Metodele AHP ANP

Procesul de ierarhizare analitică (AHP)
2.1. Generalităţi
Procesul AHP ("Analytical Hierachy Process", limba engleză) a fost dezvoltat de profesorul
T.L. Saaty [1] ca o metodă de a stabili ponderea pe care un anumit element (aspect) o are în
realizarea unui scop. Aplicaţiile acestei metode se răspândesc pe o arie largă de domenii. Astfel,
întâlnim această metodă :
- în întreprinderile prelucrătoare [2, 6÷12] pentru a stabili ce trebuie îmbunătăţit în procesul de
producţie ;
- în evaluarea furnizorilor funcţie de anumite criterii de performanţă [4, 5] ;
- pentru optimizarea reţelelor de distribuţie [3] ;
- în ierarhizare, în luarea deciziilor, etc.
Procesul de ierarhizare analitică cunoaşte parcursul logic prezentat în Figura 2.1.
Figura 2.1 Paşii procesului AHP.
Cei 5 paşi ai procesului AHP vor fi, în continuare detaliaţi şi exemplificaţi pentru cazul analizat la
Capitolul 1: îmbunătăţirea performanţei unui autovehicul.
Pasul 1. Descompunerea problemei. Primul pas constă în descompunerea (Figura 2.2) unui scop
general (nivelul 1) în criterii (nivelul 2) şi subcriterii (nivelul 3). Dacă problema analizată impune
stabilirea unor decizii alternative, acestea vor ocupa nivelul 4.
Figura 2.2 Descompunerea obiectivului general.
Exemplu : cele 5 criterii stabilite a fi responsabile pentru îmbunătăţirea performanţei unui automobil
sunt : rapidă, fiabilă, economică, confortabilă şi sigură. Descompunerea obiectivului general ia
forma din Figura 2.3.
Fgura 2.3. Descompunerea obiectivului ─ îmbunătăţirea performanţei unui automobil.
Pasul 2. Construirea matricelor de comparaţie. Aşa cum indică şi schema logică a întregului
proces (Figura 2.1), următorul pas îl constitue compararea criteriilor şi alternativelor. Aceasta se
realizează prin completarea unui chestionar ale cărui întrebări comparative pot lua una din formele
prezentate în Tabelul 2.1:
Tabelul 2.1. Întrebări pentru compararea criteriilor/subcriteriilor.

Nr. Întrebare
1 Comparaţi caracteristica A a unei maşini cu caracteristica B a aceleaşi maşini
1 2 3 4 5 6 7 8 9
La fel de importantă Extrem de importantă
2 Care dintre caracteristicile următoare este mai importantă ?
A B
Cum apreciaţi importanţa acestei caracteristici ?
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Variantele de răspuns la aceste întrebări sunt următoarele [1]:

Tabelul 2.2. Variante de răspuns ale chestionarului pentru compararea criteriilor/subcriteriilor.
Valoare Definiţie Semnificaţie (A comparativ cu B)
1 La fel de important A este la fel de important ca B
3 Importanţă moderată A este moderat mai important ca B
5 Importanţă puternică A are o importanţă puternică comparativ cu B
7 Importanţă foarte puternică A are o importanţă foarte puternică
comparativ cu B
9 Extrem de important A este extrem de important comparativ cu B
2,4,6,8 Valori intermediare corespunzătoare
În literatură cuvantul "important" este uneori înlocuit cu "preferat" [2] sau pot fi utilizate
formulări cu acceaşi semnificaţie [1, 3]. Exemplu : chestionarul pentru compararea criteriilor de
performanţă (nivelul 1) ale unui automobil are forma Tabelului 2.3 :
Tabel 2.3. Chestionar pentru compararea criteriilor de performanţă ale unui automobil.
Nr. Intrebare
crt.
Rapidă Fiabilă
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Rapidă Economică
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Rapidă Confortabilă
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Rapidă Sigură
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Fiabilă Economică
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Fiabilă Confortabilă
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Fiabilă Sigură
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tabelul 2.3. (continuare)
Nr. Întrebare
crt.
Economică Confortabilă
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Economică Sigură
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Confortabilă Sigură
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Pentru a stabili, mai departe, ponderea fiecărui subcriteriu în cadrul unui criteriu, se adaugă în
sondaj întrebări de tipul celor prezentate în Tabelul 2.4 pentru criteriul Rapidă.
Tabel 2.4. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Rapidă.

Nr. Întrebare
crt.
1 Care dintre subcriteriile următoare este mai important din punct de vedere al rapidităţii?
Vit. maximă Timp vit. maximă
Cum apreciaţi importanţa acestui subcriteriu ?
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Vit. maximă Schimbare viteze
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Timp vit. maximă Schimbare viteze
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tabelele 2.5÷2.8 cuprind întrebările sondajului care stabileşte ponderea subcriteriilor

corespunzătoare criteriilor Fiablă, Economică, Confortabilă şi, respectiv, Sigură.
Tabel 2.5. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Fiabilă.

Nr. Întrebare
crt.
1 Care dintre subcriteriile următoare este mai important din punct de vedere al fiabilităţii?
Interval defectări Nr. defectări
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tabel 2.6. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Economică.
Nr. Întrebare
crt.
1 Care dintre subcriteriile următoare este mai important din punct de vedere al
economicităţii?
Consum combustibil Cost piese de schimb
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tabel 2.7. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Confortabilă.

Nr. Întrebare
crt.
confortabilităţii?
Spaţiu interior Design scaun
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Spaţiu interior Bord
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Spaţiu interior Ergonomie volan
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Design scaun Bord
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Design scaun Ergonomie volan
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Bord Ergonomie volan
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tabel 2.8. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Sigură.
Nr. Întrebare
crt.
1 Care dintre subcriteriile următoare este mai important din punct de vedere al siguranţei?
Variaţii funcţionare Rezistenţă impact
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Pasul 3. Calcularea ponderilor. Matricea de comparaţie consideră că elementul de pe linia j si

coloana i : aji=1/aij dacă elementul "i" are o importanţă mai mică decât elementul "j".
Exemplu : Dupa ce chestionarul a fost completat, matricea de comparare are, de exemplu, forma
următoare:
1 7 5 3 1/2 
 
1/7 1 1/3 1/2 1/5 
A = 1/5 3 1 2 1/3  .
 
