Anexă

la Directiva şefului Marelui Stat Major al

Armatei Naţionale, comandant al Armatei
Naţionale nr.D-13 din „ 10 ” august 2016

MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI NAŢIONALE

DIRECŢIE OPERAŢII

MANUALUL
PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ŞI
DESFĂŞURAREA EXERCIŢIILOR ÎN
ARMATA NAŢIONALĂ

CHIŞINĂU – 2016

0 Ediţia a 1-a
1 Ediţia a 1-a
Directiva de punere în aplicare

2 Ediţia a 1-a
Directiva de punere în aplicare

3 Ediţia a 1-a
 CUVÎNTUL ÎNTRODUCTIV

Amplul proces de modernizare şi operaţionalizare a structurilor Armatei

Naţionale, odată cu demararea procesului de implementare a standardelor militare în
Armata Naţională conduce la necesitatea implementării unor noi manuale privind
procesul de planificare şi pregătire a exerciţiilor conform standardelor
moderne/occidentale.
În manualul de faţă sunt definite noţiunile de bază ce ţin de planificarea,
organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor, antrenamentelor şi convocărilor, sunt descrise
tipurile de exerciţii, modul de planificare, pregătire, desfăşurare şi conducere a
acestora. În anexele Manualului sunt expuse modelele tuturor documentelor de bază,
care se elaborează întru desfăşurarea calitativă şi eficientă a exerciţiilor.
Manualul reprezintă un ghid pentru comandanţii de toate nivelele, oferind
acestora informaţiile detaliate privind procesul de planificare, pregătire şi desfăşurare
a exerciţiilor în cadrul instituţiilor pe care le conduc.

Cu respect,
Grupul de elaborare

4 Ediţia a 1-a
 CUPRINS

Pag.
Cuvînt introductiv …………………………………………………... 3
Cuprinsul …………………………………………………………….. 4
Lista anexelor ……………………………………………………….. 5
Capitolul I. Exerciţiile.……..……………………………………….... 6
Secţiunea 1. Noţiuni generale................................................................ 6
Secţiunea a 2-a. Planificarea exerciţiilor............................................... 11
Secţiunea a 3-a. Activitatea comandamentelor pentru conducerea,
planificarea şi desfăşurarea exerciţiilor.................................................. 12
Secţiunea a 4-a. Măsuri organizatorice................................................. 26
Secţiunea a 5-a. Pregătirea executanţilor.............................................. 28
Secţiunea a 6-a. Controlul activităţilor la exerciţiu............................... 28
Secţiunea a 7-a. Desfăşurarea exerciţiilor............................................. 29
Secţiunea a 8-a. Serviciul de arbitraj..................................................... 33
Secţiunea a 9-a. Bilanţul exerciţiilor..................................................... 35
Capitolul II. Antrenamentul de stat major/de specialitate.................... 36
Capitolul III. Convocarea de comandament şi stat major/de
specialitate.............................................................................................. 37
Capitolul IV. Exerciţiul asistat de calculator........................................ 39
Capitolul V. Exerciţiile NATO, NATO PfP şi în spiritul PfP............... 42
Secţiunea 1. Noţiuni generale................................................................ 42
Secţiunea a 2-a. Procesul de planificare şi desfăşurare a exerciţiilor
NATO, NATO PfP şi în spiritul PfP...................................................... 43
Secţiunea a 3-a. Conducerea şi controlul.............................................. 45
Secţiunea a 4-a. Analiză şi raportare..................................................... 46
Secţiunea a 5-a. Discuţii finale.............................................................. 47
Secţiunea a 6-a. Raportarea după exerciţiu........................................... 47
Secţiunea a 7-a. Lecţii însuşite.............................................................. 47
Secţiunea a 6-a. Documentele exerciţiului............................................ 47

5 Ediţia a 1-a
 LISTA ANEXELOR
Pag.
Anexa nr. 1. Conferinţele de planificare a exerciţiilor........................... 49
Anexa nr. 2. Raportul iniţial al concepţiei exerciţiului………............. 51
Anexa nr. 3. Concepţia şi planul de desfăşurare ale exerciţiului…….. 52
Anexa nr. 4. Raportul comandantului care conduce exerciţiul....…..... 55
Anexa nr. 4a. La raportul comandantului care conduce exerciţiul....... 56
Anexa nr. 5. Planul de pregătire a exerciţiului..………….………….. 57
Anexa nr. 6. Măsuri pentru protecţia mediului .........……..…………. 58
Anexa nr. 7. Documentele ce se întocmesc pentru conducerea
exerciţiului…………………………………………………………….. 59
Anexa nr. 8. Planul cu principalele evenimente şi incidente la
exerciţiu.................................................................................................. 62
Anexa nr. 9. Planul mascării activităţilor reale pe timpul pregătirii şi
desfăşurării exerciţiului ……………………......................................... 65
Anexa nr. 10. Semnele distinctive de recunoaştere ............................. 67
Anexa nr. 11. Planul cu organizarea unui punct (centru) de
informare şi presă – PIP......................................................................... 68
Anexa nr. 12. Analiza misiunii............................................................. 69
Anexa nr. 13. Calculul pierderilor probabile la exerciţiu……............... 70
Anexa nr. 14. Fişa cu indicatorii de stare pentru aprecierea la
exerciţiu…………………………………………………………………………... 74
Anexa nr. 15. Programul convocării..................................................... 76

6 Ediţia a 1-a
 CAPITOLUL I
EXERCIŢIILE
Art.1. Exerciţiile constituie forma superioară, integratoare, complexă şi
dinamică de pregătire a comandamentelor şi instruire a trupelor şi constă în
rezolvarea practică a unor situaţii de luptă simulate. Exerciţiile contribuie la
perfecţionarea lucrului în echipă a statului major, la dezvoltarea calităţilor
psihomorale ale personalului, specifice procesului luării deciziei, planificării şi
conducerii forţelor în operaţie şi luptă, precum şi la perfecţionarea deprinderilor
luptătorilor.
Exerciţiile oferă posibilitatea de a verifica nivelul de pregătire a
comandamentelor şi pentru luptă a trupelor şi de experimentare a unor probleme
teoretice în vederea elaborării şi/sau actualizării regulamentelor şi perfecţionării
tehnicii de luptă.
Exerciţiile se desfăşoară cu subunităţi, începînd de la grupă/similare, inclusiv,
unităţi şi mari unităţi tactice şi operative, independent sau întrunit, cu structuri din
toate categoriile de forţe ale armatei şi alte structuri ale sistemului naţional de
apărare.
SECŢIUNEA 1
Noţiuni generale
Art.2. Elementele definitorii ale exerciţiilor sunt tema, obiectivul, scopul, locul
de desfăşurare, executanţii, tipul şi forma acesteia.
Art.3. Tema exerciţiilor cuprinde un ansamblu de forme şi procedee ale
acţiunilor militare ce urmează a fi desfăşurate de executanţi intr-o concepţie unitară,
independent sau întrunit, în condiţiile impuse de caracteristicile războiului modern,
riscurile şi ameninţările la securitatea naţională (inclusiv asimetrice), teren, timp şi
anotimp.
Tema trebuie să fie complexă şi să impună pregătirea şi ducerea
operaţiei/luptei, acţiunilor militare intr-o succesiune logică. La fiecare structură
militară se elaborează tematica exerciţiilor, care cuprinde temele acestora pe o
perioadă de 2 ani. Anual, temele sunt definitivate la conferinţele de planificare
organizate de eşalonul superior, pentru anul următor de instrucţie.
Art.4. Obiectivul(ele) exerciţiilor îl constituie realizarea şi perfecţionarea
capacităţii de conducere a comandamentelor şi pregătirii pentru luptă a trupelor în
toate formele, procedeele şi metodele de pregătire şi ducere a luptei ofensive, de
apărare, staţionare, deplasare, transport, completare, operaţionalizare, logistică,
asigurarea acţiunilor şi protecţia forţelor etc.
Pentru fiecare exerciţiu se vor elabora obiective realiste şi măsurabile. La
elaborarea acestora se vor avea în vedere locul, rolul şi misiunile comandamentelor,
unităţilor şi subunităţilor precum şi punctele/părţile tari şi slabe ale executanţilor
rezultate din exerciţiile anterioare.
Art.5. Scopul principal al exerciţiilor este pregătirea, antrenarea, perfecţionarea
şi verificarea capacităţii comandamentelor, unităţilor şi subunităţilor de a planifica şi
desfăşura acţiuni militare independent şi întrunit, potrivit unor ipoteze şi scenarii
posibile.
7 Ediţia a 1-a
 Art.6. Locul de desfăşurare a exerciţiilor este stabilit de eşalonu1 care conduce
Exerciţiile (ECE) în funcţie de temă, obiectivul, scopul, tipul, forma, executanţii şi
amploarea acesteia.
Exerciţiile se desfăşoară, de regulă, în teren (poligoane, cîmpuri de instrucţie,
în raioane/zone terestre, maritime sau sectoare fluviale, aerodromuri şi zone ale
spaţiului aerian) sau combinat.
Art.7. Executanţii se nominalizează de conducerea exerciţiului în raport de
locul, rolul şi misiunile comandamentelor, marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor,
tema, obiectivul şi scopurile urmărite, locul de desfăşurare şi tipul acesteia.
Art.8. Efectivele, echiparea şi dotarea comandamentelor, marilor unităţi,
unităţilor şi subunităţilor vor fi corespunzătoare statelor de război şi se stabilesc prin
dispoziţiile eşalonului superior. Echiparea va fi uniformă la întregul personal.
Art.9. Tipurile de exerciţii sunt:
1) Exerciţii cu trupe - ET(LIVEX) se desfăşoară cu subunităţi, unităţi şi mari
unităţi, cu sau fără trageri de luptă, cu acţiune simplă şi inamic marcat sau cu acţiune
dublă, urmărindu-se perfecţionarea deprinderilor comandanţilor/şefilor, statelor
majore, compartimentelor, armelor şi serviciilor în conducerea forţelor, în aplicarea
formelor, principiilor, procedeelor şi metodelor de pregătire şi de ducere a luptei,
precum şi conducerea şi antrenarea trupelor de toate armele, inclusiv a formaţiunilor
de logistică, pentru a acţiona integrat, în condiţiile complexe ale războiului şi
coordonării forţelor în acţiunile militare;
2) Exerciţii tactice fără trupe - ETFT(TEWT). Au ca obiectiv dezvoltarea
deprinderilor comandanţilor şi statelor majore pentru stabilirea cursurilor acţiunii şi
luării deciziei. Se execută de către comandanţi şi state majore, fără trupe;
3) Exerciţii de comandament (CPX). Au ca obiectiv antrenarea
comandanţilor şi a statelor majore pentru conducerea operaţiei, cu folosirea reală a
sistemelor de comunicaţii. Se execută la nivelul comandamentelor de unitate şi de
mare unitate;
4) Exerciţii de antrenament în teren – EAT(FTX) . Au ca obiectiv dezvoltarea
deprinderilor pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Se desfăşoară la nivel de
companie şi batalion (similare). Se execută cu participarea întregului personal al
structurii – comanda, componenta luptătoare, cea de sprijin de luptă şi cea de sprijin
logistic, în condiţiile existenţei în teren a „adversarului” şi integrează toate aspectele
sistemului operaţional – cercetare, comandă şi control, manevră, folosirea focului,
logistică şi protecţia forţei;
5) Exerciţii de comandament în teren - ECT(CFX) . Au ca obiectiv
dezvoltarea deprinderilor/evaluarea capacităţii operaţionale a acestor structuri de
comandă. Se execută la nivelul comandamentelor de unitate şi mare unitate şi au în
vedere rezolvarea aspectelor de recunoaştere a terenului şi a dispozitivului de luptă
propriu şi al „adversarului”;
6) Exerciţii de rezolvare a unei situaţii tactice - ERST(STX) . Au ca obiectiv
antrenarea structurilor pentru rezolvarea unor situaţii tactice ce pot să apară pe cîmpul
de luptă. Sunt exerciţii de mică amploare – de nivel grupă, pluton, companie şi
compartimente ale statului major, şi presupun instruirea pentru îndeplinirea unui set
redus de cerinţe ale misiunii, asigură aplicarea tehnicilor şi a procedeelor de acţiune
8 Ediţia a 1-a
prevăzute în manualele/doctrinele de luptă, permit o mare flexibilitate în concepere şi
organizare şi stau la baza pregătirii exerciţiilor de mai mare amploare;
7) Exerciţii tactice cu trageri de luptă - ETTL(LFX) . Au ca obiectiv
antrenarea/evaluarea/repetiţia pentru îndeplinirea misiunilor. Se execută de către
eşaloanele grupă-batalion (similare), presupun folosirea, în cadru tactic, a
armamentului din dotare, precum şi a sistemelor de armament de sprijin. Pe timpul
desfăşurării lor se execută trageri cu muniţie de război, în raioane/poligoane care
asigură condiţiile necesare de tragere şi siguranţă;
8) Exerciţii de conducere a focului - ECF(FCX) . Au ca obiectiv
antrenarea/evaluarea echipelor de conducere a focului şi a celorlalte elemente de
control al focului pentru sincronizarea acţiunilor pe cîmpul de luptă. Se execută de
către eşaloanele grupă-batalion (similare);
9) Exerciţii de conducere a logisticii - ECL(LCX). Au ca obiectiv
antrenarea/evaluarea comandamentelor şi a structurilor de logistică pentru a rezolva
probleme din domeniile transportului, aprovizionării cu alimente, carburanţi şi
muniţii, mentenanţă, asigurare medicală;
10) Exerciţii tactice pe hartă - ETH(MAPEX). Asigură o foarte bună
pregătire înaintea trecerii la executarea exerciţiilor în teren, dau posibilitatea creării
oricărei situaţii posibile în caz real şi se pot desfăşura şi cu un număr redus de
participanţi;
11) Exerciţiile de comandament pe hartă - ECH(SYNEX) se execută cu
dispunerea comandamentelor conform structurilor din stat, în locuri amenajate în
incinta unităţii, cu unul sau mai multe eşaloane şi se desfăşoară pentru: antrenarea
comandanţilor, personalului din statele majore şi compartimente în aplicarea
regulamentelor în vigoare; alegerea cursului optim al acţiunii; fundamentarea
temeinică a deciziilor; asigurarea acţiunilor şi protecţiei trupelor, precum şi
rezolvarea problemelor de logistică a forţelor, în condiţiile situaţiilor primite. Unele
activităţi din pregătirea şi ducerea operaţiei/luptei se pot executa în teren;
12) Exerciţii de luare a deciziei - ELD(DMX) . Contribuie la îmbunătăţirea
procesului de înţelegere a situaţiei, formarea coeziunii între comandant, statul său
major şi comandanţii subordonaţi şi au în vedere găsirea de soluţii pentru cele mai
dificile situaţii ce pot să apară pe cîmpul de luptă;
13) Exerciţiile asistate de calculator - EAC(CAX/SIMEX) . Au ca obiectiv
antrenarea comandamentelor şi unităţilor pentru îndeplinirea misiunilor specifice.
Presupun rezolvarea unor situaţii operative/tactice simulate pe calculator şi asigură
instruirea comandanţilor, statelor majore şi a comandanţilor subordonaţi în
planificarea şi conducerea acţiunilor militare;
14) Exerciţii de comunicaţii şi informatică - ECI(CISEX) . Au ca scop
evaluarea nivelului de interoperabilitate a comunicaţiilor şi sistemelor informaţionale
a Armatei Naţionale cu cele ale statelor occidentale. Se execută, la nivel strategic, cu
participarea tuturor structurilor de comunicaţii şi sisteme informaţionale;
15) Exerciţii de management al crizelor - EMC(CMX). Au ca obiectiv
antrenarea/evaluarea structurilor de conducere privind asigurarea managementului
crizelor în cadrul structurilor NATO sau a altor structuri multinaţionale. Se execută,
la nivel strategic, cu participarea tuturor structurilor de apărare, ordine publică şi
9 Ediţia a 1-a
siguranţă;
16) Exerciţii demonstrative - ED(DEMEX). Au ca obiectiv principal
demonstrarea nivelului de operativitate al structurilor militare, dar pot constitui şi
cadrul necesar pentru evaluarea capacităţii operaţionale. În general se execută de
către eşaloane de înalt nivel ceea ce presupune un consum de resurse foarte ridicat;
17) Exerciţii de mobilizare - EMOB se desfăşoară în scopul verificării
viabilităţii planurilor de mobilizare, îmbunătăţirii şi adaptării acestora în funcţie de
situaţie şi cerinţe, determinării nivelului de pregătire a unităţilor în aplicarea
planurilor şi perfecţionarea pregătirii comandanţilor, statelor majore şi
compartimentelor pentru conducerea activităţilor de mobilizare, precum şi de
generare şi regenerare a structurilor militare care au înregistrat pierderi, în condiţiile
şi la termenele prevăzute, evaluării eficientei sistemului relaţional cu organele
administraţiei locale, centrele militare, agenţii economici şi persoanele fizice.
Exerciţiile de mobilizare se planifică şi se desfăşoară potrivit prezentei instrucţiuni,
iar conţinutul documentelor specifice acestui domeniu este cel prevăzut în
instrucţiunile şi ordinele specifice acestui domeniu;
18) Exerciţii combinate - EC întruneşte caracteristicile proprii a cel puţin
două tipuri de exerciţii referitoare la complexitatea temei, scopurile urmărite,
executanţi şi locul de desfăşurare.
Art.10. Formele exerciţiilor sunt:
1) cu acţiune simplă;
2) cu acţiune simplă şi inamic marcat;
3) cu acţiune dublă;
4) cu unul sau mai multe eşaloane;
5) cu trupe cu trageri de luptă;
6) cu trupe fără trageri de luptă;
7) combinate.
Art.11. Indiferent de tip şi formă, exerciţiile se vor desfăşura pe etape distincte.
Etapa cuprinde forme, procedee ale acţiunilor militare şi activităţi din planificarea şi
ducerea operaţiei/luptei încadrate în perioade de timp astronomic şi, respectiv,
operativ, în care se rezolvă una sau mai multe situaţii operative/tactice.
Timpul astronomic - TA este timpul real în care se desfăşoară activităţile care
duc la rezolvarea situaţiilor.
Timpul operativ - TO este timpul virtual în care se încadrează situaţiile şi
acţiunile ce trebuie rezolvate.
Art.12. Pentru planificarea, proiectarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea
exerciţiilor se vor avea în vedere următoarele:
1) Executanţii, organizarea şi dotarea acestora se vor stabili astfel încît să
asigure realizarea integrală a scopurilor şi problematicii urmărite. Aceştia vor fi
denumiţi şi reprezentaţi grafic conform „Manualului simbolurilor şi abrevierilor
militare”;
2) Exerciţiile se vor desfăşura în raioane/zone care asigură executarea
activităţilor principale cu cît mai puţine restricţii, cu respectarea legislaţiei de
protecţiei a mediului;
3) Datele şi informaţiile referitoare la acţiunile inamicului şi trupelor proprii,
10 Ediţia a 1-a
influenţa condiţiilor geomorfologice şi geo-climatice asupra ducerii luptei/operaţiei,
necesare pentru punerea executanţilor în situaţia iniţială, precum şi pentru celelalte
situaţii, vor fi cuprinse în Planul cu Principalele Evenimente şi Incidente - P.P.E.I.
(MEL/MIL);
4) Datele şi informaţiile folosite pe timpul exerciţiilor vor respecta o
succesiune logică în scopul unei valorificări optime, astfel: timp (cînd?); loc (unde?);
activitate (ce?); consecinţele acţiunii/rezultatul obţinut. Acestea vor fi comunicate sub
forma mesajelor, informărilor sau rapoartelor de informare fără termen de către
conducerea exerciţiilor, în rolul structurilor fictive din subordinea executanţilor,
vecinilor, eşaloanelor superioare ale acestora, celorlalte elemente ale sistemului
naţional de apărare, populaţiei din zona acţiunilor militare şi prizonierilor.
Transmiterea lor se va realiza prin mijloacele de comunicaţii şi informatică, curieri
speciali, ofiţeri din statul major, direcţionali şi de legătură, arbitri, prin contact
personal al comandanţilor etc. Unele informaţii vor avea caracter contradictoriu şi de
dezinformare. Evenimentele şi incidentele se comunică executanţilor concomitent,
sau succesiv, în limita strict necesară pentru a pregăti şi duce operaţia/lupta; la
cererea acestora, datele se vor completa potrivit situaţiei în care se găsesc, timpului la
dispoziţie şi măsurilor concrete luate pentru procurarea lor prin mijloace de cercetare
subordonate sau solicitate anterior eşalonului superior şi vecinilor. Pe timpul
exerciţiilor cu trupe, cu dublă acţiune sau inamic marcat se vor transmite informaţii
care nu pot fi obţinute prin forţele şi mijloacele eşaloanelor executante;
5) Atribuirea succesului are la bază viabilitatea deciziei comandantului,
acţiunea forţelor/trupelor, eficienţa formelor de asigurare a acţiunilor şi protecţiei
trupelor şi rezultatul acestora atunci cînd se desfăşoară în teren, avînd în vedere
următoarele: calitatea deciziilor, ordinelor, planurilor de acţiune şi măsurilor luate de
comandanţi pentru îndeplinirea misiunii primite; acţiunea forţelor/trupelor;
operativitatea şi corectitudinea raportării situaţiei; acţiunea elementelor de cercetare;
constituirea oportună şi pe direcţiile hotărîtoare a grupărilor de forte şi mijloace;
devansarea inamicului în desfăşurare şi realizarea dispozitivelor, la deschiderea
focului şi executarea manevrei; organizarea apărării unitare a spaţiului terestru,
aerian, maritim şi fluvial; aplicarea procedeelor de acţiune care să ducă la lovirea
continuă a inamicului pentru nimicirea acestuia; respectarea cerinţelor mascării în
vederea realizări surprinderii; îndeplinirea misiunilor de către marile unităţi, unităţile
şi subunităţile date în sprijin sau ca întărire; organizarea şi menţinerea cooperării;
organizarea şi aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunilor şi de protecţie a trupelor
împotriva efectelor loviturilor executate de către inamic; pregătirea şi ducerea luptei
anti-blindate, împotriva aviaţiei, desantului aerian/maritim, trupelor aeromobile,
grupurilor de cercetare-diversiune, elementelor teroriste şi paramilitare; asigurarea
raportului de forte, cantitativ şi calitativ, general şi pe direcţii; realizarea şi
funcţionarea eficientă a sistemului de comunicaţii şi informatica; întrebuinţarea
subunităţilor de război electronic şi aplicarea măsurilor de protecţie electronică
împotriva acţiunii mijloacelor de război electronic ale inamicului; organizarea şi
desfăşurarea acţiunilor de asigurare psihologica cum sunt influenţarea inamicului şi
protecţia psihologică a trupelor proprii; „pierderile” maxime estimate probabile,
calculate pentru trupele proprii;
11 Ediţia a 1-a
 6) Respectarea principiilor şi cerinţelor statuate în legislaţia internă şi
protocoalele internaţionale privind protecţia mediului şi a patrimoniului cultural şi
social al zonei;
7) Simularea condiţiilor cîmpului de luptă se va realiza respectînd, îndeosebi,
următoarele cerinţe: conceperea unui inamic, nominalizat generic - Forţele Roşii,
puternic, care acţionează printr-o diversitate de forme şi procedee de luptă, acţiuni de
război electronic şi psihologice diversificate, întrebuinţînd sisteme şi complexe de
cercetare lovire de înalta precizie precum şi alte forte şi mijloace moderne, elemente
teroriste, diversioniste, concomitent, pe spaţii largi terestre, aeriene, maritime şi
fluviale şi cu intensitate mare asupra dispozitivelor forţelor proprii, nominalizate
generic, Forţele Albastre; completarea situaţiilor cu informări, rapoarte de informare,
ordine de acţiune, evenimente, incidente etc., intr-o succesiune logică şi neîntreruptă;
marcarea loviturilor cu armele NBC, aviaţiei, rachetelor, focului artileriei şi a
barajelor explozive şi comunicarea datelor necesare executanţilor pentru stabilirea
măsurilor ce se impun; evaluarea efectelor acţiunilor executate de către inamic asupra
trupelor proprii şi materializarea acestora în cadrul situaţiilor prin crearea de
„pierderi” subunităţilor, scoaterea lor temporară din luptă, dezorganizarea sistemului
de conducere şi sistemului logistic etc.; asigurarea funcţionării mijloacelor de
comunicaţii şi informatică în condiţiile utilizării de către inamic a mijloacelor de
război electronic; crearea unor situaţii grele logisticii forţelor în planificarea şi
ducerea operaţiei / luptei pentru a pune multiple probleme executanţilor referitoare la
stabilirea surselor, modalităţile de completare, transportul şi asigurarea pazei etc;
8) Interzicerea elaborării din timp a documentelor, executării unor lucrări sau
desfăşurării unor activităţi care ar duce la uşurări în îndeplinirea misiunilor.

