Palatului Regal in disonantä clasicul,
banal realisat, dar care clasic se armonisa destul de bine stilul
clädirilor ce se
lar statuii regelui Carol -iu. acea nu-i va la nimic.
Cáci defectele ei din lipsa de spatiu.
Sp. Ceganeanu.
despre aceiasi statuie.
douä din cele niai reusite
mente ce s'au desvelit Europa ultimul limp : statuia Regelui
Carol I cea a lui Ion I. Ultima s'a ridicat aproape
pe nestiute; prima a sä se vorbeascä insä de ea, mai
de a piata Palatului.
Mestrovici este considerat ca unul dintre cei mai insemnati sculptori
ai epocii noastre. El apartine familiei celor din cari se recruteazä
creatori de monumente, destinate decoreze pietile publice,
constructiilor. ori monumentele funerare De la moartea
lui Bourdelle el este singurul capabil facä räsune bronzul
pentru cornemorarea unei ilustre personalitäti. sculptori mai
delicati, mai simtitori melodia unui corp femeiesc, la
unei atitudini, la gratia unni gest, la
mascá de bärbat sau de femeie. la

www.dacoromanica.ro
824 CLAR

mai ales la Despiau. au ceva in talentul

care-i face improprii pentru ceia ce trebuie vorbeascä de departe
multimilor. Mestrovici este marele orator bronz,
a voce departe, care alege ceia ce
inspirá incredere semenilor nostri, ce sufletele,
ca un pasagiu de poesie sau ca o de
Felul lui normal natural de expresie are ceva märet impunätor.
Peste sale s'au adäugat avantagiile unei
lungi fertile patria lui aiurea. De aceia,
d-na Elisa s'a adresat lui, acum ani, vreme
nici nu se vorbia de monumentele celor doi regi, cei
initiati cä va iesi o durabilä. Ei nu s'au
numentul lui Ion este poate ce avem mai ca
lucrare Totul este potrivit in el, totul contribuie
din asezatá in din dosul locuintii marelui
de Stat ceva care se personalitatea unui
artist care vorbeasca acelasi timp
omului de conceptia, proportiile, spiritul care a
realisata, care a
Ar fi unii ca Bratianu, a este de
importantä care a fost de ori prim-ministru, fie
ca luptätor, in focul miei desbateri la dupá el
vointile celorlalti fascinati de ceia ce spuse oratorul. Mestrovici
nu s'a la ideie, mai usoarä, mai teatralä. El
dat multe din cabinetul de lucru,
perioade de meditatie, de cantärire a consecintilor actiunii
ce vroia 1-a : Un care se
care se trudeste oarecum gandindu-se concentrat, in masca
sa admirabila semnele visi-ile ale operatiei sufletesti ce intreprinde.
Granitul se fata uriasul conceput de
marele sculptor se supt povara räspunderilor. Din trup,
figurá, nu s'a esentialul, ceia ce cu
da caracter energie. Totul e umbra produce
puternice reliefuri, chiar oarele cele mai luminoase ale zilei.
lar materia granitul moale ca o catifea, pe care
lumina, resistent otelul, este cea mai piaträ in care
se poate proslävirea unui
Regele Carol este mai putin romantic conceput in lui
generale, de anume-detalii ne apropie de arta secolului al XVII-lea,
a celor din jurul lui Bernini, ceia ce este o manier de a
fi romantic : capul calului, coada involburatä. Silueta
monumentului, ori din ce parte am privi-o, este sobrä
maiestoasä. aici figura a simplu conceputä, la
reliefurile ei esentiale, in timp ce detaliile inutile au
dispärut. trupul calului care tine un rol important monument,
cum se cuvine statuie ecvesträ, observatiile de amänunt
mai numeroase. Ele au rostul Ele dau impresia de
fac ni se par parcurs de fiori trupul nobilului animal.
(G. In ,Unlversul'.)

www.dacoromanica.ro
 MIEU

Postarul mieu, iubito, azt a

De-atuncea, o temere jale :
parfumul epistolelor tale
El aducea,

Era aproape de noi,

De-aceia voiu culege, cu ce doare,
scrisoare-adusä de el, cdpdva, o floare,
s'o scutur astözi amintirea lui.
G. Ursu.

- De ce alergi neobosit,
Neobosit, nepoposit,
De ce o lume rdscolesti,
Ca zmeul aprig din povesti?
- oare credeti cd 'n desert
Cu toate md cert
5i, parc' ar md
stibiile, nebun ?
Eu am o veste aduc
de aceia md tot duc,
Ca vechiu noroc,
Din in din
taind mi s'a
Dar din cat
Cu zbuciurnarea mea intreagd
Un suflet care s'o
Eu am chemarea
Ce este sensul
De ce-i sortit se tot poarte
'ntre moarte.
va gdsit, eu
Md voiu opri din mersul
Dar insdsi rasa
Nu va mai trdíascd.
lorga

52

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

D.

N'am lost crezut am spus in presintarea sale

Lucian Blaga, bogat cuvinte impresionante, n'are
un fundament de destul de solid.
la deschiderea cursului de
culturii" la Universitatea din revista Gänd
VII, 106).
D-sa despre plenituclinea (?) istoricä".
Pledeazä, pentru permanentele istorice", la 17 Novembre
1933, le la din August.
de acolo, mai cronospatial", mai o potentä istoricä
de orientare inclividualisanta", mai ,,unicitatea a unei
mai cu singularitate singularitate Cali-
tativä", mai cu individualisarea mai cronome-
tria omeneascä", mai cu categoriile abisale", mai cu stigmele
unui stil", mai sägetile mai
stilistice", mai zona mai euforia
mai corole etajate multiple", mai biogralia stil",
mai cu grefäri peste mai rasa categorialä a locului",
mai mutabilitatea carnpului haric", mai de
meridiene", d-sa ajunge la idei de de juste, ca aceia a
osebirii fundamentale, d-sa, arta tipisanta (dar sa
se compare naturalismul de variat al artei de pe
arta Nordului", e individualisantä lapt, Nord este numai
o intindere a artei geometrice din regiunile trace, o strecurare
bizantinisin prin Varegi o imitare insuficienta a antichitatii).
Ni se spune Statul lui Ludovic XIV-lea perucile"
eo (pe Statul e roman, iar peruca
un trecätor fenDmen contemporana). Allám Rena-
terea este supt stilistic, altele,
prin categ a tri limensional prin categoria
a tipicului", dar prin claritate care nu
telegem cum s'ar putea aplica literaturii gandirii.
De aici, irnedIat, s'ar in baroc.
lar, privire la vine din Spania, cum o
susi barrueco, el se consider& ca o reactiune.
contra clasicismului de imprurnut, - dar nu mimai
Renasterii, cänd el vine din India acel stil
de care d Blaga, devenit plenipotentiar, a auzit vag
in Portugalia de acolo prin lesuiti mai ales ornamentele
de pe coloanele bisericii catedrale din Luxenbourg), Italia, care
nu creat deci din necesitäti sufletesti ale ei. La d sa feno-
e invers. aceasta-1 face aseze printre marii ai baro-
scriitori cum toti clramaturgii spanioli de plus
Gongora, iar, di pictori. pe pe Greco, pe
Velasquez, pe abs,urditätii, pe de
Loyola, atunci se barocul e un fenomen al arhitec-
turii irnpodobite de o clecoratie sculpturalä. diluviul verbal,