1/3 2 1/2 1 1/3 
2 5 3 3 1 

Matricea A, ponderile criteriilor şi ponderea normată (procentuală) a lor se regăsesc în Tabelul 2.9.
Ponderea criteriilor este dată de elementele componente ale principalului vector propriu al matricei
A. Anexa 2 exemplifică metode de găsire a acestor vectori pentru matricea A.
Tabelul 2.9. Ponderea criteriilor.

Rapidă Fiabilă Economică Confortabilă Sigură Ponderea Pondere
normată
Rapidă 1 7 5 3 1/2 0.6399 0.3459
Fiabilă 1/7 1 1/3 1/2 1/5 0.0940 0.0508
Economică 1/5 3 1 2 1/3 0.2353 0.1272
Confortabilă 1/3 2 1/2 1 1/3 0.1774 0.0959
Sigură 2 5 3 3 1 0.7034 0.3802
Mai departe, pentru a stabili ponderea fiecărui subcriteriu se procedează în acelaşi mod. Spre
exemplificare, Tabelul 2.10 prezintă matricea de comparaţie (stabilită răspunzând la întrebările din
Tabelul 2.4), ponderea parţială cât şi ponderea partială şi cea totală normată a subcriteriilor
corespunzătoare criteriului "Rapidă".
Tabelul 2.10. Ponderea totală şi parţială a subcriteriilor corespunzătoare criteriului "Rapidă".

Subcriteriu Viteza Timp viteză Schimbare Pondere Pondere Rapidă Ponderea
maximă maximă viteze parţială parţială Totală
normată normată
Viteza 1 3 7 0.9056 0.6407 0.2216
maximă
Timp viteză 1/3 1 6 0.4135 0.2925 0.3459 0.1011
maximă
Schimbare 1/7 1/6 1 0.0944 0.0668 0.0232
viteze
Asemănător se procedează pentru stabilirea ponderilor normate parţiale şi totale a tuturor
celorlalte subcriterii (Tabelele 2.11÷2.14).
Tabelul 2.11. Ponderea totală şi parţială a subcriteriilor corespunzătoare criteriului "Fiabilă".

Subcriteriu Interval Nr. defectări Pondere Pondere Fiabilă Ponderea
defectări parţială parţială Totală
normată normată
Interval defectări 1 2 0.8944 0.667 0.0508 0.0338
Nr. defectări 1/2 1 0.4472 0.333 0.0170
Tabelul 2.12. Ponderea totală şi parţială a subcriteriilor corespunzătoare criteriului "Economică".

Subcriteriu Consum Cost piese Pondere Pondere Economică Ponderea
combustibil de schimb parţială parţială Totală
normată normată
Consum 1 1/2 0.4472 0.333 0.0424
combustibil 0.1272
Cost piese 2 1 0.8944 0.667 0.0848
de schimb
Tabelul 2.13. Ponderea totală şi parţială a subcriteriilor corespunzătoare criteriului "Confortabilă".

Subcriteriu Spaţiu Design Bord Ergono- Pondere Pondere Confor- Ponderea
interior scaun mie parţială parţială tabilă Totală
volan normată normată
Spaţiu 1 3 2 2 0.7866 0.4306 0.0413
interior
Design 1/3 1 2 2 0.4491 0.2458 0.0236
scaun 0.0959
Bord 1/2 1/2 1 2 0.3451 0.1890 0.0181
Ergonomie 1/2 1/2 1/2 1 0.2458 0.1346 0.0129
volan
Tabelul 2.14. Ponderea totală şi parţială a subcriteriilor corespunzătoare criteriului "Sigură".

Subcriteriu Variaţii Rezistenţă Pondere Pondere Sigură Ponderea
funcţionare impact parţială parţială Totală
normată normată
Variaţii funcţionare 1 2 0.8944 0.667 0.3802 0.2535
Rezistenţă impact 1/2 1 0.4472 0.333 0.1267
Pasul 4. Calculul consistenţei procesului.

Corectitudinea comparărilor între criterii este verificată cu ajutorul raportului de consistenţă, C.R.
definit în literatura de specialitate astfel:
C.R. = C.I. / R.I. (2.1)
, unde C.I. ("consistency index"), indexul de consistenţă, se calculează folosind ecuaţia (2.2) :
C.I. = ( max − n ) / (n − 1) (2.2)
unde: λmax este valoarea proprie maximă a matricei de comparare iar n este numărul de criterii.
R.I. ("Average Random Consistency"), consistenţa aleatorie medie, se stabileşte conform Tabelului
2.15.
Tabelul 2.15. Consistenţa aleatorie medie, R.I.
Dimensiunea matricei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
R.I. 0.0 0.0 0.58 0.90 1.12 1.24 1.32 1.41 1.45 1.49
Valoarea critică a raportului de consistenţă este 0.1 :
C.R.  0.1 (2.3)
Exemplu: pentru cazul analizat :

- Tabelul 2.9, cea mai mare valoare proprie este de  max = 5.2474 iar n = 5 ; din Tabelul
2.15, R.I. = 1.12 ; În consecinţă, C.I. = (5.2474 − 5) / 4 = 0.06185 ;
C.R. = 0.06185 / 1.12 = 0.0552 = 5.52%  10% ;
- Tabelul 2.10,  max = 3.0999 ; C.I. = (3.0999 − 3) / 2 = 0.04995 ;
C.R. = 0.04995 / 0.58 = 0.0861 = 8.61%  10% ;
- Tabelele 2.11, 2.12 şi 2.14,  max = 2 , C.I. = C.R. = 0.0  10% ;
- Tabelul 2.13,  max = 4.2153 , C.I. = (4.2153 − 4) / 3 = 0.0717 ;
C.R. = 0.0717 / 0.9 = 7.96%  10% .
Pasul 5. Analiza rezultatelor constă în ierarhizarea criteriilor funcţie de ponderile lor absolute şi
considerarea criteriilor cu cele mai mari ponderi.
Exemplu: analiza AHP a criteriilor şi subcriteriilor responsabile de îmbunătăţirea
performanţei maşinilor realizate de 3 companii : A, B, si C, are forma din Tabelul 2.16. Analiza a
avut la bază o scară Likert de la 1 la 5.
Performanţa masinilor poate fi calculată înmulţind ponderea normată totală a
fiecărui criteriu şi subcriteriu cu performanţa maşinii. Tabelul 2.17 si Figura 2.4 arată detaliat
diferenţa de performanţă:
Tabelul 2.16. Analiza AHP a companiilor A, B şi C.