SECŢIUNEA 2
Planificarea exerciţiilor
Art.13. Exerciţiile trebuie să aibă continuitate pe parcursul a doi ani de
instrucţie în ceea ce priveşte tematica, obiectivele, scopurile, problemele de
urmărit/învăţat, executanţii, raioanele/zonele de desfăşurare, tipul şi forma etc.
Continuitatea este dependentă de respectarea mai multor componente ale procesului
planificării principalelor activităţi ale unei structuri militare. Astfel, potrivit
prevederilor regulamentare de planificare, o structură militară, încadrîndu-se în
concepţia eşalonului superior şi potrivit nevoilor sale de pregătire, proiectează pe o
perioadă de mai mulţi ani tematica exerciţiilor.
Tematica exerciţiilor include, într-o concepţie unică şi o succesiune logică,
pentru o structură militară de tip comandament, mare unitate, unitate, subunitate etc.,
teme cu principalele forme şi procedee ale acţiunilor militare.
În proiectarea tematicii se vor avea în vedere realizarea interoperabilităţii
Armatei Naţionale cu armatele statelor membre NATO, activitatea comandamentelor
şi a trupelor pentru pregătirea operaţiei/luptei, formele şi procedeele de ducere a
acesteia, rezolvarea problemelor specifice fiecărei forme de luptă, a principiilor,
metodelor şi procedeelor de pregătire şi de ducere a acţiunilor militare şi, nu în
ultimul rînd, preocuparea comandantului/şefului pentru antrenarea structurii în raport
12 Ediţia a 1-a
de responsabilităţile şi misiunile acestora în situaţii de criză, la război şi altele.
Art.14. Pe baza tematicii orientative, în studiile de planificare sunt proiectate
temele, tipurile şi formele exerciţiilor prevăzute pentru anul de instrucţie următor.
Art.15. La conferinţele anuale de planificare a exerciţiilor, temele exerciţiilor
sunt concretizate în documentele de planificare ale fiecărei structuri, cu
amendamentele impuse de situaţia creată conform prevederilor din anexa nr. 1. Tot
aici sunt concretizate tipul şi forma exerciţiilor, sunt definitivaţi executanţii din
structurile militare proprii, din alte categorii de forţe ale armatei şi/sau ale Sistemului
naţional de apărare, raionul de desfăşurare etc. După aprobarea documentelor de
planificare, eşalonul care a organizat conferinţele de planificare trimite, în extras,
principalele activităţi la structurile subordonate, cu accent pe exerciţiile proiectate,
precizînd temele, executanţii, perioadele de desfăşurare etc.
Art.16. Pentru exerciţiile multinaţionale, NATO - PfP etc. sunt necesare şi alte
specificaţii, cum sunt: organul internaţional sub egida căruia se vor desfăşura
exerciţiile, ţara care conduce exerciţiile, ţara gazdă, ţările participante în rolul de
executanţi etc.
SECŢIUNEA 3
Activitatea comandamentelor pentru conducerea,
planificarea şi desfăşurarea exerciţiilor

Art.17. Pe baza datelor principale referitoare la exerciţiu prevăzute în Planul cu

principalele activităţi al unei structuri militare - tipul, tema, executanţii, perioada,
motoresursele la dispoziţie şi normele de consum pentru diferite materiale -
comandantul eşalonului care conduce exerciţiile, împreună cu locţiitorii şi şefii de
compartimente, stabilesc Statul major de conducere a exerciţiilor - SMCE
(DISTAFF), şeful acestuia - SSMCE (OCE), Colectivul de bază pentru planificarea
exerciţiilor (CBPE), Ofiţerul de proiect - OP (OPR) care conduce CBPE (CPT),
raionul de desfăşurare, scopurile, etapele acesteia, principalele idei ale concepţiei,
numărul şi conţinutul situaţiilor ce urmează a fi rezolvate în fiecare etapă, suportul
logistic, asigurarea de comunicaţii şi informatică, problemele care se vor
prelucra/rezolva experimental, metodic, inclusiv activităţile ce se vor desfăşura în
comandament pentru elaborarea documentelor exerciţiilor şi pregătirea acesteia.
Art.18. Comandamentul care conduce exerciţiul se constituie potrivit încadrării
la război, în structuri organizatorice şi pe funcţiile prevăzute în statele de organizare,
întocmeşte documentele necesare şi acţionează în rol şi timp operativ, cu excepţia
exerciţiilor cu dublă acţiune, desfăşurînd întreaga activitate conform regulamentelor
de luptă.
Art.19. Exerciţiul prevăzut în planul cu principalele activităţi este planificat,
condus, pregătit şi desfăşurat de eşalonul/persoana cu responsabilităţi potrivit
nivelurilor şi funcţiilor în ierarhia militară. Fiecare comandant/şef conduce exerciţiul
cu propria structură, organizînd activitatea pentru planificarea şi desfăşurarea acesteia
astfel:
1) Eşalonul care planifică exerciţiul - EPE (OSE) este structura care a
organizat şi desfăşurat conferinţele de planificare a exerciţiului, pentru structurile

13 Ediţia a 1-a
subordonate, în anul de instrucţie următor şi care devine eşalonul care aprobă
documentele de conducere a exerciţiului;
2) Eşalonul care conduce exerciţiul - ECE (OCE) este structura militară
care asigură cadrul general, complex, dinamic şi adaptabil de pregătire, organizare şi
desfăşurare a exerciţiului.
3) ECE numeşte comandantul Statului major/grupei pentru conducerea
exerciţiului şi structurile din care este desemnat personalul CBPE; acesta conduce
structurile care acţionează în rol de executanţi, elaborează prin CBPE ordinele,
dispoziţiile şi documentele necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea exerciţiului. De
asemenea, acestuia îi revin competenţe şi responsabilităţi mai mari faţă de cele ale
funcţiei pe care este încadrat, pentru coordonarea tuturor structurilor participante la
exerciţiu, în afara executanţilor. Colectivul de bază pentru planificarea exerciţiilor -
CBPE(CPT) este încadrat cu personal competent şi cu experienţă din toate
compartimentele comandamentului / similar.
4) La nivelul Statului Major General - Colectivul de bază pentru planificarea
exerciţiilor - CBPE poartă denumirea de „Cartierul General pentru Conducerea
Exerciţiilor”, în compunerea căruia intră şi personal din organele centrale care
constituie compartimente şi încadrează funcţii în statul Marelui Cartier General. La
structurile de nivel operativ acesta va fi denumit „Cartierul pentru conducerea
exerciţiilor”, iar la nivel tactic „Grupa de conducere”.
5) Colectivul de bază pentru planificarea exerciţiilor - CBPE poartă întreaga
răspundere pentru elaborarea documentelor de conducere şi informare, planificarea,
pregătirea, organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor.
Art.20. Personalul acestuia acţionează, de regulă, întrunit şi participă la toate
conferinţele de planificare. CBPE este compus dintr-un număr variabil de structuri.
Numărul şi mărimea acestora sunt în funcţie de eşalonul care conduce Exerciţiile -
ECE. Potrivit planului de pregătire a exerciţiilor, CBPE elaborează următoarele
documente:
1. Raportul iniţial al concepţiei exerciţiilor - anexa nr. 2;
2. Concepţia exerciţiilor, grafic pe hartă;
3. Concepţia exerciţiilor, text şi planul de desfăşurare - anexa nr.3;
4. Planul mascării activităţilor reale - PMAR - anexa nr. 15;
5. Dispoziţia cu măsurile preliminare privind pregătirea de exerciţiu;
6. Graficul-calendar cu planificarea conferinţelor planificare - se elaborează
la eşaloanele de nivel strategic şi operativ;
7. Raportul de prezentare a documentelor de conducere a exerciţiilor - anexa
nr. 4 şi anexa nr. 4a;
8. Planul de pregătire a exerciţiilor - PPE (EPP) - anexa nr. 5;
9. Tema operativă / tactică - TO (TT), text la care este anexată situaţia
operativă / tactică grafic, pe hartă, calc sau pe harta digitală;
10. Planul cu principalele evenimente şi incidente - PPEI;
11. Dispoziţia de pregătire şi desfăşurare a exerciţiilor - DPDE;
12. Directiva /ordinul de acţiune;
13. Situaţiile operative / tactice - text şi grafic;
14. Transferul de autoritate sau ordinul de subordonare/resubordonare.
14 Ediţia a 1-a
 Echipa de proiectare a exerciţiilor - EPE este formată din ofiţerul de proiect
- OP (OPR), ofiţeri din compartimentul operaţii şi din celelalte compartimente ale
comandamentului, în special J, G, N, A şi S, care participă la elaborarea
documentelor specificate la CBPE (CPT). În plus mai elaborează:
1. Documentele şi măsurile organizatorice;
2. Regulile de acces, permisele de acces;
3. Însemnele de recunoaştere pentru personal şi mijloacele de transport;
4. Materialele de reprezentare - embleme, insigne, pixuri, brichete, carnetele,
documentarele pentru acestea etc.
Grupa de evaluare şi control a exerciţiilor - GECE are următoarele
responsabilităţi:
1) Elaborează sistemul de indicatori sintetici, analitici, standardele, criteriile
şi măsurile de evaluare a executanţilor;
2) Pregăteşte documentele de evaluare şi fişele de verificare - anexa nr. 10;
3) Stabileşte algoritmul atribuirii succesului pentru executanţi la exerciţiile
tactice cu acţiune dublă;
4) Organizează Centrul de Informare şi Presă - CIP;
5) Organizează Biroul Vizitatorilor - Observatorilor - BVO (VOB);
6) Organizează serviciul de arbitraj;
7) Realizează sistemul de comandă, control, comunicaţii, calculatoare şi
informatică;
8) Elaborează Planul acţiunilor de război electronic;
9) Elaborează Planul acţiunilor psihologice;
10) Elaborează Planul de control;
11) Elaborează documentele cu măsurile de siguranţă - text şi grafic;
12) Elaborează Planul cu măsurile de protecţia mediului;
13) Elaborează Planul marcării focului şi distrugerilor;
14) Alte activităţi şi documente specifice.
Echipa de sprijin logistic - ESL are următoarele responsabilităţi:
1) Asigură sprijinul logistic al exerciţiilor: hrănirea, echiparea, transportul,
asistenta medicală, cartiruirea personalului executant;
2) Întocmeşte planurile de sprijin logistic, transporturilor etc. potrivit
reglementărilor în vigoare;
3) Alte activităţi şi documente specifice.
Echipa de Monitorizare – Informare – EMI are următoarele responsabilităţi:
1) organizează informarea/briefingul;
2) întocmeşte raportul de informare a comandantului eşalonu1ui care
conduce exerciţiile;
3) monitorizează desfăşurarea acţiunilor şi propune corecţiile necesare în
raport cu prevederile documentelor de planificare;
4) alte activităţi şi documente specifice.
Art.21. Atribuţiile principale ale comandamentelor pentru pregătirea şi
desfăşurarea exerciţiilor sunt următoarele:
1) elaborarea documentelor de conducere şi informare, precum şi cele
necesare punerii în situaţie a executanţilor şi desfăşurării exerciţiilor potrivit
15 Ediţia a 1-a
prevederilor regulamentelor, dispoziţiilor în vigoare şi planurilor de cooperare;
2) întocmirea şi transmiterea dispoziţiei pentru pregătirea şi desfăşurarea
exerciţiilor de către executanţi;
3) executarea recunoaşterilor şi pregătirea raionului/zonei de desfăşurare a
exerciţiilor;
4) obţinerea aprobărilor şi încheierea protocoalelor, pentru a se permite
accesul şi întrebuinţarea suprafeţelor de teren, ape şi păduri, cu proprietarii
acestora/administratori legali, persoane particulare sau instituţii ale statului;
5) verificarea respectării regulilor privind păstrarea secretului, mînuirea şi
evidenţa documentelor întocmite, conducerea trupelor întrebuinţînd mijloace de
comunicaţii şi informatică, asigurarea măsurilor de mascare, ascundere şi
dezinformare a activităţilor privind pregătirea şi desfăşurarea exerciţiilor;
6) informarea organelor locale ale administraţiei de stat şi punerea de acord
cu acestea, potrivit legii, privind protecţia mediului, măsurile de siguranţă în zonă,
cartiruirea etc.;
7) stabilirea consumurilor de carburanţi-lubrifianţi, de muniţii, mijloace
materiale şi tehnice, de marcare a focului etc., potrivit normelor;
8) asigurarea cu documente topogeodezice;
9) întocmirea cererilor de transport;
10) organizarea sprijinului logistic real pentru comandamente şi trupe
executanţi;
11) asigurarea condiţiilor necesare conducerii şi desfăşurării acţiunilor,
stabilind unităţi /subunităţi de transmisiuni, poliţie militară, logistice, război
electronic şi pentru marcarea focului, observarea şi controlu1 preciziei tragerilor;
stabilirea funcţiilor şi nominalizarea rezerviştilor participanţi la exerciţiu;
12) stabilirea necesarului de tehnică pentru marcarea resurselor din
economia naţională şi ce unităţi au în dotare acest tip de tehnică;
13) asigurarea funcţionării sistemului de sprijin, control şi atac electronic,
precum şi verificarea măsurilor de protecţie împotriva acţiunilor de război electronic
ale inamicului;
14) precizarea mijloacelor de comunicaţii şi informatică a modului de
interconectare a calculatoarelor, stabilirea responsabilităţilor ce revin
compartimentelor pentru folosirea tehnicii de calcul, precum şi actualizarea
programelor informatice;
15) organizarea pazei şi apărării raioanelor/zonelor şi poligoanelor de
dispunere şi acţiune a trupelor;
16) organizarea serviciului de arbitraj şi coordonarea activităţilor acestuia;
17) asigurarea primirii de către participanţi, în timp util, a temei şi situaţiilor
operative/tactice, ordinelor şi dispoziţiilor de luptă şi informaţiilor din PPEI;
18) verificarea pregătirii executanţilor şi afluirii/defluirii acestora în/din
raionul/zona exerciţiilor;
19) controlul şi aprecierea activităţilor desfăşurate de executanţi: verificarea
elaborării documentelor de conducere şi informare, transmiterii misiunilor,
întrebuinţării documentelor tipizate, măsurilor întreprinse pentru prevenirea
evenimentelor grave, protecţia mediului - anexa nr. 12 etc.;
16 Ediţia a 1-a
 20) stabilirea măsurilor necesare pentru deplasarea, la ordin şi în cel mai
scurt timp, în garnizoanele de reşedinţă a comandamentelor, unităţilor şi
subunităţilor, în vederea îndeplinirii unei misiuni de luptă;
21) prevenirea şi înlăturarea uşurărilor, simplificărilor, tutelării şi
festivismului, amendarea deciziilor sau acţiunilor care nu se justifică şi nu asigură
îndeplinirea misiunilor de luptă primite;
22) asigurarea realizării marcării focului şi a simulării acţiunilor
adversarului;
23) respectarea normelor şi prevederilor ordinelor, regulamentelor militare şi
instrucţiunilor referitoare la protejarea vieţii şi integrităţii fizice a militarilor în toate
situaţiile;
24) analizarea şi atribuirea “succesului”, aprecierea comandamentelor,
marilor unităti, unităţilor şi subunităţilor pentru fiecare etapă, situaţie/acţiune
rezolvată şi stabilirea principalelor idei şi concluzii pentru bilanţ;
25) desfăşurarea bilanţului exerciţiilor şi aprecierea activităţii executanţilor;
26) rezolvarea eventualelor litigii cu proprietarii şi administraţia de stat din
raionul/zona de desfăşurare a exerciţiilor.
Art.22. În cazul exerciţiilor tactice cu trageri de luptă, comandamentele vor
respecta prevederile regulamentelor de tragere, instrucţiunilor de specialitate,
referitoare la organizarea şi funcţionarea poligoanelor şi măsurile de siguranţă a
tragerilor.
Art.23. Planificarea exerciţiilor la nivel strategic, operativ şi tactic, prevăzută în
planul cu principalele activităţi, începe din timp, la o dată apreciată de către
conducătorul acesteia ca fiind optimă pentru a oferi posibilitatea întocmirii
documentelor în volum complet şi de o veridicitate care să confere o cît mai mare
apropiere de realitatea de la campanie. Eşalonul care conduce exerciţiile - ECE
înaintează eşalonului superior, pentru aprobare, raportul de prezentare şi documentele
de conducere a exerciţiilor astfel: cele de nivel tactic, cu 60 de zile, cele de nivel
operativ cu 120 de zile şi cele de nivel strategic cu 180 de zile înainte de desfăşurare.
Excepţie: comandantul de companie înaintează documentele de conducere a
exerciţiilor la aprobat, cu 30 de zile înainte, comandantului de batalion/similar, iar
acesta cu 40 de zile, înainte de desfăşurare, comandantului brigăzii/similar.

3.1 Conferinţele de planificare

Art.24. Conferinţele de planificare reprezintă momente de referinţă, la intervale

de timp bine stabilite în care, pe baza activităţilor desfăşurate şi documentelor
elaborate anterior, se planifică acţiunile, forţele, mijloacele şi se stabilesc
documentele ce se pregătesc în perioada următoare, succesiv, pînă la începerea
exerciţiilor.
De regulă, pentru o exerciţiu la nivel strategic şi operativ sunt prevăzute şi se
desfăşoară patru conferinţe de planificare:
1. pre-iniţială (CPIP);
2. iniţială (CIP);
3. principală (CPP);
17 Ediţia a 1-a
 4. finală (CFP).
Numărul acestora poate fi mai mic şi depinde de: nivelul eşalonului care
conduce, temă, situaţia operativă/tactică, numărul eşaloanelor şi al executanţilor etc.
La conferinţele de planificare participă comandantul statului major/grupei
pentru conducerea exerciţiilor, personalul colectivului de bază pentru planificarea
exerciţiilor - CPBE, reprezentanţii executanţilor şi cei ai structurilor care participă la
pregătirea şi desfăşurarea exerciţiilor.
Concomitent cu elaborarea programului de pregătire a exerciţiilor sunt întocmite
şi transmise, atît executanţilor, cît şi structurilor cu atribuţii de conducere
administrativă, extrase din dispoziţia cu măsurile preliminare în care sunt prevăzute
principalele date şi informaţii, în părţile ce privesc comandamentele şi unităţile cărora
se adresează.
Comandamentelor operaţiona1e li se comunică tema exerciţiilor, executanţii,
graficul-calendar cu conferinţele de planificare, particularităţile relaţiilor cu
conducerea exerciţiilor, sistemul de relaţii între aceasta şi executanţi pe timpul
pregătirii şi desfăşurării exerciţiilor, atelierele de lucru şi tematica orientativă a
acestora, precum şi alte date cu caracter organizatoric.
Statelor majore ale categoriilor de forţe a1e armatei/comandamentelor
structurilor teritoriale şi/sau ale altor executanţi cu atribuţii de pregătire, de
completare şi de operaţionalizare li se transmit, pentru informarea şi coordonarea
structurilor pe care le subordonează comandamentelor operaţionale potrivit
compunerii de luptă, datele conferinţelor de planificare, activităţile practice ce
urmează a fi pregătite şi desfăşurate de către unităţile şi marile unităţi subordonate,
atribuţiile de susţinere a forţelor angajate în operaţie/luptă etc.
Art.25. Conferinţa Preiniţială de Planificare - CPIP (PIPC), la eşaloanele
strategice şi operative se organizează, de regulă, înaintea trimiterii extraselor din
directiva cu măsurile preliminare.
La această conferinţă se comunică executanţilor principalele date/specificaţii ale
exerciţiilor. De asemenea, sunt aduse la cunoştinţă principalele date din planul de
desfăşurare, metodica proiectării, programării şi desfăşurării exerciţiilor, tema
primului atelier de lucru şi perioada orientativă de executare etc. şi se lămuresc
problemele ridicate de executanţi prin metoda dialogului.
În funcţie de posibilităţi, briefingul/informarea şi celelalte probleme prevăzute a
fi soluţionate la conferinţele de planificare se rea1izează folosind mijloacele de
comunicaţii şi informatică cu proiectare pe ecran. Fiecărui participant i se înmînează
înaintea începerii conferinţei, briefingul/informarea specificaţiile exerciţiilor şi
celelalte documente şi activităţi care sunt planificate şi dezbătute/analizate.
Pentru a contribui la transmiterea integrală şi corectă a problemelor dezbătute şi
la asigurarea unui caracter ştiinţific şi practic conferinţelor organizate de către
subordonaţii nemijlociţi, conţinutul briefingului/informării şi al aspectelor abordate
pot fi transmise executanţilor pe suport magnetic, cu respectarea prevederilor actelor
normative în vigoare referitoare la lucrul cu documentele secrete.
După CPIP se concep, se redactează şi se aprobă documentele pentru etapa
„operaţionalizării forţelor”, se organizează un atelier de lucru cu reprezentanţii
structurilor nemijlocit subordonate, cu atribuţii în ridicarea gradua1ă a capacităţii de
18 Ediţia a 1-a
luptă. La atelierul de lucru se prezintă concepţia în care se va desfăşura această etapă,
se clarifică problemele ridicate de către participanţi şi li se distribuie extrase din
aceste documente. Pînă la data declanşării etapei, această activitate se organizează de
către fiecare eşalon, cu subordonaţii nemijlociţi pînă la cea mai mică structură din
statul de organizare cu atribuţii în acest sens. Din momentul declanşării şi pe timpul
desfăşurării etapei operaţionalizării forţelor, atît conducerea exerciţiilor, cît şi fiecare
structură, pe linie de subordonare, transmit indicativele de stare şi informaţiile din
calendar, întocmesc rapoartele de informare cu stadiul completării şi
operaţionalizării forţelor şi le înaintează eşalonului superior. În scopul creşterii
eficienţei etapei, pe lîngă controlul realizat prin analiza şi interpretarea rapoartelor de
informare primite de la subordonaţi, conducerea exerciţiilor execută verificări şi
controale prin sistemul de comunicaţii şi informatică existent, prin comisii de control
în structurile militare şi prin alarmarea unor comandamente operaţionale, unităţi şi
subunităţi - celulă de răspuns. Etapa operaţionalizării forţelor se planifică şi se
desfăşoară, de regulă, în timp astronomic. Timpul necesar desfăşurării etapei se
calculează în funcţie de situaţia în care se află structurile care participă la exerciţiu în
rol de executanţi. Terminarea completării şi operaţionalizării structurilor participante
trebuie să se realizeze cu două la trei zile înaintea punerii în situaţie a acestora,
potrivit temei exerciţiilor.
Structurile militare completate şi operaţionalizate, care participă la exerciţiu în
rol de executanţi, intră în etapa următoare: simularea concentrată şi punerea în
situaţie a comandamentelor/unităţilor şi subunităţilor. Aceasta durează una la trei zile,
timp în care sunt transmise informaţii referitoare la ducerea acţiunilor militare din
care executanţii înţeleg rolul şi locul lor în dispozitivul strategic, operativ sau tactic.
După conferinţa preiniţială de planificare, în acelaşi timp cu pregătirea şi
desfăşurarea etapei „operaţionalizării forţelor”, CBPE elaborează documentele ce
urmează a fi înmînate executanţilor; la rîndul lor, aceştia declanşează procesul de
pregătire a exerciţiilor prin conferinţe de planificare organizate cu structurile
nemijlocit subordonate.
Art.26. Conferinţa Iniţială de Planificare - CIP(IPC) se organizează pentru a
se înţelege şi prezenta situaţiile operative/tactice ce urmează a fi rezolvate pe timpul
exerciţiilor; încadrarea lor în timpul operativ (TO) şi în cel astronomic (TA) şi
corelaţia între aceştia, pe zile, ore şi minute; documentele pe care trebuie să le
întocmească pentru subordonaţi; graficul de principiu cu ordinea desfăşurării
conferinţelor de planificare; timpul pentru finalizarea PPEI şi a celorlalte documente;
precizările privind programul informatic în care se redactează PPEI şi forma grafică a
acestuia; detaliile cu privire la metodica elaborării; conducerea exerciţiilor; graficul
cu fluxul informaţiona1 etc.
În cadrul acestei conferinţe, prin program, se oferă posibilitatea ofiţerilor din
structurile executante să studieze documentele şi să discute problemele neclare, cele
de noutate sau cele mai puţin înţelese. De regulă, documentele care se înmînează cu
această ocazie sunt: directiva/ordinul de acţiune cu toate problemele
compartimentelor unui comandament, materializate în anexe, şi situaţia
operativă/tactică - reprezentată grafic, pe hartă - la data la care începe exerciţiul,
încadrată în TO şi în TA. La exerciţiul a cărei temă include şi pregătirea
19 Ediţia a 1-a
operaţiei/luptei, directiva/ordinul de acţiune se trimite în timp astronomic pe perioada
desfăşurării exerciţiilor. Tot atunci se distribuie programul informatic în care se
redactează PPEI, în situaţia în care executanţii nu-1 posedă sau cînd s-a realizat într-o
concepţie informatică nouă ce necesită a fi cunoscută. În acest caz, se prezintă
detaliat algoritmul şi modul de concepere a evenimentelor şi a incidentelor şi ideea în
care acestea sunt materializate în timp, în spaţiu şi pe structurile asupra cărora se
produc în dinamica operaţiei/luptei.
După această conferinţă se continuă activitatea de elaborare atît a PPEI pentru
situaţiile operative următoare, destinate structurilor subordonate, cît şi a elementelor
de verificare ce vor fi transmise la structurile celulă de răspuns pe timpul desfăşurării
exerciţiilor.
Se elaborează şi se transmite la executanţi dispoziţia de pregătire şi desfăşurare
a exerciţiilor, document prin care se reglementează activitatea desfăşurată de către
executanţi, responsabilităţile şi o parte din particularităţile pregătirii şi desfăşurării
activităţilor în teren.
În situaţia în care la o activitate participă unităţi şi subunităţi din mai multe arme
şi categorii de forţe armate - infanterie, tancuri, arme, aviaţie, marina f1uvială sau
maritimă, elicoptere antitanc, cercetare aeriană fără pilot, unităţi/nave maritime şi
fluviale etc. - pe lîngă documentele de conducere cunoscute, se întocmeşte şi
matricea sincronizării în timp şi în spaţiu a acţiunii tuturor forţelor participante, din al
cărei conţinut nu trebuie să lipsească acţiunea tactică, acţiunea practică, semnalele
radio, fonice, fizice, pirotehnice etc., cine execută, cine răspunde, timpul şi locul
vizitatorilor, oaspeţilor etc.
Principalele probleme, în special de coordonare ale acţiunii forţelor sunt
pregătite, prezentate şi analizate la atelierul de lucru, pentru stabilirea datelor de bază
ale exerciţiilor şi exerciţiilor tactice cu sau fără trageri de luptă, de desant aerian, de
salvare-evacuare, psihologice, de prezentări de tehnică etc. astfel:
a) detaliile acestor activităţi sunt abordate la recunoaşterile în teren, moment
cu care se definitivează responsabilităţile pe timpul pregătirii şi desfăşurării lor.
b) acţiunea practică în teren, în cadrul exerciţiilor, reprezintă materializarea
deciziei pe linie de subordonare de la eşalonul strategic (ECE) pînă la subunitatea
tactică aptă să declanşeze operaţia/lupta în momentul primirii ordinului de la eşalonul
superior.
O a1tă activitate importantă este pregătită şi desfăşurată, în acest timp, la
atelierul de lucru pe o problemă propusă de către conducerea exerciţiilor să fie
soluţionată. La o astfel de activitate se dezbate procesul luării deciziei şi se stabilesc,
pe baza experienţei şi a propunerilor reprezentanţilor mai multor structuri militare,
forma şi conţinutul ordinului preliminar, ordinului de acţiune, raportului de
informare etc. Aceste documente sunt redactate pentru a fi transmise prin mijloacele
de comunicaţii şi informatică structurilor subordonate, analizate şi interpretate în timp
util de către fiecare eşalon, pe trepte ierarhice, permiţînd elaborarea concepţiei şi
precizarea deciziei la momentul oportun, corectarea sau modificarea planului acţiunii
etc.
Art.27. Conferinţa Principală de Planificare - CPP (PPC) se desfăşoară,
potrivit programului de pregătire a exerciţiului. Pînă la aceasta, sunt elaborate
20 Ediţia a 1-a
documentele pentru următoarele situaţii operative/tactice, PPET pentru ducerea
operaţiei în adîncimea dispozitivului apărării, directiva pentru operaţia ofensivă cu
anexele pentru fiecare compartiment al comandamentului etc. Acest document se
transmite în timp astronomic corelat cu timpul operativ.
Documentele pentru următoarele situaţii operative nu se mai înmînează
executanţilor. În această etapă de pregătire, li se prezintă particularităţile derulării
exerciţiilor, activitatea pe care o vor desfăşura comandamentele şi/sau trupele, după
primirea informaţiilor cu evenimente şi incidente ori după primirea directivei de
acţiune.
În cadrul acestei conferinţe de planificare sunt clarificate şi problemele specifice
compartimentelor. Fiecare ofiţer din CBPE prezintă aspectele specifice
compartimentului pe care îl reprezintă şi care trebuie respectate, aplicate şi rezolvate
pe timpul pregătirii documentelor şi desfăşurării exerciţiilor.
Sunt detaliate, clarificate, stabilite şi definitivate problemele şi documentele
discutate la atelierul de lucru şi anume: procesul luării deciziei, forma şi conţinutul
raportului de informare şi procedeul transmiterii lui prin mijloacele de comunicaţii şi
informatică etc.
Art.28. Conferinţa Finală de Planificare - CFP (FPC) încheie definitivarea
documentelor. Pînă la data desfăşurării acesteia, CBPE de la conducerea exerciţiilor
şi de la executanţi aplică dispoziţia de pregătire şi desfăşurare a exerciţiilor şi
definitivează PPEI. Toţi executanţii desfăşoară conferinţele finale de planificare,
începînd de la cea mai mică structură se controlează şi se centralizează pe trepte
ierarhice PPEI. La CFP executanţii prezintă conducerii exerciţiilor PPEI centralizat la
nivelul lor. La această conferinţă se corelează în detaliu PPEI, se definitivează şi se
abordează metodica/algoritmul aplicării lui pe timpul desfăşurării exerciţiilor.
Art.29. Pînă la începerea exerciţiilor, CBPE de la eşalonul care conduce
exerciţiile şi de la executanţi pregătesc: personalul, spaţiile de dispunere a acestuia pe
compartimente, mijloacele auto, de stat major şi logistice, pentru exerciţiile care se
desfăşoară în teren, trupele - cînd acestea sunt combinate, infrastructura, mijloacele
de comunicaţii şi informatică, documentele de stat major şi cele tipizate. De
asemenea, organizează şi desfăşoară revista de front, distribuie ecusoanele, etichetele
pentru compartimente, schema cu dispunerea şi posibilităţile de comunicaţii şi de
legătură în interiorul comandamentului şi în afara acestuia cu eşalonul superior, cu
subordonaţii şi vecinii.