www.dacoromanica.ro
NOUL 827

vechea betie de cuvinte" jurul unui antagonism care

n'a existat. a mai vorbi de iscodirea unei Spanii totdeauna
baroce de definitie : Spania este autoarea inchisitiei,
a crimei in nurnele cerului". Stil de roman foileton...
D. Blaga crede serios primii martiri ai crestinismului au
in Spania, se ce cuprinde martirologiuoriental. In stilul
manuelin, a caracterisare a luat-o din acele cärti portughese
la oricui pentru Expositia din Paris...),
poetic elemente de descriptie, d-sa vede neexistente influente
rnaure". Aceste lucruri le-am de mult conferintä la Paris.
e vorba de literatura e
blare ochii printre cunostinti. e vorba de ariistri
Balzac", - mai neartistic povestitor, - Flaubert, Courbet,
Monet". Literatura e caracterisath ca represintand
mentul mai pe Apus cei pornen acuma
clatoritt unei diafectici vremelnice, i pe
constiintii". tine, o spune, se alt awor
de confusii intelectuale in magnihce formule verbale : Sp
In materie de ralä de nu
Rusi, Poloni, Cehi, Slovaci lugoslavi, - d-sa vede o a-
de motive nationaliste, animate", pe
se Slavii de Sud pe basa vech i arte a
Tracilor. am fi foarte bucu sä ni se a gäsit
autorul a recons ituit câteva invasii slave (!)
Dacia protoistorich" (ceteste : secolul al Hristos), -
exclusiv (sic) pe temeiul motivelor naturaliste ale
uneltelor (!) desgropate"
la irnpresionismul frances, d. Blaga
vede la un popor de o aproape structurd tocmai
perrnanentä ', care i trebuie. Descopere primitivi
francesi' (car ?), un rococ (sic) vaporos, pican',
a proclama Francesul a at t mai
ingrediente e pe cale d a evapora (!) substantelor.
i se p tocmai Rusii au impres onismul sim-
bolismu
pentru e bine nationalisti, in nclus e,
ni se anuntä, profetic, o plenitudine", nu a ai, ci a
Sud-Est europea pe care minte ponderata
poate concepe ca având o sufleteasch perfect Am
convingerea generatiile itoare se vor mi a no , cei de
acesti Balcanici inimile ca (!) cu porecla
renume, am fost de ingenui (!). nu
ne gásim deja (!) pe trepte de ascensiune".
ca nu uite de ultra-modernismul d. Blaga
prevede pe fond balcanic, mai la de d sa va
veni o nouä in care natura nu mai e di ponibilitat, a
de prelucrat".
Cu aceasta ni se garanteazá expansimiea spre cer". Amin I
N. orga.

www.dacoromanica.ro
82S

de la
Am avut dese vorbesc cetitorilor despre ingrijita
de la lti, Cuget moldovenesc", care, de cu un
oarecum regionalist (este traditia Basarabenilor de a se socoti
Moldoveni), aduce o literaturä curatä de interes general.
In ultimul numär al anului 1938 se Intâlnesc paginile acestei
serioase, de aceia trebuincioase, reviste, trei cari dovedesc
deplin adevárata poesie româneascd nu e delir.
E vorba de Basarabeanul I. Buzdugan, atât de cunoscut din
paginile Gândirii", care, pe lângá altele, ni o fermecätoare
imagine a cerbului, care, hártuit de s'a oprit
in de munti" :
de a,tist in
portretul in atmosferä de :

Duh divin coarne,

Te privecc t in
Tremurând in iurew
besna

fie, intruparea lui Lucifer sau a ingerului, cerbul

care, printr'un singur pas gresit, ar putea ca un
...minune de prihanä,
e tainica de
A
ravne$le insu$i Dumnezeu.
E o poesie care, färä prin lipsä de noutate, ne
face sä sirntim cele mai adânci mai curate
vibratii ale sufletului omenesc.
Al doilea poet este Gh. A. Cuza, care, cu o inspiratie
tnoieste sonetul românesc. Variat prin subiecte,
lapidar duios ca plastic din punct de
vedere expresiei, portretist, peisagist sau reflexiv, dsa aduce
nota unei poesii senine sänátoase, cum s'a de
ca losif Cosbuc, cum va trebui se totdeauna.
latá, de pildá, pe bätrânul flasnetar, cersind, pe ulite pustii
scâncetul lui
E de absent,
Nici el nu $tie pentru-a oarä
gama $tirbelor cuplete,
ce papagAii trag
ban de ane-amarä.
Nu nici haimanalelor care-I
papagalii
Au invalat cetitu 'n zodiar,

www.dacoromanica.ro
 829

Dar, manati de caterinca

Tot trud räsbat cArarea
un de lumea subiectele
poetilor modernisti totdeauna noi?), dar tratat atâta noutate,
(e o exagerare?) ne la lacrimi.
treilea poet (de sigur mai tânr) e Ivänescu, care
ceva mai : Cele
publicate in acest constituie o interesantä antitesä:
târgul visatorilor. d'intaiu, ard, ascunzând
supt o veselie din causa arora bietul bard nu poate
dormi; al doilea e un târg Cu bogati in
plete, in totu-i neschimbat" anume:
Plâng la clavir, pe
Imbátrânite fete,
:

se discrete
in primäveri violete
mor in toamnä regulat.
de versuri, care la un fond corespunde o
atât de ni dau naclejdea revenirii adeväratei
poesii românesti.
de poeti constituie o adevärata necesitate
artistica, conclucerea Cugetului Moldovenesc", care se mai
de colaborarea unui Delafântânele, P. Stati Florea-
adune numai inspiratii sänätoase curate,
toatä lauda.
Paul I. Papadopol.

Cera 'nseninat ro,sit-a

De soarele ce-apune
Gälagioasä, peste pietre,
a' sale valuri.

satul
Se 'ntorc de la
lntr'o poianä,
pe

Departe, se 'ntretaie
De-un de din ceatä.
se 'ntinde:
Natura nouá
Marin Smarand.

www.dacoromanica.ro
830 CUGET

un act de la Mihail Eminescu

La märturide ce am publicat privire la revisoratul Emi-
nescu se urmätorul proces-verbal de inspectie,
pe care-I transcriem intocmai, dupä copia ce ni-a trimes-o d.
directorut primare din I3ivolari, jud. Iasi:
Decemvrie 1.
Inspectdnd astäzi din tdrgul Bivolari. am presenti
clasa I a 35 elevi din 37
16 17
» IIIa 8 10
IV-a 9
Rdspunsurile copiilor au fost este cea
mai frequentatia, dupre cum se vede, este exemplarä.
Esprim d-lui invtätor multämirile pentru sdintele ce le dä.
Cu inceputul sernestrului al 2-lea, se vor introduce, drept
manuale,
cl. ca acuma Metoda
Cartea de cetire de Socec
III-a
IV-a vol. III.
Pentru predarea gramaticei lumbei d-I se
va servi de manualele lui (2 volume).
Revizor
M. Eminescu».
obtinut acest act, in copie, prin bundtatea párintelui D.
Argint, in Bivolari, aduc cuvenitele
Astfel de acte pretioase trebuie imediat fotografiate
spre Academiei
Econ. D.

