In Republica Moldova criza economica acuta, tradusa si prin masuri bugetare de
austeritate, a impins somajul la cote alarmante. Chiar daca somerii inregistrati oficial sint putini, cei care nu figureaza in evidente ajung tot mai des sa aleaga calea strainatatii in speranta ca vor gasi acolo cu ce sa-si castige traiul. Numarul somerilor inregistrati oficiali in Republica Moldova a crescut de la 46,3 mii in anul 1996, la 49,5 mii in 1998. Fenomenul somajului afecteaza in special absolventi ai diverselor facultati si tinerii de pina la 29 de ani. Somerii din Republica Moldova nu au primit anul acesta nici un leu din indemnizatiile de care trebuie sa beneficieze. Restantele de achitare ale acestor indemnizatii la inceputul lunii mai constituiau 3,330 milioane de lei. Serviciul de stat pentru autorizarea fortei de munca incearca sa ofere diverse slujbe instruind persoanele profesional si recalificindu-le de cele mai dese ori dupa profesiile cerute de piata. Decalajul dintre cerere si oferta ramine insa sa fie enorm. Numarul locurilor vacante pentru luna iunie a fost de 2.950, pe cind cererea era cam de zece ori mai mare. Munca este prost platita si asigura, de cele mai multe ori, doar subzistenta. Iata de ce angajarea peste hotare pare a fi, pentru o parte considerabila a moldovenilor, o ultima si disperata solutie. Astazi, circa 20% din populatia tarii incearca sa se angajeze la lucru in strainatete, Grecia, Israelul sau Germania fiind tarile cele mai solicitate. Modalitatea angajarii peste hotare este simpla: prin intermediul agentilor economici care dispun de autorizatii pentru organizarea angajarii provizorii a cetatenilor in strainatete sau in mod individual. In ambele cazuri, insa, activitatea cetatenilor trebuie sa fie legalizata printr-un contract individual de munca. Iata ce crede directorul Departamentului migratii, Arcadie Josan, despre angajarea in strainatate: "Persoanele care sint angajate in alte state, in primul rind, studieaza tehnologii noi si totodata, aduc experienta noua si surse de existenta, se aduce valuta in tara". Cazul incearca sa solutioneze cumva problema somajului. Anul acesta agentii economici din Republica Moldova conlucreaza cu patroni din Israel. Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si al Familiei a elaborat proiecte de acorduri interguvernamentele cu privire la protectia sociala si activitatea de munca a cetatenilor, iar in scopul perfectionarii sistemului de protectie sociala a somerilor numarul categoriilor de beneficiari ai ajutorului de somaj a fost extins la inceputul primaverii cu doua categorii. Astfel, femeile care si-au intrerupt activitatea pentru ca doresc sa-si creasca copilul pina la 14 ani si invalizii de gradul trei, care anterior au fost de gradul doi, se pot bucura si ei de un sprijin financiardin partea statului. Parerea generala este ca o munca peste hotare unde poti spera la un ban bun constituie un fel de loterie. Multi nu sint norocosi. Se intorc umiliti si plini de datorii, pe de alta parte, nici acasa se pare ca nimeni nu-i asteapta cu bretele deschise si cu oferta unui trai decent. CAILE DE REDUCERE A SOMAJULUI 1. Practicile restrictive presupun îndepartarea de pe piata muncii a anumitor solicitanti pe urmatoarele cai: prelungirea scolaritatii, reducerea vârstei de pensionare, încurajarea parasirii anticipate a slujbei prin acordarea de plati compensatorii, penalizarea muncii pensionarilor. Neajunsurile acestui tip de practici sunt pe de o parte, faptul ca sunt costisitoare (vezi reducerea vârstei de pensionare) iar pe de alta parte, faptul ca face sa creasca numarul celor inactivi. Acestia nu pot fi întretinuti decât pe seama persoanelor active pentru care sarcinile fiscale devin greu de suportat. 