3.2. Documentele pentru planificarea

şi desfăşurarea exerciţiilor

Art.30. Documentele necesare pentru planificarea şi desfăşurarea exerciţiilor

sunt grupate în trei categorii:
1. de conducere;
2. de organizare;
3. documente pentru executanţi.

21 Ediţia a 1-a
 Documente de conducere:
- concepţia exerciţiului - grafic;
- scenariul acţiunilor militare;
- concepţia-text;
- planul de desfăşurare;
- planul mascării acţiunilor reale;
- dispoziţia/ordinul de acţiune cu măsurile preliminare ce revin executanţilor;
- structurile cu rol administrativ/de generare a forţei;
- raportul de prezentare pentru aprobarea acestor documente.
Tot în această categorie intră şi:
- dispoziţia/precizările privind simularea ridicării graduale a capacităţii de
luptă;
- matricea de completare a forţelor;
- calendarul difuzării informaţiilor de stare şi al activităţilor desfăşurate de
către executanţi;
- documente specifice etapei operaţionalizării forţelor.

Documente de organizare:
- directiva/ordinul de pregătire şi de desfăşurare a exerciţiilor;
- planul de pregătire a exerciţiilor;
- programul de desfăşurare a fiecărei conferinţe de planificare;
- documentele care se prezintă în cadrul conferinţelor de planificare;
- graficul-calendar cu conferinţele de planificare;
- structura Statului major de conducere a exerciţiilor - SMCE (DISTAFF);
- atribuţiile şi sistemul de relaţii;
- sistemul de comunicaţii şi informatică al cartierului/conducerii exerciţiilor;
- programul de desfăşurare al fiecărui atelier de lucru şi documentele ce se
prezintă în cadrul acestora; precizările, informările, faxurile, notele telefonice,
rapoartele de informare şi emblemele cu semnificaţia exerciţiilor şi denumirea
acesteia;
- documentare cu specificaţiile exerciţiilor pentru Biroul Vizitatori -
Observatori - BVO (VOB) şi pentru Centrul de Informare şi Presă - CIP (PIC) etc.

Documente pentru participanţi:

- directiva/ordinul de acţiune, cu toate anexele referitoare la acţiunea
compartimentelor comandamentului;
- situaţia operativ /tactică reprezentată grafic, pe hartă, calc sau celit;
- Planul cu Principalele Evenimente şi Incidente (PPEI);
- alte documente cu caracter metodic.

În funcţie de nivelul eşa1onului care conduce exerciţiul, de numărul eşaloanelor

şi de numărul executanţilor, precum şi de amploarea exerciţiilor, şeful SMCE
numeşte OP (OPR) care conduce CBPE pentru elaborarea documentelor de
conducere şi raportului de prezentare a acestora în vederea aprobării de către ofiţerul
conducător al exerciţiilor -OCE (OCE).
22 Ediţia a 1-a
 În situaţia în care raportul de prezentare şi celelalte documente de conducere
sunt aprobate, ofiţerul de proiect întocmeşte planul de pregătire a exerciţiilor. Acest
document ordonează activitatea compartimentului cu atribuţii în pregătirea
exerciţiilor şi a CBPE, constituit în acest scop din ofiţeri aparţinînd tuturor
compartimentelor eşa1onului care conduce Exerciţiile - ECE. Algoritmul activităţilor
din acest plan va respecta, în timp, graficul-calendar cu privire la conferinţele de
planificare ce se constituie într-o anexă a raportului de prezentare pentru aprobarea
documentelor de conducere a exerciţiilor.
Art.31. Raportul iniţial al concepţiei exerciţiilor - RICE, anexa nr. 2, se
elaborează de structura/ofiţerul de proiect de specia1itate din eşalonul care conduce
exerciţiile. RICE cuprinde cronologic datele preliminare necesare elaborării
documentelor de conducere a exerciţiilor, activităţile teoretice, metodice şi practice
ce se vor organiza şi responsabilităţile structurilor care participă la pregătirea şi
desfăşurarea acestora. Se înaintează comandantului ECE.
Art.32. Planul de pregătire a exerciţiilor - PPE anexa nr. 5, se întocmeşte, de
către conducerea acesteia şi cuprinde toate activităţile ce urmează a se desfăşura,
inclusiv elaborarea documentelor şi conţine rubricile: activitatea/activităţile ce se
desfăşoară cronologic de CBPE, conferinţele de planificare, principalele probleme şi
documente ce se rezolvă, atelierele de lucru, recunoaşteri, elaborarea concepţiei
exerciţiilor, temei operative/tactice, directivei/ordinului de acţiune, controlul
pregătirii participanţilor pentru exerciţiu, reviste de front etc.; perioada; cine conduce
şi organizează; observaţii.
Art.33. Dispoziţia de pregătire şi desfăşurare a exerciţiilor - DPDE se
elaborează şi se trimite executanţilor, în părţile ce-i privesc, cu 2-3 luni înainte de
începerea activităţii şi are, în principal, următoarea structură: tipul, numele de cod şi
tema exerciţiilor, cînd nu au fost precizate prin alte dispoziţiuni; perioada de
desfăşurare - dacă sunt modificări faţă de prevederea din plan; organizarea pentru
exerciţiu a eşaloanelor participante, asigurarea cu tehnică, la nevoie specificîndu-se:
de unde, cînd şi cu ce efective se completează necesarul prevăzut în statele pentru
exerciţiu; termenul cînd executanţii înaintează statul de organizare, situaţia cu
efectivele şi tehnica prevăzută a participa la exerciţiu; organizarea deplasării în/din
raionul exerciţiilor; precizări privind elaborarea de către executanţi a planului de
pregătire pentru exerciţiu a personalului, documentelor, tehnicii, mijloacelor de
comunicaţii şi informatică, materialelor etc; asigurarea reală pe timpul exerciţiilor:
mijloace de comunicaţie şi informatică; hrănirea; asistenţa medicală/veterinară;
cazarea şi spaţiile de lucru; mijloace de transport, organizarea deplasării trupelor şi
tehnicii; materiale topogeodezice; materiale şi muniţii pentru marcarea focului;
carburanţi şi lubrifianţi etc.; măsurile privind păstrarea secretului şi prevenirea
evenimentelor grave; restricţii pe căile de comunicaţii şi în raionul de desfăşurare a
exerciţiilor pentru evitarea pagubelor şi poluării mediului; semne distinctive de
recunoaştere; ţinuta pe timpul exerciţiilor; data desfăşurării revistei de front;
bibliografia de studiat etc.
La nivel de unitate nu se redactează dispoziţii dar, datele vor fi consemnate în
ordinul de zi.
Art.34. Concepţia exerciţiului se întocmeşte pe baza unei teme, stabilită de
23 Ediţia a 1-a
eşalonul care conduce exerciţiul şi trebuie să reflecte acţiuni militare complexe,
desfăşurate în timp şi spaţiu potrivit normelor şi principiilor luptei moderne, într-o
succesiune logică, astfel încît să permită verificarea capacităţii de conducere şi
acţiune în echipă a comandamentelor şi a nivelului de instruire a trupelor, antrenarea
acestora în planificarea şi organizarea acţiunilor şi ducerea luptei.
Scenariile reprezintă acţiuni dinamice, lipsite de schematism, atît ale forţelor
luptătoare şi logistice proprii cît şi ale inamicului, structurate în situaţii complexe,
verosimile, active şi decisive, care să impună: pregătirea şi ducerea luptei integrată
terestră, aeriană, pe mare şi la fluviu; planificarea acţiunilor pe misiuni, pe obiective
şi combinat; îmbunătăţirea raportului între acţiunile directe şi cele din spatele
frontului; desfăşurarea acţiunilor pentru rea1izarea surprinderii şi evitarea acesteia în
diferite condiţii de relief, anotimp şi stare a vremii; acţiuni de blocare, prindere şi
nimicire a elementelor teroriste, diversioniste şi ostile/paramilitare, care acţionează pe
obiective importante în sistem „focare” şi „gherilă urbană”; măsuri de asigurare
psihologică, protecţie a informaţiei şi împotriva dezinformării ş.a.
Art.35. Concepţia exerciţiului, grafic pe hartă, trebuie să redea dispozitivul,
intenţiile şi acţiunile desfăşurate în timp operativ la nivelul eşalonului care
organizează şi conduce exerciţiul, detaliat cu două eşaloane mai jos numai pentru
subunităţile, unităţile şi marile unităţi executante, inclusiv la cele de armă, completate
cu texte, scheme, tabele justificative şi explicative.
Reprezentarea grafică a trupelor proprii şi inamicului/părţilor trebuie să
cuprindă:
a) situaţia iniţială - natura, valoarea, compunerea şi gruparea forţelor,
precum şi timpul operativ cînd se găsesc în această stare;
b) concepţia acţiunilor viitoare inclusiv forţele subordonate eşalonului
superior şi teritoriale puse la dispoziţia executanţilor sau care intervin în sprijinul
acestora;
c) locul, rolul şi numeraţia marilor unităţi şi unităţilor/similare executante,
precum şi a vecinilor - raioane de dispunere, fîşii, direcţii, misiuni, aliniamente şi
puncte de comandă etc.
Pe hartă se va trece numai tema exerciţiilor. Tabelele justificative şi explicative
se vor lista/dactilografia şi vor constitui anexe la concepţia acţiunilor text şi planul de
desfăşurare.
Pentru redactarea concepţiei-grafic, eşaloanele care organizează şi conduc
exerciţiile vor întrebuinţa de regulă hărţi actualizate, astfel:
a)
Eşaloane Scara hărţilor
Terestre De marină
Mari Operative 1 : 500.000 1 : 250.000 (1.000.000)
unităţi (350.000)
(similare) Tactice 1 : 200.000 1 : 250.000 (750.000) 1 :
1 : 100.000 100.000 (500.000)
Unităţi 1 : 50.000 1 : 50.000 (750.000)
Subunităţi 1:25.000 (sau 1 : 25.000 (500.000,
scheme) 750.000)
24 Ediţia a 1-a
 b) structurile din Forţele Aeriene vor folosi hărţi care să permită redactarea
concepţiei potrivit misiunilor de îndeplinit;
c) în funcţie de posibilităţile oferite de dotarea cu mijloace informatice,
concepţia exerciţiilor se poate elabora şi în format electronic, utilizînd hărţi digitale.
Art.36. Concepţia-text şi planul de desfăşurare se redactează într-un
document unitar conform prevederilor din anexa nr.3.
Concepţia va cuprinde acţiunile forţelor, elaborate concis, în timp operativ
corelat cu timpul astronomic, pe etape şi situaţii operative şi coordonate pe eşaloane
şi categorii de forţe, astfel:
a) acţiunile inamicului în timp şi spaţiu;
b) acţiunile forţelor proprii în timp şi spaţiu;
c) activităţile conducerii exerciţiilor în timp şi spaţiu;
d) activităţile executanţilor în timp şi spaţiu.
Planul de desfăşurare va evidenţia activitatea conducerii exerciţiilor şi
executanţilor în timp astronomic, precum şi principalele acţiuni din procesul
elaborării concepţiei acţiunii, precizării deciziei, elaborării documentelor de
conducere şi informare, simularea conducerii forţelor în operaţie şi luptă raportate la
scopul exerciţiilor şi problemele de urmărit.
Art.37. Concepţia exerciţiului - grafic, concepţia-text şi planul de
desfăşurare, precum şi planul mascării acţiunilor reale - semnate de comandantul
ECE - vor fi înaintate cu raportul principal al concepţiei exerciţiilor - RPCE
eşalonului superior pentru aprobarea lor, în termenele prevăzute.
Raportul principal al concepţiei exerciţiului - RPCE întocmit potrivit
prevederilor din anexa nr. 4 se va referi, în principiu, la: elementele
principale/specificaţiile exerciţiului care fac obiectul aprobării şi în baza cărora
eşalonul care conduce exerciţiul să beneficieze de elementele concrete, mijloacele
materiale şi baza legală necesare pregătirii şi desfăşurării acestei activităţi. Conţinutul
altor rapoarte este în conformitate cu prevederile din anexa nr. 4a.
Art.38. Scopurile se stabilesc potrivit temei, tipului şi complexităţii exerciţiului,
numărului executanţilor şi pregătirii acestora, nivelului de coeziune a
comandamentelor, gradului de pregătire pentru luptă şi închegare a subunităţilor şi
unităţilor, gradului de dotare cu mijloace de comunicaţii şi informatică, activităţilor şi
acţiunilor ce se prevăd a se executa practic, condiţiilor specifice, inclusiv cele de
teren, timp şi anotimp în care se preconizează pregătirea şi ducerea luptei ş.a.
Problemele de urmărit/prelucrat sunt activităţi şi acţiuni din pregătirea şi
ducerea luptei/operaţiei pe care eşa1onul care conduce exerciţiul şi le propune să le
rezolve cu executanţii pe timpul luării deciziei, elaborării documentelor de conducere
şi informare, asigurării acţiunilor şi protecţiei trupelor, acestea materializînd în plan
acţiona1 scopurile stabilite.
Art.39. Planul cu Principalele Evenimente şi Incidente - PPEI - (MEL/MIL)
întocmit conform prevederilor din anexa nr. 8, este documentul principal al ECE şi
asigură desfăşurarea şi controlul exerciţiilor. Forma PPEI, numărul, denumirea
coloanelor şi dimensiunea acestora sunt obligatorii pentru toate eşaloanele şi tipurile
de exerciţiu.
Transmiterea evenimentelor, incidentelor, informaţiilor, informărilor şi
25 Ediţia a 1-a
rapoartelor de informare se stabileşte de ECE prin CPBE în funcţie de numărul
eşaloanelor, numărul şi diversitatea executanţilor (forţe terestre, aeriene, nava1e,
speciale etc), dotarea cu mijloace de comunicaţii şi informatică, posibilitatea
rea1izării reţelelor de calculatoare, în interiorul comandamentelor şi între acestea,
tipul şi forma exerciţiilor, organizarea serviciului de arbitraj, existenţei şi funcţionării
poştei electronice, poştei militare, curierului etc., astfel:
a) prin reţeaua de ca1culatoare se transmit informaţiile în timp astronomic la
fiecare executant şi, în cadrul acestuia, la fiecare compartiment/centru serviciu
operativ pe P.C. etc., de la serverul central care funcţionează la ECE. Similar, se
procedează prin poşta electronică;
b) pe suport magnetic/discheta cu parolă. Dischetele se trimit la executanţi şi
sunt accesate prin parolă la datele primite prin Dispoziţia de pregătire şi desfăşurare a
exerciţiului - DPDE;
c) prin poşta militară se transmit listate/scrise, în plicuri sigilate. Pe plic se
înscriu obligatoriu codul exerciţiilor, timpul astronomic, ora la care se deschide şi
persoana care are acest drept;
d) prin serviciul de arbitraj. Pentru fiecare executant sau compartiment este
pregătit şi trimis cîte un arbitru. Acesta are asupra sa, sau ridică de la BLS al
executantului, PPEI, în două exemplare. Exemplarul numărul 1 este realizat în
fascicule care se înmînează în timp astronomic celor înscrişi în coloana „cine
primeşte”. Aceştia semnează de primirea informaţiei pe exemplarul nr.2.
Este interzisă folosirea circuitelor telefonice şi mijloacelor de comunicaţii şi
informatică pentru transmiterea informaţiilor de către conducerea exerciţiilor (ECE)
în rolul executanţilor. Se vor respecta obligatoriu diagrama de relaţii şi fluxul
informaţional în interiorul comandamentelor şi între acestea, pe verticală şi
orizontală.
ECE şi fiecare executant pregăteşte şi foloseşte la exerciţiu registre cu
dimensiunea A4 avînd redactate forma şi dimensiunea PPEI, în care sunt înscrise
cronologic, la fiecare compartiment, centru, serviciu, informaţiile primite şi
transmise.
Art.40. Tema operativă/tactică este un document conceput şi redactat pentru
orientarea executanţilor cu privire la acţiuni1e militare ce au avut loc sau sunt în curs
de desfăşurare pînă la timpul operativ (ziua, luna şi ora) de intrare/punere a acestora
în situaţia iniţială. La exerciţiile care încep sau se continuă după etapa
operaţionalizării forţelor cu ducerea luptei/operaţiei se poate renunţa la tema
operativă, întrucît problematica acesteia este cunoscută şi însuşită de executanţi din
etapa anterioară şi din directiva/ordinul de acţiune. Tema operativă/tactică, de regulă,
va fi structurată într-o parte text şi una grafică.
Partea de text cuprinde:
a) situaţia generală: informaţii şi date necesare executanţilor privind:
inamicul eşalonului superior; valoarea, compunerea şi natura forţelor; caracterul
acţiunilor trecute şi în curs de desfăşurare; dispozitivul operativ/de luptă; organizarea
conducerii; gradul de completare cu efective şi gradul de suport logistic al forţelor
proprii şi ale inamicului - succesiunea este inamicul şi apoi forţele proprii;
b) situaţia specială: informaţii despre inamic, în mod deosebit cele care au o
26 Ediţia a 1-a
inf1uenţă directă asupra acţiunilor de luptă ce urmează a fi desfăşurate de executant;
datele cu privire la situaţia şi acţiunile de luptă (duse anterior, ce au determinat
situaţia respectivă) ale eşalonului executant şi ale vecinilor nemijlociţi ai acestuia;
date cu privire la situaţia altor forţe participante; date cu privire la cercetare,
comunicaţii, informatică şi război electronic, mascare, apărare antiaeriană, artilerie,
geniu, protecţiei NBC, logistica trupelor, asigurarea psihologică etc;
c) probleme diverse: numeraţia, compunerea de luptă şi pierderile suferite de
inamic şi trupele proprii; semnale de înştiinţare; date meteorologice şi a1te informaţii
necesare executanţilor în vederea înţelegeri situaţiei create.
Detaliile privind situaţia specială pe linia compartimentelor/armelor vor fi
redactate, după caz, în documente separate, ca anexe la tema operativă/tactică.
Partea grafică a temei tactice, hărţi, scheme, crochiuri şi tabele, este
documentul care reprezintă în detaliu datele şi informaţiile cu privire la dispozitivul şi
acţiunile forţelor şi mijloacelor proprii şi ale inamicului în curs de desfăşurare.
Art.41. Situaţia operativă/tactică reflectă acţiunile concomitente ale trupelor
proprii şi inamicului/părţilor adverse într-un anumit moment al luptei/timp operativ -
ziua, luna şi ora.
Numărul şi conţinutul situaţiilor care se prevăd a se rezolva, se concep astfel
încît să asigure realizarea scopurilor propuse, problemelor de urmărit şi să exprime cît
mai fidel dinamica şi complexitatea luptei în mediile terestru, aerian, maritim şi
fluvial.
Aceasta se comunică executanţilor prin informaţii şi date transmise prin diferite
căi de comunicaţii şi informatică, cifru operaţional, serviciul de arbitraj etc., precum
şi prin utilizarea hărţilor, schemelor şi calcului.
Art.42. Misiunea se transmite prin documente de luptă folosind sistemele de
comunicaţii şi informatică precum şi căile şi mijloacele stabilite în manualele de
luptă.
Pentru asigurarea acţiunilor şi protecţia trupelor, dispoziţiile
compartimentelor/armelor se dau separat, ca anexe, la directiva/ordinul de
acţiune/operaţie.
Art.43. Planul mascării activităţilor reale se elaborează conform prevederilor
din anexa nr. 9. Acesta cuprinde activităţile, forţele, mijloacele, metodele şi
procedeele prin care se realizează păstrarea secretului şi se asigură dezinformarea pe
timpul pregătirii şi desfăşurării exerciţiilor.

SECŢIUNEA a 4-a
Măsuri organizatorice

Art.44. Pentru exerciţiile care se desfăşoară în teren se execută recunoaşteri în

raionul destinat pentru acţiune, de către o grupă stabilită de comandant. Din grupă fac
parte, obligatoriu, ofiţeri care au elaborat documentele de conducere a exerciţiilor,
responsabili cu pregătirea şi desfăşurarea acesteia.
În funcţie de tipul exerciţiilor şi scopurile propuse, la recunoaşteri se stabilesc
problemele referitoare la instalarea şi funcţionarea punctelor de comandă,
desfăşurarea activităţilor practice potrivit concepţiei şi planului de desfăşurare a
27 Ediţia a 1-a
acesteia, organizarea serviciului de arbitraj etc.
Art.45. Pregătirea raionului exerciţiilor se execută în conformitate cu concepţia
şi planul de desfăşurare a acesteia în scopul de a crea condiţii cît mai apropiate de
realitatea cîmpului de luptă, protejării proprietăţii publice şi private, precum şi
asigurării condiţiilor de lucru şi odihnă pentru participanţi.
Pregătirea constă în: verificarea raionului/zonei de desfăşurare a exerciţiilor,
poligoanelor de tragere; delimitarea şi marcarea terenurilor interzise acţiunii rea1e a
trupelor (terenuri accidentate care pun în pericol personalul şi tehnica militară,
agricole, plantaţii, cîmpuri de mine sau cu fugase chimice etc.); executarea lucrărilor
necesare marcării loviturilor inamicului şi trupelor proprii cu artileria, rachetele şi
aviaţia; organizarea serviciului de pază a acestora; cercetarea sanitară şi
epidemiologică/epizootică şi stabilirea măsurilor ce se impun; stabilirea
a1iniamentelor şi raioanelor unde urmează executarea lucrărilor genistice; locul de
instalare a mijloacelor de transmisiuni; organizarea serviciului de comenduire la
punctele obligate de trecere; stabilirea restricţiilor pe timpul desfăşurării acţiunilor în
zonele cu sisteme dezvoltate de hidroamelioraţii, teren muntos-împădurit, localităţi,
platforme industria1e etc.
Lucrările necesare pregătirii raionului se execută de subunităţi special destinate,
fondurile băneşti şi materia1ele necesare fiind asigurate de eşalonul care conduce
exerciţiul - ECE.
Art.46. Sistemul de comunicaţii şi informatică necesar conducerii, cooperării şi
înştiinţării trupelor se organizează de eşalonul care conduce exerciţiul (ECE) şi, în
principiu, cuprinde următoarele legături:
a) în cadrul conducerii exerciţiului;
b) cu executanţii reali - comandamente, mari unităţi, unităţi şi subunităţi;
c) ale serviciului de arbitraj şi pentru marcarea focului;
d) cu garnizoanele de dispunere permanentă;
e) cu oficiile de calcul teritoriale, organele de transport militare, precum şi
cu alte comandamente/forţe cu care se cooperează - terestre, aeriene, navale,
aeropurtate, forţele speciale din interiorul şi exteriorul armatei etc.
Este obligatorie folosirea la capacitate a posibilităţilor sistemului de comunicaţii
şi informatică al armatei şi numai în funcţie de nevoile de legături reale.
Comandanţii pot ordona şi alte legături, în raport cu fondurile băneşti, sau
renunţa la unele din cele arătate mai sus.
Art.47. Asigurarea topogeodezică se face prin grija eşalonului care organizează
exerciţiul, acordîndu-se atenţie verificării modului de actualizare a hărţilor
topografice, fotogramelor, planurilor, materialelor informative etc.
Art.48. Transporturile se asigură de eşalonul care conduce exerciţiul, pe baza
cererilor de transport înaintate de subordonaţi, potrivit metodologiei stabilite prin
ordinele şi dispoziţiile în vigoare.
Art.49. Sprijinul logistic real revine compartimentelor de specialitate din ECE şi
va avea în vedere rezolvarea problemelor logistice reale pe timpul desfăşurării
exerciţiilor - surse, stocuri, norme etc.
Art.50. Pentru recunoaşterea persona1ului şi tehnicii participante la exerciţiu se
stabilesc semne distincte, conform prevederilor din anexa nr. 10.
28 Ediţia a 1-a
 SECŢIUNEA a 5-a
Pregătirea executanţilor

Art.51. Executanţii vor desfăşura activităţi specifice de pregătire a persona1ului

şi pentru luptă a trupelor în funcţie de timpul la dispoziţie, nivelului coeziunii
comandamentelor, instruirii trupelor şi tipul exerciţiilor. Activitatea de pregătire a
executanţilor se va desfăşura pe baza unui plan specia1 întocmit conform Dispoziţiei
de pregătire şi desfăşurare a exerciţiilor primită de la ECE.
Concomitent cu pregătirea persona1ului se execută verificarea şi pregătirea
tehnicii militare şi a materialelor prevăzute a fi scoase la exerciţiu, în scopul
prevenirii accidentelor, avariilor şi incendiilor.
Art.52. Pînă la începerea exerciţiului se vor însuşi foarte bine tema şi scopurile
urmărite, atît de către comandanţi cît şi de ceilalţi executanţi în părţile ce-i privesc şi
se va organiza revista de front/de bord la structurile de nave.
În cadrul revistei de front se vor verifica gradul de pregătire a efectivelor pentru
exerciţiu, nivelul de asigurare şi starea de funcţionare a tehnicii şi materia1elor
necesare desfăşurării acţiunilor şi se vor stabili măsurile pentru înlăturarea
neajunsurilor constatate.