POSTSr
friguri, sorbiiu scrisoarea micä...
Oar, cdnd a mea scrisoare supt ochi va
prieteni veseli vei fi, o
Te 'ndemna: ceteste-o, ce te mai la ea
atunci tu 41 vei face
Alene vdnt plicul, fär' a-1 desface, -
ca strici cheful, vei pace:
»0, nu-i nimic; ceti-voiu biletul mai tärziu".
Paul Gelraldy, de Const.

Y. Cuget SainanatorV,an. pp. 617-20,0 III, pp. 260-4.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÁNÁTOR" 831

Emil Socec biblioteca a Bucuretilor

De mult uitat societate vioaie, prefaceri iuti,
s'a stins, zilele acestea, Emil Socec.
S'a spune despre trecätorul rol politic pe care
jucat supt guvern caracter politic : pe când
presidentia Senatului se incredinta d-lui Mihai Sadoveanu, care
nu ce e a dovedit, mai multe prilejuri, cä
nu nici aceia, Socec a onorat cu vice-presidentia
aceleiasi Pe de tovarásii de cre-
dinti, tocmai pentru cä nici el nu ce este politica", s'a
dat la o parte, supárat,
Dar Emil Socec a mai ceva : pe care
intemeietor a transmis-o fiilor dar nu sä ajungá, printr'o
transactie mâni ca un simplu articol
comercial, cum páná astázi a a lost vreme
sama lui, Dar mai ales el a condus, cu multä pricepere iubire
de frumosul slovelor alcdtuirilor, tipografia.
care atâtea ale altora, a apoi ce n'a mai
apoi nimeni de mare Capitalá, care nu
se : e o onoare pentru un de mergând spre
un de o bibliotecä popularä. El a intemeiat-o
cu cärti lar publicul a lost de rar, cu un
sentiment de adânc definitiv desgust, Emil Socec a lichidat-o :
volumele, jupuite de legäturi, s'au vândut apoi la anticvari, de
le-ar fi putut Primäria, continuand ea bibliotecä.
Ar fi lost o pentru dânsa. Ce s'a e numai
un de modest stilul larg al creatiunilor de
opera lui Emil Socec färä uita pe dânsul.
N

Un de iarbä 'n de
primävará timpurie,
scoate cerul soarele din
antä 'n pui de ciocdrlie.

Särmane fir, cum semeni

mine
soartä pentru amdndoi
Tu soare pentru
Eu pentru gura besnei care
I. D.

www.dacoromanica.ro
832 CUGET CLAR

CLAUDIUS POPELIN.
LUI CANUT-CEL-MARE
pe Ocean,
Domnind lie
Cuceritorul apKg al domnilor din
S' pe ca

el
De este o 'n puterile-omerzesti:
Un un nor, o de fum -
el dorita lui
Caci valul, ce sus de
ca pe un
Pe el, ce 'mpune legea lui.

Sven cel barba

Se priveste mörirea-i
Apoi, zvdrlind coroana: o, Doamrze-alt rege nu-il".
Trad de N. lorga.

PE LERINUL
de Schiller.

Era N jcu si ;
am plecat reu piedeci
jocuri Aruncam pe
Toale-acasd pod
La un ojuns-om,
Bucuros Ce curgea spre
cu In
Am

o Mare
crez lainic, m'ou dus,
sounea,cd Dar
Deschis e, de-1 urci ce gdnd mi-am pus:

la de our Niciun drum nu duce-ocolo;

ajunge nu nici
acolo Nu olinge veci
E ca
Trad. de Const.-Delabaia

www.dacoromanica.ro
NOUL 833

Ce povesteste o despre Tara Mioritei

de Elena General D. I.
(Urmare.)

La o din e un de lemn, pe care

scris supt o :

Agapia.
o cu incetul spre asezat undeva mai sus.
intr'o
In fund traditionala cu un ceas mare in frunte,
ca ochiul ciclopului ce necontenit intrarea de supt
o
De fiecare parte e o a portii de stejar vechiu, masiv,
uns cu uleiu gras ferecat din toate cu ruginit,
spre mai mare o dimensiuni neobisnuite,
firidá a páretelui din dreapta un felinar strávechiu.
Ne jos din impresia intrárn intr'o
cetate medievalä...
curte mare, galerii suprapuse jur imprejur in
:o
Mergem spre arhondaric, in traditionalei
mai cu venim neanuntati in seson.
Suim o La ei de sus ni vine spre
pinare o
eu mania numelor, intreb, ocol pe care e
numele ei ea imi cu cel fermecitor :

Maica Polixenia".
Conform datinei ordinului, e toatá in negru,
descoperit chipului
alb ca din care doi ochi mari, negri, incä
dorul neinábusit al vietii
Maica Polixenia e o
ca o sufletul din cea
mabilitatea ei fireascá,
N'am s'o uit niciodatä.
Astfel de ar trebui de-a pururea in calea oamenilor.
Dupá ce ni-am exprimat dorinta, Maica Polixenia, cu un gest al
de caldá, ni aratá o in
rului lung räcoros, drept in sufragerie.
Vi rog, poftiti acolo, ce gäsesc o
Tot cu zitnbetul pe buze, care n'o cred,
nici in vis.
vine inapoi. o aduce de
cirese amare, strecurati, - in de cositor, -
in fundul páharelor, care sclipesc cu focuri de arnetist in lumina
asfintitului.
E un obiceiu patriarhal, se poate de minunat. privire de
o din partea Maica
Polixenia.

www.dacoromanica.ro
834 CUGET CLAR

a plecat.
De data aceasta pentru un timp mai indelungat.
Asa, mereu ne prin sufragerie de sus in jos,
de jos in sus, uitindu-ne la mobila veche, modestá pre-
cum la tablourile in stil bizantin de pe din fund. De-a-
supra unei lavite icoana Maicii Dornnului, dedesuptul cáreia
o candelä veche varsá pete de rosieteci
Totul respirá liniste, reculegere austeritate. Maica Polixenia
reapare in pervazul usii un gest usor al mânii, - ce ca
un crin iese de dedesuptul i"tunecos al mânecii! ne
prietenos s'o
se opreste in fata unei usi, la opus al
ridorului pe clampá, se mai intoarce o clipá spre
noi, zimbitoare de bucurie, ca ar fi vrut ni :

Uitati-vá ! E izbânda !

e. Chiar aici, in arhondaric, ni-a o odaie,

ceia ce, la vremea asta, nu-i de lucru
Maica, pe noi. Odaia e mare, spatioasä o
de concert, ni-o in primire cu satisfactie,
ce a deschis larg ferestrele, prin care busna

