Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dioxina si furanii sunt cele mai toxice chimicale cunoscute, toxicitatea lor
fiind considerata a doua dupa cea a deseurilor radioactive. Un raport facut public
in 1994, realizat de Agentia de Protectie a Mediului a Statelor Unite, descrie
dioxina ca fiind o amenintare serioasa pentru sanatatea publica. Conform acestui
raport, nu pare sa existe un nivel acceptabil de expunere la dioxina, o doza foarte
scazuta cauzand probleme de sanatate.
Sursele de dioxina
Contaminarea cu dioxina
La persoanele vegetariene, continutul de dioxina din corp este mult mai mic
decat la restul populatiei, dar nici la acestea cantitatea de dioxina din organism nu
este zero.
In afara de alimente, contaminarea umana se poate face prin apa, sol, inhalare de praf
contaminat, fumul de tigare, sau chiar absorbtie prin piele, iar la sugar prin intermediul laptelui
de mama.
Desi cele mai intes mediatizate date referitoare la dioxina sunt cele legate de
contaminarea diferitelor alimente (in special carne), intoxicatia acuta cu dioxina
pe aceasta cale este improbabila, datorita dozelor mici de dioxina din carne.
Intoxicatia cronica legata exclusiv de consumul de carne contaminata este posibila
doar in conditiile in care aprovizionarea cu carne a unei zone este facuta dintr-o
singura sursa, iar aceasta sa fie contaminata, situatie neobisnuita intr-o economie
de piata largita cum este cea europeana.
Sunt mai multe surse care fac dioxina sa fie transferata din gainile outoare in oua.
O cale ar fi cea orala, reprezentata de nivelurile foarte ridicate ale dioxinei gasite in
sistemele de crestere ale acestora.
Surse posibile de dioxine:
1. Furaje comerciale organice;
2. Hrana non-comerciala;
3. Solul;
4. Plantele;
5. Viermii si insectele.
Kijlstra (2004) a calculat influenţa acestor surse asupra nivelurilor de dioxină din
ouă (Tabelul 4). Solul s-a dovedit a fi sursa cea mai importantă. Acest lucru este
confirmat de mulţi alţi cercetători (Petreas et al., 1996; Schuler et al., 1997;
Anon., 2000b; Fiedler et Al., 2000). Kijlstra consideră viermi şi insecte ca o a
doua sursa cea mai importantă.
Tabelul 4. Sursele de contaminare şi estimarea finală a conţinutul de dioxină (pg
TEQ / g grăsime) din ouăle ecologice, presupunând ca 25% din transferul de
dioxină se face prin aport alimentar. Sursa: Kijlstra, 2004.
Pentru Ţările de Jos, Kijlstra (2004) a estimat că 10 g de sol ingerate pot duce la
0.25-2.5 pg TEQ / g grăsime pe ou. Multi cercetatori au confirmat faptul că solul
este principal sursă de contaminare care conduce la cresterea nivelurilor de
dioxină din ouă (Petreas et al., 1996; Schuler et al., 1997). Ouăle date de găinile
ouătoare libere pe solurile contaminate au conţinutul de dioxină de mai multe sute
pg TEQ / g grăsime (până la 300 pg TEQ / g grăsime în Baden-Württemberg şi
219 pg TEQ / g de grăsime în Hamburg;( Buckley-Golder, 1999). Rezultatele
acestor studii au fost în acord cu constatările că nivelurile şi profilurile congener
ale dioxinelor în ouă par a fi legate de solul de pe care găinile au fost ridicate
(Fiedler et al., 2000). In mod evident,ingestia solului reprezinta o cauza a
nivelurilor ridicate de dioxina din oua.
Dioxinele din instalaţii
Aportul zilnic de furaje (iarba, leguminoase şi alte plante) poate ridica la
gaini nivelul de dioxina cu aproximativ 35 g, adică, 7 g de material greutate uscată
(Anon., 2000a). Cu toate acestea, absorbţia şi translocarea de dioxine de la
plantele cultivate în sol poluat este neglijabila. Potrivit Kijlstra (2004), ingerarea
a 35 g de iarba pe zi poate duce la un conţinut de dioxină in ou de 0.25 - 0.5 pg
TEQ / g grăsime.