SECŢIUNEA a 6-a
Controlul activităţilor la exerciţiu

Art.53. Comandantul/şeful eşa1onului care aprobă documentele exerciţiului

(EPE) organizează controlul activităţilor. Pentru aceasta, numeşte o grupă de 3-8
ofiţeri din structurile/compartimentele comandamentului/similar, în raport cu
obiectivele şi scopurile urmărite, executanţii, tipul, forma şi amploarea spaţială a
exerciţiilor şi asigură pregătirea acestora.
Ofiţerii care participă la control vor urmări, pe baza obiectivelor stabilite de
comandant/şef, atît activităţile desfăşurate de ECE, cît şi conţinutul şi calitatea
documentelor elaborate de executanţi, gradul de coeziune a comandamentelor,
unităţilor, subunităţilor şi finalizarea acţiunilor propuse.
Constatările rezultate vor fi comunicate conducerii exerciţiilor. Pe baza acestora,
la exerciţiile cu acţiune simplă, şeful grupei de control va aprecia eşalonul care
conduce Exerciţiile ECE. Comandantul/şeful ECE evaluează/apreciază structurile
nemijlocit subordonate care acţionează în rol de executanţi. Ceilalţi executanţi sunt
apreciaţi de şefii
Ofiţerii din grupa de control vor acorda tot sprijinul pentru aplicarea corectă şi
fermă a cerinţelor Strategiei militare a Moldovei şi a prevederilor regulamentelor de
luptă în rezolvarea situaţiilor create.
Atunci cînd constată încălcarea regulamentelor militare, a ordinelor şi
dispoziţiilor, normelor privind măsurile de siguranţă şi sesizează simplificări, uşurări
şi derogări de la prevederile documentelor exerciţiilor aprobate, şeful grupei de
control împreună cu conducerea exerciţiilor iau măsurile ce se impun pentru
înlăturarea neajunsurilor.
După terminarea controlului, şeful grupei va raporta comandantului/şefului care
29 Ediţia a 1-a
l-a numit concluzii şi aprecieri privind: modul de îndeplinire a scopului controlului;
eficienţa activităţilor desfăşurate de conducerea exerciţiilor; gradul de pregătire a
comandanţilor şi comandamentelor şi capacitatea de conducere a acestora; gradul de
pregătire pentru mobilizare şi pentru luptă a trupelor; modalităţile de lucru ale statelor
majore şi eficacitatea acestora; corectitudinea rezolvării situaţiilor din punct de
vedere al respectării principiilor operaţiei/luptei, asigurării permanente a capacităţii
de luptă a trupelor şi realizării conducerii; eficienţa funcţionării sistemului de
comunicaţie şi informatică; măsurile ce se impun.
Art.54. ECE, prin structura specială, Colectivul de bază pentru planificarea
exerciţiilor - CPBE, organizează şi execută controlul la executanţi. CPBE consultă
grupa de control de la EPE pentru a crea condiţiile necesare desfăşurării activităţii, a
evita succedarea la intervale mici a controlului la acelaşi executant şi a desprinde
concluzii obiective.

SECŢIUNEA a 7-a
Desfăşurarea exerciţiilor

Art.55. Exerciţiile se desfăşoară în timpul astronomic planificat pe etape şi

situaţii operative/tactice. În cadrul fiecărei etape, se concep şi se rezolvă mai multe
situaţii operative/tactice corelate cu timpul operativ, potrivit planului de desfăşurare.
Art.56. Statul major de conducere a exerciţiului-SMCE (DISTAFF) se
insta1ează în raionul stabilit prin concepţie, înainte de sosirea
comandamentelor/trupelor în zona exerciţiilor, astfel încît să fie în măsură să conducă
activităţile şi acţiunile acestora potrivit planului de desfăşurare. Odată cu acesta se
dispune şi Punctul (centrul) de Informare şi Presă (PIP) - anexa nr. 11 şi Biroul
Vizitatori - Observatori (BVO). Timpul de instalare este ordonat de comandantul
ECE, în funcţie de specificaţiile exerciţiului.
Art.57. Exerciţiile cu trupe sau de comandament cu transmisiuni în teren începe,
de regulă, din garnizoanele de dislocare permanentă/tabere de instrucţie, din raioanele
de concentrare/alarmă sau dintr-un dispozitiv de luptă iniţial, pe baza temei
operative/tactice.
Art.58. Tema operativă/tactică va fi înmînată executanţilor ţinînd seama de
timpul necesar însuşirii temeinice a datelor prevăzute în aceasta, precum şi pentru
intrarea comandamentelor şi trupelor în situaţia iniţia1ă, iar misiunile de luptă se vor
da concomitent sau ulterior.
Punerea executanţilor în Situaţia iniţială a exerciţiului-SIE (STARTEX) cît şi în
următoarele se va realiza prin documente, text şi grafic, prin rapoarte de informare şi
informări întocmite de conducerea exerciţiului, în PPEI în rolul eşa1oanelor
inferioare acestora. Pe timpul exerciţiului cu trupe executanţii vor intra succesiv în
următoarele situaţii ca urmare a acţiunilor desfăşurate.
La exerciţiile cu acţiune dublă, misiunea trebuie să fie dată mai întîi părţii care
execută apărarea. După luarea deciziei de către comandantul acesteia, conducerea
exerciţiilor transmite ordinul/dispoziţiunea de luptă pentru partea care urmează să
treacă la ofensivă, completat cu date şi informaţii ce le-ar fi putut obţine acesta de la
trupele din contact, prin cercetarea proprie, sau de la eşalonul superior. Cînd se
30 Ediţia a 1-a
desfăşoară exerciţii cu acţiune simplă, sau în cazul luptei de întîlnire, misiunea de
luptă poate fi dată concomitent tuturor executanţilor.
Din prima zi se transmit informaţii în conţinutul cărora se regăsesc evenimentele
şi incidentele create în PPEI cît mai aproape de realitatea de la campanie.
Căile şi posibilităţile de transmitere sunt stabilite în funcţie de tipul şi forma
exerciţiului, de eşalonul la care se desfăşoară, de numărul de executanţi, de fondurile
bugetare etc.
Pe timpul desfăşurării exerciţiului, se va asigura transmiterea informaţiilor pe
mai multe căi/mijloace de comunicaţii şi informatică -poşta militară, arbitri, poşta
electronică etc.
Potrivit situaţiilor create prin PPEI, directivele, ordinele şi dispoziţiile de
acţiune, executanţii elaborează documentele de conducere şi de informare şi le
transmit subordonaţilor în părţile ce-i privesc şi eşalonului superior.
Din rapoartele de informare rezultă activitatea comandamentelor, a
compartimentelor acestora, justeţea deciziilor, situaţia forţelor şi nevoile acestora
pentru continuarea acţiunilor. Conţinutul şi calitatea rapoartelor de informare trebuie
să fie corelate cu informaţiile din PPEI pentru fiecare structură militară. Grupa de
control de la EPE şi echipa de la SMCE (DISTAFF) confruntă conţinutul rapoartelor
de informare cu PPEI din perioada respectivă pentru fiecare executant. De asemenea,
se urmăreşte operativitatea comandamentelor în transmiterea rapoartelor fără termen
în funcţie de importanţa evenimentelor şi incidentelor din dinamica luptei şi timpul
cînd acestea au ajuns la eşalonul în competenţa căruia stă luarea deciziei faţă de
efectele lor asupra dispozitivului operativ/de luptă şi a misiunii ce trebuie îndeplinită.
Art.59. Schimbarea şi creşterea situaţiilor la exerciţiile de comandament cu
transmisiuni în teren şi pe hartă, se vor realiza de către ECE prin SMCE
SMCE (DISTAFF) transmite informaţii noi din PPEI despre inamic şi trupele
proprii, sau numai pentru una din părţi. Despre inamic se concep şi se transmit numai
acele informaţii care pot fi obţinute de subunităţile de cercetare, de siguranţă,
unităţile din Forţele de angajare imediată, de rezerve şi de eşalonul superior ECE,
prin structurile proprii sau alte posibilităţi. Acestea se transmit folosind mijloacele de
comunicaţie şi informatică la dispoziţie, în condiţii de bruiaj intens, respectînd
regulile de conducere în secret, sau verba1, prin arbitri.
Concomitent cu noua situaţie se vor comunica şi datele referitoare la pierderile
suferite de inamic şi trupele proprii, în raport cu acţiunile de luptă desfăşurate.
Acestea se vor calcula şi transmite numeric şi cantitativ sau în procente.
Toate acestea vor fi transmise/înmînate executanţilor din PPEI prin informări
primite de la eşalonul superior, rapoarte de informare, date şi informaţii, raportate de
subordonaţii lor care nu participă la exerciţiu /fictivi, aşa cum ar proceda în realitate,
la campanie.
Pentru unele situaţii operative ce urmează a fi rezolvate de către executanţi,
aceştia primesc directiva de iniţiere/ordinul de acţiune. Pe această bază
comandamentele pregătesc acţiunea militară conform prevederilor din anexa nr. 7.
Pregătirea acţiunii militare este concretizată în documentele de conducere şi de
informare în organizarea luptei, pregătirea forţelor etc. Pe timpul pregătirii
operaţiei/luptei, concomitent cu conducerea forţelor angajate în acţiunile militare în
31 Ediţia a 1-a
curs de desfăşurare, executanţii primesc informaţii din PPEI pe care le materializează
în documentele ce le întocmesc, dar şi în corecţiile aduse celor după care se duce
operaţia/lupta.
Art.60. Pe timpul elaborării concepţiei/cursurilor acţiunii, precizării deciziei şi
activităţilor desfăşurate de executanţi în punctele de comandă şi în teren, conducerea
exerciţiilor verifică activitatea comandanţilor, statelor majore şi compartimentelor,
precum şi conţinutul, calitatea şi operativitatea transmiterii documentelor de
conducere şi informare.
De asemenea, va urmări dacă deciziile se elaborează pe baza studierii şi analizei
amănunţite a situaţiei operative/tactice create şi evoluţiei în timp a acţiunilor
transmise din PPEI, a posibilităţilor reale ale inamicului şi trupelor proprii, a
caracteristicilor terenului, modificărilor în raportul de forţe şi altor factori care
influenţează operaţia şi lupta.
Art.61. Deciziile comandanţilor şi planurile de acţiune se prezintă conducerii,
respectiv comandanţilor/şefilor ierarhici, în timp operativ corelat cu timpul
astronomic, astfel: raportare verbală în punctele de comandă ale conducerii
exerciţiilor sau ale executanţilor, precum şi în teren în punctele de observare;
raportare cu ajutorul mijloacelor de comunicaţii şi informatică.
La exerciţiile de comandament pe hartă pe timpul elaborării deciziilor/planurilor
de acţiune, în scop de învăţămînt, locţiitorii comandantului, şefii de state majore, şefii
de compartimente şi şefii grupelor operative sau reprezentanţii forţelor terestre,
aeriene, navale vor raporta datele şi propunerile făcute comandanţilor pentru
îndeplinirea misiunii primite.
La exerciţiile desfăşurate cu mai multe eşaloane, conducerea exerciţiului ascultă
de regulă, deciziile comandanţilor eşaloanelor nemijlocit subordonate, urmînd ca
ulterior aceştia să procedeze similar cu subordonaţii, potrivit planului propriu de
control sau de executare a recunoaşterilor.
Art.62. După ascultarea deciziei şi verificarea ordinelor şi planurilor de acţiune,
conducerea exerciţiilor face aprecieri privind viabilitatea acestora, aduce corectivele
necesare şi ordonă măsurile ce se impun a fi luate pentru asigurarea îndeplinirii
misiunii primite.
Art.63. O atenţie deosebită se va acorda organizării şi desfăşurării activităţilor
de pregătire a operaţiei/luptei. Conducerea exerciţiului va urmări, în teren, ca
recunoaşterile, organizarea cooperării şi darea ordinelor de acţiune unităţilor şi
subunităţilor participante să vizeze îndeplinirea misiunilor primite.
Art.64. Dinamica acţiunilor de luptă şi a activităţilor din planul de desfăşurare
poate fi: continuă, cînd timpul operativ de ducere a acţiunilor de luptă coincide cu cel
astronomic; în acest caz, situaţiile se succed normal, decurg una după alta, aşa cum se
desfăşoară pe cîmpul de luptă; această metodă va fi folosită la toate exerciţiile cu
trupe şi de comandament în teren; discontinuă, realizată prin salturi operative, în care
situaţia nou creată este o continuare logică a celei anterioare, dar se desfăşoară la un
interval de timp determinat.
Art.65. Pentru rezolvarea unor momente neprevăzute în dinamica acţiunilor, la
exerciţiile cu trupe se poate hotărî oprirea temporară a acesteia în situaţiile cînd: este
nevoie de o documentare mai amănunţită, în vederea atribuirii succesului; se trece de
32 Ediţia a 1-a
la o formă de luptă la alta, în urma unei situaţii nou create de conducerea exerciţiului,
sau ca urmare a deciziilor adoptate; trupele acţionează greşit şi conducătorul
exerciţiului ordonă repetarea acţiunilor de luptă respective; s-a pierdut legătura şi
conducerea nu mai este posibilă; apar situaţii neclare, care trebuie lămurite, sau se
comit acte de indisciplină.
Art.66. La oprirea temporară a acţiunilor de luptă, trupele vor fi obligate să
respecte condiţiile cîmpului de luptă (să se adăpostească, să execute amenajarea
genistică, mascarea, să pregătească armamentul pentru trageri etc.) iar comandanţii să
ia măsuri de punere în ordine a acestora.
Art.67. „Pierderile” în personal, tehnică militară şi materiale vor fi proporţionale
cu numărul, intensitatea, durata şi puterea loviturilor inamicului şi cu condiţiile în
care trupele proprii desfăşoară acţiunile de luptă - mijloacele folosite, situaţia
concretă a trupelor, măsurile de asigurare a acţiunilor şi protecţia trupelor, gradul de
realizare a lucrărilor genistice, modul în care s-a prevăzut folosirea caracteristicilor
terenului şi s-a realizat apărarea spaţiului terestru, aerian, maritim şi fluvial. Calculul
estimativ al „pierderilor” se face în conformitate cu prevederile din anexa nr.13.
Pierderile vor fi comunicate, la fiecare executant, numeric, pe specialităţi
militare, categorii de tehnică şi mijloace materiale, prin rapoarte sau informaţii din
PPEI.
Conducerea exerciţiului va completa informaţiile tuturor eşaloanelor şi
structurilor executante cu aceleaşi date, separat pentru subunităţile, unităţile şi marile
unităţi fictive prevăzute în concepţia acţiunilor.
Unităţile sau subunităţile la care se apreciază că, datorită „pierderilor” suferite
nu mai dispun de capacitatea de acţiune necesară, se scot temporar din luptă, şi se vor
întrebuinţa după refacerea acestora.
Art.68. La exerciţiile tactice cu trupe cu acţiune dublă, în calculul „pierderilor”
se vor avea în vedere: operativitatea conducerii, conţinutul şi calitatea
ordinelor/dispoziţiilor comandanţilor, oportunitatea transmiterii acestora; eficienţa
conducerii unităţilor, modul de îndeplinire a misiunilor, apărarea punctelor tari;
folosirea manevrei; lovirea inamicului în punctele critice; deschiderea oportună a
focului; realizarea unui raport de forţe corespunzător pe direcţia principală de
interzis/de ofensivă; exploatarea caracteristicilor terenului şi ale tehnicii militare din
înzestrare; întrebuinţarea la timp a mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă;
executarea lucrărilor genistice; realizarea măsurilor de mascare şi inducere în eroare a
inamicului; păstrarea secretului asupra acţiunilor desfăşurate; efectul acţiunii forţelor
de cercetare-diversiune/teroriste asupra elementelor dispozitivului de luptă.
Art.69. „Scoaterea temporară din luptă”, ca urmare a nerespectării ordinelor şi
prevederilor regulamentelor militare, manualelor de luptă constituie cea mai severă
măsură luată împotriva eşalonului executant la exerciţiu şi atrage aprecierea
negativă/nesatisfăcătoare a acestuia pentru situaţia respectivă şi, după caz, pentru
întreg exerciţiu.
Art.70. Personalul şi tehnica militară participante real la exerciţiu considerate ca
„pierderi”, precum şi cele „scoase din luptă” după punerea lor în ordine, se folosesc,
în continuare în cadrul exerciţiilor ca rezerve sau completări în cadrul unităţilor de
care aparţin.
33 Ediţia a 1-a
 Art.71. Pe timpul desfăşurării exerciţiilor se interzice: schimbarea semnelor
distinctive de recunoaştere; capturarea documentelor, armamentului şi tehnicii de
luptă; luarea de prizonieri; bruscarea, legarea militarilor sau luptătorilor, în special cei
din forţele de cercetare, care acţionează în dispozitivul „inamicului”; deteriorarea
transmisiunilor fir (tăierea, scurtcircuitarea); provocarea unor avarii, defecţiuni sau
incidente la armament şi tehnica de luptă; sustrageri de orice natură; transportul,
depozitarea şi folosirea muniţiilor de manevră, de iluminare şi indicare a obiectivelor,
explozivilor, în afara prevederilor instrucţiunilor în vigoare; pătrunderea în raioanele
pregătite pentru marcarea focului; schimbarea îndrumătorilor şi indicatorilor de
circulaţie; încălcarea prevederilor legale privind protecţia mediului înconjurător.
Acţiunile de cercetare şi de luptă cu caracter deosebit, care vizează obiective
importante, desfăşurate în raioanele şi dispozitivele părţilor, vor fi urmărite de către
arbitrii de zonă şi ofiţerii din comandamentul care a organizat exerciţiul, fără a le
deconspira, oprind acţiunile respective în limita spaţiului de siguranţă. Ei vor atribui
imediat succesul şi le vor comunica datele pe care în mod normal le-ar fi putut obţine
prin executarea acţiunii respective.
Art.72. Amenajarea genistică a terenului se realizează în locurile şi în volumul
stabilit, în barem şi cu respectarea strictă a măsurilor de mascare.
Art.73. În toate situaţiile cînd se execută marcarea focului, pe lîngă prevederile
referitoare la documente, măsuri organizatorice şi de pregătire a executanţilor, control
şi desfăşurare prevăzute în prezenta instrucţiune se vor respecta şi cele stipulate în
instrucţiunile privind organizarea şi funcţionarea poligoanelor şi măsurile de
siguranţă a tragerilor, regulamentele/instrucţiunile de specialitate/de tragere şi în
ordinele emise pe această linie.
Art.74. La terminarea exerciţiilor cu trupe, subunităţile şi unităţile se adună în
raioanele stabilite şi execută în principiu următoarele activităţi: verificarea prezenţei
întregului personal; ridicarea de la militari a materialelor pentru marcarea focului,
cartuşelor de semnalizare etc.; verificarea existenţei armamentului, muniţiei şi a
documentelor; acoperirea lucrărilor genistice; verificarea şi repunerea în stare de
funcţionare a autovehiculelor, aeronavelor, navelor şi materialelor scoase la exerciţiu;
pregătirea pentru defluire; rezolvarea eventualelor litigii cu organele administraţiei
publice sau persoanele afectate de desfăşurarea exerciţiilor; defluirea şi dispunerea
tehnicii şi armamentului în locurile de parcare/păstrare permanentă.

SECŢIUNEA a 8-a
Serviciul de arbitraj

Art.75. Comandantul ECE organizează serviciul de arbitraj, constituit din arbitri

pe lîngă comandamente, arbitrajul de zonă şi la trupe, pentru controlul, aprecierea
activităţii executanţilor şi înmînarea sau transmiterea informaţiilor din PPEI.
Personalul cu atribuţiuni de arbitraj trebuie să cunoască tema exerciţiilor,
scopurile, problemele urmărite, prevederile regulamentelor de luptă privind acţiunile
marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor în formele de luptă corespunzătoare temei,
situaţiile care se vor crea, caracteristicile raionului/zonei exerciţiilor, metodologia de
desfăşurare a activităţilor de către executanţi şi criteriile pentru atribuirea în mod just
34 Ediţia a 1-a
a succesului.
Art.76. La exerciţiile tactice cu trageri de luptă, serviciul de arbitraj va fi
temeinic pregătit pentru îndeplinirea îndatoririlor prevăzute în instrucţiunile privind
organizarea şi funcţionarea poligoanelor şi aplicarea măsurilor de siguranţă a
tragerilor.
Art.77. În funcţie de tipul, amploarea şi complexitatea exerciţiului, persona1ul
serviciului de arbitraj are, în principiu, următoarele îndatoriri:
a) urmăreşte activităţile destinate pregătirii, conducerii, asigurării şi
desfăşurării acţiunilor şi protecţiei trupelor, modul de rea1izare a
cooperării/colaborării în cadrul statelor majore - între acestea, compartimente,
grupele operative/reprezentanţi şi de către trupe, pentru îndeplinirea misiunilor;
b) analizează deciziile şi măsurile luate de comandanţi, fără a sugera sau
orienta spre o anumită soluţie şi verifică ordinele şi dispoziţiile de luptă date marilor
unităţi, unităţilor/subunităţilor şi acţiunile trupelor;
c) raportează imediat despre apariţia neregulilor în desfăşurarea
activităţilor/acţiunilor din comandamente şi de la trupe, faţă de prevederile cuprinse
în planul de desfăşurare sau concepţia exerciţiilor, precum şi atunci cînd ordinele sau
dispoziţiile date pot genera evenimente grave;
d) propune conducătorului exerciţiilor, repetarea acţiunii sau „scoaterea
din luptă” a subunităţilor şi unităţilor care nu respectă condiţiile impuse de cîmpul de
luptă şi modul de regrupare a acestora, precum şi modificările ce trebuie aduse
dispozitivelor ca urmare a luării acestor măsuri;
e) urmăreşte şi asigură respectarea întocmai a regulilor stabilite pentru
conducerea tehnicii de luptă, executarea tragerilor cu muniţie de război cu toate
categoriile de armament, precum şi folosirea muniţiei de manevră şi a mijloacelor de
marcare a focului;
f) participă nemijlocit la punerea succesivă în situaţie operativă de luptă a
comandamentelor şi trupelor şi transmite informaţiile din PPEI pe toată durata
exerciţiilor, verifică activităţile ce se desfăşoară corespunzător situaţiilor, atribuie
succesul pe baza criteriilor stabilite şi face propuneri pentru aprecierea
comandamentelor şi unităţilor/subunităţilor;
g) supraveghează, intervenind cu fermitate dacă situaţia impune,
respectarea şi aplicarea de către întregul personal de conducere şi execuţie,
participant la exerciţiu, a prevederilor instrucţiunilor şi actelor normative în vigoare.
Art.78. Arbitri trebuie să fie, pe cît posibil, cel puţin egali în grad sau funcţie cu
comandanţii pe lîngă care sunt numiţi.
Art.79. Arbitrajul de zonă se organizează pe sectoare de teren şi direcţii de
acţiune a trupelor şi se constituie din cadre, militari angajaţi pe bază de contract şi
militari în termen, care poartă semne distinctive de recunoaştere, dotaţi cu mijloace
de transport, pentru legături şi semnalizare. Pe direcţiile unde nu se aplică procedeul
dublei acţiuni, marcarea inamicului şi focului în teren, completarea informaţiilor şi
urmărirea respectării cerinţelor luptei revin arbitrajului de zonă.
Deciziile şi măsurile arbitrajului de zonă sunt obligatorii şi se rea1izează imediat
de către toţi participanţii.
Asupra unei hotărîri se revine de către şefii ierarhici ai arbitrajului de zonă prin
35 Ediţia a 1-a
crearea unei situaţii adecvate care se aduce la cunoştinţa executanţilor prin acelaşi
arbitru.
Şeful arbitrajului de zonă îşi desfăşoară activitatea în strînsă colaborare cu statul
major, şefii compartimentelor şi elaborează planul sau harta cu organizarea şi
activitatea pe zile a arbitrajului de zonă şi planul cu marcarea focului, lucrările de
distrugeri şi acţiunile necesare creării ambianţei cîmpului de luptă, care va fi
completat cu principalele misiuni de foc şi distrugeri rezultate din deciziile
comandanţilor care acţionează în rol de executanţi. Şeful arbitrajului de zonă conduce
activitatea de pregătire a personalului subordonat, execută împreună cu acesta
recunoaşterile în teren precizînd sectoarele, modul de marcare a focului şi problemele
care se urmăresc şi coordonează îndeplinirea atribuţiilor de către aceştia.
Art.80. În fiecare sector de teren îşi desfăşoară activitatea grupe de arbitraj fixe
sau mobile care, pe baza planului cu organizarea arbitrajului de zonă, acţionează
succesiv şi în alte sectoare pe măsura consumării momentelor acţiunilor de luptă.
Şeful sectorului de arbitraj se subordonează şefului arbitrajului de zonă şi
acţionează potrivit ordinelor acestuia. El se dispune astfel încît să poată urmări
acţiunile subunităţilor şi să conducă grupele fixe şi mobile de arbitraj, avînd asigurată
legătura cu şefu1 arbitrajului de zonă, cu şefii grupelor de arbitraj şi cu detaşamentul
de marcarea focului.
Grupele de arbitraj fixe şi mobile se compun dintr-un şef şi un număr variabil de
militari.
Art.81. Cînd situaţia impune, pot fi numiţi arbitri şi grupe mobile de arbitraj pe
lîngă subunităţile care îndeplinesc misiuni şi acţionează pe direcţii, independent.
Art.82. În vederea întocmirii bilanţului exerciţiului şi acordării calificativelor,
şefii arbitrajului de zonă, de sectoare şi ai grupelor fixe/mobile sunt obligaţi să
prezinte date şi aprecieri asupra acţiunilor duse de trupe.
Art.83. Detaşamentul de marcarea focului se subordonează şefului arbitrajului
de zonă şi este destinat pentru simularea cu muniţie de manevră, materiale explozive
şi de instrucţie a unor acţiuni de zădărnicire, nimicire sau neutralizare executate pe
diferite obiective, de trupele proprii şi inamic.
Detaşamentul se organizează pe grupe de marcarea focului şi este compus dintr-
un comandant şi un număr variabil de militari de diferite specialităţi, dotaţi cu
mijloace de marcare, de comunicaţie şi transport.
Suprafeţele pe care se marchează diferite explozii vor fi evidenţiate în teren prin
mijloace sau repere vizibile la distanţa spaţiu1ui de siguranţă şi asigurate cu pază pînă
la traversarea lor de către trupe şi asanare.
Pe hartă şi în planul marcării focului, va fi trecută legarea topografică a acestora.