Mai am ceva de adaus", zice ea vine cu o

cu o cutie de chibrituri, punindu-le incet pe masa de
oglindá.
- Noapte
- Noapte
inchisá se pasii si ai care'
de datoria implinitä, treptele de lemn ale
principale spre curtea bisericii.
Ne mai bine jur imprejur.
doi stâ o canapea stil vechiu,
in creton decolorat de scrumul timpului, de care
n'au nici perdelele cu falduri desficute de vântul
din codrii apropiati..
mare e intre ele, de parte are
o mescioari. lavoarul cu apá chiar
de Maica Polixenia de la o din curte.
S'a
Mergem, sá localitatea, cerul e plin
de beteala stelelor...
In incinta totul respirá uitare...
E un colt de reculegere contemplare, anume
anume asezat intr'o vale de farmec, incunjuratä de brazi
calzi de amurgului...
Jur imprejur stau casele maicilor. in plin seson, ele
dipostesc o sumeclenie de oameni se odihneascä de
dura a
spre care ne indreptám, e chiar aid,
poarta parte din aceiasi

www.dacoromanica.ro
NOUL 5

E Bine de in stil sobru, auster, totusi

mult.
bine de surorile mânistirii.
noi ne serveste sora Maria. durdulie har-
cu obrajii ca laleaua in Cu greu ni putem
inchipui inchis portile vietii spre a
lua cenusie a
Totusi se vede ea la acest scop crede din
adancu firii sale in lumina
E oara
Se aude dánganitul clopotelor de departe. Ecoul din
punde la chemarea ca pe se destrame...,
incetul cu incetul prin desisuri copaci.
coperisurile strivezie de binecuvintare.
opaiturile de dupá geamuri, sclipesc licuricii, cu lumina
de-a lungul drumului prin tuNuri
Ne din spuma noptii..., pe nesimtite ne
intoarcem spre
Jos, in curtea se aude toaca : taca, taca, taca,
toc, tcc.
maicá bate cu ciocanul pe o de lernn.
E chemarea credinciosilor la vecernie...
Mergem noi.
Biserica e de umbrei. Arde numai un sfesnic
ca o stea in tácerea intunerecului, azvârlind pete portocalii,
pe o pe iconastas, când pe policandrul de aur.
Siluetele maicilor se profileazd pe fundul al marelui ico-
nostas, in fata trec, ca urnbre, umbrele propriilor vieti,
mereu in fericirii supreme.
al naosului, o ceteste dintr'o carte
de rugiciuni. E ca o din roua diminetii. calte
enorma, cu litere mari stravechi, e in fata ei, pe tetrapod.
Cu o pe ceaslovului cu tine
o de suptire o de
lumineazi paginile sfinte, cetind din ele pe cu glas
ferm duios...
Fruntea-i e spre carte... E foarte la ceia ce spune.
Pe obrajii fragezi ca de nufár reflexul lumândrelei,
inteun contrast adorabil de clair-obscur", aninandu-se de luciul
de al genelor.
Celelalte maici fac Se roagá in genunchi, se inchinä
la cu fruntea lespedea rece a bisericii. Se
pe se se in nenumärate
duri, de cruce, cruce
atmosfera de misticism ciudat impresioneaza

S'a
Maicile mai stau la miezul
unduire a clopotelor se prin pustiul

www.dacoromanica.ro
836 CUGET CLAR

luna, ca ochiul uliului, iese de-asupra cununii codrilor,

tot peisagiul inteo miniaturi de
Azi atelierele maicilor.
Unul e cu tesâtoria covoarelor, altul cu tesâtoria
Covoarele sânt de o deosebitá modelele
nationale, se mai persane, care mai toate rivaliseazi
cu acele originale.
Este un museu.
E mic, dar bine intretinut. Coatine vre-o trei icoane
ale Grigorescu, care oglindesc curat märetia de
zori din sfintiri mistice", spusele cunoscutului poet Adrian
Maniu.
Jos in curte e lume jurul bisericii.
Maicile forfotesc, iesind din toate ca umbre in
preajma noptii...
Intreb ce este.
A venit din Iasi Prea Sfintia Mitropolitul Moldovei", ni se
räspunde.
In curtii o
E chiar a lui.
Ispititi de curiositate, noi vedem, de
pervazul galeriei.
Ni s'a spus c'ar fi venit sá o conferintä.
Nu Vine Mitropohtul, iesind prin poarta prin-
din fata bisericii.
E ca un brad. e frumos, cu barba-i impunatoare,
ce-i pieptul pe care se scurge lantul cu crucea de
aur, cu pietre pretioase, ce selipesc ultimele raze
ale asfintitului...
toiagul dreapta ridicatä, binecuvin-
peporul de a se sui masinä.
Maicile fac in jurul lui. vrea ca
unui de la care se minuni...
$oferul a inchis usile masinii o porneste la vale...
Prea Sfintia Sa Mitropolitul mereu binecuvinteaza in dreapta
in cu un zimbet de bun o de
printre
Iesim la plimbare in afará de incinta mânästirii.
Jur imprejur stau altoite casele maicilor.
Mai are un cerdac. in ghivece, ceia ce e foarte
pitoresc dä un aspect inedit ulcioarelor acestora ce serpuiesc
gratioase zglobii printre micile vile...
Plimbändu-ne mereu mai departe, de un mic asa-zis
taurant de de pe principalä. Este un amestec fericit
de formal rustic in sinul naturii, tocmai aceasta un far-
mec de nedescris.
(UrmeazI)

www.dacoromanica.ro
soUL
Din corespondenta lui loan Bogdan

22 -6 1882.
lubite Bogdane,
Ma mereu la d-ta grozaveniile cutre-
murelor care v'au visitat grozavie. Norocul
mulat furia au ajuns pe la
D. ' mi-a i-a Alexandru de la Jena 2
medicii zic ca nu este niciun pentru fratele d-tale3,
acea tensiune nervoasa va trece eL se va insanatosa de tot.
dar de pe parte linisteste-te. Am adus de multe
ori arninte despre bursa ce doresc. D. St. spune totdeauna
ca se va face la toamnä vei putea incepe slavice
Universitate europeana acest de studii
aceasta Universitate va fi in Europa Central& in Statele Germaniei
ori Austriel, nu in cele extreme de la de la
Rusia, nici ; i aci are toata dreptatea omul nostru.
din in care la linistea in
care te plimbi d-ta in cea mai dulce parte din suprafata acestui
urit glob de noroiu, vine sa te pizmuiesc, dar margenesc
a-ti ca sa te foloseti se poate mult de aceasta
te intorci tare ca fierul, lute ca otelul.
Cred ca ai prima un nr. din care te
Nu intreba cine e nu
Te salut cu iubire frateasca
al d-tale
I. Bianu.

Signor Cavaliere,
Mi permetto di pregare La a procurarmi un biglietto d'ingresso
per due mesi giardino Bob )li e d'accettare avanti mio pro-
fondo ringraziamento per la sua
Suo devotissimo,
I Bogdan.
(corectat :) E Le anticipo i miei ringraziamenti la sua gentilezza.
Al Illustriss. s. de Foresti,
amministratore della ale Casa,
Loco.

' D. A. Sturdza, politic, secretar Academiel.

' lui D. A. Sturdza ?
Bogdaa-Duica, pe mal mull de inchipuire.
Din

www.dacoromanica.ro
838

SONET
dupa Arvers.
'n viafa-mi s'a
iubire ce nu o
Cu mai grea-i frumosului secret,
Cu-atdta mai mai vie...

De de-aproape mie;
de ddnsa eu mä strecor discret.
Ea n'o timidului poet,
gura lui va

cerne mine,
ce vine
va inbirea ei

'ntr'o un
Cetind oceste se va
- Dar cne-s scrise.?..
n'o
Emil B.