Dioxine în viermi şi insecte
Gainile consuma gratuit aproximativ 20 g de hrană pentru animale de origine
animală (insecte, viermi; Anon., 2000a). ceea ce duce la cresterea nivelului de
dioxină din ouă.
Kijlstra (2004) a aratat ca nivelull de dioxină din viermi variaza de la 0,3- 1,9 pg
TEQ / g greutate corporală. Potrivit Kijlstra, ingerarea a 20 g de viermi poate duce
la 0.25-1.5 pg TEQ / g grăsime pe ou. Suma de insecte şi viermi ingerate depinde
de diverşi factori, inclusiv de momentul în care găinile petrec în afara şi densitatea
de viermi şi insecte din sol. Aceasta densitate, la rândul său, poate depinde de
densitatea de găini care alearga in aer liber (Schuler et al., 1997).
Concluzii finale
Nivelurile de dioxina sunt mai mari in ouale provenite de la gaini care
alearga liber decat la gainile tinute inauntru. Acest concept este sustinut de faptul
ca gainile care alearga liber ingera pamant si mananca insect si viermi, contaminate
cu dioxina, care este eficient transportata in galbenusul oului.
Poluarea cu dioxina a mediului se datoreaza (istoric) si arderii deseurilor
industrial prin diferite procese. O contaminare relativ ridicata a mediului olandez
cu dioxina nu este surprinzătora, deoarece Olanda este una dintre cele mai dens
populate tari din lume. În ciuda faptului că mai multe surse de contaminare cu
dioxină au fost eliminate, ar putea dura încă mulţi ani înainte ca nivelurile de fond
sa scada valorile în care ouăle de la găinile care alearga afara toata ziua va atinge
un conţinut de dioxină, care este în acord cu legislaţia UE actuala.
Dimensiunea turmei are efect asupra nivelurilor de dioxină din ouă, datorită
faptului că mărimea efectivului influenţează direct comportamentul găinilor care
utilizeza alergarea libera: efectivele mici raman în afara de cele mai multe ori, în
timp ce efectivele mari tind să rămână în interior. Cantitatea de timp petrecută în
exterior impune asimilarea de dioxina - sol contaminat sau insecte preluate de către
animale. Aceasta explica de ce niciuna dintre fermele ce cresc gaini outoare (peste
1500 de gaini outoare) inTarile de Jos au probleme in ceea ce priveste mentinerea
nivelului de dioxina din oua sub standardul UE de 3 pg TEQ.
Intr-un timp relativ scurt utilizarea gainilor care alerga liber poate intra în
conflict cu principiile ecologice. Pe de altă parte, este foarte bine că în aceste
condiţii găinile preferă o zonă din interior din motive de siguranţă şi disponibilitate
de hrană şi apă. Multe ferme ecologice din Tarile de Jos au efective mici ca o
intreprindere minora. In aceste ferme puii petrec cea mai mare parte din zi afara,
ceea ce duce la niveluri de dioxină inacceptabil de mari in ouă. Studiile viitoare vor
arăta dacă metodele de management pot fi dezvoltate pentru aceste ferme mici,
care sunt capabile de a reduce nivelurile de dioxină, fără a afecta principiile de
bază ale agriculturii ecologice.
Bibliografie
Anonymous, 2000a. Opinion of the Scientific Committee on Animal
Nutrition on the Dioxin Contamination of Feedingstuffs and their
Contribution to the Contamination of Food of Animal Origine. European
Commission, Brussels, 105 pp.
Anonymous, 2000b. Assessment of Dietary Intake of Dioxins and Related
PCBs by the Population of EU State membre. Report of Experts Participating in
Task 3.2.5, European Commission, Brussels, 115 pp.
Anonymous, 2004a. Commission Regulation (EC) No 684/2004 of 13 April
2004 amending Regulation (EC) No 466/2001 as regards dioxins. Official
Journal of the European Communities 2001d. European Commission,
Brussels, 2 pp. (in Dutch)
DIOXINA