SECŢIUNEA a 9-a
Bilanţul exerciţiilor

Art.84. Bilanţul constituie activitatea prin care ECE alcătuit din OCE şi SMCE
analizează modul cum s-au îndeplinit scopurile propuse, evaluează nivelul de
pregătire şi coeziunea comandamentelor, de instruire pentru luptă a trupelor, starea de
36 Ediţia a 1-a
operativitate a tehnicii militare şi activitatea pe linie de: personal, cercetare, operaţii,
logistică, comunicaţii şi informatică, CIMIC, specifică serviciilor, secţiilor şi
birourilor independente.
Att.85. Data desfăşurării, structura şi conţinutul bilanţului/general, de stat major
şi pe compartimente, precum şi metodologia de desfăşurare vor fi stabilite de
comandantul/şeful eşalonului care a pregătit şi condus exerciţiul (ECE).
Art.86. Principalele concluzii de ordin conceptual şi metodologic rezultatele din
pregătirea şi desfăşurarea exerciţiului, inclusiv din activitatea de bilanţ, precum şi
cele reieşite din aprecierile grupei de control / EPE vor constitui materialul de sinteză
ce va fi prezentat comandantului/şefului eşalonului care a aprobat documentele
exerciţiului în termen de 10 zile. Aspectele cu caracter de relevanţă vor face obiect de
studiu şi aprofundare în cadrul publicaţiilor militare şi în activităţile de perfecţionare
a pregătirii comandamentelor.
Art.87. Aprecierea comandamentelor şi trupelor participante la exerciţiu se va
face de conducătorul exerciţiului potrivit indicatorilor sintetici şi analitici prevăzuţi în
anexa nr. 14, în regulamentele şi instrucţiunile de specialitate, precizărilor eşalonului
care a aprobat documentele de conducere.
Art.88. Eşalonul care a organizat şi condus exerciţiul (ECE) va păstra, în
termenul prevăzut de instrucţiunile arhivistice în vigoare, raportul de prezentare a
documentelor de conducere, concepţia grafic, concepţia şi planul de desfăşurare,
planul mascării acţiunilor reale, dispoziţia pentru pregătirea şi desfăşurarea
exerciţiului, statul de organizare, bilanţul exerciţiilor, precum şi alte documente
considerate a fi necesare pentru documentare ulterioară.

CAPITOLUL II
ANTRENAMENTUL DE STAT MAJOR/DE SPECIALITATE

Art.89. Antrenamentul de stat major/de specialitate este forma de perfecţionare a

pregătirii comandamentelor, care se desfăşoară în scopul creşterii coeziunii şi
operativităţii acestora, optimizării sistemului de lucru pe ansamblu şi compartimente,
aplicării unor procedee eficiente de planificare, coordonare, control şi evaluare a
acţiunilor militare, întrebuinţării mijloacelor de comunicaţii şi informatică.
Prin scopurile stabilite, se va urmări ca majoritatea activităţilor să fie desfăşurate
în timp operativ.
Art.90. Antrenamentul de stat major trebuie să contribuie la formarea şi
perfecţionarea calităţilor moral – volitive proprii personalului comandamentelor –
voinţa, iniţiativa, hotărîrea, stăpînirea de sine, capacitatea de asumare a riscului, de a
face faţă pericolelor şi situaţiilor limită, puterea de concentrare – care au importanţă
în stările de solicitare maximă, fizică şi psihică, impuse de condiţiile tot mai
complexe ale conducerii trupelor, în cîmpul de luptă modern.
Art.91. Pentru pregătirea şi conducerea antrenamentului de stat major
comandantul stabileşte tema, scopul, executanţii, durata, problemele de urmărit şi
activităţile prevăzute a se desfăşura pe zile şi ore, situaţia operativă/tactică şi o
variantă de rezolvare a acesteia pe hartă/schemă. Documentele se aprobă de
comandantul eşalonului care conduce antrenamentul.
37 Ediţia a 1-a
 Concepţia şi planul de desfăşurare se întocmesc de ofiţerul de proiect şi
personalul numit de comandant, pentru conducerea, pregătirea şi desfăşurarea
antrenamentului.
Art.92 Pe timpul desfăşurării antrenamentului, comandantul va urmări:
angajarea executanţilor şi a compartimentelor cu sarcini şi activităţi precise, la nivelul
funcţiilor pe care le îndeplinesc şi rezolvarea acestora în timp operativ; întrebuinţarea
eficientă a mijloacelor de comunicaţii şi informatică; creşterea graduală a
complexităţii situaţiilor de rezolvat – urmare a evoluţiei acţiunilor „inamicului”–
creşterea volumului de informaţii şi asigurarea diversităţii surselor de provenienţă,
punîndu-se accent pe caracterul contradictoriu al acestora.
Art.93. Executanţii vor fi puşi să analizeze şi să exploateze informaţiile necesare
conducerii şi organizării acţiunilor militare, să utilizeze diferite surse – mijloace
audio-vizuale, texte, reprezentări grafice, precum şi date provenite de la subordonaţi,
eşalonul superior, vecini, prizonieri, transfugi etc.
Pentru a antrena statele majore să exploateze toate mijloacele de care dispun şi a
realiza deprinderea acestora cu imaginea corespunzătoare a complexităţii şi
dinamismul situaţiilor, precum şi cu efectuarea calculelor tactic-operative, se va
utiliza simularea condiţiilor în care are loc procesul de conducere a trupelor pe
cîmpul de luptă, astfel: fluxul de informaţii către participanţi trebuie să sufere diferite
nivele de degradare; condiţiile iniţial normale ale conducerii trupelor în luptă vor fi
influenţate sistematic de factori perturbatori; insuficienţa timpului la dispoziţie şi
creşterea frecvenţei şi intensităţii informaţiilor care pot duce la decizii incorecte şi la
situaţii de risc şi pericol; dezinformarea şi întreruperea legăturilor, schimbarea
punctelor de comandă, preluarea atribuţiilor altor cadre şi compartimente etc.
Art.94. Controlul, coordonarea şi evaluarea activităţilor executate de statu1
major sunt atribuţii obligatorii ale comandantului. Acesta poate organiza desfăşurarea
antrenamentului pe unul sau mai multe eşaloane, în comandament, în teren, cu
realizarea sistemului de comunicaţii şi informatică, în mai multe şedinţe succesive,
într-o anumită perioadă de timp.
Art.95. În funcţie de specificaţiile antrenamentului de stat major/de specialitate,
volumul şi nivelul de detaliere a documentelor de conducere şi organizare,
planificarea şi desfăşurarea acestuia se vor executa la fel ca la exerciţiu.

CAPITOLUL III
CONVOCAREA DE COMANDAMENT ŞI STAT MAJOR/DE
SPECIALITATE

Art.96. Convocarea de comandament şi de stat major este o formă de

perfecţionare a pregătirii comandamentelor care se organizează în scopul de a
transmite, completa şi însuşi cunoştinţe noi, în procesul actului de conducere, a
analiza noi procedee de ducere a operaţiei / luptei şi de întrebuinţare a mijloacelor de
luptă, de implementare şi exploatare a sistemului comandă-control, transmisiuni şi
pentru prezentarea unor reevaluări şi reorientări teoretice în domeniul artei militare şi
al activităţii curente.
38 Ediţia a 1-a
 Art.97. În cadrul convocării se vor trata teme referitoare la securitatea şi
apărarea naţională, concepţiile doctrinar-strategice ale unor state şi armate din zona
de interes a ţării noastre, se vor verifica cunoaşterea şi aplicarea conţinutului legilor,
ordinelor, dispoziţiilor şi regulamentelor militare referitoare la activitatea din timp de
pace şi la campanie.
De asemenea, se vor desfăşura exerciţii pe hartă şi în teren, care trebuie să
asigure formarea imaginii cît mai realistă a personalului militar şi civil cu privire la
activitatea în punctul de comandă, acţiunea marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor
luptătoare şi formaţiunilor logistice la campanie.
Art.98. Tema se stabileşte de comandantul eşalonului care organizează şi
conduce convocarea.
Art.99. Programul convocării, conform prevederilor din anexa nr. 15, trebuie să
asigure îndeplinirea scopurilor propuse. Acesta şi concepţia exerciţiului pe hartă se
elaborează de statul major împreună cu şefii de compartimente, se semnează de
comandant şi se trimite pentru aprobare la eşalonul superior, cu 45 zile înainte de
începerea activităţii. Celelalte documente necesare pentru desfăşurarea exerciţiului,
vor fi stabilite de comandant şi nu vor fi înaintate eşalonu1ui superior pentru
aprobare.
În funcţie de obiectivele urmărite, programul convocărilor şefilor de
compartimente / armă şi perioadele de desfăşurare vor fi aprobate de comandantul
eşalonului care organizează convocarea.
Art.100. Exerciţiul operativ/tactic pe hartă, în teren sau combinat trebuie să
răspundă scopurilor şi obiectivelor convocării, rezultate din analiza nevoilor specifice
de pregătire a comandamentului pentru îndeplinirea misiunilor ce-i revin.
Situaţia concepută pentru exerciţiul pe hartă trebuie să aibă un grad ridicat de
complexitate, să solicite personalului efort de gîndire, analiză completă a acţiunilor şi
posibilităţilor trupelor, realizarea măsurilor de asigurare a acţiunilor şi protecţiei
trupelor, suportul logistic, aplicarea principiilor luptei armate în vederea asigurării
succesului trupelor proprii.
Activitatea pentru rezolvarea exerciţiului operativ/tactic va fi detaliată pe ore,
atît în cadrul programului convocării cît şi atunci cînd se desfăşoară distinct.
Art.101. Timpul destinat desfăşurării exerciţiului va fi folosit în întregime
pentru prezentarea, argumentarea şi discutarea soluţiilor.
Art.102. Problemele organizatorice şi responsabilităţile ce revin participanţi1or
vor fi stabilite şi comunicate cu cel puţin 30 zile înainte de începerea activităţii.
Art.103. Convocarea se va încheia cu verificarea cunoştinţelor acumulate de
cadrele participante. Rezultatele vor fi evidenţiate în bilanţul convocării şi vor fi
avute în vedere la întocmirea aprecierilor de serviciu.
Art.104. Rezolvarea unei situaţii operative/tactice se pregăteşte şi se desfăşoară
asemănător exerciţiului - problematica ei este de o mai mică amploare.

39 Ediţia a 1-a
 CAPITOLUL IV
EXERCIŢIUL ASISTAT DE CALCULATOR

Art.105. Exerciţiul asistat de calculator EAC (CAX/SIMEX) constituie o formă

de pregătire a comandanţilor, ofiţerilor din statele majore, din compartimente, de
arme şi servicii şi constă în simularea programată şi dinamică a situaţiilor specifice
acţiunilor militare, precum şi a deciziilor pentru rezolvarea acestora. Ea reprezintă
modalitatea care apropie cel mai mult pe executanţi de condiţiile reale în care este
posibil să acţioneze într-un eventual conflict armat şi poate fi concepută cu grade
diferite de dificultate.
După obiectivele urmărite, exerciţiul asistat de calculator poate fi concepută
pentru elaborarea sau verificarea unor studii de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor,
pregătirea individuală a ofiţerilor şi antrenarea comandanţilor.
Pentru realizarea exerciţiului asistat de calculator, următoarele sectoare
investigate trebuie să furnizeze date şi să asigure:
a) statele majore: lista documentelor de luptă tipizate; sistemul indicatorilor
care definesc capacitatea de luptă şi starea de operativitate a unităţilor, caracteristicile
de bază ale tehnicii de luptă, normele de consum şi regimul stocurilor de materiale,
pierderile probabile în personal şi tehnică în diferite forme ale luptei;
b) specialiştii în informatică: structura hardware a sistemelor, tipurile şi
performanţele echipamentelor de calcul şi ale perifericelor din configuraţia acestora;
software-ul de sistem; sistemul bazelor de date şi programele de accesare a acestora;
metodele de introducere şi prelucrare, transmitere şi stocare a informaţiilor;
c) specialiştii în comunicaţii: canale de comunicaţie sigure, stabile şi
protejate; echipamente pentru comutare automată a pachetelor de informaţii, mutarea
şi direcţionarea acestora; secretizarea şi desecretizarea automată; conversia unitară a
informaţiilor în canal pentru a facilita transmiteri vocale, ale datelor, sunetelor şi
imaginilor; existenţa mai multor tipuri de canale de comunicaţii, operaţionale
simultan.
Art.106. Prin utilizarea exerciţiului asistat de calculator, statele majore au la
dispoziţie o formă modernă care permite elaborarea sau controlul viabilităţii unor
studii, astfel: verificarea unor ipoteze de folosire a forţelor şi mijloacelor; eliminarea
aprecierilor subiective privind rezultatele hotărîrii şi determinarea cu probabilitate
acceptata de nevoile practice, a valorii riscului asumat în condiţii1e unor situaţii
neprevăzute şi acţiunii factorilor aleatori; în acest mod se asigură verificarea
planurilor operaţiilor/luptelor şi evidenţierea factorilor determinanţi în evoluţia
sistemului; identificarea şi verificarea diferitelor variante de acţiune, analizarea şi, în
final, selectarea variantei optime care să asigure sporirea eficacităţii conducerii
proprii, în raport cu adversarul; fundamentarea şi evidenţierea variantei care la un
moment dat apare ca optimă, sugerînd în acelaşi timp tendinţa evoluţiei fenomenului
respectiv şi pregătind astfel terenul pentru o noua hotărîre ce derivă din consecinţele
celei precedente, precum şi revizuirea permanentă a hotărîrii luate la un moment dat;
schimbul de date pe baza argumentelor fiecărei parţi aflate în conflict şi adoptarea
unor măsuri care să conducă la evoluţia cît mai firească a sistemului, la
fundamentarea unor noi procedee de luptă; analiza modului de comportare a
40 Ediţia a 1-a
elementelor componente ale unei grupări de forte, ţinînd seama de influenţa factorilor
aleatori şi de alte condiţii foarte apropiate de cele reale; obţinerea unor rezultate mai
apropiate de realitate decît pe timpul executării celorlalte exerciţii şi creşterea calităţii
hotărîrilor adoptate; desfăşurarea acţiunilor inamicului în condiţii absolut similare
celor ale forţelor proprii.
Art.107. Exerciţiul asistat de calculator, la pregătirea individuala a personalului
se organizează şi se desfăşoară pentru:
a) învăţare - caz în care ofiţerii se folosesc de serviciile calculatoarelor ca de
un expert, solicitîndu-li-se ca pentru o anumita decizie să prezinte variante de
soluţionare, comentarii, demonstraţii, calcule comparative şi altele;
b) exersare - caz în care cunoştinţele şi deprinderile dobîndite anterior, sunt
aplicate succesiv, pentru soluţionarea unor probleme asemănătoare, dat mereu diferite
sub aspect cantitativ şi chiar calitativ;
c) prognozare - caz în care utilizînd concepte vagi, informaţii incomplete,
inexacte şi neviabile, trebuie să se prevadă evoluţiile viitoare ale unor procese prin
similitudine cu altele deja cunoscute, ponderate însă cu anumiţi coeficienţi de
credibilitate şi de plauzibilitate.
Art.108. Exerciţiul asistat de calculator pentru antrenarea comandamentelor
include personalul organului de conducere, executanţii şi metodologiile de
calcul/metodele matematice pentru determinarea rezultatelor probabile ale acţiunilor
de luptă şi permite realizarea următoarelor scopuri: stimularea creativităţii;
dezvoltarea gîndirii tactice şi operativ – strategice; dezvoltarea, capacităţii de
planificare, prognoză şi decizie; verificarea mobilităţii şi viabilităţii unor planuri ale
acţiunilor militare; fundamentarea ştiinţifică a hotărîrilor comandanţilor şi a
planurilor privind întrebuinţarea în operaţie/luptă a forţelor şi mijloacelor; antrenarea
cadrelor în lucrul cu mijloacele electronice; creşterea timpului la dispoziţia statului
major pentru concepţie, analiza şi pregătirea operaţiei – luptei prin transferarea pe
calculator a unui volum mare de date şi calcule.
Art.109. Datele cu care operează exerciţiul asistat de calculator sunt în linii
generale cele referitoare la posibilităţile de luptă ale forţelor proprii şi inamicului, pe
care le folosesc statele majore, în activitatea de pregătire şi fundamentare a hotărîrii.
Pentru realizarea simulării, în exerciţiul pe calculator, este necesară crearea din
timp a unor programe informatice care să permită dialogarea şi aprecierea cu
calculatorul pentru părţile aflate în “conflict”. Simulînd desfăşurarea acţiunilor în
condiţii cît mai apropiate de realitatea cîmpului de luptă, este indicată realizarea
exerciţiilor pe calculator cu acţiune dublă. În acest car hotărîrile comandanţilor
părţilor sunt analizate de calculator în condiţii similare de obiectivitate, iar rezultatele
obţinute sunt transmise/afişate pe dispozitivele terminale, cuprinzînd informaţii
referitoare la: pierderile provocate părţilor; gradul de îndeplinire a misiunilor;
consumurile materiale; condiţiile hidrometeorologice în care se desfăşoară lupta şi
influenţa acestora asupra apariţiei şi acţiunii evenimentelor; influenta gradului de
pregătire asupra îndeplinirii misiunilor etc.
Art.110. Etapele desfăşurării procesului de simulate pe calculator a
operaţiei/luptei pot fi: prezentarea simulării; instruirea participanţilor; adoptarea
deciziilor de către participanţi; efectuarea calculelor de către conducătorul
41 Ediţia a 1-a
exerciţiilor/arbitru; comunicarea rezultatelor şi analiza deciziilor adoptate; evaluarea
rezultatelor simulării.
Prezentarea facilităţilor programului de simulare se realizează de conducătorul
exerciţiilor care de la început trebuie să explice participanţilor scopurile şi problemele
urmărite, pornind de la o situaţie iniţială. Ulterior face descrierea generala a
programului şi pentru o mai bună înţe1egere apelează la exemple simple de rezolvare
a unor situaţii.
Instruirea participanţilor constă în: stabilirea grupelor, regulilor simulării şi
situaţiei conflictuale iniţiale; precizarea restricţiilor impuse de metodologia de lucru
şi referitoare la informaţiile pe care le deţine sau le poate obţine un participant;
anunţarea scopurilor urmărite pentru fiecare grupă, a opţiunilor posibile şi acţiunilor
ce trebuie întreprinse.
Adoptarea deciziilor de către participanţi se realizează avînd în vedere
principiile regulamentare pentru îndeplinirea misiunii, în condiţii de maxima
eficienţă.
Conducătorul exerciţiilor nu va pune la dispoziţia participanţilor nici un
algoritm de lucru, obligîndu-i să găsească singuri soluţia optimă şi să acţioneze în
funcţie de pregătirea lor, pe baza unui algoritm elaborat în timpul participării la
simulare sau anterior adoptat.
Efectuarea calculelor de către conducătorul exerciţiului/arbitru se realizează
după ce primeşte de la fiecare participant sau grupa de participanţi deciziile luate,
evaluînd urmările acestora asupra evoluţiei situaţiei conflictuale simulate pe baza
regulilor stabilite iniţial. În acelaşi timp, arbitrul analizează şi nivelul de înţelegere şi
aprofundare a fenomenelor prelucrate şi apreciază gradul de instruire şi capacitatea
participanţilor de a conduce sau îndeplini misiunea încredinţată.
Rezultatele obţinute se comunică participanţilor, în părţile ce–i privesc, după
efectuarea calculelor prin metoda interactivă. Pe baza acestora executanţii analizează
propriile decizii, activitate ce constituie faza cea mai importantă a etapei în care se
realizează conexiunea inversă.
Evaluarea rezultatelor simulării se face de către conducătorul exerciţiilor/arbitru
asistat de calculator care evaluează proporţiile pierderilor, gradul de utilizare a
resurselor, situaţia efectivelor etc. Cu ajutorul acestor indicatori se obţine un
calificativ global ce se acordă fiecărui participant la exerciţiu. Evaluarea rezultatelor
va fi condiţionată de gradul de realizare a obiectivelor stabilite, de nivelul de
pregătire a participanţilor.
Art.111. Metoda simulării acţiunilor de luptă pe calculator poate fi utilizată şi în
cadrul exerciţiilor combinate, realizîndu-se astfel comprimarea timpului prin
simularea pe calculator a unor acţiuni practice, posibile, în teren şi solicitarea unor
eforturi mărite din partea statelor majore pentru luarea deciziilor într-un timp mai
scurt, cît şi posibilitatea participării unui număr sporit de comandamente, dispuse la
distanţe mari între ele.
Pentru organizarea unor astfel de exerciţii se impune realizarea unui centru de
simulare care să asigure difuzarea simultană a situaţiilor de luptă şi a altor elemente
necesare proceselor de elaborare a deciziilor comandamentelor şi statelor majore
participante. Pe baza datelor furnizate de calculator comandamentele iau deciziile şi
42 Ediţia a 1-a
le transmit centrului de simulare care le analizează şi, la rîndul lui, stabi1eşte
atribuirea succesului, precum şi evoluţia ulterioară a acţiunilor.
Inamicul simulat pe calculator trebuie conceput încît să poată reacţiona cînd
datele problemei se schimbă, determinîndu-i astfel pe executanţi să găsească rezolvări
la situaţiile apărute. Scenariile trebuie astfel concepute încît, în raport de activitatea
comandanţilor, statele majore şi deciziile luate, calculatoarele electronice, să
stabilească cu exactitate şi să oprească continuarea acţiunilor atunci cînd unităţile îşi
pierd capacitatea de luptă, “au rămas fără muniţie” sau nu au executat “realimentarea
cu carburanţi-lubrifianţi a autovehiculelor, aeronavelor şi navelor”, să înregistreze
pierderile etc.
Simularea trebuie realizată flexibil pentru a permite reluarea fiecărei situaţii într-
un ritm mai lent sau mai alert pentru a stabili avantajele şi dezavantajele sistemului şi
modalităţile de întrebuinţare în caz real.
Fluxul de informaţii către executanţi trebuie să sufere acelaşi nivel de degradare
ca într-un caz real, punînd astfel comandamentele în situaţia de a exploata toate
mijloacele de care dispun pentru a-şi forma o imagine cuprinzătoare asupra dinamicii
situaţiilor.
Sistemul de pregătire se consideră valoros dacă, fiecare stat major poate urmări
cum propriile decizii i-au influenţat pe ceilalţi, iar erorile sunt aproape de cele
existente în lupta reală şi pot fi analizate în beneficiul creşterii rapide a nivelului de
pregătire a ofiţerilor.
Sistemul trebuie conceput astfel încît să poată fi dezvoltat în timp şi să
răspundă necesităţilor de integrare a acţiunilor terestre, aeriene şi navale avînd în
vedere participarea parţială sau integrală a tuturor categoriilor de forţe armate şi
arme.

CAPITOLUL V
EXERCIŢIILE NATO, NATO PFP ŞI ÎN SPIRITUL PFP

SECŢIUNEA 1
Noţiuni generale

Art.113. Exerciţiile NATO, NATO PfP şi în spiritul PfP sunt de tipul:

a) LIVEX- Exerciţiul în care sunt antrenate împreună comandamentele şi
trupele participante;
b) CPX - Exerciţiul în care sunt angajate doar comandamentele şi mijloacele
proprii acestora, în acest tip de exerciţiu forţele sunt întrebuinţate fictiv;
c) CAX - Exerciţiul de tip CPX asistat de calculator. Acest tip de exerciţiu
simulează acţiunile în spaţiul operaţional şi furnizează soluţii pentru evenimentele
create.
Art.114. Pe timpul procesului de planificare şi desfăşurare a exerciţiilor sunt
stabilite următoarele responsabilităţi:
a) OSE - Ofiţerul responsabil cu planificarea exerciţiului - este comandantul
NATO care iniţiază exerciţiul şi ordonă executarea acestuia; ofiţerul care răspunde de
conducerea exerciţiului; OSE furnizează instrucţiunile de bază pentru specificaţiile
43 Ediţia a 1-a
exerciţiului (EXPEC), forma şi timpul, locul de desfăşurare, forţele alocate; este
principalul responsabil pentru elaborarea EXPEC şi a altor cerinţe şi reguli pentru
planificarea exerciţiului, de asemenea, răspunde de organizarea conferinţelor
preiniţială şi iniţială de planificare;
b) OCE - Ofiţerul conducător al exerciţiului; ofiţer NATO sau partener
responsabil cu detaliile de planificare ale exerciţiului şi conducerea globală a
acestuia;
c) EXDIR - Este şeful colectivului de conducere al exerciţiului, Directorul
exerciţiului (DISTAFF); în cazul exerciţiilor complexe gen STRONG RESOLVE
care cuprind două sau mai multe operaţii, trebuie nominalizat un director general
pentru conducerea unui tip de operaţie / acţiune militară;
d) CPBE – colectivul de bază pentru planificarea exerciţiului (CPT); odată ce
exerciţiul a fost programat pentru execuţie, OSE şi OCE vor constitui CPBE (CPT);
structura CPBE (CPT) este diferită, depinzînd de tipologia exerciţiului (proiecţia
acestuia) şi poate include agenţii externe, angajaţi şi reprezentanţi ai naţiunii gazdă;
CPBE (CPT) este punctul central al planificării, conducerii, analizei şi raportării;
structura CPBE (CPT) pe timpul desfăşurării şedinţelor de lucru trebuie să fie
flexibilă, corespunzătoare scopurilor şi obiectivelor propuse şi problematicii
analizate;
e) OPR – ofiţerul de proiect este ofiţerul numit de către OSE pentru a conduce
CPBE (CPT). Misiunea de bază a acestuia este conducerea activităţii colectivului de
bază pentru menţinerea procesului de planificare CPBE (CPT), organizarea
conferinţelor de planificare, prevăzute în programul de planificare a exerciţiului
(EPP).