CRONICA
Romane
E greu, greu roaianele cum
apar spicuitori pe cari profesionale
silesc dea asupra celor ce se scriu.
iatä, lesene", despre Cantecul destinelor",
proaspätul roman al d-lui George M hail Zamfirescu (el
colaborator al revistei):
D. Zamfirescu reportajul säu periferiei
bane. Inregistrand obiceiurile, vocabulariul, compartimentul fistologic
al inclivizilor pe cel psihologic, transclie acest
material de pagini valabile, inavuabile une ori prin
ce Povestirea decurge ritm 'scandat,
trunchiat, labirintice, sensafionalul, ca
romanele de politie".
mai jos :
Lipsa de simt analitic conduce la o conturare a
lipsurilor, care ni apar incapabile de a viata, de a
un conflict. Une ori romanul aspecte
prin platitudinea nesemnificativul ce definesc acele pagini".
D. D. Loghin, recensentul, totusi anumite
d-lui G. M. Zamfirescu. atunci, de ce preferenta pentru ce e
trivial de ce graba de a da romane lipsi de simt analitic",
cu tipuri incapabile de a Infrunta viata"?
D. L. B
www.dacoromanica.ro
NOUL SÁMÁNÁTOR" 839

Latinitatea limbii române.

Supt acest titlu, d. Mario Ruffini, conferentiar de lirnba lite
ratura la Universitatea din Torino, un documentat
articol in ultimul al revistei Termini" din Fiume, in care,
- in lumina celor mai recente studii istorice filologice, .

desvoltarea limbii lámu-

regte poporului roman in provincia Dacia,
special asupra drepturilor istoric,e ale poporului
nostru asupra teritoriului ce-1
Este un logic dat acelora cari din nou problema
rnaghiare Transilvania totala pärasire a Daciei de
cätre populatia rornanisatä anul 271 (sic) d. Hr. pe timpul
Aurelian.
ln partea istorica, autorul dovedegte completa romanisare a
acestei provincii aratä apoi ea nu putea Argu-
mentele urmätoarele: N'au fugit Romanii
invasidor barbare din Italia, Galo-Romanii Francilor,
nici populatia romanisatä din Iberia in Vandalilor a isi-
De ce, ca pe placul anumitor trebuiau
numai Dacoromanii, exemplu istorie?".
Apoi nu era nici in interesul Gotilor ca se aceasta",
pentru ei nu erau de nävälitori, ci foederati, aliati
Imperiul roman, printeo conventie, populatia, de acum
romanisatä, trebuia oarecum
provinciei nu putea
toare celei bine instärite, pe poporul de nu avea
nimic de ogorul casa, pentru a se muta
in Sudul acolo era populatie ce
pe un pämânt mult mai särac pe de-asupra, era supusä
unei fiscalitäti excesive.
Socotind densitatea populatiei de cinci locuitori pe
cercetärile istorico-arheologice de demograficA) distanta
-
enormä de la
astázi,
ce ajunge
nordice ale Daciei
la 1000 km.- ,
Sudul
chiar
toate mijloacele moderne de locornotiune, posibilitätile
de transport ale unei masse de oameni de mari,
pe un teritoriu de ar da te mult de (rfa-
rebbe tremare le vene ed i polsi").
fine, considerand, prin absurd, a e
foarte ciudat reintoarcerea populatiei Nordul
- fenomen de o graudoar ce nu putea fi indiferenta nici
antichitate -, nu a urme nici istoricii cronicarii
Imperiului roman de Räsärit".

partea a doua a articolului se filologic al

române, din punct de vedere fonetic, morfologic, sintactic
lexical. Aici influenta substratului traco-iliric asupra ro-
manitätii orientale, influentá prin care se cea mai mare

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAIR

parte din elemente comune limbii cu limba

celelalte limbi balcanice, apoi fenomenele lingvistice caracte-
ristice numai limbii romane, altele care o apropie sau o
de limba italianä.
Nu este locul potrivit de a intra In analisa acestui capitol.
Vreau numai sä relevez faptul autorul acordä o deosebitä im-
lexicului mai ales de (semantis-
mului) ale unor cuvinte latine limba
Aceste schimbäri, care nu gäsesc in niciuna din
celelalte limbi au explicatia nu numai in
viata imaginatia poporului roman..., dar in amintirea
continuitätii vielii
Din seria de cuvinte pe care le analiseazi d. Mario
amintesc numai pe latinescul terra", care la origine
care s'a pästrat toate celelalte limbi romanice
(de ex. it. terra, terre, sp. tierra, port. terra, etc.).
Numai in limba intelesul de s'a confundat
acela de ..patrie", dovedind astfel legätura permanenti
poporul strámosesc, pe care locuit
vremuri bune, restriste. Despre acest
autorul spune este o adeväratä piatrá nestematä (gioiello"),
stare sä spulbere teoria acelora cari vor din
secolul al 1V-lea al X-lea, numai pästori nomazi
tot Sud-Estul european".
Inteadevär, ultimul timp s'a exagerat in räu de mult
teoria pästoritului la evul a ajuns sä
o pentru acei cari au tot interesul ne considere
veniti de pe alte meleaguri, care n'am avut ocupatie
pästoritul de L. recenta sa lucrare
mains, Romans et Romains dans l'histoire de la Dacie Trajane",
publicatä in Europae Centro-Orientalis, t. 1935, t.
1936).
Dar acesta, unul dintre cele mai ferite din lume, a
cultivat chiar cele mai indepärtate ti.mpuri. Cronicarii
istoricii vechi, descriu popoarele ce locuiau tara
prilejul vre unei expeditii armate din spre Sud, nu pot trece cu
vederea irnensitatea lanurilor de a roiurilor de albine.
de ex. Arrian, dessre expeditia Nexandru-cel-
Mare impotriva Getilor, la anul 335 de Hristos, spune
cä soldatii, ca drum, prin
Ianurile de cu sulitile. .

Iatä pe scurt contibutul articolului d-lui Mario Ruffini, care,

cadru strict obiectiv, a presintat publicului cetitor al
vistei Termini" genesa poporului a cärui limbá s'a pästrat
in tot decursul dureroasei sale istorii".
(Din ziarul Onofrei.

www.dacoromanica.ro
CUCET
de directie culturalä, de N. IORGA

TABLA DE MATERII
Pe anul al Ill-lea :
I., (dinti'un vodule, 567. 638.
carnet), 99, 119. Pe unde ratacit-au..., 665.
Codobatura (dinteun carnet), Murit-au ghioceii, 681. Co-
227. boara..., 713. Prin simfonia
Alexiu Eleonora, Noi versuri de verii, 785. Poetul, 793.
Oh. Asachi (copiate), 347. Carianopol Virgil, Alt
Andronic Ecaterina, Toamnä ba- (versuri), 73.
sarabeanä (versuri), 570. Cazacu G. Simfonie
C. G., (versuri), 553. 133. Ingenunchiere,
Banu Gheorghe (versuri): 193.
torului, 233. 807. Ceganeanu Sp., Pictorul Stoica,
Berciu D., Epica populará slavä 371.
Europa (traducere - Un panou decorativ, 552,
Wiinsch), 179. - Statuia regelui Carol 703,
Bergheanu V., Inserare (versuri), 821.
279. Ciocirlan loan, Oameni mai räi
Bezviconi Gh., Artur Gorovei ca fiarele (Fragment din Me-
Basarabia prilejul leaguri 74, 138.
nirii a cinci de - In Priskii (povestesc
499. baba Chira),
Bloc 1. (versuri): Octombre, 242. 619, 676, 723.
La Voronet, 651. Mihail, (ver-
Boureanul Eug., Nebunul, 779 suri), 695.
In noapte (ver- Costächel Valeria, Pearl Buck,
suri), 787.
Butnariu Gh.,
(versuri). 405.
vino, ! - 521.

