Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Consideratii generale
Brosele sunt scule de mare productivitate pentru prelucrarea gaurilor, canalelor si suprafetelor
exterioare. In plus, ele dau o mare precizie si o calitate buna a suprafetei prelucrate. Sunt insa scule
complicate, utilizate numai la lucrari de serie sau de masa, sau in cazul cand lucrarile se repeta ( canale
de pana etc.).
Brosa poate fi asimilata cu o serie de cutite de rabotat asezate pe o bara, bara trasa sau impinsa in
directia de aschiere, astfel incat fiecare cutit sa ridice o aschie de grosime a.
-brose de aschiere;
-brose de netezire;
-partea de conducere;
-partea de aschiere;
Aschierea metalelor este insotita de o serie de fenomene fizice, care impun cateva proprietati specifice
materialelor din care se confectioneaza partea activa :
-rezistenta mecanica la solicitari de intindere, compresiune si incovoiere suficienta pentru a suporta
eforturile de aschiere ;
-calibilitate buna ;
-conductibilitate termica buna pentru a elimina rapid caldura acumulata in timpul aschierii ;
-cost scazut.
In cazul broselor, cu toate ca prelucrarea prin brosare are loc la viteze mici, ceea ce inseamna ca
temperatura in zona aschierii este relativ mica, datorita solicitarilor mari la care la care este supus taisul,
a fortelor de frecare mari si a apasarilor specifice foarte mari, se recomanda ca partea activa a broselor
sa se confectioneze din oteluri de scule, slab si bogat aliate, iar in unele cazuri, cand constructiv este
posibil, din amestecuri de carburi metalice.
La alegerea marcii otelului pentru confectionarea partii active a broselor, dintre calitatile generale
remarcate mai sus, trebuie sa se tina seama, in special, de caliatatea de calibilitate precum si de
proprietatile de prelucrabilitate prin rectificare.
Tinand seama de aceste motive, se recomanda ca partea activa a broselor sa fie execuata din
urmatoarele oteluri slab aliate (mai rar) : C15, MCW14, sau din urmatoarele oteluri bogat aliate : C120 ;
Rp3 ; si Rp4.
Otelurile aliate, pe langa continutul ridicat de carbon pe care-l au (0,7…2,2% C), contin elemente de
aliere ca Wolframul, cromul, cobaltul, vanadiul, nichelul, molibdenul,, manganul s.a., alemente care
asigura otelurilor proprietati aschietoare superioare otelurilor carbon de scule.
Elementele de aliere au ca rol principal imbunatatirea calibilitatii prin marirea adancimii stratului calit,
micsorarea pericolului de deformare si fisurare datorita vitezelor reduse de racire si asigurarea duritatii
corespunzatoare pentru o parte activa de scula aschietoare.
Otelurile slab aliate , din categoria carora fac parte otelurile C15 si MCW14, au o stabilitate la cald
superioara OSC. Datorita elementelor de aliere, calirea lor se poate face cu racire in ulei, in cazul
broselor simple, sau se poate face cu racire in bai de saruri, pentru brose cu configuratie complexa.
Otelurile bogat aliate, datorita continutului ridicat in elemente de aliere (peste 6%) , au o
stabilitate la cald pana la 6000 – 6500 si au o calibilitate foarte buna. Racirea pentru calire se face in ulei
sau bai de saruri, astfel ca nu exista pericolul deformarilor sau fisurarilor. Au dezavantajul ca
temperatura de calire este ridicata (9500 – 13000C).
Otelul Rp3 , cu un continut mediu de 18% W, are o prelucrabilitate prin aschiere foarte buna si este
folosit pentru scule aschietoare cu profil complex si cu variatii mari de sectiune.
Otelul Rp4 , cu un continut mediu de 9% W, este mai ieftin decat Rp3 (este numit de inlocuire a otelului
Rp3) si are proprietati asemanatoare cu el. Are o prelucrabilitate prin aschiere, in special prin abrziune,
redusa, in comparatie cu precedentul. Pentru caliri sunt necesare una sau doua preincalziri ce tin seama
de dimensiunile si configuratia brosei. Durata mentinerii este proportionala cu diametrul sau.
