Material seminar evaluare

Lect. univ.dr. Daniela Ţuţui

Analiza sectorului si a activitatii companiei1

-studiu de caz-

Firma prezentată în acest studiu de caz activează pe piaţa lucrărilor de construcţii a

clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Liderul acestei pieţe este Strabag SRL, cu o cifra de
afaceri de 753,3 mil lei. Compania SCC S.A. are sediul în judeţul Buzău şi deţine în portofoliul
de activităţi lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, lucrări de construcţii
şi reparaţii (civile, industriale şi agricole), lucrări de drumuri, lucrări tehnico-edilitare, lucrări
hidrotehnice şi lucrări de instalaţii termice şi sanitare.

Analiza sectorului
Sectorul construcţiilor cuprinde realizarea de infrastructuri precum drumuri şi autostrăzi,
căi ferate şi porturi, tuneluri, poduri şi viaducte, dar şi construcţia de locuinţe, clădiri de birouri,
mall-uri şi alte clădiri comerciale şi industriale (fabrici, depozite, hale de producţie), şcoli, spitale
etc.
Sectorul construcţiilor din Europa de Est s-a stabilizat în anul 2014, la nivelul de circa
250 miliarde euro înregistrat în 2013, previziunile fiind, însă, negative pentru 2015, potrivit
estimărilor Eastern European Construction Forecasting Association (EECFA). (Agenda
Constructiilor, 2015)

Fig. nr. 1: Evoluţia sectorului construcţiilor în Europa de Est, 2005-2014 şi previziuni 2015-
2017
Sursa: EECFA,2015
Conform aceleaşi surse, EECFA estimează că Romania va înregistra în 2015 cea mai
mare creştere din regiune (+9,6% în termeni reali), urmată de Croaţia (+8,2%), Ungaria (+4,3%),
Serbia (+3,4%), Bulgaria (+2,7%), Turcia (+0,7%). Descreşterea previzionată ar fi datorată
pieţelor de construcţii din Ucraina, Federaţia Rusă şi Slovenia, care se vor contracta din cauza
conflictului ruso-ucrainean.

1
Acest material reprezinta studiul de caz nr.11 din lucrarea Analiza si evaluare economico-financiara. Studii de caz,
autori Anghel I &colectiv, Ed. ASE, 2016

1
Material seminar evaluare
Lect. univ.dr. Daniela Ţuţui

Confirmând aceste estimări, Institutul Naţional de Statistică a comunicat pentru primele 9

luni ale anului 2015 față de perioada 1.I‐ 30.IX.2014 (Institutul National de Statistica , 2015) o
creştere cu 9,9% a volumului lucrărilor de construcţii în România, în serie brută şi cu 10,5%, ca
serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Pe elemente de
structură au avut loc creşteri, ca serie brută, astfel: lucrările de reparații capitale cu 15,9%,
lucrările de întreținere şi reparații curente cu 13,2% şi la lucrările de construcții noi cu 7,6%.
Evoluţia înregistrată în 2015 vine după ce în anul 2014, comparativ cu anul 2013, volumul
lucrărilor de construcţii, serie brută, a scăzut cu 6,7%, pe elemente de structură scăderile fiind:
lucrările de reparaţii capitale cu 17,9%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 9,0% şi la
lucrările de construcţii noi cu 3,2%.
Conform raportărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, contribuţia ramurii de construcţii
la creşterea reală a PIB va fi pozitivă şi situată la un prag constant (+0,4%) între anii 2015 şi
2018 (Comisia Nationala de Prognoza, 2015), fiind plasată sub cea a serviciilor şi la un nivel
comparabil celui al impozitelor nete pe produs. Experţii CNP susţin că sectorul de construcţii va
reprezenta în intervalul 2015-2018 6,5%, 6,6%, 6,7% şi 6,8%, din PIB , în detrimentul
agriculturii, însă după servicii şi industrie, care vor rămâne principalele ramuri din structura PIB.
Criza pieţei imobiliare a micşorat anual valoarea lucrărilor de construcţii între 2009-2011,
2011 fiind singurul an care înregistrează o creştere, după anul 2008. În 2013 scăderea lucrărilor
de construcţii e de 11, 75%, comparativ cu anul 2012.