Costandac G.
603.
Scri-
I. Adelina, (versuri) soare, Barladului, 337.
pot ?..., 11. Hanul cu pridvor, Ion, 369. Lacrimae re-
65. Copiilor, 68. 134. rum, 433. Wnduri, 449.
1ntoarcere, Am plans..., Craciun, 765.
209. Furtuna, 247. Regina Constant George, Din
273. Pasarea de aur, unui : Visul, 105.
319. Stejarul, 389. Cuciureanu Literatura ita-
cling..., 401. Lacul cu legende, : pascoliene,
427. Iasului, 438. Calea
Glas de amintire..., 465. Pascoli), 301.
Odaia bunicii, 497. Suceava, Cucu Stelian (versuri) : Casa
revedere, 513. Codrule, Voe- bunicului, 186, 424.

www.dacoromanica.ro
 (NOUL

Cuza A. G. (versuri) : Flasnetarul, Sempronia, 9. Sibila, 190.

417. (cu o OspAtul, 196. Bacanala, 221.
543. R5stignirea, 617. Triumful, 232 Ludwig Viz-
Veghea cronicarului, 649. land : Maiu, 87.
de iarmaroc, 697. gele orb, 348.
netul, 809. : Peter Arbues, 681.
Oelabaia I. C., (versuri), E. von : Emirul
23. Versuri tracluse : calul lui, 656.
xander Baumann: Copilul Delafântânele A. G. (versuri) :
pictorului, 500. Chamlsso Arcasii de la Orheiu, 536.
castelul Boncourt, 308. Cräciunul, Colind sgrac, 373.
Felix : Morniântul Tristetä, 742. Amurg marin,
gelui Manfred, 108. Egon 769.
Dalibor, 472. Eichen- Dinu C., Cimitirele, material e-
dortf : Fuga Egipt, ducativ ?, 330.
1848: Liberalii. 1. Dorcescu Maria, Floricel, 27.
vrut-o. HI. Nava bisericii,
Emil B., Son et élix Arvers),
610. Poetului, 646. Cântece : 838.
; ; ;
Privind de sus, 717. Eremia N. , frumoasä
dinand :
soare despre Ladini, 403.
tul Maur, 174. Em. . Farago Coca (versuri): Melodie,
Bothwell, 62. la Ve- Elegie, 321. Spovada,
netia, 137. H. In 575.
spitalul din Verona, 331. Farago Elena (versun): Nu mai
Goethe : Cântecul spiritelor vine..., 97. Dac' ar fi sä
de-asupra apelor, 444. Jammes, 145.
parzer : Napoleon, 358. U. E. D. Economul, Reche-
Groppe : Vasul scufundat, marea a lui
407. Anastasius : Cel Titu Maiorescu, 3.
din urmä poet, 46. Max - Notite despre B. P. Hasdeu,
Dürer, 526. : lubirea, 67.
157. Henric Heine : La -0 scrisoare a lui P. Cerna, 135.
rea Nordului : Incununare. - Din corespondenta lui V.
2. Amurg, 266. 3. Apus de 248.
4. Märturisire, 284. - Alte despre revisoratul
Gottfried (1829-1890) : lui Eminescu, 260.
Cântec de sear5, in - C5minarul Samuil Botczatu,
toamnä, 79. Ferd.
Meyer : Balada cersitorilor,
738. August Platon : Luca
- 355.
o traducere a lui Samuil
Botezatu, 435.
Signorelli, 770. Retnick : Vlaicu cAtre Octavian
157. Emil : Goga,
Zi de iarnä. 425. Trei ale lui Vasile
Cântec de sear5, Alecsandri, 484.
382. Schiller: Pelerinul, carte 629.
Henric Seidel : Craniul, - Note despre Asachi, 671.
818. Joh. Gabr. : P5harnicul Teodor Stamati,
sificatorul, 788. Simons;

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII PE ANUL : 1938-9

-
- Numele lui
un act de la Mihail
nescu, 830.
734. - Melancolie, 789.
- Märturisire, 817.
lacobescu Al., Sonet, 319.
Gane M. Ion, Fragment din Valeria, Despre Musee
media Ce (trad. dupä Henri Verne), 804.
de Alfred de Mussel, 306. Ionescu-Cristesti C. (versuri): E
Gavriliuc Cornelia, amintirea mult de-atunci, 154. Tara mea,
regelui Carol : Românii 433. 517.
räzboiul de la 1877 (trad. - Drurnul spre Bugaz, 716.
din Gramnez lonescu V. (versuri): Clopo-
de Wardes), 684. tele, 170. Nomazii, 189.
I., Eminescu... lorga N., presintare de litera-
completat !, 689. turä polonä,
- Un nou soiu de literaturä - Biennala din Venetia, 7, 26,
pularä, 771. 38, 60.
Gheorghiu Lucia, Caragiale väzut - Poesia regionalä, 18.
de un Italian, trad. din Gino - Nu cu banii 34.
547. - Nuvela iaponesä, 50.
Lilla Sperantia, Mama -0 presintare a literaturii ro-
loana, 35.
Goran Const. (versuri) : Vulturul
18. Unui copil, 163. In toamnä,
- mânesti, 66.
lui Eminescu (confe-
69.
169. Mama, 360. Copiii, 508. - Imaginatie imagini, 82.
Gore Paul, Despre cântecele - Ce datorim cârtii 83,
dovenesti, 468, 502, 554, 611, 129,
690. - Un poet adevärat, 98.
Gorovei Artur, Autobusul, 151. -0 mare de poesie
- Un document cu privire la popularl, 113.
familia lui Eminescu, 231. Un mormânt profanat, 146.
- Prislop, 276. Cum pe Nicolae
- Porfir, 340. Grigorescu, 147, 198.
- Sacrilegiu, 516. - Un alt Caragiale, 162.
- lasi-Dorohoiu, 537.
- Spovedanie, 709.
-0 a teatrului lui De-
lavrancea, 178.
- Pe valea Moldovei, 763. - Note de drum, 182.
Hanganu Emil (versuri) : Toamnä, - Un volum de fabule, 194.
358. Cântec, 476. Visul, - Domnul E. Dinescu", 210.
Privind ulciorul Omar Albatrosul lui Baudelaire, 211.
715. -0 umbrä a 226.
Hentiu Elisabeta, (din lu- - Suflete 243.
mea Motilor), 12. - Cärti neobservate 258.11,274.
- Poeme prosä: Moarte. Frag- Virgiliul frances, 290.
ment de scrisoare, 170. romanului, 305.
-- Liniste, 397.
- Eliberare, 251.
361.
Lipsuri indreptäri
(conferintä), 309, 324.
-- Diphas, Barabas
507.
Literaturi aier, 322.
incercare, 338.
'etind pe Dickens..., 354.
(legende 635. incercare, 370.
www.dacoromanica.ro
 CUGET