Nr. Criterii Ponderea Subcriterii Ponderea Performanţa medie a
totală maşinilor
A B C
1 Rapidă Viteza maximă 0.2216 4.3 5.2 3.9
0.3459 Timp viteză maximă 0.1011 4.8 4.9 3.9
Schimbare viteze 0.0232 3.4 4.2 4.6
2 Fiabilă 0.0508 Interval defectări 0.0338 4.2 4.9 4.4
Număr defectări 0.0170 4.0 3.8 4.1
3 Economică 0.1272 Consum de combustibil 0.0424 3.5 4.8 3.3
Cost piese de schimb 0.0848 4.2 4.5 4.9
4 Confortabilă Spaţiu interior 0.0413 4.0 4.3 4.5
Design scaun 0.0236 4.5 5.8 3.4
0.0959 Bord 0.0181 3.3 4.5 4.7
Ergonomie volan 0.0129 3.9 4.1 3.8
5 Sigură 0.3802 Variaţii în funcţionare 0.2535 4.5 4.4 4.9
Rezistenţă impact 0.1267 4.4 3.6 4.6
Tabelul 2.17. Performanţa companiilor A, B şi C.
Nr. Criterii Performanţa Subcriteriu Performanţa
A B C A B C
1 Viteza maximă 0.95288 1.15232 0.86424
Timp viteză
Rapidă maximă 0.48528 0.49539 0.39429
Schimbare
1.51704 1.74515 1.36525 viteze 0.07888 0.09744 0.10672
2 Interval
Fiabilă defectări 0.14196 0.16562 0.14872
0.20996 0.23022 0.21842 Numar defectări 0.068 0.0646 0.0697
3 Consum
combustibil 0.1484 0.20352 0.13992
Economică Cost piese de
0.50456 0.58512 0.55544 schimb 0.35616 0.3816 0.41552
4 Spaţiu interior 0.1652 0.17759 0.18585
Design scaun 0.1062 0.13688 0.08024
Bord 0.05973 0.08145 0.08507
Confortabilă Ergonomie
0.38144 0.44881 0.40018 volan 0.05031 0.05289 0.04902
5 Variaţii în
Sigură funcţionare 1.14075 1.1154 1.24215
Rezistenţă
1.69823 1.57152 1.82497 impact 0.55748 0.45612 0.58282
6 Performanţa
totală 4.31123 4.58082 4.36426 4.31123 4.58082 4.36426
4
Performanta
0
0 1 2 3 4 5 6 7
Criterii Total
Figura 2.4. Performanţa celor trei companii funcţie

de criteriul analizat şi performanţa totală.
2.2. Aplicarea metodei AHP pentru îmbunătăţirea activităţii într-o companie
prelucrătoare.
Exemplul ce urmează analizează criteriile şi subcriteriile responsabile pentru îmbunătăţirea

activităţii unei întreprinderi prelucrătoare. Sunt stabilite ponderile pe care criteriile şi subcriteriile le
au la realizarea obiectivului. Mai departe, aceste informaţii vor fi folosite in subcapitolul 2.3 la
construirea Casei Calităţii.
Pasul 1. Descompunerea problemei. În urma unei analize atente echipa managerială a decis că trei
criterii sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea activităţii unei întreprinderi prelucrătoare (Figura 2.5) :
- C1 - costul cu patru subcriterii: prelucrare, asamblare, inventar şi procesul de distribuţie;
- C2 - precizia; pentru îmbunătăţirea preciziei, patru subcriterii s-au găsit a fi esenţiale:
cercetarea şi dezvoltarea (R&D), prelucrarea, asamblarea şi testarea.
- C3 - livrarea ; pentru îmbunătăţirea timpului de livrare, alte patru subcriterii s-au considerat:
previziunea, inventarul, planificarea şi asamblarea.
Discretizarea costului în criterii şi subcriterii are forma din Figura 2.5.
Figura 2.5 Discretizarea activităţii de îmbunătăţire a activitătii unei companii prelucrătoare.
Pasii 2. Construirea matricelor de comparaţie. Chestionarele destinate comparării criteriilor şi

subcriteriilor sunt cuprinse de Tabelele 2.18÷2.21. O scară Likert cu 7 puncte a fost folosită de-a
lungul acestei aplicaţii.
Tabel 2.18. Chestionar pentru compararea criteriilor activitătii unei companii prelucrătoare.
Nr. Întrebare
Cost Precizie
1 2 3 4 5 6 7
Cost Livrare
1 2 3 4 5 6 7
Precizie Livrare
1 2 3 4 5 6 7
Tabel 2.19 Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Cost.
Nr. Întrebare
1 Care dintre subcriteriile următoare este mai important din punct de vedere al costului ?
Prelucrare Inventar
1 2 3 4 5 6 7
Prelucrare Asamblare
1 2 3 4 5 6 7
Prelucrare Distribuire
1 2 3 4 5 6 7
Inventar Asamblare
1 2 3 4 5 6 7
Inventar Distribuire
1 2 3 4 5 6 7
Asamblare Distribuire
1 2 3 4 5 6 7
Tabel 2.20. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Precizie.

Nr. Întrebare
1 Care dintre subcriteriile următoare este mai important din punct de vedere al preciziei ?
R&D Prelucrare
1 2 3 4 5 6 7
R&D Asamblare
1 2 3 4 5 6 7
R&D Testare
1 2 3 4 5 6 7
Tabelul 2.20. (continuare)
1 2 3 4 5 6 7
Prelucrare Testare
1 2 3 4 5 6 7
Asamblare Testare
1 2 3 4 5 6 7
Tabel 2.21. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Livrare.