SECŢIUNEA a 2-a
Procesul de planificare şi desfăşurare
a exerciţiilor NATO, NATO PfP şi în spiritul PfP

Art.115. Exerciţiile NATO, NATO PfP şi în spiritul PfP se desfăşoară în scopul:

pregătirii comandamentelor şi forţelor pentru acţiune în situaţii de pace, criză şi
conflict; pregătirea comandamentelor şi forţelor pentru îndeplinirea întregului spectru
de misiuni posibile; integrării şi dezvoltării capabilităţilor militare ale partenerilor
pentru misiuni în afara art. V al Tratatului de la Washington, operaţiilor de răspuns
pentru situaţii de criză care includ: Operaţii în Sprijinul Păcii (PSO); Operaţii de
Sprijin Umanitar (HA); Operaţii de Căutare – Salvare (SAR) şi altele, după cum pot
fi convenite; susţinerea dezvoltării şi implementării aspectelor militare privind
identitatea de apărare şi securitatea europeană în cadrul NATO; sprijinul dezvoltării
şi implementării conceptului de tip CJTF.
Art.116. Obiectivele pregătirii sunt: promovarea şi întărirea coeziunii Alianţei,
în condiţiile evoluţiei conceptului strategic şi structurilor de comandă; antrenarea,
evaluarea şi îmbunătăţirea eficacităţii forţelor NATO şi structurilor integrate de
comandă pentru îndeplinirea tuturor misiunilor din timp de pace, în situaţii de criză şi
la război; antrenarea, evaluarea şi îmbunătăţirea abilităţilor de comandă a NATO şi a
statelor majore întrunite în managementul de Reacţie / Răspuns Operaţional în situaţii
44 Ediţia a 1-a
de Criză (CRO), inclusiv cooperarea cu ONU şi OSCE; antrenarea ofiţerilor pentru
conducerea forţelor la nivel operaţional şi strategic, pentru luarea deciziei în situaţii
de criză şi război în condiţii multinaţionale şi întrunite; demonstrarea, evaluarea şi
îmbunătăţirea capabilităţilor ţărilor NATO pentru constituirea unor forţe destinate
întăririi capacităţilor de apărare europene şi Trans – Atlantice cu forţe militare de
diferite categorii incluzînd cooperarea cu Franţa; exersarea, evaluarea şi
îmbunătăţirea abilităţilor NATO pentru desfăşurarea rapidă, angajarea şi redislocarea
Forţelor de Reacţie Rapidă pentru integrarea cu forţele regionale sub comanda
Comandanţilor Regionali (RCs).; dezvoltarea şi îmbunătăţirea interoperabilităţii,
flexibilităţii şi mobilităţii comandamentelor şi formaţiunilor multinaţionale;
exersarea, evaluarea şi îmbunătăţirea procedurilor de schimb al informaţiilor între
naţiuni; antrenarea, evaluarea şi redefinirea procedurilor destinate acţiunilor militare
întrunite în scopul menţinerii unor capabilităţi nucleare credibile; promovarea
înţelegerii reciproce, încrederii şi cooperării între forţele NATO, cele ale ţărilor
partenere sau altor ţări din afara Alianţei.
Art.117. Antrenarea prin exerciţii, în sistemul NATO este clasificată pe trei
niveluri de pregătire, astfel:
a) Nivelul de bază şi nivelul avansat de pregătire. Naţiunile sunt responsabile
pentru realizarea nivelului de pregătire de bază şi a nivelului avansat şi efectuează
antrenamentele necesare pentru specializarea propriilor forţe.
b) Nivelul operaţional de pregătire. Responsabilitatea pentru nivelul operaţional
de pregătire este distribuită între naţiunile care asigură forţele şi NATO.
Art.118. Principalele etape din Programul de planificare a exerciţiului (EPP)
sunt constituirea Colectivului de bază pentru susţinerea procesului de planificare
(CPT) şi organizarea conferinţelor de planificare.
Conferinţa Preiniţială de Planificare (LPC) se organizează în scopul dezvoltării
proiectului iniţial al Specificaţiilor Exerciţiului (EXPEC) şi al distribuirii EXPEC
participanţilor (potenţiali) la Conferinţa iniţială de planificare.
Participanţii sunt ofiţeri din cadrul colectivului de bază pentru susţinerea
procesului de planificare (CPT), OSE, OCE, reprezentanţii naţiunii gazdă şi
reprezentanţii Colectivului de planificare întrunit (CJPS).
Conferinţa Iniţială de Planificare (IPC) se organizează în scopul dezvoltării
formei finale a EXPEC şi înaintării acesteia spre aprobare, al dezvoltării proiectului
iniţial al EXPI şi îmbunătăţirii ghidului necesar Procesului operaţional de planificare
(OPP).
După desfăşurarea Conferinţei iniţiale de planificare (OCE) convoacă o
Conferinţă operaţională iniţială de planificare care va îmbunătăţi proiectul iniţial al
Planului de operaţii al exerciţiului (EXOPLAN) în concordanţă cu Procesul
operaţional de planificare la care participă: o parte din participanţii la Conferinţa
Preiniţială de Planificare, reprezentanţii tuturor naţiunilor participante la exerciţii
precum şi alţi reprezentanţi ai unor organizaţii invitaţi să participe la exerciţiu.
(6)Conferinţa Principală de Planificare (MPC) se organizează în scopul
continuării îmbunătăţirii EXPI şi sprijinirii pregătirii în continuare a exerciţiului
pentru finalizarea structurii DISTAFF, aprobării suportului real al exerciţiului / Live
support, sprijinului naţiunii gazdă şi arhitecturii conceptului C4, reprezentarea şi
45 Ediţia a 1-a
revederea proiectului - EXOPLAN, precum şi pentru confirmarea participanţilor la
exerciţiu.
La aceasta conferinţă vor fi prezenţi o parte din participanţii la Conferinţa
iniţială de planificare şi reprezentanţii naţiunilor participante la exerciţiu.
Conferinţa Finală de Planificare (FPC) se organizează în scopul aprobării EXPI
în formă finală şi EXOPLAN, al aprobării cerinţelor pentru analiză şi raportare pe
timpul exerciţiului, precum şi al stabilirii ultimelor detalii privind planificarea,
organizarea şi desfăşurarea exerciţiului.
La această conferinţă participanţii sunt similari cu cei prezenţi la Conferinţa
principală de planificare.
Ateliere de lucru prevăzute să se desfăşoare pe timpul Procesului de planificare
a exerciţiului (EPP) sunt:
a) un atelier de lucru se va organiza înaintea Conferinţei iniţiale de
planificare (JIPC), în scopul elaborării scenariului, a documentelor necesare iniţierii
OPP;
b) atelier de lucru pentru stabilirea datelor de bază (situaţia iniţială);
c) atelier de lucru (2-3) pentru elaborarea Listei cu evenimente şi incidente
(MEL/MIL). Lista cu principalele evenimente şi incidente constituie principalul
mijloc al DISTAFF pentru a conduce şi controla exerciţiul;
d) exerciţiile de tip CAX necesită organizarea: ateliere specifice pe timpul
cărora se vor elabora datele de bază pentru pregătirea scenariului şi acţiunea simulată
a forţelor; cel puţin două ateliere de lucru pentru stabilirea compunerii, structurii şi
acţiunii forţelor proprii şi ale adversarului; un alt atelier de lucru care să cuprindă
situaţia iniţială a exerciţiului - STARTEX;
e)atelierul de lucru pentru realizarea sprijinului real al exerciţiului;
f) atelierele de lucru trebuie să clarifice sprijinul naţiunii gazdă pentru
pregătirea şi desfăşurarea exerciţiului, să realizeze cooperarea cu grupul de sprijin
(support group).

SECŢIUNEA a 3-a
Conducerea şi controlul

Art.119. Pregătirea, organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor militare NATO

presupun conducerea şi controlul tuturor comandamentelor, forţelor şi agenţiilor
participante la operaţii, real sau simulat, pentru îndeplinirea scopurilor şi obiectivelor
propuse prin EXPEC/EXPI: OCE răspunde de planificarea în detaliu şi conducerea
exerciţiului. Cînd unul sau mai mulţi OCE au fost nominalizaţi pentru un exerciţiu,
unul dintre ei va fi numit ca Ofiţer Conducător al Exerciţiului - Coordonator
Principal.
Conducerea şi controlul exerciţiilor sunt asigurate direct de către următoarele
persoane, structuri/agenţii: directorul exerciţiului; statul major pentru conducere şi
control (DICONSTAFF); statul major de conducere (DISTAFF); celule de răspuns;
structurile jucătorilor de roluri; colectivul de sprijin al naţiunii gazdă sau alte celule
de sprijin; arbitrajul / organizaţiile cu drept de control pe timpul exerciţiului;
conducerea unităţilor participante, comandanţilor şi agenţiilor; biroul vizitatorilor-
46 Ediţia a 1-a
observatorilor (BVO) şi Centrul de Informare şi Presă (PIC).
Art.120. Statul Major de Conducere - DISTAFF se constituie în funcţie de tipul
exerciţiului, a comandamentelor pe care le conduce, nivelul în lanţul de comandă etc.
Acesta poate fi constituit în exerciţiile cu acţiune reală (LLVEX), de comandament
(CPX). În responsabilitatea DISTAFF intră injectarea evenimentelor şi incidentelor
către participanţii la exerciţii, crearea cadrului simulat de participare a unor
comandamente, unităţi sau agenţii şi concepţia, structura şi acţiunea forţelor adverse
(OPFOR). În exerciţiile cu acţiune reală, atribuţiile DISTAFF constau în supervizarea
deplasării şi acţiunilor forţelor adversarului. În acest tip de exerciţii, misiunea
DISTAFF nu este de a aprecia rezultatele la nivel tactic, această activitate intrînd în
responsabilitatea structurilor de arbitraj. Este complet independent, separat de
jucători, cu o independenţă completă de acţiune şi acces liber la toate informaţiile.
Eventualele divergenţe dintre DISTAFF şi jucători (structurile executante) trebuie
transmise OCE/EXDIR, pentru rezolvare. Realizează interfaţa dintre structuri ca:
Centrul de Informare şi Presă (PLC), Birouri Vizitatori – Observatori (BVO) şi
Centrul de analiză, pentru a crea condiţiile necesare acestor organizaţii să-şi
îndeplinească atribuţiile.
Statul Major pentru Conducere şi Control (DICONSTAFF) are rolul de a
coordona funcţionarea diferitelor structuri şi elemente ale Statului major pentru
conducerea exerciţiului (DISTAFF). Directorul exerciţiului (EXDIR) este şeful
DICONSTAFF/DISTAFF. Structura DICONSTAFF va fi stabilită în instrucţiunile
DISTAFF. DISTAFF trebuie să organizeze controlul direct al tuturor aspectelor
relevante din aria specifică de responsabilitate.

SECŢIUNEA a 4-a
Analiză şi raportare

Art. 121. Analizele raportului sunt ultimele etape ale exerciţiului şi scot în
evidenţă cum a fost planificat şi condus exerciţiul, precum şi învăţămintele şi
concluziile rezultate în urma desfăşurării acestuia. Analiza este un termen generic
folosit pentru a acoperi tot spectrul analitic al activităţilor desfăşurate şi cuprinde:
colectarea, sintetizarea şi înregistrarea datelor şi informaţiilor; reconstrucţia
evenimentelor / acţiunii; prezentarea rezultatelor; evaluarea; concluzii.
Evaluarea este un proces de estimare a performanţelor sistemului, a
procedurilor şi a metodelor / tacticilor folosite de către participanţi.
Obiectul analizei constă in identificarea intenţiilor şi obiectivelor propuse a se
finaliza în acest proces. Obiectivele analizei pot fi subdivizate într-un număr mare de
elemente specifice.
Art. 122. Analiza exerciţiilor este de trei tipuri distincte:
a) Tip A - o investigare a intenţiilor şi informaţiilor ce urmează a fi
prezentate la şedinţa destinată discuţiilor la încheierea exerciţiului (PXD).
b) Tip B - investigaţie amplă, în care sunt folosite toate tehnicile de
analiză.
c) Tip C - acest tip de analiză propune un studiu detaliat efectuat de către
structuri specializate: autoritatea operaţională de cercetare, grupurile naţionale de
47 Ediţia a 1-a
analiză sau / şi agenţiile specializate
NATO.
Art. 123. Nivelurile analizei sunt:
a) Nivelul nr. 1 - o examinare calitativă generală în care există o singură
cerinţă numită, înregistrarea datelor numerice;
b) Nivelul nr. 2 - nivelul intermediar de analiză în care sunt investigate /
analizate datele numerice înregistrate. În această etapă sunt analizate selectiv datele şi
informaţiile, limitîndu-se analiza la anumite domenii specifice;
c) Nivelul nr. 3 În acest nivel se efectuează o analiză profundă şi
amănunţită a tuturor datelor şi informaţiilor înregistrate.

SECŢIUNEA a 5-a
Discuţiile finale

Art.124. Discuţiile finale se desfăşoară după terminarea exerciţiului şi constituie

un prilej favorabil pentru discuţii active şi eficiente între participanţii care vor
contribui la întocmirea concluziilor finale.
Discuţiile finale ( HOT-WASH UP), de obicei, sunt prezidate de Directorul
exerciţiului (EXDLR) şi sunt pregătite de către colectivul de analiză responsabil cu
evaluarea exerciţiului sau de către DICONSTAFF.

SECŢIUNEA a 6-a
Raportarea după exerciţiu

Art. 125. Asigură căile de promovare a rezultatelor exerciţiului şi totodată

constituie baza necesară iniţierii unor acţiuni pentru pregătirea şi antrenarea forţelor.
Rapoartele unui exerciţiu pot fi:
a) Forma iniţială a raportului (FIR).
b) Raportul preliminar.
c) Raportul rezultat în urma discuţiilor finale (PXD).
d) Raportul rezultat în urma analizelor privind desfăşurarea exerciţiului.
e) Raportul final.

SECŢIUNEA a 7-a
Lecţii însuşite

Art. 126. Concluziile şi lecţiile însuşite în urma desfăşurării exerciţiilor militare

constituie o sursă foarte bună pentru informare şi totodată de referinţă pentru
planificatori şi operatori în pregătirea exerciţiilor.

SECŢIUNEA a 8-a
Documentele exerciţiului

48 Ediţia a 1-a
 Art. 127. - EXPEC. Detaliile privind scopul şi cerinţele de bază ale exerciţiului
sunt: obiectivele urmărite; concepţia exerciţiului; informaţiile de bază necesare
iniţierii exerciţiului; necesarul de forţe; implicaţiile politice; costurile exerciţiului;
date generale privind structura lanţului de comandă şi control, date cronologice, zona
de desfăşurare a exerciţiului.
Art.128. - EXPI. Detaliile referitoare la planificarea exerciţiului se elaborează
după ce EXPEC au fost aprobate. Acest document intră în responsabilitatea grupului
de planificare condus de ofiţerul cu planificarea exerciţiului - (OSE) şi reprezintă un
document real de lucru, pe baza căruia se întocmeşte Conceptul de operaţii al
exerciţiului (EXCONOP). EXPI conţin: EXPEC; directiva de iniţiere a exerciţiului;
scenariul exerciţiului; cadrul general de desfăşurare a exerciţiului; implicaţii politice;
structura de comandă; structura de comandă şi control a exerciţiului; măsuri de
siguranţă; sprijinul naţiunii gazdă; acorduri tehnice NATO; detalii referitoare la
Biroul de vizitatori-observatori; detalii referitoare la Centrul de presă; instrucţiuni
pentru conducerea exerciţiului; lista de evenimente; cerinţele de analiză ale
exerciţiului; lecţii învăţate. EXPI sunt distribuite ofiţerilor cu planificarea
operaţională pentru elaborarea EXOPLAN.
Art.129. - EXOPLAN este documentul de planificare care se elaborează pe baza
cadrului general, orientării politice şi militar – strategice conţinute în EXPI.
EXOPLAN-ul se elaborează de către OSE şi cuprinde elementele de bază pentru
stabilirea misiunilor pentru jucători.
Art. 130. - EXOPORD este documentul de bază necesar elaborării ordinelor şi
instrucţiunilor pentru subordonaţi şi forţele participante la exerciţiu. Se elaborează de
către OSE pe baza EXOPLAN şi se definitivează pe timpul Conferinţei finale de
planificare (FPC).
Art. 131.- Anexele 1 - 15 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

49 Ediţia a 1-a
 Anexa nr. 1
la art. 15

CONFERINŢELE
DE PLANIFICARE A EXERCIŢIILOR

Planificarea exerciţiilor pentru Planul cu principalele activităţi ale unei structuri militare se
realizează la conferinţele de planificare.
Conferinţa de planificare a exerciţiilor reprezintă o succesiune de activităţi, dezbateri,
punerii de acord, coordonări etc., în urma cărora rezultă forma finală a elementelor definitorii ale
acestora: tema, executanţii (din structura proprie, din alte structuri, din alte categorii de forţe ale
armatei, din alte elemente ale Sistemului naţional de apărare), zonă/raionul de desfăşurare, perioada
de desfăşurare etc.
Pînă la Conferinţa Iniţială de Planificare (CIP) structura care o organizează primeşte de la
structurile nemijlocit subordonate temele exerciţiilor, cu elementele necesare (codul, tema,
perioada, cine conduce, cine organizează, executanţii, costul). Acestea sunt analizate şi corectate
(completate) cu cerinţele operaţionale proprii, multiplicate şi distribuite după numărul
participanţilor la conferinţă.
în prima parte a conferinţei sunt studiate documentele primite de la structura organizatoare.
Ulterior se prezintă briefing-ul (informarea) cu preocupările, prevederile regulamentelor, nevoile şi
precizările în aceste domenii. Pe baza acestora şi a altor documente, materiale, expuneri, informări
prezentate potrivit programului conferinţei, urmează dezbaterea elementelor definitorii ale fiecărui
exerciţiu la care participă cel puţin două structuri, indiferent din ce componenţă a Sistemului
naţional de apărare fac parte.
Documentul (tematica exerciţiilor, fiecărei structuri participante), cu amendamentele
structurii organizatorice şi punctele de vedere ale participanţilor la conferinţă, este prezentat
comandantului/şefului fiecărei structuri.
La Conferinţa Principală de planificare reprezentanţii fiecărei structuri prezintă documentul
corectat, completat şi actualizat, aprobat de comandant/şef.
Sub coordonarea eşalonului organizatoric reprezentanţii prezintă numai problemele
exerciţiilor care necesită clarificare şi punere de acord. După clarificarea tuturor elementelor
definitorii ale exerciţiilor, la pregătirea şi desfăşurarea exerciţiilor participă mai multe structuri din
diferite categorii de forţe sau ministere. Reprezentanţii structurilor rămîn în posesia unei copii a
exerciţiilor. Acestea vor fi analizate şi materializate cu toate datele integral în studiul de planificare
a activităţilor pentru anul următor de instrucţie care se înaintează la eşalonul superior (organizatorul
conferinţelor de planificare a exerciţiilor).

Planificarea conferinţelor:
a). Conferinţa Iniţială de Planificare se va desfăşura în prima săptămînă a lunii martie a
fiecărui an pentru anul următor. La această vor participa şefii compartimentelor cu atribuţii în
domeniul planificării activităţilor de la structurile din compunere şi subordinea nemijlocită a
Marelui Stat Major, Comandamentele Forţe Terestre şi Logistic.
Pînă la mijlocul lunii februarie ale anului în curs, pentru anul următor, statele majore ale
categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele şi organele centrale vor trimite la Marele Stat
Major – J3 Direcţia operaţii „Propuneri cu exerciţiule ce se vor desfăşura în anul …..”, pînă la nivel
unitate inclusiv, cu următorul conţinut: tema, executanţii, cine conduce, durata, perioada, costuri
estimative, zona de desfăşurare şi propuneri de participare de la alte categorii de forţe ale armatei
sau din afara M.Ap.
Pînă la această dată se va face un schimb de propuneri între structurile care conduce
exerciţiul, pentru exerciţiule la care se solicită participarea de forţe nesubordonate direct. În urma

50 Ediţia a 1-a
consultaţiilor reciproce, fiecare reprezentant va opta pentru activitatea/forma de cooperare şi va
stabili forţele şi mijloacele participante.

b). Conferinţa Finală de Planificare se va desfăşura în săptămîna a treia a lunii martie anul
curent cu aceiaşi participanţi. În cadrul acestei etape va fi decisă planificarea definitivă a
exerciţiilor, convenită de comun acord, care va sta la baza întocmirii planurilor cu principalele
activităţi ale comandamentelor pentru anul următor de instrucţie.

51 Ediţia a 1-a
 Anexa nr. 2
la art. 20 şi 31
CARACTERUL DOCUMENTULUI
Exemplar nr. 1
APROB „ÎNVĂŢĂMÎNT”

COMANDANTUL EŞALONULUI CARE APROBĂ EXERCIŢIUL

.............................................................................................................
(gradul, nume şi prenume)

RAPORTUL INIŢIAL AL CONCEPŢIEI EXERCIŢIULUI

LOCUL________________DATA_________________

1. Prezentat de ECE.
2. Baza de desfăşurare a exerciţiului.
3. Tema şi timpul exerciţiului.
4. Scop şi probleme de urmărit.
5. Raionul (zona) de desfăşurare.
6. Perioada.
7. Structurile din care provine personalul care constituie grupa de pregătire a exerciţiului.
8. Executanţii:
a). Efective participante (nr. curent, structura, of., s.of., m.t., total, total general),
b). Tehnica folosită la exerciţiu (nr. curent, structura, autoturisme, autocamioane, autospeciale,
TAB, MLI, RAD, aeronave, nave etc. total).
9. Rezumatul scenariului.
10. Cost estimat.
11. Alte probleme raportate la specificaţiile exerciţiului şi nevoile pentru pregătirea acesteia.

COMANDANTUL (ŞEFUL) EŞALONULUI CARE CONDUCE EXERCIŢIUL

...............................................................................................................................
(gradul, nume şi prenume)

52 Ediţia a 1-a
 Anexa nr. 3
la art. 20 şi 36
MOLDOVA CONCEPŢIA ŞI PLANUL DE DESFĂŞURARE CARACTERUL
MINISTERUL APĂRĂRII ALE EXERCIŢIULUI DE COMANDAMENT………………………….. DOCUMENTULUI
Exemplar unic
Eşalonul care aprobă exerciţiul CU TEMA: „Planificarea şi conducerea forţelor în operaţia de apărare „ÎNVĂŢĂMÎNT”
Nr.______din______________________ pentru nimicirea forţelor paramilitare, elementelor teroriste şi
respingerea unei agresiuni. Preluarea conduceri în punctul de Comandă
de Rezervă”

a). CONCEPŢIA
Etap
Planificarea operaţiei de apărare Ducerea operaţiei de apărare
e
Situaţii operative Operaţionalizarea forţelor Planificarea forţelor operaţionale Conducerea forţelor operaţionale
Astronomic 01.10 02.10 03.10 04.10 05.10
Timp

Operativ 15.05 08.09 09.09 22.09 23.09 03.10 04.10 31.10 01.11 15.11
Forţele Continuă pregătirea, completează grupările Ocupă raioanele favorabile realizării Execută manevre de forţe spre vest şi Trec la ofensivă din contact şi din Introduce în operaţie rezervele
terestre operative şi execută dislocări de M.U. spre dispozitivului strategic de ofensivă. nord. Realizează dispozitivul strategic de mişcare, rup apărarea, dezvoltă apropiate, continuă cu greu ofensiva pe
vest. infiltrează grupuri teroriste înaintate. execută incursiuni cu elementele ofensivă. ofensiva spre vest, spre nord şi sud, unele direcţii şi sunt oprite pe
Forţele roşii

înaintate. infiltrează grupuri teroriste întrebuinţează desantul aerian aliniamentul (harta).

înaintate
Forţele Violează spaţiul aerian intensifică Pregătesc şi declanşează operaţia Continuă operaţia aeriană cu a doua şi a Execută a patra lovitură aeriană şi Lovesc rezervele în deplasare spre
aeriene cercetarea aeriană şi dislocă aviaţia de aeriană strategică executînd prima treia lovitură asupra dispozitivului de sprijină trecerea la ofensivă a forţelor front, elementele dispozitivului de
vînătoare bombardament. lovitură aeriană. apărare. terestre şi navale apărare şi transportă desantul aerian.
Cond.pol. La 15.05 instituie starea de urgenţă, Conduce forţele în dispozitivul de Conduce forţele pentru realizarea Corectează planul acţiunii şi conduce Conduce forţele în operaţia de apărare
S.M.G. COCMIL întreb. FSAT şi FASC, la 26.06 acoperire, continuă operaţionalizarea, dispozitivului strategic de apărare, forţele pe timpul ducerii operaţiei de pentru oprirea ofensivei, nimicirea
starea de asediu, constituie CENCOMIL şi planifică operaţia de apărare şi execută continuă planificarea forţelor în operaţie. apărare. Planifică acţiunea viitoare. desantului şi pentru executarea
la 30.07 mobilizarea generală, constituie regrupări de forţe contraloviturii.
Forţele albastre

MCG.
Forţele Intensifică măsurile speciale. Aplică Cu forţele operaţionale şi din Trec la apărare pe raioanele şi obiectivele Duc operaţia de apărare. Lovesc Duc operaţia de apărare, apără
terestre planurile de ridicare graduală. Duc lupta cu dispozitivul de acoperire nimicesc importante, reorganizează dispozitivul de Forţele Roşii pe limita dinainte a punctele tari, lovesc în punctele critice,
grupuri teroriste înarmate. grupurile teroriste şi resping apărare. Duc lupta în faţa limitei dinainte apărării şi în adîncime. Apără punctele pregătesc şi execută contralovitura.
incursiunile. Execută grupări de forţe. a apărării. decisive şi centrul de greutate.
Forţele
aeriene
B). PLANUL DE DESFĂŞURARE
Conducerea Coordonează şi verifică dispunerea Conduce desfăşurarea exerciţiului, Urmăreşte la executanţi: elaborarea Primeşte Preşedintele C.S.S. şi Conduce activităţile practice interne şi
53 Ediţia a 1-a
S. exerciţiului comandamentelor în P.C. Controlează procesul planificării şi conducerii deciziei, planificarea şi conducerea membrii acestuia. Coordonează desfăşurarea Zilei Distinşilor
activitatea executanţilor . Transmite forţelor. Informează şeful S.M.G. forţelor, primirea directivei de acţiuni, desfăşurarea şedinţei privind Vizitatorilor. Coordonează desfăşurarea
directiva strategică şi informaţii din PPEI.Pregăteşte şedinţa privind „Raportarea activitatea comandamentelor. Transmite „Raportul deciziei”. Urmăreşte şi antrenamentului. Culege date pentru
Urmăreşte fluxul informaţional. deciziei”. Coordonează PPEI şi fluxul informaţii din PPEI. Verifică verifică preluarea conducerii în bilanţ. Transmite încetarea
M. informaţional. „Informările” şi „Rapoartele de P.C.Rz. Control la executanţi. antrenamentului. 16.00
informare”. ▓ ■◙▼◊
COCMIL Primeşte informaţii, conduce forţele, Analizează Directiva de Actualizează planul acţiunii. 10.00 – 11.30 ▓ ■◙▼◊ Şeful Primeşte informaţii din PPEI.
transmite rapoarte de informare acţiune. Primeşte informaţii di Transmite ordine şi dispoziţiuni. M.C.G. raportează decizia. Planifică acţiunile viitoare.