Adaosul de prelucrare
Adaosul de prelucrare reprezinta distanta dintre suprafata initiala si cea prelucrata. Pentru
cazul unui alezaj canelat (caneluri dreptunghiulare, evolventice, triunghiulare), adaosul de prelucrare
(radial) Ap este:
[mm] [3]
unde:
[mm]
Suprainaltarea pe dinte az
a) Dintii de degrosare zd
[3]
dinti
Apf=Ap–Apd=1,51–1,38=0,13 [mm]
dinti
Elementele geometrice
1.Pasul dintilor p
La alegerea valorii sale se pune conditia ca numarul de dinti aflati simultan in aschiere z sim sa
aiba valori in limitele:
Pe baza faptului ca in contact cu materialul, trebuie sa fie concomitent minimum doi dinti, pasul
danturii va fi:
[mm] [1]
[mm]
Recomandare:
Pasul p sa fie variabil, pe grupe de dinti, chiar daca intervin dificultati la executia si la ascutirea
brosei.
Acest lucru este necesar pentru eliminarea posibilitatilor de aparitie a vibratiilor fortate si pentru
realizarea unor suprafete de calitate superioara (fara ondulatii).
Variatia pasului se face pe grupe de cate 4 dinti, aceasta fiind egala cu 0,1 [mm], astfel conform
[2]:
2.Inaltimea dintelui h
[mm] [3]
Se pune conditia ca suprafata sectiunii golului Sg dintre doi dinti vecini, in care se inmagazineaza
aschia, sa fie mai mare decat aria sectiunii longitudinale a aschiei Sla.
> [1]
unde:
[mm2] [3]
[mm2] [3]
[mm2]
[mm2]
> adica 9,61>4 9,61>7,2
[3]
Prima conditie este ca zsim 2 , in caz contrar, brosa nefiind prinsa rigid in dispozitivul de
antrenare, exista riscul ca piesa sa „cada” intre dintii brosei. Aceasta conditie trebuie indeplinita si pentru
realizarea unei uniformizari relative a fortelor de aschiere.
Cea de a doua conditie este zsim 6 , pe baza de rezistenta mecanica a brosei si a masinii de
brosat. Cu cat creste numarul de dinti simultan aflati in aschiere, proportional creste si forta de brosare.
dinti
4.Grosimea dintelui s
[mm] [3]
[mm]
5.Grosimea golului g
[mm] [3]
[mm]
6.Raza de racordare R
[mm] [3]
[mm]
7.Raza de racordare de la fundul dintelui r
[mm] [3]
[mm]
[3]
Constructiv se alege
Forta de aschiere Fz
-verificarea brosei in sectiunile periculoase (pe partea de prindere, gatul ei, in fata primului dinte);
[daN] [3]
unde:
Cp=212 –constanta ce depinde de materialul piesei si de tipul brosei, tab. 2.18 [3]
Fz=24,215 [kN]
Forta principala de aschiere Fz trebuie sa fie mai mica decat forta capabila asigurata de masina
de brosat:
-se recomanda
unde:
Fmas=170 [kN]
Geometria constructiva
1.Unghiul de degajare
2.Unghiul de asezare
Verificarea brosei
Brosa de tragere se verifica la intindere. Verificarea se face in sectiunea periculoasa (dintre
conducerea din fata si primul dinte de aschiere).
[1]
unde:
[daN/mm2] –este unitar admisibil pentru brose din otel rapid [3]
[mm2]
unde:
[mm2]
Verificarea:
-micsorarea latimii aschiei duce la reducerea amplitudinilor autovibratiilor si deci la eliminarea pericolului
de instabilitate dinamica.
Numarul de canale pentru fragmentarea aschiilor la brose de canelat, se adopta conform tab.
22.b [2]
Pentru latimea taisului B=6 [mm] rezulta: pe primul dinte se pune un canal iar pe al doilea se
pune tot un canal asimetric fata de primul dinte.
Dimensiunile constructive ale canalului de fragmentare se iau conform fig. 5.8 [1].
za=zd+zf
unde:
p=8 [mm]
[3]
[mm]
Partea de calibrare lc
Dintii de calibrare servesc pentru calibrarea suprafetelor prelucrate, dar ei reprezinta si dinti de
rezerva; dupa reascutirile repetate pe care le sufera, brosa se decalibreaza iar acesti dinti devin dinti
aschietori.
Unghiul de degajare se alege ca si pentru partea aschietoare. Tinand seama de calitatea lor
si din acest motiv al decalibrarii dupa reascutiri unghiul de asezare are valori foarte mici (
).