Fig. nr. 2: Valoarea lucrărilor de construcţii

Sursa: Prelucrare date după informaţii publicate de INS
Numărul de autorizaţii de construcţii s-a diminuat în 2014 cu 38,34% faţă de 2008, când
numărul acestora a fost de 61.092, cel mai ridicat pe intervalul de timp analizat. În ultimii 5 ani
numărul autorizaţiilor de construcţii nu a depăşit nivelul de 40.000.

2
Material seminar evaluare
Lect. univ.dr. Daniela Ţuţui

Fig. nr. 3: Numărul de autorizaţii de construcţii la nivel naţional, pe intervalul 2006-2014

Sursa: Prelucrare date după informaţii publicate de INS
Evoluţia negativă înregistrată de piaţa construcţiilor este reflectată şi în numărul
societăţilor din domeniu care au intrat în insolvenţă. Conform unui studiu Coface, in ultimii trei
ani sectorul construcţiilor a ocupat locul 3 după numărul de insolvenţe înregistrate la nivelul
ţării, înregistrându-se un număr de 893 de insolvenţe, mai redus totuşi comparativ cu numărul
înregistrat in 2014, de 1.949 insolvenţe (COFACE, 2015). Chiar dacă, în general, numărul de
insolvenţe înregistrate în primul semestru 2015 a fost mai redus comparativ cu intervalul 2010-
2014, un semnal de alarmă este faptul ca au intrat în procedura de insolvenţă societăţi cu o cifră
de afaceri de 2,5 mil lei, în medie, faţă de 1,54 mil lei.

Activitatea companiei analizate

Societatea este organizată, în funcţie de activităţile desfăşurate, pe şantiere de construcţii
şi baze de producţie. Prin şantierele de construcţii se execută activităţi de construcţii civile,
industriale, alte construcţii inginereşti (lucrări de corectare a torenţilor, drumuri forestiere, etc.),
reparaţii capitale şi curente în construcţii, construcţii metalice, vile şi case de vacanţă, şarpante şi
hidroizolaţii cu membrane termosolubile, lucrări de amenajări în construcţii, etc. Lucrările de
amenajări în construcţii constau în efectuarea de: zidărie exterioară decorativă din piatră sau
ceramică, tencuieli decorative interioare şi exterioare, placaje din marmură, gresie, faianţă,
travertin, granit etc., tavane false decorative din fibră minerală, aluminiu, rigips sau lemn
decorativ, zugrăveli decoraţie, etc. În bazele de producţie se produce o gamă diversificată de
produse destinate construcţiilor, precum confecţii metalice, prefabricate beton, fasonări din
beton, betoane şi mortare agregate.
În 2014, ponderea veniturilor din executare de lucrări a fost de 90,2%, urmată de
ponderea, crescută accentuat, comparativ cu anii precedenţi, a vânzărilor de mărfuri.
Structura vânzărilor SCC S.A. în ultimii trei ani (SCC, 2012,2013,2014), este
următoarea:

3
Material seminar evaluare
Lect. univ.dr. Daniela Ţuţui

Tabel nr. 1: Structura vânzărilor pe activităţi

Activitatea 2012 2013 2014
lei % lei % lei %
Cifra de afaceri totală, 17.552.678 100% 34.490.550 100% 28.286.030 100%
din care:
-Venituri din vânzare 1.284.159 7,32% 1.192.827 3,48% 564.000 2.00%
produse finite
-Venituri din lucrări 15.321.037 87,29% 32.685.760 94,76% 25.483.328 90,2%
executate şi servicii prestate
-Venituri din locaţii de 176.460 1% 92.385 0,27% 108.224 0,4%
gestiune
-Venituri din vânzarea 179.740 1,18% 192.075 0,56% 2.014.834 7%
mărfurilor
-Venituri din activităţi 563.184 3,21% 327.503 0,95% 115.644 0,4%
diverse
Sursa: Situaţii financiare SCC SA 2012-2014
În intervalul analizat numărul de clienţi a variat de la 46 în 2012, la 52 în 2013, ajungând
la 30 de clienţi în 2014. Cu toate că numărul total de clienţi e micşorat în 2014, cifra de afaceri a
înregistrat un trend valoric ascendent şi o concentrare foarte ridicată pe clienţi.