Primesc şi transmit ordine de acţiuni şi informări.

Primesc şi transmit ordine de acţiuni şi informări.

Primesc şi transmit ordine de acţiuni şi informări.

Primesc şi transmit ordine de acţiuni şi informări.

G. CENCOMILSe constituie începînd cu 26.06. PPEI. Precizează decizia. Primeşte informaţii din PPEI. Corectează planul acţiunii. Conduce forţele în acţiune,

Primesc şi transmit rapoarte de informare.

Primesc şi transmit rapoarte de informare.

Primesc şi transmit rapoarte de informare.

M. conduce ridicarea graduală a Planifică şi conduce forţele în Organizează activitatea în P.C., Conduce forţele în operaţia asigurarea acţiunilor şi protecţia
capacităţii de luptă a forţelor. operaţia de apărare strategică. controlul la executanţi etc. de apărare. Preia conducerea trupelor.
C.
M.C.G. Se deplasează şi se dispune în P.C.- Elaborează şi transmite în P.C.-Rz.
G. Bz şi P.C.-Rz. Primeşte directiva. informări la C.S.A.T., ordine
Infor-mează personalul. Verifică preliminare şi directiva de
sistemul de relaţii. Planifică şi acţiune la subordonaţi.

Primesc şi transmit rapoarte de informare.

conduce forţele.
Cdm. „Op.” Se dispune în spaţiile pregătite, Primesc ordine de acţiune şi Precizează decizia. Elaborează Corectează planul acţiuni. 16.00-17.00Cdm.2Op.16.00-17.00COAP
primesc informaţii şi transferul de informaţii. Înaintează rapoarte planurile de acţiune. Execută Conduce forţele în operaţia 17.00-18.00Cdm.9Op.17.00-18.00Bg.28Mc
autoritate. Conduc forţele în acţiuni de informare. Elaborează şi asigurarea acţiunilor şi protecţia (lupta) de apărare
specifice şi înaintează rapoarte de transmit ordine preliminare la trupelor.
Cdm.Bg.282 Mc informare. subordonaţi. Pregăteşte lupta ofensivă. Conduce forţele în lupta ofensivă
pentru nimicirea inamicului
(Act.practică)

Înfiinţează şi operaţionalizează forţe. Rezolvă

S.M.G. Primesc informaţii şi Desfăşoară activităţi Desfăşoară activităţi Desfăşoară activităţi Desfăşoară activităţi specifice.
înfiinţează şi operaţionalizează forţe. Transferă

Completează forţele care şi-au pierdut C.L.

personalul. Aplică măsurile specifice. Ridică

Primesc ordine şi dispoziţiuni. Completează,

rapoarte. Transmit specifice. specifice. specifice.

Completează forţele care şi-au pierdut C.L.

gradul C.L. şi execută Mobilizarea forţelor
Se dispun în spaţiile de lucru şi informează

autoritatea la Cdm.Op. Rezolvă probleme

S.Mj.C.F.A. ordine, dispoziţii şi Elaborează Elaborează documente Elaborează documente S.M.F.T. S.M.F.A. S.M.F.N.
informări. Completează documente pentru pentru completarea şi pentru completarea şi Repartizează decizia
şi înfiinţează U. şi M.U. completarea şi înfiinţarea de forţe. înfiinţarea de forţe. 16.00 – 18.00
Execută activităţi Completează şi înfiinţează forţe
înfiinţarea de forţe.
C.M.T. specifice. Execută rechiziţii şi Execută rechiziţii şi Execută rechiziţii şi Execută rechiziţii şi completări.
completări. completări. completări.
probleme specifice.

Cdm.Log. Elaborează Elaborează documente Elaborează documente Elaborează documente necesare

documente necesare necesare reparaţiei necesare reparaţiei reparaţiei armamentului şi
Analizează reparaţiei armamentului şi armamentului şi materialelor potrivit cererilor.
situaţia şi armamentului şi materialelor potrivit materialelor potrivit
transmit rapoarte materialelor potrivit cererilor. cererilor.
de informare şi cererilor.

54 Ediţia a 1-a
 Cdm. Trs. cereri. Elaborează docu- Elaborează documentele Elaborează documentele  Elaborează, întreţine şi

operaţionalizează
mentele necesare necesare realizării necesare realizării reorganizează sistemul de

Înfiinţează şi
realizării sistemului sistemului de sistemului de transmisiuni strategic.

specifice.
de transmisiuni transmisiuni strategic. transmisiuni strategic.
strategic.
Dep.pt.Arm. Analizează evoluţia situaţiei militare şi Actualizează planul înzestrării, Pune la dispoziţia S.Mj.C.F.A. tehnică de Participă la raportarea deciziei. Urmăreşte evoluţia situaţiei şi
face demersuri pentru înzestrarea armatei achiziţionează tehnică şi armament şi le luptă şi armament şi face noi achiziţii Raportează situaţia şi posibilităţile actualizează planul înzestrării.
M.Ap.

cu tehnică, armament şi muniţii pune la dispoziţia S.M.C.F.-A. înzestrării.

Org. centrale Execută acţiuni specifice şi completare Actualizează planurile specifice şi Rezolvă atribuţiile ce le revin. Participă la raportarea deciziei. Urmăreşte evoluţia situaţiei,
cu personal mass-media, bugetare, rezolvă sarcinile ce le revin. Raportează situaţia şi posibilităţile actualizează planurile şi rezolvă
construcţii, justiţie. specifice problemele spacifice.
COMANDANTULEŞALONULUICARECONDUCEAPLICAŢIA ŞEFULCOMPARTIMENTULUIOPERAŢIONAL ŞEFUL()OFIŢERUL)COMPARTIMENTULUICAREA
ELABORATCONCEPŢIA Legenda: ▓ Preşedintele C.S.A.T. ■ Şeful M.C.G.
……………………….. ……………….. ◙ Ministrul Apărării …
▼ Adj.al Şef. S.M.G. ………………………………..
…………………………………….. ….………………………..
◊ Şeful S.M.G.  Şefii de Direcţii

55 Ediţia a 1-a
56 Ediţia a 1-a
 Anexa nr. 4
la art. 20
MOLDOVA CARACTERUL
MINISTERUL APĂRĂRII DOCUMENTULUI
Exemplar unic
Nr.______din_________________________ „ÎNVĂŢĂMÎNT”

Domnul .............................................................................................................
(gradul, nume şi prenume)

ŞEFUL EŞALONULUI CARE APROBĂ (PLANIFICĂ) APLICAŢIA

RAPORT
Nr.______ din_________

Raportează: Comandantul (şeful) eşalonului care conduce aplicaţia.

Nr. Cuprinsul Hotărîrea
crt.
1 Documentul în baza căruia se întocmeşte aplicaţia.
Tema exerciţiului.
Scopul exerciţiului.
Probleme de urmărit.
Propuneri pentru pregătirea şi desfăşurarea exerciţiului.
2 2.1 Conducerea _____________________________________
Sistemul de comunicaţii şi informatică.
Locul de dispunere:
Cartierul pentru conducerea exerciţiului;
Ceilalţi executanţi.
2.2 Executanţii (enumeraţi)
2.3 Pregătirea exerciţiului:
- graficul calendar (anexa nr.__);
- ale date.
2.4 Documentele exerciţiului:
Concepţia exerciţiului (grafic pe hartă);
Concepţia (text) şi planul de desfăşurare.
Planul mascării activităţilor pe timpul pregătirii şi desfăşurării
exerciţiului_____________________
2.5 Resursele umane, tehnice şi materiale necesare pregătirii şi desfăşurării
(anexa nr.____), pe categorii de personal şi tipuri de tehnică militară.
3 Activităţile practice pentru materializarea deciziei (cînd se organizează):
- specificaţiile lor.
4 Costurile (anexa nr.__), pe articolele bugetare şi total.

COMANDANTUL (ŞEFUL) EŞALONULUI CARE CONDUCE EXERCIŢIUL

...............................................................................................................................
(gradul, nume şi prenume)

Anexa nr. 4a

57 Ediţia a 1-a
 la art. 20 şi 37

RAPOARTELE CARE SE ÎNTOCMESC PE TIMPUL

PREGĂTIRII ŞI DESFĂŞURĂRII EXERCIŢIULUI

RAPORTUL INIŢIAL AL CONCEPŢIEI

EXERCIŢIULUI – RICE
Se elaborează de compartimentul operaţii (structura, ofiţerul de proiect, specialitate) şi se
înaintează comandantului eşalonului care conduce exerciţiul. Acesta cuprinde cronologic datele
preliminare necesare elaborării documentelor de conducere a exerciţiului, activităţile teoretice,
metodice şi practice ce se vor organiza şi responsabilităţile structurilor care participă la pregătirea şi
desfăşurarea acestora. Se înaintează comandantului ECA.
Pe baza aprobării acestor date se elaborează scenariul acţiunilor militare şi documentele de
conducere care se prezintă cu raport (RPCA) comandantului eşalonului superior (care conduce
structura în acţiuni de luptă) la aprobat.

RAPORTUL PRINCIPAL AL CONCEPŢIEI

EXERCIŢIULUI – RPCE
Este întocmit de compartimentul operaţii (structura, ofiţerul de proiect, specialitate) cu
structura CBPA şi se înaintează EPA pentru aprobarea documentelor de conducere a exerciţiului.
În raport sunt prezentate principalele date/specificaţii ale exerciţiului, tema, tipul, scopul
exerciţiului, executanţii, raionul de desfăşurare, activităţile practice pentru materializarea deciziilor,
invitaţii din M.Ap. şi din afară, costurile exerciţiului.
Sunt prezentate şi alte date care necesită a fi aprobate în vederea pregătirii şi desfăşurării
exerciţiului.

RAPORTUL FINAL AL CONCEPŢIEI

EXERCIŢIULUI – RFCE
Se elaborează de CBPE şi se înaintează de ECE după CFP şi verificarea nivelului de
pregătire pentru participarea la exerciţiu a executanţilor.
În raport sunt prezente specificaţiile exerciţiului şi concluziile rezultate pe domenii de
activitate (personal, informaţii, operaţii, logistică, comunicaţii şi informatică, CIMIC), servicii
(secţii şi direcţii independente) potrivit statutului de organizare.

RAPORTUL DE PRIMA IMPRESIEI – RPI

Acest raport este prezentat ECE după exerciţiu de către comandanţii structurilor care au
acţionat în rol de executanţi în termen de 5 zile de la încetarea exerciţiului.
Forma şi conţinutul acestuia sunt stabilite de ECE în raport de specificaţiile exerciţiului şi
nevoile de informare a acestui eşalon. Nu se întocmeşte la nivel Cp.(Bt.) din compunerea B.(Dn.).

RAPORTUL DE ANALIZĂ AL EXERCIŢIULUI – RAE

Se elaborează de ECE şi în termen de 10 zile de la terminarea exerciţiului.
Raportul va cuprinde specificaţiile exerciţiului, concluziile şi învăţămintele (pe
compartimentele comandamentului) rezultate din desfăşurarea exerciţiului şi preocupările pentru
îmbunătăţirea activităţii în perioada următoare.
În raport se vor prezenta distinct punctele tari şi punctele slabe ale executanţilor pe timpul
elaborării concepţiei, pregătirii şi ducerii operaţiei (luptei), activităţii comandamentelor în punctele
de comandă. Punctele slabe vor sta la baza elaborării temelor exerciţiilor viitoare pentru corectarea
lor la specificul comandamentelor.

58 Ediţia a 1-a
 Anexa nr. 5
la art. 20 şi 32
MOLDOVA CARACTERUL
MINISTERUL APĂRĂRII AL DOCUMENTULUI
Exemplar nr. __
Comandantul care aprobă exerciţiul Codul______
Nr.______din_________________________ „ÎNVĂŢĂMÎNT”

APROB
COMANDANTUL EŞALONULUI CARE APROBĂ EXERCIŢIUL
.............................................................................................................
(gradul, nume şi prenume)

PLANUL
DE PREGĂTIRE A EXERCIŢIULUI DE COMANDAMENT, PE HARTĂ,
CU TRANSMISIUNI ŞI ACTIVITĂŢI PRACTICE ÎN TEREN „CODUL”
PERIODA, LUNA, ANUL
Nr. Conduce
Activitatea Perioada Observaţii
crt. Organizează
Executarea recunoaşterii în raioanele …. Locţ.cdt. pers. din
1 …………………… planul cu org.
recunoaşterii
Elaborarea raportului iniţial al concepţiei
2
exerciţiului RICE
- -------------------------------------- ------------ ---------------------- -------------
Elaborarea „Scenariului acţiunilor
9
militare”…….
10 Constituirea C.B.P.E.
Elaborarea documentelor de conducere:
- ……………………;
11
- ……………………;
- …………………….;
- ------------------------------------- ---------- ---------------------- -----------
Organizarea înregistrării, evidenţei şi
56
trimiterii documentelor la executanţi.
- ------------------------------------ ------------ ---------------------- ------------
Revederea responsabilităţilor, dispunerea
personalului structurilor Grupului pentru
conducerea exerciţiului (ECE) în încăperile
88 pregătite în acest scop şi verificarea
documentelor tipizate necesare pe timpul
desfăşurării exerciţiului, funcţionarea
mijloacelor de comunicaţii şi informatică.

ŞEFUL COMPARTIMENTULUI OPERAŢII

.........................................................................
(gradul, nume şi prenume)

ÎNTOCMIT
Ofiţerul de proiect (şeful CBPE)
.............................................................
(gradul, nume şi prenume)

Anexa nr. 6
59 Ediţia a 1-a
 la art. 21

MĂSURI
PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Răspunderea pentru realizarea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător revine

comandantului eşalonului care organizează şi conduce activităţile din teren şi tuturor comandanţilor
de mari unităţi, unităţi şi subunităţi participante.
Toate eşaloanele care organizează şi conduc exerciţiul, precum şi participanţii la acestea vor
lua măsurile ce se impun pentru limitarea la minimum a poluării de orice natură a condiţiilor de
viaţă ale populaţiei şi mediului ambiant şi evitarea distrugerii sau degradării terenurilor agricole şi
silvice, culturilor agricole, cursurilor de apă şi împrejurimilor acestora, locurilor, apei mării şi
coastei (litoralului), lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, bornelor şi semnelor topografice sau
geodezice, monumentelor istorice etc.
Pe timpul executării diferitor acţiuni în teren se vor lua măsuri pentru a preveni deplasarea în
afara itinerarelor recunoscute şi aprobate; staţionarea trupelor în locurile unde s-ar compromite
culturi şi plantaţii sau în zona unor surse posibile de incendiu; instalarea punctelor de gospodărie şi
a parcurilor auto în locuri cu vegetaţie şi materiale uşor inflamabile; deversarea resturilor menajere
şi a produselor petroliere în lacuri, rîuri, fîntîni sau în apropierea acestora ş.a.
Raioanele de desfăşurare a exerciţiilor tactice trebuie stabilite în zone mai puţin populat, în
afara raioanelor destinate activităţilor economice, aglomerărilor urbane şi a zonelor turistice.
Taberele, punctele de comandă, punctele de aprovizionare cu apă, cînd se amenajează, şi
locurile de instrucţie se vor dispune la liziera pădurilor, în poieni sau în apropierea cursurilor de apă
în strictă conformitate cu regulile şi normele de protecţie a mediului înconjurător şi de prevenire şi
stingere a incendiilor evitîndu-se culturile, plantaţiile, pădurile tinere etc.
Deplasarea mijloacelor tehnice şi a coloanelor organizate, prin fondul forestier, culturi,
plantaţii sau la forţarea cursurilor de apă, se va executa pe drumurile şi căile de acces existente în
zonă, putîndu-se efectua unele amenajări necesare care nu implică defrişări de vegetaţie forestieră
şi degradări ale fondului funciar.
Circulaţia autovehiculelor în afara acestor drumuri este INTERZISĂ.
Tehnica participantă la activităţi va fi prevăzută, în toate situaţiile, cu mijloace tehnice
adecvate, pe măsura e acestea vor intra în dotare, pentru reducerea gradului de poluare a mediului
înconjurător.
Comandantul eşalonului care organizează activităţile în teren, prin statul major (persoana
împuternicită), ia legătura cu administraţia locală şi cu persoanele fizice care au în posesie teren şi
au încheiat protocoale de închiriere a acestora cu structurile militare, pentru exerciţiu, cu cel puţin o
lună înainte de ieşirea în teren şi de cîte ori este nevoi, stabilind, de comun acord, unele probleme
de detaliu referitoare la utilizarea terenului din administrarea acestora. Cu această ocazie, se va
încheia un protocol 8proces-verbal) din care să rezulte clar obligaţiunile părţilor.
La încheierea activităţilor din teren, împreună cu organele de resort, se va revedea parţial sau
în totalitate terenul utilizat, şi se vor stabili, dacă este cazul, modalităţi de soluţionare a
evenimentelor litigii, de reducere a terenurilor la starea lor iniţială şi repararea stricăciunilor, armata
repartizînd forţele şi mijloacele necesare.
Totodată, pe documentul încheiat anterior, se va specifica dat încheierii activităţilor şi
lichidarea litigiilor.
Exemplarul rămas la eşalonul ce a organizat şi condus activitatea se va păstra la un loc cu
celelalte documente ce s-au întocmit cu această ocazie.

Anexa nr. 7
la art. 30

60 Ediţia a 1-a
 DOCUMENTELE
CE SE ÎNTOCMESC PENTRU CONDUCEREA EXERCIŢIULUI

Tipuri de exerciţii Cu trupe De comandament Observaţii

şi eşaloanele M.U. Cu transmisiuni Pe hartă
care conduc M.U. M.U.

Nr.
crt.

Denumirea

Op.2

Op.2

Op.2
Ta.

Ta.

Ta.
U.3

U.3
B.I

documentelor U.
Similare
1 Concepţia
exerciţiului grafic pe * * * * * * * * * *
hartă
2 Concepţia
exerciţiului text şi * * * * * * * * * *
planul de desfăşurare
3 Planul de mascare a
* * * *
acţiunilor reale
4 Raportul de
prezentare a
documentelor de * * * * * * * * * *
conducere a
exerciţiului
5 Planul întrebuinţării
aviaţiei, cînd * * * *
acţionează real
6 Situaţia cu efectiv şi
tehnica participante * * * * * * * * * *
la exerciţiu
7 Calculul consumului
de C.L. pentru * * * * * * * *
exerciţiu
8 Costul estimativ al
* * * * * * * *
exerciţiului
9 P De pregătire a
* * * * * * * * * *
L exerciţiului
10 A Controlului
* * * * * *
N electronic
11 U Pentru realizarea
L legăturilor reale * * * * * *
12 Planul acţiunilor de
* *
război
13 Planul organizării
deplasării în (din) * * * *
raionul exerciţiului

61 Ediţia a 1-a
 Tipuri de exerciţii Cu trupe De comandament Observaţii
şi eşaloanele M.U. Cu transmisiuni Pe hartă
care conduc M.U. M.U.

Nr.
crt.

Denumirea

Op.2

Op.2

Op.2
Ta.

Ta.

Ta.
U.3

U.3
B.I

U.
documentelor
Similare
14 Rapoartele de la
* * * * * * * * *
anexa 4a
15 Planul de transport pe
* * * * * * * *
C.F.
16 Planul (harta) cu
organizarea
* * * * *4 *4 *4
arbitrajului de zonă şi
marcarea focului
17 Planul de control al
* *
circulaţiei
18 Planul cu Principalele
Evenimente şi * * * * * * * * * *
Incidente (PPEI)
19 Planul cu asigurarea
* * * *
informatică
20 Harta cu culturile din
raionul de
desfăşurare a * * * * * *
exerciţiului şi pentru
protecţia mediului
21 Statul de organizare
al conducerii * * * * * * * * *
exerciţiului
22 Dispoziţia de
pregătire şi
* * * * * *
desfăşurare a
exerciţiului
23 Dispoziţia pentru
funcţionarea * * * * * * *
transmisiunilor reale
24 Dispoziţia pentru
* * * * * * *
conducerea în secret
25 Tema tactică
(operativă) * * * * * * * * * *

26 Ordine (dispoziţii) de
* * * * * * * * * *
acţiune
27 Situaţii tactice
(operative) pentru * * * * * * * * * *
rezolvare

62 Ediţia a 1-a
 Tipuri de exerciţii Cu trupe De comandament Observaţii
şi eşaloanele M.U. Cu transmisiuni Pe hartă
care conduc M.U. M.U.

Nr.
crt.

Denumirea

Op.2

Op.2

Op.2
Ta.

Ta.

Ta.
U.3

U.3
B.I

U.
documentelor
Similare
28 Bilanţul de stat major
* * * * * *
şi pe compartimente
29 Bilanţul general * * * * * * * * * *
1
Unităţi independente sau înregimentate (similare);
2
Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi compartimentele de arme întocmesc
documentele prevăzute în coloanele M.U. Operative;
3
Instituţiile militare de învăţămînt redactează documentele în rolul pe care îl îndeplinesc la
exerciţiu;
4
Unităţile organizate pe companii / similare nu organizează şi nu desfăşoară exerciţii de
comandament cu transmisiuni şi pe hartă;
5
Cînd acţionează şi trupe.

63 Ediţia a 1-a
 Anexa nr. 8
la art. 39

MOLDOVA CARACTERUL
MINISTERUL APĂRĂRII AL DOCUMENTULUI
Exemplar unic
Eşalonul care conduce exerciţiul Codul______
„ÎNVĂŢĂMÎNT”

APROB
Comandantul Eşalonului care conduce exerciţiul
............................................................................
(gradul, nume şi prenume)

PLANUL
cu principalele evenimente şi incidente la exerciţiu……….
(perioada)

Etapa I………………
Situaţia operativă (tactică) nr.1…………….
T.O. 09.09.17.15 – 01.10.24.00 T.A. 01.10 08.00 – 24.00
Cdm. 2 Op.
Se transmite la:
Cod. inf. Timpul operativ, sursa şi conţinutul informaţiei Compartiment Mod de rezolvare
T.A. Structura Primeşte
0 1 2 3 4 5 6
09.09. 17.15 Şef S3/Bg. 81 Mc.
01.10
21 P.C. al brigăzii a fost lovit cu bombe de aviaţie. Sunt G3 Cdm. 2 Op. Of.Sv.Op.
08.10
distrugeri, persoane moarte şi rănite, incendii.
---- ----------------------------------------------------------------------- ------------------ ------------------ ------------------ ---------------- ----------------------
04.10 08.10 cdt. Dn. 84 A.T.
02.10
109 Patru tunuri antitanc au fost avariate şi au nevoie de R.K. S4 Cdm. 2 Op. Of.Sv.Op.
08.10
Rog dispuneţi înlocuirea lor.
Etapa I………………
Situaţia operativă (tactică) nr.2…………….

64 Ediţia a 1-a
T.O. ……………. T.A. ………………….
…………………………………………
Se transmite la:
Cod. inf. Timpul operativ, sursa şi conţinutul informaţiei Compartiment Mod de rezolvare
T.A. Structura Primeşte
0 1 2 3 4 5 6
09.10. 17.15 Şef S3/Bg. 81 Mc.
01.10
21 P.C. al brigăzii a fost lovit cu bombe de aviaţie. Sunt G3 Cdm. 2 Op. Of.Sv.Op.
08.10
distrugeri, persoane moarte şi rănite, incendii.

Etapa II………………
Situaţia operativă (tactică) nr.1…………….
T.O. ……………. T.A. ………………….
…………………………………………
Se transmite la:
Cod. inf. Timpul operativ, sursa şi conţinutul informaţiei Compartiment Mod de rezolvare
T.A. Structura Primeşte
0 1 2 3 4 5 6
09.11. 17.15 Şef S3/Bg. 81 Mc.
01.10
21 P.C. al brigăzii a fost lovit cu bombe de aviaţie. Sunt G3 Cdm. 2 Op. Of.Sv.Op.
08.10
distrugeri, persoane moarte şi rănite, incendii.