Dintii de calibrare au o fateta fc pe fata de asezare, orientata sub un unghi de asezare nul. Fateta
fc are valori 0,2…0,8 [mm] crescatoare de la dinte la dinte catre partea finala a brosei.
Din motive de economie de otel de scule pasul dintilor de calibrare p c se alege mai mic decat
pasul dintilor aschietori p, pc<p. Pasul pc se poate alege conform [3] :
[mm] [3]
[mm]
Acesti dinti nu sunt aschietori avand un unghi de degajare puternic negativ, ei vor tasa suprafata
deja finisata.
[mm] [3]
[mm]
2.Coada brosei
Partea de prindere l1
Dispozitivul de prindere al masinii de brosat este de prindere prin zavorare cu falci. Coada brosei
este de forma cilindrica fara asigurare la rotire.
Partea gatuita l2
Partea gatuita este caracterizata prin sectiunea cu valoarea cea mai mica de pe intreaga lungime
a brosei, avand rol de siguranta in cazul ruperii brosei sub actiunea accidentala a fortelor de aschiere
ruperea facandu-se in aceasta zona, singura in care brosa se mai poate recupera (sudare cap la cap).
Diametrul d2 al partii gatuite este cu 0,5…4 [mm] mai mic decat diametrul d 1 al partii de
prindere.
Conul de ghidare l3
Conul de ghidare face legatura intre gatul brosei si partea de ghidare din fata brosei si are rolul
unui cautator de gaura. Diametrul minim la conului de ghidare este egal cu diametrul d 2 al gatului brosei
iar lungimea l3=10…20 [mm].
l3=10 [mm].
Partea de ghidare fata are rol de a orienta si ghida brosa in alezajul initial executat in piesa.
Daca prelucrarea se face cu un set de brose partea de ghidare a fiecarei brose din set corespunde
ca forma si dimensiuni ultimului dinte al brosei precedente.
Diametrul d4 al partii de ghidare se recomanda sa fie cu 0,05 [mm] mai mic decat diametrul
d0 minim al alezajului tolerat.
Lungimea l4 a partii de ghidare fata se alege in functie de lungimea piesei de brosat l p si are
valoarea:
[mm] [3]
l4=30 [mm].
Coada brosei
Lungimea cozii brosei depinde de lungimea partii de prindere l1 , lungimea conului de ghidare
l3 si de lungimea partii de ghidare l4.
lcd=l1+l3+l4 [mm]
lcd=140+10+30=180 [mm]
Partea de ghidare posterioara are rol de ghidare pentru ultimii dinti ai brosei.
Forma si dimensiunile sectiunii transversale ale partii de ghidare din spate corespund formei si
dimensiunilor transversale ale suprafetei brosate.
d6=23-0,01=22,99 [mm]
[mm] [3]
[mm]
4.Lungimea brosei L
unde:
L=180+237,8+20,8+24=462,6 [mm]
Raportul dintre lungime si diametru fiind relativ mare conditia de zveltete nu este indeplinita,
constructiv se opteaza pentru un set de doua brose.
In cazul seturilor de brose , partea de ghidare din fata trebuie sa aiba aceiasi forma cu cea a
ultimului dinte al brosei precedente.
unde:
De=Dud-(0,1…0,3) [mm]
Dud reprezinta diametrul ultimului dinte al brosei precedente;
di=dic
b=b0min
[mm] [3]
unde:
[mm]
[mm]
5. Viteza de brosare
[m/min], [1].
unde:
s – adancimea de aschiere;
; [1].
- coeficient care depinde de durabilitatea cutitului (T=60 min);
- coeficient de prelucrabilitate;
deci:
[m/min].
Piesa Alezaj 23H9, materialul piesei OLC 45
Scula Brosa de caneluri
Nr. desen piesa B.C. 01.000
Lungimea alezajului l mm
Denumirea elementului Notatia Tabelul sau relatia de calcul Valoarea U/M Observatii
Adaosul de brosare Ap mm
Dintii de degrosare zd
Dintii de finisare zf
Numarul de dinti
aschietori
Pasul dintilor p mm
Inaltimea dintelui h mm
zf1 az mm
zf2 az mm
Suprainaltarea dintilor
de finisare
zf3 az mm
zf4,5 az mm
Grosimea dintelui s mm
Grosimea golului g mm
Raza de racordare R mm
Raza de racordare de
r mm
la fundul dintelui
Forta de aschiere Fz kN
Latimea fetei f1 mm
Bibliografie