Nr. Întrebare
1 Care dintre subcriteriile următoare este mai important din punct de vedere al livrării ?
Previziune Inventar
1 2 3 4 5 6 7
Previziune Prelucrare
1 2 3 4 5 6 7
Previziune Asamblare
1 2 3 4 5 6 7
Inventar Prelucrare
1 2 3 4 5 6 7
Inventar Asamblare
1 2 3 4 5 6 7
1 2 3 4 5 6 7
Pasul 3. Calculul ponderilor. În urma completării chestionarului prezentat în Tabelul 2.9, matricea
de comparare pentru cele trei criterii de îmbunătăţire este:
1 3 6 
 
A = 1/3 1 4 
1/6 1/4 1 
 
iar ponderile normate sunt prezentate în Tabelul 2.22.
Tabelul 2.22. Criterii de îmbunătăţire.

Cost Precizie Livrare Ponderea Pondere
normată
Cost 1 3 6 0.9152 0.6442
Precizie 1/3 1 4 0.3844 0.2706
Livrare 1/6 1/4 1 0.1211 0.0852
 max = 3.0536 , C.I. = 0.0268 , C.R. = 0.0462  10% ; deci condiţia de consistenţă a testului este
verificată.
Asemănător se procedează ponderile şi pentru nivelul subcriteriilor. Tabelele 2.23, 2.24 si 2.25
prezintă matricele de comparare sub formă tabelară şi ponderile totale normate ale subcriteriilor.
Tabelul 2.23. Subcriterii ale costului.

Subcri- Prelu- Inventar Asam- Distri- Ponderea Pondere Pondere Pondere
teriu crare blare buire normata Cost totală
Prelucrare 1 7 5 6 0.9481 0.6489 0.4180
Inventar 1/7 1 1/3 1/2 0.0975 0.0667 0.6442 0.0430
Asamblare 1/5 3 1 2 0.2587 0.1771 0.1141
Distribuire 1/6 2 1/2 1 0.1568 0.1073 0.0691
 max = 4.0766 , C.I. = 0.0255 , C.R. = 2.83%  10% .
Tabelul 2.24. Subcriterii ale preciziei.

Subcri- R&D Prelu- Asam- Testare Pond- Pondere Pondere Pondere
teriu crare blare erea normată precizia totală
R&D 1 1 5 7 0.7473 0.4492 0.1215
Prelucrare 1 1 3 6 0.6302 0.3789 0.2706 0.1025
Asamblare 1/5 1/3 1 2 0.1853 0.1114 0.0302
Testare 1/7 1/6 1/2 1 0.1006 0.0605 0.0164
 max = 4.0259 , C.I. = 0.008 , C.R. = 0.95%  10% .
Tabelul 2.25. Subcriterii ale livrării.

Subcri- Previ- Inventar Prelu- Asam- Ponderea Pondere Pondere Pondere
teriu ziune crare blare normată Livrare totală
Previziune 1 2 3 5 0.8174 0.4773 0.0407
Inventar 1/2 1 2 4 0.4932 0.2880 0.0852 0.0245
Prelucrare 1/3 1/2 1 2 0.2635 0.1538 0.0132
Asamblare 1/5 1/4 1/2 1 0.1385 0.0809 0.0068
 max = 4.0211 , C.I. = 0.0081, C.R. = 0.93%  10% .

Pasul 4. Calculul consistenţei. Sub fiecare dintre tabelele 2.22÷2.25 se prezintă cea mai mare
valoare proprie, λmax, indexul de consistenţă, în timp ce raportul de consistenţă este comparat cu
valoarea limită : 10%.
Pasul 5. Analiza rezultatelor.

Ponderea totală a subcriteriilor este prezentată în Figura 2.6 şi Tabelul 2.26. Se observă că
"Prelucrarea" (0.5337) şi "Asamblarea" (0.1511) sunt cele mai importante subcriterii urmate de
"Cercetare şi dezvoltare (R&D)" (0.1215).
Figura 2.6 Discretizarea îmbunătăţirii activităţii unei companii prelucrătoare.

Ponderile totale ale criteriilor şi subcriteriilor.
Tabelul 2.26. Ponderea totală a subcriteriilor pentru îmbunătăţirea activităţii unei companii
prelucrătoare.
Nr. Subcriteriu Cost Precizie Livrare Pondere totală
crt.
1 Prelucrare 0.4180 0.1025 0.0132 0.5337
2 Inventar 0.0430 0.0245 0.0675
3 Asamblare 0.1141 0.0302 0.0068 0.1511
4 Distribuire 0.0691 0.0691
5 R&D 0.1215 0.1215
6 Testare 0.0164 0.0164
7 Previziune 0.0407 0.0407
2.2. Metoda AHP ⎯ QFD