ŞEFUL COMPARTIMENTULUI OPERATIV

...........................................................................
(gradul, nume şi prenume)

ÎNTOCMIT
.................................................................
.........
(gradul, nume şi prenume)

SEMNIFICAŢIA COLOANELOR PPEI

65 Ediţia a 1-a
 Coloana 0 – codul este numărul dat de calculator în funcţie de varianta de redactare/listare a PPEI (general pentru toată exerciţiul şi toţi
executanţii, în timp astronomic, din ziua întîia, ora şi minutul primei informaţii (eveniment, incident), pînă în ultima zi , ora şi minutul ultimei
informaţii (eveniment, incident); pentru fiecare structură/executant după aceeaşi regulă şi pentru fiecare compartiment din compunerea fiecărei
structuri);
Coloana 1 – timpul, sursa, conţinutul informaţiei (evenimentului, incidentului); timpul reprezintă ziua, luna ora şi minutul – T.O. cînd s-a
produs; sursa este persoana (civilă sau militară) din forţele proprii, comandanţii (personalul), structurile fictive care nu acţionează (participă) în rol de
executanţi, comandanţii de unităţi şi subunităţi din eşalonul I, prizonierii, personalul MI, SIS, şefii instituţiilor publice şi administraţiei centrale şi
locale, mass-media, eşaloanele superioare pentru structura care conduce exerciţiul (ECE) la exerciţiul cu simplă acţiune, cînd acţionează în rol şi timp
operativ etc. sau de la inamic (prizonieri, colaboraţionişti), martori oculari sau care vin în contact cu efecte sau date * despre producerea lor precum şi
documentele mass-media care furnizează date veridice sau preluate din derularea acţiunilor în timp şi spaţiu. Conţinutul informaţiei (evenimentului,
incidentului) este conceput de personalul din conducerea exerciţiului (CBPE), în rolul celor care le produc (inamic terestru, aerian, maritim, fluvial,
terorist, paramilitar; dispozitivul de luptă; obiective militare, economice, politice; infrastructuri etc.) comandamentelor (marilor unităţi, unităţilor,
subunităţilor) fictive pentru toate structurile (executanţii) din compunerea de luptă.
Coloana 2 – compartimentul este domeniul (partea din structură) de care aparţine evenimentului, incidentului, informaţia sau rezolvarea
efectelor (implicaţiilor) acestora şi la care trebuie să ajungă aceasta în urma sau concomitent cu decizia comandantului, (persoanei de decizie)
materializată în coloana modul de rezolvare;
Coloana 3 – timpul astronomic este ziua, luna, ora şi minutul cînd un element (persoană, personal de serviciu, comandant/şef etc), din structură
primeşte informaţia prin mijloacele de comunicaţii şi informatică, scris, verbal sau printr-o altă formă, metodă, procedeu de transmitere;
Coloana 4 – structura este executantul prezentat de comandamentele/ similare la exerciţiile de comandament sau mari unităţi, subunităţi la
exerciţiile cu trupe sau combinare, asupra sau în interiorul căreia s-au produs evenimentele şi incidente precum şi/sau îi este afectată capacitatea de
luptă de cele s-au produs colateral sau urmează să se producă;
Coloana 5 – cine primeşte este persoana (militară sau civilă) din statul de organizare al structurii, care primeşte informaţia prin una din
formele, metodele, mijloacele, procedeele etc, posibile şi care are obligaţia de a prezenta persoanei cu atribuţii de decizie sau direct compartimentului
vizat şi apoi decidentului.
Coloana 6 – modul de rezolvare este coloana în care comandantul, locţiitorul, şeful statului major (persoana cu atribuţii de decizie) decide cine
şi cum se rezolvă (blochează, previne) efectele evenimentului, incidentului etc. şi în care se semnează de luarea la cunoştinţă. Potrivit deciziei din
această coloană la fiecare compartiment se ţine evidenţa evenimentelor şi incendiilor într-un document/registru cu aceeaşi formă; conţinutul şi
dimensiunile, şi în care se scrie acţiunea/măsura întreprinsă potrivit deciziei.

66 Ediţia a 1-a
 Anexa nr. 9
la art. 43
MOLDOVA CARACTERUL
MINISTERUL APĂRĂRII AL DOCUMENTULUI
Exemplar unic
Eşalonul care conduce exerciţiul Codul______
„ÎNVĂŢĂMÎNT”

APROB
Comandantul Eşalonului care conduce exerciţiul
............................................................................
(gradul, nume şi prenume)

PLANUL MASCĂRII
activităţilor reale pe timpul pregătirii
şi desfăşurării exerciţiului „SUD-2010”
cu activităţi practice în teren
01 – 05.11.2010

Nr.
Obiective Măsuri Participanţi Observaţii
crt.
Limitarea la strictul necesar a - Structurile de
numărului de persoane implicate în conducere a
Păstrarea
pregătirea documentelor de exerciţiului;
secretului
conducere a exerciţiului - Structura de relaţii
1 privind
publice;
concepţia
- Structura de protecţie
exerciţiului
a informaţie şi
criptologie.
Limitarea la strictul necesar a - Structurile de
numărului de persoane care susţin conducere a
organizarea, deplasarea, dispunerea şi exerciţiului;
funcţionarea P.C. - Structurile participante
Legendarea tradiţiilor militare la exerciţiu;
moldoveneşti în pregătirea şi - Structura de relaţii
Păstrarea
conducerea forţelor în acţiuni de luptă publice;
secretului
în ascuns precum şi originalitatea - structura de protecţie a
privind
conducătorilor oştirii în luarea informaţiei şi
2 dispunerea şi
deciziei, alegerea locului şi criptologice.
funcţionarea
momentului acţiunii etc.
P.C. ale
Lansarea versiunii potrivit căreia
exerciţiului
deplasările convoaielor militare sunt
acţiuni specifice de verificare a stării
tehnice şi de întreţinere a mijloacelor
auto, C.F. şi de antrenare a
personalului destinat deservirii
acestora.
3 Păstrarea Limitarea numărului de persoane care - Structurile de
secretului au acces la documentele de conducere conducere a
privind a exerciţiilor reale ale forţelor exerciţiului;
desfăşurarea terestre, aeriene. - Structurile participante
acţiunilor Lansarea versiunii potrivit căreia la exerciţiu;
reale în cadrul acţiunea întrunită a unităţilor şi - Structura de relaţii
exerciţiului subunităţilor din forţele terestre, publice;

67 Ediţia a 1-a
Nr.
Obiective Măsuri Participanţi Observaţii
crt.
aeriene sunt antrenamente comune - structura de protecţie a
pentru localizarea şi salvarea informaţiei şi
supravieţuitorilor unor catastrofe, criptologice.
acţiunea la dezastre, sau pentru
neutralizarea unor elemente agresive.

COMANDANTUL EŞALONULUI CARE CONDUCE EXERCIŢIUL

................................................................................................................
(gradul, nume şi prenume)

ŞEFUL COMPARTIMENTULUI MASCARE

...........................................................................
(gradul, nume şi prenume)

Anexa nr. 10

68 Ediţia a 1-a
 la art. 50

SEMNE DISTINCTIVE DE RECUNOAŞTERE

Semne distinctive Dimensiuni Destinaţie Locul de aplicare

EŞALOANELE SUPERIOARE
Pe buzunarul stîng al
10/5cm Personal
vestonului (sus)
Pe parbriz în partea
Dreptunghi de culoare dreaptă sus, iar în spate
albă în partea dreaptă a
15/10cm Autovehicule
geamului lunetă şi
respectiv pe oblon în
partea dreaptă sus.
SERVICIUL DE ARBITRAJ
Banderolă de culoare Pe antebraţul stîng
35/10cm Personal
roşie
Steag alb sau girofar În partea stîngă sus.
50/50cm Autovehicule
de culoare galbenă
Pe fiecare uşă laterală
30/30cm Elicoptere şi pe partea interioară a
Pătrat de culoare
fuzelajului.
galbenă
Pe parbriz în partea
10/10cm Autovehicule
stîngă sus
MARCAREA FOCULUI
Banderolă de culoare Pe antebraţul stîng.
35/10cm Personal
roşie
Pe parbriz în partea
Pătrat de culoare roşie 10/10cm Autovehicule
stîngă sus
Steag sau girofar de Autovehicule În partea stîngă sus.
50/50cm
culoare roşie adăpostite
TRUPE (UNA DIN PĂRŢILE ADVERSE)
Pe buzunarul drept al
Personal ţinutei purtate în
exterior
Tancuri – pe turelă în
Pătrate de culoare
10/10cm dreapta tunului, TAB,
diferite
MLI, MLD,
Tehnică
autovehicule de toate
tipurile pe parbriz în
partea stîngă sus.

Anexa nr. 11
69 Ediţia a 1-a
 la art. 56

PLANUL CU ORGANIZAREA UNUI PUNCT

(CENTRU) DE INFORMARE ŞI PRESĂ – PIP

1. MISIUNE:
…… se înfiinţează pentru a sprijini procesul de prezentare a exerciţiului de către mass-media
…. asigurării sprijinului, consultaţiei şi asistenţei …. însoţitor de presă … pentru evitarea confuziei,
speculaţiilor, neînţelegerilor sau informaţiilor false….

2. STRUCTURA:
PIP - urile trebuie structurate pentru a se asigura executarea eficientă a informaţiilor.
a). Echipa de comandă:
- să stabilească pentru conducerea PIP pentru exerciţiu;
- să se menţină la curent cu cerinţele operaţiilor/evenimentelor în curs şi viitor;
- să stabilească proceduri interne de lucru, repartizarea de sarcini şi ierarhizarea priorităţilor
acestora.
b). Echipa de lucru cu presa:
- răspunde de contactul direct cu mass-media;
- organizează şi controlează interviuri, comunicare de presă, conferinţe de presă, răspunsuri la
întrebări;
- furnizează sau aranjează asigurarea însoţirii mass-media;
- asigură actualizarea informaţiilor privind evoluţia exerciţiului;
- alcătuieşte şi distribuie extrase de presă zilnice, după cum este necesar.
c). Echipa administrativă:
- produce materiale tipărite necesare informării publice;
- asigură transportul, sprijinul logistic şi cel de contacte locale;
- asigură necesităţile de sprijin pentru comunicaţii, spaţiul de lucru pentru PIP şi mass-media.

3. CERINŢE DE RAPORTARE
- zilnic, şeful PIP trimite la conducerea exerciţiului, un sumar al activităţilor care include un
ansamblu general asupra evenimentelor zilei, o analiză a tendinţelor mass-media pentru
reflectarea exerciţiului, probleme cu care se confruntă şi evenimente proiectate;
- la sfîrşitul activităţilor întocmeşte raportul general de după exerciţiu.

COMANDANTUL EŞALONULUI CARE CONDUCE EXERCIŢIUL

................................................................................................................
(gradul, nume şi prenume)

ŞEFUL ECHIPEI PRINCIPALE DE PROECTARE

...........................................................................
(gradul, nume şi prenume)

Anexa nr. 12
la art. 59

70 Ediţia a 1-a
 ANALIZA MISIUNII

FACTOR DEDUCŢIE SARCINA/LIMITA

Intenţia
1. comandantului Tipul operaţiei Misiune
Sarcini principale
Scop

Sarcini
2.

a). Specificate Sarcini

b). Rezultate
(implicate) Sarcini

3. Limitări Rezolvarea sarcinilor

Timpul de decizie
Sarcini rezultate

Schimbarea situaţiei Nu continuă

4. îndeplinirea misiunii

Da – Se reevaluează misiunea Orientarea comandantului

în conformitate cu intenţia Ce se elimină? Pe cine se pune
comandantului superior accent?

Anexa nr. 13
la art. 67

71 Ediţia a 1-a
 CALCULUL PIERDERILOR PROBABILE LA EXERCIŢIU
(o variantă)

Pierderile în personal, armament, tehnică şi materiale se stabilesc şi se comunică trupelor în

scopul influenţării hotărîrilor comandanţilor şi acţiunilor părţilor, potrivit condiţiilor în care este
posibil să se ducă lupta modernă. Se actualizează de ECA în funcţie de evoluţia şi performanţele
tehnicii de luptă şi armamentelor.
În efectuarea calculelor trebuie să se aibă în vedere următoarele:
1. Pierderile trupelor produse de armele de nimicire în masă se determină potrivit datelor de
calcul cuprinse în memoratoarele de specialitate.
2. Pierderile produse de focul artileriei (aruncătoarelor) în tragerea de efect, în raport cu natura
şi caracterul obiectivului şi misiunea de foc, precum şi în condiţiile unui consum „norma”,
pot fi apreciate astfel:
Valoarea medie a procentului de obiective
Natura şi caracterul obiectului
elementare lovite (gradul de lovire în %)
Personal şi mijloace de foc Neadăpostite 30 50 – 60
Adăpostite
40 – 60
Transportoare blindate, tancuri şi autotunuri
20 - 25
Baterii de artilerie şi aruncătoare 50 – 60
Mijloace electronice 70 – 80

Pentru obţinerea efectului de nimicire (gradul de lovire – 40 – 80%) asupra unor obiective
neadăpostite şi adăpostite, consumul „norma” se măreşte de 2-3 ori şi, respectiv, de 3-4 ori.
3. Pierderile produse în urma executării focului cu artilerie şi tancurile prin trageri prin ochire
directă, se apreciază:
- în cazul neutralizării personalului şi mijloacelor de foc: 30% şi mai mult;
- în cazul nimicirii mijloacelor de foc: 40-80%.
4. Pierderile produse de mijloacele antiblindate se calculează pe baza coefientului mediu al
eficacităţii, astfel:
Coeficienţii
Categorii de mijloace
Mijloc adăpostit Mijloc neadăpostit
AG – 7 0,5
AG – 9 1,6 1,1
RAD 2,8 2
Tun cal. 100mm 1,6 1,3
Tancuri 2,1 1,6
MLI, MLD 2 1
Elicoptere 1,5

5. Pierderile trupelor produse de loviturile aviaţiei în medie reprezintă:

Valoarea Pierderi
subunităţilor de Situaţia trupelor Suprafaţa
Personal Tehnică
aviaţie
1-2 Av.V.B. Ţinte izolate de - - 100%
folosind dimensiuni mici
mijloace de
dirijare a
loviturilor
1 Celulă de Dispunerea În teren
300x400m 10% 20%
Av.V.B. neadăpostită adăpostit
72 Ediţia a 1-a
 Valoarea Pierderi
Situaţia trupelor Suprafaţa
subunităţilor de Personal Tehnică
aviaţie În teren
200x300m 3% 8%
împădurit
În cîmp tactic 50% din fiecare
200x300m blindat scos din 10-15%
funcţiune
1 Patrulă Atac în dispozitiv de
300x100m 20-30% -
Av.V.B. luptă pe jos
1 Escadrilă Coloană de B., Dn., în
- 15% 25%
Av.V.B. deplasare

6. Pierderile trupelor aflate în raioanele de concentrare provocate de loviturile rachetelor cu

raza medie de acţiune, cu încărcătura convenţională – personal 10%, iar pentru tehnică 5%
în cazul neadăpostirii, 5% pentru personal şi 1% pentru tehnica în cazul dispunerii în lucrări.
7. Pierderi provocate de barajele explozive de mine cînd se face cercetare şi pregătirea
trecerilor:
Pierderi
Detalii Tehnică fără
Personal
dragoare
Antiinfanterie Apăsare 15 – 18%
cu acţiune la: Tracţiune 60%
La explozia unui
Tc. scoate din luptă 50% din
personal pe raza de 10m.
Cîmpuri de
La explozia unui MLI sau MLD
mine
Antitanc scoate din luptă: 70 – 75%
- 50% din personal pe raza
de 10m
- 30% din personalul MLI,
MLD
Prin schije pe o rază de
Mine 50%
10m.
antiinfanterie
Explozivă Omul în contact direct

8. Pierderile provocate de arma chimică reprezintă:

Pierderi în Reducerea
Felul mijloacelor Situaţii
personal eficacităţii
Inamicul realizează surprinderea tactică cu
50 – 60% -
substanţe toxice
s-au luat din timp măsuri de protecţie 8 -10% -
Chimice La trecerea zonelor contaminate chimic 5 – 8% -
La străbaterea barajelor genistico-chimice, fără
40 – 50% -
cercetare şi pregătirea culoarelor
Acţiunile de luptă cu portul măştii contra gazelor - 20%
Personal neadăpostit 50% -
Incendiere Personal în adăposturi cu ambrazuri deschise sau
25% -
neacoperite
9. În lupta de întîlnire la raport de forţe de 1:pierderile reprezintă cantităţi egale 1:1 în cazul
inegalităţii, pierderile sunt invers proporţionale cu numărul mijloacelor de luptă.

73 Ediţia a 1-a
 De exemplu, dacă într-o parte participă 20 tancuri, iar în cealaltă 10, atunci pierderile
reprezintă1:2.
Pierderile provocate în coloană de atacul prin surprindere cînd nu sunt realizate măsurile
pentru asigurarea acţiunilor de luptă:
Coloane Pierderi pînă la ...%
Infanterie 20
Tancuri, alte arme, trupe speciale, state majore 30
Servicii 50
10. Pierderi de natură psihologică:
Detalii Pierderi
În apărare Pregătirea din timp 25 – 33%
Pregătirea în grabă 8 -10%
În ofensivă Din mişcare 6 -8%
Din contact 8 – 10%
În absenţa măsurilor de asigurare psihologică pierderile se
stabilesc între 50 – 60%, situaţie în care unitatea (subunitatea) -
este scoasă temporar din luptă

PIERDERI PROBABILE ZILNICE MEDII ALE TRUPELOR

A). PERSONAL
În scopul calculării pierderilor în personal pe timpul executării exerciţiilor, se vor avea în
vedere următoarele:
- în structura pierderilor totale, pierderile irecuperabile (morţi, dispăruţi) reprezintă 30%, cele
recuperabile (răniţi şi bolnavi) – 70%;
- pierderile zilnice medii (în procente) ale trupelor faţă de efectul total sunt prezentate în
tabelul următor:
Forma Ofensivă Apărare
acţiunilor Cu NBC
de luptă În condiţiile Fără Trece la apărare
întrebuinţării întrebuinţarea Pe timpul Fără NBC
NBC NBC acţiunilor de Din timp
Eşalonul luptă
Operative 4,7 – 7,5 1,2 – 1,5 4,9 – 6,9 3,4 – 4,4 0,8 – 1,5
Pe direcţia
Pe direcţia
loviturii
5-10 4-10 principală 4-6
Mari unităţi principale
Tactice 11-18
13-15
Pe altă Pe altă
- - -
direcţie 10-14 direcţie 8-20

B). ARMAMENT ŞI TEHNICĂ

Denumirea Condiţii de Pierderi Din care:
armamentului ducerea operaţiei în % R.C. P.M. R.K. Irecuperabile
Instalaţii de lansare Cu NBC 12-14 5-5,5 3-3,5 2-2,5 2-2
ROT, RT, RAA, Fără NBC 7-8 3,75-4 1,75-2 0,75-1 0,75-1
RAD, St.Rd.Lc.
Instalaţii AA Cu NBC 13-14 5,2-5,6 3,25-3,5 2,3-2,4 2,35-2,5
autopropulsate Fără NBC 6-7 2,25-2,5 1,25-1,5 0,75-2,5 1,75-2
St.Rd.Lc. ale Cu NBC 12-14 5-5,3 3-3,5 2-2,5 2-2,5
Art.Terestre şi AA, Fără NBC 6-8 2,5-3,2 1,5-2 1-1,3 1-1,5

74 Ediţia a 1-a
 Denumirea Condiţii de Pierderi Din care:
armamentului ducerea operaţiei în % R.C. P.M. R.K. Irecuperabile
Rzb.Elc.
Puncte de conducere, Cu NBC 11-13 4,4-5,2 2,6-3,3 2-2,2 2-2,3
aparatură Elc. Fără NBC 3-5 1,5-2,5 0,75-1,25 0,35-0,6 0,4-0,65
Art.Terestră, AA şi Cu NBC 2,5-4,5 0,75-1,5 0,5-1 0,5-1 0,75-1
reactive Fără NBC 1,5-2,5 0,6-1 0,3-0,5 0,3-0,5 0,3-0,5
Armament de Cu NBC 3,5-4,5 1,4-1,8 0,85-1,7 0,6-07 0,65-0,8
infanterie Fără NBC 1,8-2,5 0,7-0,8 0,6-0,7 0,2-0,3 0,3-0,8
Tancuri Cu NBC 13-16 5,9-7,2 3,2-4 1,3-1,6 2,6-3,2
Fără NBC 11-13 4,9-5,8 2,7-3,2 1,1-1,6 2,6-3,2
MLI, TAB, MLD Cu NBC 10-12 4-4,8 2,5-3 1,5-1,8 2-2,4
Fără NBC 8-10 3,2-4 2-2,5 1,2-1,5 1,6-2
Autovehicule Cu NBC 9-10 5,8-6,5 1,8-2 0,4-0,5 0,9-1
Fără NBC 5-7 3,1-4,5 1-1,4 0,2-0,3 0,5-0,7

La determinarea pierderilor probabile la trupe care acţionează pe direcţia principală se

întrebuinţează: în apărare – valori inferioare de scoatere din funcţie, zilnice medii a armamentului;
în ofensivă – valorile superioare.
Pierderile probabile, datorită întrebuinţării de către adversar a armamentului de înaltă
precizie, cresc de 1,2-1,7 ori faţă de valorile corespunzătoare ale pierderilor fără întrebuinţarea
armei nucleare.
Ca urmare a primei lovituri nucleare masate, pierderile în armament pot fi: la brigadă – 45-
60%, la corpul de armată – 30-40% şi mai mult.
în ofensivă, scoaterea din funcţie a armamentului, de la trupele care nu acţionează pe direcţia
loviturii principale reprezintă 0,7-0,75% din valorile arătate.

REPARTIŢIA
pierderile probabile în armament şi tehnică pe categorii de reparaţii
(în % faţă de totalul pierderilor)
Denumirea armamentului şi tehnicii Repartiţia pe categorii de Pierderi
reparaţii: irecuperabile
Curente Medii Capitale
Instalaţii de lansare a ROT, RT, RAA din 40 25 15 20
Ap.AA a Tr. de uscat, Art. reactivă
Artilerie şi aruncătoare 50 20 10 20
Maşini de luptă cu RAD 45 25 10 20
S.Rd., mijloace de conducere şi transmisiuni 50 27,5 10 12,5
St. de Rd.Lc. şi St. de Rzb.Elc. din Ap.AA 30 15 6 8
Tancuri 45 25 10 20
MLI, TAB, MLD 40 25 15 20
Tehnică de geniu 55 15 15 15
Tehnica trupelor chimice 60 15 10 15
Autovehicule 65 10 10 15
Autotractoare sanitare 70 20 3 7
Tehnica Av.V. 45 25 - 30
Mijloace tehnice de întreţinere şi reparaţii 40 25 15 20

Anexa nr. 14
la art. 67

75 Ediţia a 1-a
 CARACTERUL
AL DOCUMENTULUI
Exemplar unic
Codul______
„ÎNVĂŢĂMÎNT”

FIŞA
cu indicatorii de stare pentru aprecierea
la exerciţiul __________________
(cod)

Punctajul
Indicatorii Indicatori Acordat
Activităţi standard
sintetici analitici Maxim Etp. Etp. Etp. Tota
1 2 3 l
Structura organizatorică de bază şi 10
Constituirea
domeniile de completare
comandamentului
Structura organizatorică temporară şi 10
20p.
domeniile de completare
Compunerea şi funcţionarea sistemului 20
de conducere
Constituirea punctelor de comandă 20
Sistemul de
Amplasarea punctelor de comandă 20
conducere 130p
Serviciul în punctele de comandă 20
Relaţiile organizatorice 20
Conducerea în secret 30
Activitatea Procurarea informaţiei 30
Capacitatea de
comandamentului Prelucrarea informaţiei 30
conducere
pentru 30
400p.
cunoaşterea Difuzarea informaţiilor
situaţiei 90p.
Concepţia acţiunii 30
Planul de acţiune 30
Conţinutul şi Ordinul de acţiune 30
calitatea
Planul de acţiune 10
documentelor
Planul de control 10
pentru
Planul de pază al punctului de comandă 10
conducerea şi
Raportul de informare 10
pentru informare
160p. Informarea 10
Jurnalul acţiunilor de luptă 10
Documente diverse 10
Iniţierea planificării 20
Planificarea Orientarea personalului implicat în 40
acţiunilor militare planificarea acţiunilor
Activităţile 170p. Elaborarea concepţiei acţiunii 40
comandamentului
Elaborarea planului de acţiune 30
pentru pregătirea
Transmiterea misiunilor la subordonaţi 30
acţiunii militare
Organizarea Realizarea măsurilor care să ducă la 40
300p.
acţiunilor forţelor îndeplinirea prevederilor de plan
130P. Coordonarea acţiunilor forţelor 20
Controlul comandamentelor subordonate 30
Activităţile Activităţile Raportarea informaţiilor esenţiale, în 40
comandamentului comandamentului special modificările cursului prognozat
pentru pentru al acţiunii inamicului

76 Ediţia a 1-a
 Punctajul
Indicatorii Indicatori Acordat
Activităţi standard
sintetici analitici Maxim Etp. Etp. Etp. Tota
1 2 3 l
Controlul desfăşurării acţiunilor forţelor 40
subordonate
Rezolvarea (raportarea) 40
conducerea
disfuncţionalităţilor
acţiunilor militare
Actualizarea (modificarea) planului 40
declanşate
acţiunilor
potrivit planului
Întocmirea şi transmiterea de noi ordine 40
desfăşurarea 230p.
către comandamentele subordonate
acţiunilor militare
Măsuri ordonate, inclusiv elaborarea 30
300p.
unui nou plan de acţiune
Activitatea Identificarea noilor acţiuni posibile e 40
comandamentului angajarea forţelor
pentru 30
planificarea Estimarea noilor acţiuni posibile de
acţiunilor viitoare angajarea forţelor
70p.

APRECIEREA:
F.B. – dacă s-a obţinut un punctaj total între 801 şi 1000 de puncte şi minimum 380 de
puncte la I.S. nr. 1.
B – dacă s-a obţinut un punctaj total între 601 şi 800 de puncte şi minimum 360 de puncte la
I.S. nr. 1.
S – dacă s-a obţinut un punctaj total între 401 şi 600 de puncte şi minimum 340 de puncte la
I.S. nr. 1.
N.S – dacă s-a obţinut un punctaj total pînă la 400 de puncte.

LEGENDA:
Indicator sintetic – I.S.
Indicator analitic – I.A.
Activităţi standard – A.S.

Anexa nr.15
la art. 99
MOLDOVA CARACTERUL
AL DOCUMENTULUI

77 Ediţia a 1-a
 MINISTERUL APĂRĂRII Exemplar unic
(Comandamentul _______________) Codul______
„ÎNVĂŢĂMÎNT”

Nr. .................................
Din ................................

APROB
COMANDANTUL EŞALONULUI SUPERIOR
.............................................................................
(gradul, nume şi prenume)

PROGRAMUL
convocării de comandament şi stat major
din perioada _______________________

TEMA:
SCOPURI:
DURATA:
LOCUL:
PARTICIPANŢI:
BAZA DE CALCUL:
Zilele Total
Detalii
I II III IV ore
Expuneri * * *
Informări * * *
Analize, dezbateri * *
Exerciţiu pe hartă, în teren sau combinat * *
Alte activităţi *
Bilanţul convocării * *
TOTAL ore * * * * *

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

Data Cine conduce Locul de

Activităţile şi conţinutul acestora Observaţii
Ziua Ora (prezintă) desfăşurare
Expunere…..
Dezbatere…..
Etc……..

COMANDANTUL EŞALONULUI CARE CONDUCE CONVOCAREA

......................................................................................................................
(gradul, nume şi prenume)

ÎNTOCMIT:
ŞEFUL COMPARTIMENTULUI ………
...................................................................
(gradul, nume şi prenume)

78 Ediţia a 1-a