Pondere cumulata primii 3 clienti -

70%
2014

Pondere cumulata primii 3 clienti -

83%
2013

Pondere cumulata primii 3 clienti -

57%
2012

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fig. nr. 4: Gradul de concentrare a cifrei de afaceri 2012-2014

Sursa: prelucrare date financiare SCC S.A.
Pentru a controla riscul de lichiditate determinat de neonorarea de către clienţii principali
ai ei a obligaţiilor de plată, SCC S.A. analizează şi evaluează periodic solvabilitatea financiară a
acestora.
Este favorabil societăţii faptul că recuperarea unor clienţi importanţi ca pondere în cifra
de afaceri se face în mai puţin de 30 de zile, ceea ce are implicaţii favorabile asupra lichidităţii
curente a SCC S.A.

4
Material seminar evaluare
Lect. univ.dr. Daniela Ţuţui

Societatea îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional, astfel şi concurenţa este la aceeaşi
scara. Are mai multe puncte de lucru pe teritoriul ţării, respectiv în nordul Moldovei şi în
Bucureşti. În judeţul Buzău, principalii concurenţi ai societăţii sunt firme de profil, dintre care,
mai importanţi sunt:

Tabel nr. 2: Principalii competitori locali

Concurenţi locali Cifra de afaceri Profit Angajaţi
Trustcon SA 59.973.862 2.446.055 472
Inter- Group-C SRL 29.875.566 106.701 148
Cascon SRL 28.286.030 134.906 107
Alco SRL 21.425.428 269.967 147
Romcons SA 19.988.802 134.470 31

Sursa: SCC S.A.

Prin serviciul specializat de ofertare, SCC S.A. urmăreşte şi participă la licitaţiile publice
anunţate şi organizate la nivel naţional.
În viitorul exerciţiu financiar societatea are obiective noi, încheind contracte pentru
lucrări de construcţii în Bucureşti, Bacău, Tg.Neamţ.
În 2014 compania avea o valoare totală a investiţiilor în imobilizări corporale de
13.192.369 lei şi un număr mediu de 107 angajaţi. Gradul de uzură scriptic al instalaţiilor şi
maşinilor este ridicat, fiind determinat de activitatea redusă de investiţii a societăţii în mijloace
fixe noi. SCC S.A. are personal de execuţie şi supraveghere calificat, adecvat realizării lucrărilor
de construcţii. Totuşi, ca urmare a situaţiei fluctuante din sector, în ultima perioadă s-a
înregistrat o mişcare importantă a personalului companiei.

Tabel nr. 3: Principalii indicatori ai potenţialului tehnic şi uman

Potenţialul tehnic şi uman 2012 2013 2014

Valoarea brută a imobilizărilor corporale 14.290.297 12.814.486 13.192.369

Grad de uzură scriptic total al imobilizărilor corporale 44,06% 52,77% 53,81%
Număr mediu salariaţi 70 89 107
Cheltuieli de personal 1.520.417 2.227.641 1.180.100
Cost total mediu pe salariat (lei/sal) 21.720 25.030 11.029
Sursa: prelucrare date financiare SCC S.A.
Nivelul de salarizare a personalului este corelat cu gradul de realizare a obiectivelor
societăţii, dar şi cu cifra de de afaceri şi cheltuielile totale şi de personal prevăzute în bugetul de
venituri şi cheltuieli anual.
Societatea nu are credite pe termen lung, iar utilizarea liniilor de credit este condiţionată
de nevoile de trezorerie. Asigurarea finanţării curente a activităţii se face prin două linii de
credit, una prin Raiffesen Bank şi a doua contractată cu BRD Buzău.