Folosirea metodei AHP pentru răspândirea funcţiei calităţii şi construirea casei calităţii în
procesul de dezvoltare a unui produs, AHP ⎯ QFD, este întâlnită adesea în literatura de specialitate
[5÷7]. Astfel, în camera destinată a trece importanţa caracteristicilor inginereşti, se trece ponderea
normată a caracteristicilor clientului (CC) calculată folosind metoda AHP.
Folosind rezultatele Tabelului 2.26, un exemplu de Casă a Calităţii destinată a îmbunătăţi
activitatea unei companii prelucrătoare este prezentat în Figura 2.7. Se observă că cea mai mare
atenţie trebuie acordată caracteristicilor inginereşti "Cost forţă de muncă", urmate de "Timp de
prelucrare" şi "Cost material" care, în Casa Calităţii, au o pondere relativă de 23.79%, 18.80% şi,
respectiv, 18.62%.
Figura 2.7. Casa Calităţii pentru îmbunătăţirea activităţii unei companii prelucrătoare.
Bibliografie
[1] Ying-Chyi Chou, Ying-Ying Hsu, Hsin-Yi Yen, "Human resources for science and technology:
Analyzing competitiveness using the analytic hierarchy process", Technology in Society 30,
pp. 141–153, 2008.
[2] Athanasios I. Chatzimouratidis, Petros A. Pilavachi, "Multicriteria evaluation of power plants
impact on the living standard using the analytic hierarchy process", Energy Policy 36, pp.
1074–1089, 2008.
[3] Mithun J. Sharma, Ilkyeong Moon, Hyerim Bae, "Analytic hierarchy process to assess and
optimize distribution network", Applied Mathematics and Computation 202, pp. 256–265,
2008.
[4] Reuven R. Levary, "Using the analytic hierarchy process to rank foreign suppliers based on
supply risks", Computers & Industrial Engineering 55, pp. 535–542, 2008.
[5] G. Rajesh, P. Malliga, "Supplier Selection Based on AHP QFD Methodology", Procedia
Engineering 64, pp. 1283 – 1292, 2013.
[6] Fariborz Y. Partovi, "An analytical model of process choice in the chemical industry",
International Journal of Production Economics 105, pp. 213–227, 2007.
[7] FariborzY. Partovi, "An analytic model for locating facilities strategically", Omega 34, pp. 41 –
55, 2006.
[8] Ming-Chyuan Lin, Chen-Cheng Wang, Ming-Shi Chen, C. Alec Chang, "Using AHP and
TOPSIS approaches in customer-driven product design process", Computers in Industry 59,
pp. 17–31, 2008.
[9] Rodzyah Mohd Yunus, Zalina Samadi, Norezatty Mohd Yusop, Dasimah Omar, "Expert Choice
for ranking heritage streets", Procedia - Social and Behavioral Sciences 101, pp. 465 – 475,
2013.
[10] Mónica García Melón, Pablo Aragonés Beltran, M. Carmen González Cruz, "An AHP-based
evaluation procedure for Innovative Educational Projects: A face-to-face vs. computer-
mediated case study", Omega 36, pp. 754–765, 2008.
[11] Xia Wang, Xiang (Robert) Li, Feng Zhen, JinHe Zhang, "How smart is your tourist attraction?:
Measuring tourist preferences of smart tourism attractions via a FCEM-AHP and IPA
approach", Tourism Management 54, pp. 309-320, 2016.
[12] Seyyed Ali Delbari, Siew Imm Ng, Yuhanis Abdul Aziz, Jo Ann Ho, "An investigation of key
competitiveness indicators and drivers of fullservice airlines using Delphi and AHP
techniques", Journal of Air Transport Management 52, pp. 23-34, 2016.
Procesul reţelei analitice (ANP)
3. 1. Aspecte generale
Procesul reţelei analitice (ANP) ("Analytical network process", limba engleză) este o dezvoltare a
metodei AHP analizată în capitolul 2. Această metodă de stabilire a ponderilor unor criterii şi
subcriterii ce definesc un obiectiv bine stabilit ţine cont însă de interdependenţele ce există (în unele
cazuri) între criterii şi subcriterii. Astfel, se stabileşte o valoare a ponderilor mai precisă. Figura 3.1
prezintă schematic această metodă [1÷6].
Figura 3.1. Reprezentarea grafică a metodei ANP.
3.2. Metoda ANP ⎯ QFD

Jasmine Siu Lee Lam [3] stabileşte 8 paşi pentru aplicarea metodei ANP la răspândirea funcţiei
calităţii QFD:
1. identifică caracteristicile clientului (CC) şi caracteristicile inginereşti (CI);

2. comparară caracteristicile clientului (CC) două câte două asemănător metodei AHP şi găseşte
ponderea fiecărei caracteristici a clientului (CC); se obţine astfel vectorul W1;
3. compară două câte două caracteristicile inginereşti (CI) şi construieşte matricea de comparaţie
pentru o anumită caracteristică CC. Stabileşte ponderea fiecărei CI. Procedează la fel pentru
fiecare CC. Va rezulta matricea W2.
4. compară cererile clienţilor două câte două şi calculează ponderile. Se obţine, astfel, matricea W 3.
5. compară două câte două caracteristicile inginereşti şi construieşte matricea W4.
6. calculează priorităţile interdependente ale caracteristicilor CC astfel: WC = W3  W1 .
7. calculează priorităţile interdependente ale caracteristicilor inginereşti CI astfel: WA = W4  W2 .
8. determină priorităţile generale ale caracteristicilor inginereşti cu formula: WANP = WA  WC .
Pasul 1.
Exemplul următor reia analiza performanţelor unui automobil şi construirea Casei Calităţii din
Capitolele 1 şi 2. Astfel, cerinţele clientului (CC) şi caracteristicile inginereşti (CI) sunt date de
Tabelele 3.1 şi 3.2.
Tabelul 3.1. Cerinţele clientului.

Nr. CC
Crt.
1 Rapidă
2 Fiabilă
3 Economică
4 Confortabilă
5 Sigură
Tabelul 3.2. Caracteristicile inginereşti.

Nr. CI
Crt.
1 Aderenţa
2 Forţa de respingere
3 Masa
4 Consum conbustibil
5 Viteza maximă
6 Timpul la care se atinge viteza maximă
7 Fiabilitatea pieselor componente
Pasul 2.
Rezultatele comparării cerinţelor clientului între ele sunt oferite de Tabelul 2.9 :
 0.3459  (3.1)
 
 0.0508 
W1 =  0.1272 
 
 0.0959 
 0.3802 
 
Pasul 3.
Comparăm, pe rând, caracteristicile inginereşti între ele având în vedere importanţa lor pentru
fiecare cerere a clientului. Valorile maxime ale matricei de comparaţie, indexul de concordanţă
(C.I.) şi raportul de concordanţă (C.R.) însoţesc fiecare tabel.
• Rapidă:
Tabel. 3.3. Compararea CI între ele.
CI1 CI2 CI3 CI4 CI5 CI6 CI7 Ponderea Pondere
normată
CI1 1 3 2 3 1 1 3 0.5155 0.2184
CI2 1/3 1 2 3 1/3 1/3 3 0.2886 0.1223
CI3 1/2 1/2 1 2 1/2 1/3 2 0.2237 0.0948
CI4 1/3 1/3 1/2 1 1/6 1/3 1 0.1398 0.0592
CI5 1 3 2 3 1 1 3 0.5155 0.2184
CI6 1 3 3 3 1 1 3 0.5466 0.2316
CI7 1/5 1/3 1/2 1 1/3 1/3 1 0.1303 0.0553
 max = 7.1798 , C.I. = 0.0299 , C.R. = 2.27%  10%
• Fiabilă
Tabel. 3.4. Comparrea CI pentru caracteristica: Fiabilă.