-- Revine Bizu..., 402.

prieteni ai noFtri, 386. Un glas din Ardeal, 752.
Istorie ?
- Corradini, 418. Hasdeu de C. Manola-
- Din trecutul Teleajenului, che), 778.
-0 428.
de
- Scrisorl de la Vasile Alecsandri
434.
Un portret al neuitatei regine
Maria (cu 2 ilustratii), 794.
- Un curios panegiric, 810.
jurul lui, 439. - Versuri francese ale lui Alec-
Despretul de noi 450. sandri ?, 816.
- Necesitatea cunostintilor isto- - D. Lucian Blaga istoria, 826.
rice (conferintä), 451. - Emil Socec biblioteca popu-
- Romanul de douäzeci de ani lará a Bucurestilor, 831.
al politic, 466. (Versuri originale) : Pedeapsa
- D. Al. Rosetti, scriitor de lite- fericirii, 34. Arhanghelul
raturä, poet gânditor, 473. sportivul, 37. Fântâni vene-
- Educatia, dupä John Ruskin, tiene, 61. Gândului, 66. Di-
477. mineatä surä, 98. Visiune
- Literatura de alä- 107. Vräbii, 117.
- 482.
confusii mentale
la altii..., 498.
154. Zbor de rându-
nele, 167. DuQmanii, 194. Colt
italian, 201. In clipa
- Cum sânt batjocuriti Románii nilor, 216. Ultimul Indian, 225.
opere mari ale literaturii Râul, 243.
maghiare, 514. 257. Puterile cele mari,
-0 revistä culturalä 530. 259. Seara, 275. Toamnä, 290.
- Un indesirabil care trebuie 339. Permanente,
546. 363. Pe , 372. Eterni-
- Din ultima fasä a lui D. Fericire. Supravietuire,
lintineanu, 562. 387. profanatä, 425.
- Poesia (con- Spleen, 437. 445.
ferintä, cd 12 planse), 577. Drum crept, 483. Sullete,
- Despre teatrul lui Goldoni Luntrile furate ale Polinesiei,
589. 525. Vedenia..., 542.
-A se cruta literatura..., 602. mänästirii, 569. Liber...,
- Domnul profesor de Univer- 572. 602. Pescarul
sitate, 618. chiamä..., 609. 0 ins-
Tennyson (conferint5), 623, mormânt
640, 657. 618. Cântec primävarä,
Literaturä copiläreasa..., 634. 661. 663. Impotriva
Un poet de mare inspiratie, soartei, 666. Ideal ..., 670.
650. Povar5..., 685. De ?, 698.
Editii definitive, 666. Pe Egeii, 708. Liliac
o definitivä, 682. de primävarä, 722 Acela ce
Ultima a lui Goga, 698. este .., 737. Ce spume
Pânea neagrä" a d-lui Soricu, castelul de Mare, 766.
- Din
714.
de
turi de veac, 721.
trei - 803.
din) :
825.

Un vechiu cânt
- Un volum de poesii, 730. m

www.dacoromanica.ro
TABLA DE PE ANUL 1938-9 V

(1899): Fratilor 296-7. C. Em. (versuri):

Dupa trad. lui Heinrich rugáciune, 382. livada
: Legendele lacerii de la 792.
Noua 675. Paul Ecaterina (versuri) :
Enderlein (din poesia iapo- Doamne, 220. Drumuri de
nesä) : Nukado ; Sozo ; 238. Mâne.., 292. In
hoyeno ; Onono Comachi ; gráding, Copacel, 397.
Sodzyo Hendzyo ; N4itsune ; Stâpâne Doamne..., 617.
Atsutada ; Kanemori, 639. Mihdescu-Nigrim N. (versuri) :
Goethe : Originalilor, 450. lzvorul, 570. Pe vânt sub
Zia Credinta, 2. seark 665. Albatrosul (trad.
Franz din Baudelave), 798.
dusman, 226. Lamartine: t Moldoveanu Ion,
Floarea apelor, 777. trecere, 793.
: In lumin5, 402. Camille Elena general D., Ce
Mauclair: Ofrand5, 467. Din povesteste o Rdgusanä des-
Vany poet chines pre Tara Mioritei, 731,
din secolul al 531. 799, 833.
Plessis : Sentinta, 8. Munteanul Const.-George, Calea
Claudius Popelin: robilor, 374, 394,413. A fost
Canut-c are, 832. Sully- 557.
Prudhomme : Ochii, 478. Nandru Anca, 601.
douard : Floarea Nanu Al., drumetu-
steaua, 2. Louis Veu'llot : lui, 532.
larba, 806. Din literatura - Din viata robilor, 568. (Ver-
mai : Mortilor,
suri): Floriile, 672 Lâcasuri
332. In intelepciunii
(traducere ?), 339.
- Epigr : p. 3.
-Nedelea George, Rondeltil
sfinte, 721.
767.
plu-
- CuzeMri (traduse): pp. 59, garului, 561.
501, 506, 520, 776. Netea Vasile (versuri):
lorga N. (versuri), Manule, 220. Copilului ce va
127. veni, 264. Ideal, 417.
D., Toarnnä basarabeang (ver- Caracterul primelor poesii ale
suri), 242. lui Octavian Goga, 418.
Isbäsoiu N. Margareta (versuri) :
La primul bal, 161. Odoni Elena, Floarea
de toamnä Paul Ver- mele, de
laine), 289. Claca, 385. Unamuno, 40, 171, 217,
dina mea, 438. Copilgria, 280, 302.
476. Gh. (versul : Din
(versuri) : Anti- cântecele (trad.
carul, 33. Intoarceri, 233. Lenau), 301. Medalia
342. Rondelul Leconte de Lisle),
nului, 412. Cantileng, 614. 460.
Lenguceanu N. N. (versuri): Cân- Palffy Andrei, Tragedia omu-
tec de var5, 49. Pastel, 94. lui" (trad. de Octavian Goga,
Septembre, 178. Pastel marin, Eminescu
271. Madách), 244, 267, 298.

www.dacoromanica.ro
VI CUGET CLAR" )

Crinul, 380. Anemona, 393.

-- Imagini
Papadopol I. Paul, Poesia
se recomanclä colarilor ?, 58.
poesie, 89.
Mihail Lermontov : Câncl
aurul , 539. Nichitin: La

- Existä alt tineret, 103.

se compromit cum se
clasicii, 118.
- groapà, 393.
mânt 697.
originale) : La mor-
lupti 1,
- Cu gândul la un mare pre- 727.
Rädulescu-Cerna Al., Haiducia
-- cursor..., 134.
nou!, 150.
roman premiat
(versun), 720.
Const., Plan (versuri tra-
168. duse Léo Larguier), 193.
- Pe drumul poesiei, 236. Obsesie, 264. (dupä
- Un cântäret... ca altä datä, 265. Vincent 266. Post-
-0 cercetare de
-- Scriitori 349.
cärti pentru copii, 362.
scriptum (dupä PaulGéraldy),
830.