normată
CI1 1 2 2 1 1 1 1/5 0.1896 0.1006
CI2 1/2 1 1 3 1/2 1/2 1/9 0.1490 0.0792
CI3 1/2 1 1 1/2 1/2 1/2 1/9 0.0962 0.0510
CI4 1 1/3 2 1 1 1 1/5 0.1559 0.0827
CI5 1 2 2 1 1 1 1/5 0.1896 0.1006
CI6 1 2 2 1 1 1 1/5 0.1896 0.1006
CI7 5 9 9 5 5 5 1 0.9146 0.4893
 max = 7.3739 , C.I. = 0.0623 , C.R. = 4.72%  10%
• Economică
Tabel. 3.5. Comparrea CI pentru caracteristica: Economică

normata
CI1 1 1 5 1/5 1 2 1/9 0.1233 0.0650
CI2 1 1 1/4 1/7 3 1/3 1/9 0.1215 0.0650
CI3 1/5 4 1 1/7 1/5 1/3 1/7 0.0903 0.0483
CI4 5 7 7 1 7 9 9 0.8254 0.4416
CI5 1 1/3 5 1/7 1 2 1/7 0.1132 0.0606
CI6 1/2 3 3 1/9 1/2 1 1/9 0.0849 0.0454
CI7 9 9 7 1/9 7 9 1 0.5104 0.2731
 max = 8.0493 , C.I. = 0.0082 , C.R. = 0.62%  10%
• Confortabilă
Tabel 3.6. Comparrea CI pentru caracteristica: Confortabilă.

CI1 CI2 CI3 CI4 CI5 CI6 CI7 Ponde Pondere
rea normata
CI1 1 2 1 2 1/6 1/4 1/4 0.1288 0.063
CI2 1/2 1 1/2 1 1/8 1/6 1/6 0.0741 0.0362
CI3 1 2 1 3 1/6 1/4 1/4 0.1389 0.068
CI4 1/2 1 1/3 1 1/8 1/6 1/6 0.0708 0.0346
CI5 6 8 6 8 1 2 2 0.7527 0.3681
CI6 4 6 4 6 1/2 1 1 0.4559 0.223
CI7 4 6 4 6 1/2 1/2 1 0.4234 0.2071
 max = 7.0095 , C.I. = 0.0016 , C.R. = 0.12%  10%
• Sigură
Tabel 3.7. Comparrea CI pentru caracteristica Sigură
CI1 CI2 CI3 CI4 CI5 CI6 CI7 Ponde Pondere
rea normata
CI1 1 4 2 6 8 9 2 0.7040 0.3335
CI2 1/4 1 1 5 6 5 2 0.3955 0.1873
CI3 1/2 1 1 2 3 4 2 0.3389 0.1605
CI4 1/9 1/5 1/2 1 1 1 1/9 0.0754 0.0357
CI5 1/8 1/6 1/3 1 1 1 1/9 0.0677 0.0321
CI6 1/9 1/7 1/4 1 1 1 1/9 0.0615 0.0291
CI7 1/2 2 1/2 9 9 9 1 0.4681 0.2218
 max = 7.7375 , C.I. = 0.1229 , C.R. = 9.311%  10%
Rezultatele din ultima coloană a Tabelelor 3.3÷3.7 definesc Tabelul 3.8 şi matricea W2:
Tabel 3.8. Compararea CI pentru fiecare CC

CI1 CI2 CI3 CI4 CI5 CI6 CI7
CC1 0.2184 0.1223 0.0948 0.0592 0.2184 0.2316 0.0553
CC2 0.1006 0.0792 0.0510 0.0827 0.1006 0.1006 0.4853
CC3 0.0650 0.0650 0.0483 0.4416 0.0606 0.0454 0.2731
CC4 0.0630 0.0362 0.0680 0.0346 0.3681 0.2230 0.2071
CC5 0.3335 0.1873 0.1605 0.0357 0.0321 0.0291 0.2218
 0.2184 0.1006 0.0650 0.0630 0.3335  (3.2)

 
 0.1223 0.0792 0.0650 0.0362 0.1873 
 0.0948 0.0510 0.0483 0.0680 0.1605 
 
W2 =  0.0592 0.0927 0.4416 0.0346 0.0357 
 0.2184 0.1006 0.0606 0.3681 0.0321 

 0.2316 0.1006 0.0454 0.2230 0.0291 
 
 0.0553 0.4893 0.2731 0.2071 0.2218 
Pasul 4.
Comparam acum Caracteristicile produsului intre ele şi obţinem Tabelul 3.9 şi matricea W3.
Tabelul 3.9. Compararea CC între ele.

CC1 CC2 CC3 CC4 CC5
CC1 0.67 0 0 0.14 0.25
CC2 0 0.43 0.25 0.20 0
CC3 0 0.25 0.75 0 0
CC4 0.33 0.16 0 0.46 0
CC5 0 0.16 0 0.20 0.75
 0.67 0.0 0.0 0.14 0.25  (3.3)

 
 0.0 0.43 0.25 0.20 0.0 
W3 =  0.0 0.25 0.75 0.0 0.0 
 
 0.33 0.16 0.0 0.46 0.0 
 0.0 0.75 
 0.16 0.0 0.2
Pentru a calcula W3 se calculează ponderile cererilor clientului din punctul de vedere al fiecărei
cereri în parte :
- pentru CC1
Tabelul 3.10. Compararea CC pentru CC1

CC1 CC4 Pondere Pondere
normată
CC1 1 2 0.8944 0.67
CC4 1/2 1 0.4472 0.33
 max = 2.0 , C.I. = 0.0 , C.R. = 0.0%  10%

- pentru CC2
Tabelul 3.11. Compararea CC pentru CC2.

CC2 CC3 CC4 CC5 Pondere Pondere
normată
CC2 1 3 2 2 0.7942 0.43
CC3 1/3 1 2 2 0.4501 0.25
CC4 1/2 1/2 1 1 0.2887 0.16
CC5 1/2 1/2 1 1 0.2887 0.16
 max = 4.1545 , C.I. = 0.0515 , C.R. = 5.7%  10%

- pentru CC3

normată
CC2 1 1/3 0.3162 0.25
CC3 3 1 0.9487 0.75
 max = 2.0 , C.I. = 0.0 , C.R. = 0.0%  10%

- pentru CC4

CC1 CC2 CC4 CC5
CC1 1 1/2 1/2 1/2 0.2440 0.14
CC2 2 1 1/3 1 0.3549 0.20
CC4 2 3 1 3 0.8298 0.46
CC5 2 1 1/3 1 0.3549 0.20
 max = 4.1545 , C.I. = 0.0515 , C.R. = 5.72%  10%

- pentru CC5

normată
CC1 1 1/3 0.3162 0.25
CC5 3 1 0.9487 0.75
 max = 2.0 , C.I. = 0.0 , C.R. = 0.0%  10%

Pasul 5.
Comparăm acum Caracteristicile inginereşti între ele din punct de vedere al influenţei fiecărei
Caracteristici Inginereşti. Ponderile normate ocupă ultima coloană a fiecărui tabel iar verificarea
concordanţei însoţeşte fiecare tabel.
 CI1:
Tabel 3.15. Compararea CI între ele pentru CI1

CI1 CI2 CI3 Pondere Pondere
normata
CI1 1 2 3 0.8650 0.55
CI2 1/2 1 1 0.3778 0.24
CI3 1/3 1 1 0.3301 0.21
 max = 3.0183 , C.I. = 0.0061, C.R. = 1.05%  10%
 CI2
CI1 CI2 CI3 Pondere Pondere
normata
CI1 1 1/2 2 0.4660 0.29
CI2 2 1 3 0.8468 0.53
CI3 1/2 1/3 1 0.2565 0.18
 max = 3.0092 , C.I. = 0.003 , C.R. = 0.54%  10%
 CI4

CI1 CI2 CI3 CI4 CI5 Pondere Pondere
normata
CI1 1 2 2 1/2 1/2 0.3929 0.19
CI2 1/2 1 1/2 1/2 1/2 0.2246 0.10
CI3 1/2 2 1 1/2 1/2 0.2971 0.14
CI4 2 2 2 1 3 0.6794 0.32
CI5 2 2 2 1/3 1 0.4953 0.25
 max = 5.1505 , C.I. = 0.037 , C.R. = 3.34%  10%
 CI5

CI1 CI2 CI3 CI5 Pondere Pondere
normata
CI1 1 1 1 1 0.4887 0.25
CI2 1 1 1 1/2 0.4159 0.2
CI3 1 1 1 1 0.4887 0.25
CI5 1 2 1 1 0.5911 0.3
 max = 4.0606 , C.I. = 0.02 , C.R. = 2.22%  10%

 CI6

CI1 CI2 CI3 CI5 CI6 Pondere Pondere
normata
CI1 1 2 2 1/2 1/2 0.3985 0.19
CI2 1/2 1 1/2 1/2 1/2 0.2275 0.10
CI3 1/2 2 1 1/2 1/2 0.3011 0.15
CI5 2 2 2 1 1 0.5911 0.28
CI6 2 2 2 1 1 0.5911 0.28
 max = 5.1364 , C.I. = 0.0341, C.R. = 3.0%  10%

Însumând rezultatele din ultima coloană a Tabelelor 3.15÷3.19 se obţine Tabelul 3.20 şi matricea
W4.
Tabel 3.20. Compararea CI între ele.

CI1 CI2 CI3 CI4 CI5 CI6 CI7
CI1 0.55 0.29 0 0.19 0.25 0.19 0
CI2 0.24 0.53 0 0.10 0.2 0.10 0
CI3 0.21 0.18 1 0.14 0.25 0.15 0
CI4 0 0 0 0.32 0 0 0
CI5 0 0 0 0.25 0.3 0.28 0
CI6 0 0 0 0 0 0.28 0
CI7 0 0 0 0 0 0 1
 0.55 0.29 0.0 0.19 0.25 0.19 0.0  (3.4)

 
 0.24 0.53 0.0 0.10 0.20 0.10 0.0 
 0.21 0.18 1.0 0.14 0.25 0.15 0.0 
 
W4 =  0.00 0.00 0.0 0.32 0.00 0.00 0.0 
 0.00 0.00 0.0 0.25 0.30 0.28 0.0 

 0.00 0.00 0.0 0.00 0.00 0.28 0.0 
 
 0.00 0.00 0.0 0.00 0.00 0.00 1.0 
Pasul 6. Însumând rezultatele obţinute până acum, calculăm priorităţile interdependente ale
cererilor clientului (CC): WC = W3  W1 (vezi Anexa 3).
 0.3402  (3.5)
 
 0.0728 
Wc =  0.1081 
 
 0.1664 
 0.3125 
 
Pasul 7. În continuare, priorităţile interdependente ale caracteristicilor inginereşti CI iau forma

matricei: WA = W4  W2 .
Figura 3.2. Casa Calităţii. Metoda ANP.
 0.2654 0.1410 0.1623 0.1861 0.2581  (3.6)
 
 0.1900 0.1060 0.1109 0.1337 0.1922 
 0.2603 0.1402 0.1574 0.2181 0.2816 
 
WA =  0.0189 0.0311 0.1413 0.0111 0.0114 
 0.1452 0.0826 0.1413 0.1815 0.0267 

 0.0648 0.0282 0.0127 0.0624 0.0081 
 
 0.0553 0.4893 0.2731 0.2071 0.2218 
Pasul 8. Priorităţile generale ale caracteristicilor inginereşti: WANP = WA  WC .
 0.2297  (3.7)
 