-- Pärinti, 406.
534.
noi, 644.
Sacuntala Murgund,
Urcan
povestire :
381.
Grigore (versuri): Um-
- lar Duduca"..., 662. bra, 193. Melancolie, 491.
- Octavian Goga, tineretul Simionescu Mariana, Crisanteme,
idealul national, 708. 289.
- Altii despre literatura de azi, Smarand taie brazdä 'n
722. vreme primävara, 775. Peisa-
- Talent ?, 743. giu, 829.
- Activitäti culturale de imitat, Sotropa Virgil (versuri) : Cânte-
766. cul vântului, 551. Armonie,
-- Biata
Intoarceri elocvente, 786.
väzutä de..., 797.
romäneascä !, 807.
683. Imnul
Soricu I. U. (versuri) :
76].
cântec al nobilei femei a lui
- Semne de Indreptare - In Asan-Aga, 241. Cântecul lui
-Papazissu
prosä, 819.
de la Bälti, 828.
Em., Trece Maica
Cobilici Vuco Bran-
covici, 291. Frumoasa tälmace,
343. Radoslav, 388.
88. Stahl H., Roma (väzutä,
t Papazissu Panait, Olarul decker, de un Bucurestean
suri), 601. 1938), 652, 667, 686,
St., Crä- 705.
ciun (versuri), 377. Stati Petru, Desträmare (versuri),
Penciulescu Maria, Câmpia Flan- 628.
drei (trad. Henri Boar- Stino G. Bátrânul Andrei
rillon), 566. Foca cenusie (trad.
- Un mormânt (trad. dupä Pierre Lapin 53.
571. - Moartea päunilor, 123.
- Morarule, dormi... (trad. - Proverbele arabe, 155.
Pierre 790. - Din
Petrescu Dragomir, semnäri), 234.
grad, 109. - Vasilicä, 293.
Pricopie I. Mihail (versuri
duse : Const. I3almont:
- 359.
de vrajá mänästireascä,

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII PE ANUL III 1938-9

- Jarvi (traducere
Charlotte Lilius), 378.
321. codrii
astäzi, 353. Povestea
337. Nici
385.
- Uliul, 390. Ei sing uri, 401. pä-
- La Brosteni, pe bise- trundeti..., 417. Päunii, 449.
rich..., 490. In tot atelierul, 481. De
- Pärintele 518. 497. Prietenilor mei,
- Präpäd la Cotnar, 673.
-
Strioneanu
întunecimi, 739.
AI., Rondelul
3. In jalea furtunii, 529.
De unde ?, 545. e ,
561. Niciun cuvânt, 633. Luptä,
(versuri), 729. 713. Lui V. Voiculescu, 729.
Stroe, Turcu, 202. Udrea Simina (versuri) : Note
Dinu, Sport, 316. de drum. Isolare, 17.
Ernillia (versuri) : Ursu G. : Rondel, 369,
poet, 45. De ziva ta, Lui G. Tutoveanu, 465.
104. Aspect dunäreari, 163. netul 1asului, 529. Ceahläul,
Pastel, 438. Reverie, 729. 633. Rondelul fecioarei, 649.
Amurgul 809. Postarul mieu,
suri dupä José-Maria de 825.
redia), 133. Ungureanu Gh., Din viata lui
Tutoveanu G. (versuri) : Pe tot Ion Creangä, 486.
pämântul, 19. Nebune !..., Mihai (versuri) : Amin-
Regina Regina 52. Tara visurilor, 110.
Maria, 65. PeticA, 81. Vidrancea AI. (versuri): Profe-
Fiori de 97. Ideal, 145. 270. 471. Ideal,
La Buicani, 161. 177. 533.
Lui G. Ursu, 209. Bistrita, Voevidca George (versuri): To-
257. Nicio 273. mis, 29. Gândul, 81.
glasuri,289. Xenofon Teatrul Unirii, 426

VAR :

Din scrisorile Alecsandru Odo- Eminescu Shakespeare, 323

bescu cdtre sa Scrisori ale lui L Bianu
nuare), 19, 187, 364, 492, Paul Gore, 409, 456.
540, 573. Din poesia de acum trei
Oda francesd Lamarline de veac, 721.
a lui V. Alecsandri tra- A. D. Xenopol Eminescu, 796.
ducerea lui G h. A i, Din lui
312. Bogdan, 837.

CRO :

Prerniile pentru - Cu- Literatura pornografid la antici

vinte sängtoase despre artä, 14-16.
Candid recidivä. - Desco-
descoperite. - Bilantul
unei campanii, 30-32.
Vorbe 46-48.
scrisoare.- Judecäti
la moderni,
un apärätor... - Coinci-
dentä ?,
Cum e cântatä, azi, primävara.-
Vorbe..., vorbe..., 95-96.
- campanie care nu poate sä

www.dacoromanica.ro
Vin (NOUL

inceteze. - Spre zäri albastre...".- Eminescu poesia indianä. -

Lecturi fame, Din literatura - Definitie. -
128. Arghezisme, 431-432.
Notite literare, 143-144. Marea struna mä-
Literature nationalä destinul tura.... - Incepe a se lämuri
neamului - literare. - mea.- Insemnäri märunte, 446-448.
semnäri, 158-160. Asupra visittlor de conferen-
Ce se ceteste azi. Chestiuni sträini. - Dupä Eminescu e
de 175-176. lui - Insemnäri
o Familia noasträ". märunte, 461-464.
un roman (Claudiu lonescu, Cärti de mai mare -
Suzana"), 191-192. 479-480.
Epigrame bune. - - Un roman
covinene, 207-208. al d-lui Artur Gorovei : Zbuciu-
Oedip-Rege" la Teatrul Ligii mul unui suflet - Cärti
Culturale. - 0 merito- care nu se pot ceti, 494-496.
rie, 222 224. D. Al. Rosetti judecata ama-
nouä sufleteascä - de editurá. mare
Despre casa mormântul lui ricol : Culturalii". - Desorien-
Gheorghe Lazär, 239-240. tare..., 509-512.
Despre lupta noasträ. - Mon- Lipsä de control de cinste
struositäti, 256. profesionalä.- Indreptäri, 527-528
Bocete descântece din Ti- Succese teatrale, 544.
nutul Näsäudului. - - Cu privire la pictorul
Recunoasteri, 271-272. de curând dispárut, 558-560.
Despre poesia moder- Dreptate lui Arghezi ! - Spre
nist". - Despre Teatrul Ligii - Recunoa$teri, 576.
Culturale. - 0 scrisoare despre t Panait Papazissu, 615-616.
mormântul" lui Gheorghe Lazär.- Contiinta artistia la Tudor
Monstruositäti. De ?, 285-288. Arghezi." - Despre sculptura
Generafie de 304. modernistä,
Mistificatori"..., 320. Acelasi drum gre$it,
Imoralitatea artä Biografi$tii, 664.
Sfaturi de 334 336. Din näprasnele delincventului
Ce vede d. Ludan Blaga... - Un Aderca. - Revistele, 680.
nou ghid al Bucurestilor. - Invasia scrisoare, 728.
nechernatilor 350-2. La arme al lui St. O.
Un roman bucovinean. - Char- limba germanä, 776,
lotte Lilius. -0 carte scanda- V. Alecsandri ca prosator, 808.
366-368. pärere asupra Regelui
Inälfarea expresiei. - Scriitorii
profesori, 383-384.
Carol - pärere despre
statuie, 821-824.
Const. : Sensibilitate", Romane - Latini-
416. tatea limbii române, 859-40.

www.dacoromanica.ro
 A

www.dacoromanica.ro