 0.1667 
 0.2401 
 
WANP =  0.0294 
 0.1092 
 
 0.0384 
 
 0.1877 
Valorile acestui vector se regăsesc pe ultima linie a Casei Calităţii din Figura
3.2 şi indică valoarea relativă a caracteristicilor inginereşti. Astfel, " Masa" are cea
mai mare pondere (0.2447), urmată de "Aderenţă" (0.2322) şi "Fiabilitatea pieselor
componente" (0.2258).
Bibliografie
[1] Thomas L. Saaty, "The analytic network process", RWS Publications, 4922
Ellsworth Avenue, Pittsburgh, PA 15213.
[2] Chang-Lin Yang, Shan-Ping Chuang, Rong-Hwa Huang, "Manufacturing
evaluation system based on AHP/ANP approach for wafer fabricating
industry", Expert Systems with Applications 36, pp. 11369–11377, 2009.
[3] Jasmine Siu Lee Lam, Kee-hung Lai, "Developing environmental sustainability by
ANP-QFD approach: the case of shipping operations", Journal of Cleaner
Production 105, pp. 275-284, 2015.
[4] Gülçin Büyüközkan, Çig˘dem Berkol, "Designing a sustainable supply chain using
an integrated analytic network process and goal programming approach in
quality function deployment", Expert Systems with Applications 38, pp.
13731–13748, 2011.
[5] Ren-Jieh Kuo, Yung-Hung Wu, Tsung-Shin Hsu, Liang-Kung Chen, "Improving
outpatient services for elderly patients in Taiwan: A qualitative study",
Archives of Gerontology and Geriatrics 53, pp. 209–217, 2011.
[6] Selim Zaim, Mehmet Sevkli, Hatice Camgöz-Akdag, Omer F. Demirel, A. Yesim
Yayla, Dursun Delen, "Use of ANP weighted crisp and fuzzy QFD for product
development", Expert Systems with Applications 41, pp. 4464–4474, 2014.

Metodele AHP ANP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodele AHP ANP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Procesul de ierarhizare analitică (AHP)

Procesul de ierarhizare analitică cunoaşte parcursul logic prezentat în Figura 2.1.

Figura 2.1 Paşii procesului AHP.

Fgura 2.3. Descompunerea obiectivului ─ îmbunătăţirea performanţei unui automobil.

Tabelul 2.1. Întrebări pentru compararea criteriilor/subcriteriilor.

Variantele de răspuns la aceste întrebări sunt următoarele [1]:

Tabel 2.4. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Rapidă.

Tabelele 2.5÷2.8 cuprind întrebările sondajului care stabileşte ponderea subcriteriilor

Tabel 2.5. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Fiabilă.

Tabel 2.7. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Confortabilă.

Pasul 3. Calcularea ponderilor. Matricea de comparaţie consideră că elementul de pe linia j si

Tabelul 2.9. Ponderea criteriilor.

Tabelul 2.10. Ponderea totală şi parţială a subcriteriilor corespunzătoare criteriului "Rapidă".

Tabelul 2.11. Ponderea totală şi parţială a subcriteriilor corespunzătoare criteriului "Fiabilă".

Tabelul 2.12. Ponderea totală şi parţială a subcriteriilor corespunzătoare criteriului "Economică".

Tabelul 2.13. Ponderea totală şi parţială a subcriteriilor corespunzătoare criteriului "Confortabilă".

Tabelul 2.14. Ponderea totală şi parţială a subcriteriilor corespunzătoare criteriului "Sigură".

Pasul 4. Calculul consistenţei procesului.

C.R. = C.I. / R.I. (2.1)

C.I. = ( max − n ) / (n − 1) (2.2)

Valoarea critică a raportului de consistenţă este 0.1 :

C.R.  0.1 (2.3)

Exemplu: pentru cazul analizat :

Tabelul 2.16. Analiza AHP a companiilor A, B şi C.

Figura 2.4. Performanţa celor trei companii funcţie

Exemplul ce urmează analizează criteriile şi subcriteriile responsabile pentru îmbunătăţirea

Discretizarea costului în criterii şi subcriterii are forma din Figura 2.5.

Figura 2.5 Discretizarea activităţii de îmbunătăţire a activitătii unei companii prelucrătoare.

Pasii 2. Construirea matricelor de comparaţie. Chestionarele destinate comparării criteriilor şi

Tabel 2.20. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Precizie.

Tabel 2.21. Chestionar pentru compararea subcriteriilor pentru criteriul Livrare.

iar ponderile normate sunt prezentate în Tabelul 2.22.

Tabelul 2.22. Criterii de îmbunătăţire.

Tabelul 2.23. Subcriterii ale costului.

 max = 4.0766 , C.I. = 0.0255 , C.R. = 2.83%  10% .

Tabelul 2.24. Subcriterii ale preciziei.

 max = 4.0259 , C.I. = 0.008 , C.R. = 0.95%  10% .

Tabelul 2.25. Subcriterii ale livrării.

 max = 4.0211 , C.I. = 0.0081, C.R. = 0.93%  10% .

Pasul 5. Analiza rezultatelor.

Figura 2.6 Discretizarea îmbunătăţirii activităţii unei companii prelucrătoare.

2.2. Metoda AHP ⎯ QFD

Figura 3.1. Reprezentarea grafică a metodei ANP.

3.2. Metoda ANP ⎯ QFD

1. identifică caracteristicile clientului (CC) şi caracteristicile inginereşti (CI);

Tabelul 3.1. Cerinţele clientului.

Tabelul 3.2. Caracteristicile inginereşti.

Tabel. 3.4. Comparrea CI pentru caracteristica: Fiabilă.

 max = 7.3739 , C.I. = 0.0623 , C.R. = 4.72%  10%

Tabel. 3.5. Comparrea CI pentru caracteristica: Economică

 max = 8.0493 , C.I. = 0.0082 , C.R. = 0.62%  10%

Tabel 3.6. Comparrea CI pentru caracteristica: Confortabilă.

 max = 7.0095 , C.I. = 0.0016 , C.R. = 0.12%  10%

 max = 7.7375 , C.I. = 0.1229 , C.R. = 9.311%  10%

Tabel 3.8. Compararea CI pentru fiecare CC

 0.2184 0.1006 0.0650 0.0630 0.3335  (3.2)

Tabelul 3.9. Compararea CC între ele.

 0.67 0.0 0.0 0.14 0.25  (3.3)

Tabelul 3.10. Compararea CC pentru CC1

 max = 2.0 , C.I. = 0.0 , C.R. = 0.0%  10%

Tabelul 3.11. Compararea CC pentru CC2.

 max = 4.1545 , C.I. = 0.0515 , C.R. = 5.7%  10%

Tabelul 3.12. Compararea CC pentru CC1.