2. O alta repartitie a timpului de lucru ar putea diminua somajul. Daca, de exemplu, un numar de angajati care lucreaza 40 de ore pe saptamâna renunta la o ora de lucru rezulta un numar de locuri de munca ce se pot oferi somerilor, deci scade somajul. Riscurile care pot aparea sunt neplacerile angajatilor care trebuie sa renunte la o particica din retributia lor si dezorganizarea productiei. Un adevarat paradox a înregistrat celebra firma de microprocesoare INTEL care a crescut numarul de ore de munca pe saptamâna (fara a mari salariile!) de la 40 ore la 50 ore pentru sase luni în vederea urgentarii obtinerii de produse noi. În acest fel au crescut locurile de munca de la 17.000 la 20.000 în timp ce alte firme de acelasi profil concediau!! 3. Tratamentul social al somajului presupune antrenarea în special a tinerilor în anumite ocupatii pe timp limitat (munci de utilitate colectiva, stagii de formare în întreprinderi sau în diverse organisme), cai extrem de costisitoare. 4. Gasirea de noi flexibilitati ale pietei muncii va conduce la reducerea somajului. Masurile de flexibilizare a salariului precum si cele de crestere a mobilitatii lucratorului se numara printre acestea. Iata câteva din fiecare grup. Printre masurile de flexibilizare a salariului se numara: stimularea performantelor individului pentru cresterea motivatiei în munca astfel ca ecartul între salarii sa reliefeze diferenta între performantele lor si nu între vechimile lor în munca; reducerea puterii sindicatelor în întreprindere; masuri de încurajare pentru angajarea somerilor si tinerilor (reducerea contributiei firmelor pentru salariile mici si mijlocii, micsorarea impozitelor firmelor care angajeaza someri); scaderea costului relativ al muncii în raport cu valoarea capitalului. Printre masurile de crestere a mobilitatii pe piata fortei de munca amintim: reducerea ponderii vechimii în cadrul salariului; reducerea decalajului între pensiile celor cu vechime neîntrerupta si ale celor ce si-au schimbat locul de munca; facilitati acordate celor ce-si schimba locul de munca (ajutor la cumpararea de locuinte, noi tipuri de închiriere de locuinte, reducerea taxelor de timbru în domeniul imobiliar pentru cei ce se muta); cresterea indemnizatiei de somaj pentru cei care urmeaza cursuri de recalificare; înfiintarea unor servicii de informatii privind locurile de munca din toata tara; programe nationale, comunitare pentru reconversia fortei de munca. O anumita parte a somajului apare din cauza faptului ca ofertele de slujbe, slujbele vacante nu se potrivesc cu calificarea somerilor. De aceea o evidenta computerizata ar reduce cantitatea de somaj frictional si structural. Deoarece multe din slujbele vacante cer deprinderi posedate de putini someri (de cele mai multe ori acestia fiind muncitori necalificati), se considera foarte important ajutorul guvernamental care subventioneaza reinstruirea muncitorilor someri pentru sectoare în crestere. Unele masuri guvernamentale sunt considerate de economisti o cauza a cresterii ratei somajului. De aceea unii propun reforma sistemului asigurarilor de somaj. Acordul între patroni si angajati se dovedeste tot mai dificil daca ne gândim ca codul muncii, pe baza caruia se încheie negocierea, este alcatuit din sute de legi si decrete care trebuie respectate de catre angajati si angajatori. Mai mult chiar, situatia de întreprinzator, sunt de parere multi economisti, a devenit fara îndoiala mult prea defavorabila în raport cu statutul de salariat. Va trebui gasit un echilibru mai bun între riscul creator si garantia protectoare, sunt de parere acestia ! 5. Cresterea economica continua si sustinuta este principala cale de reducere a somajului careia trebuie sa i se acorde maxima importanta. Dar nu o crestere economica artificiala, obtinuta prin umflarea cheltuielilor publice. Este durabila numai cresterea spontana, care este rezultatul initiativei oamenilor. Deoarece recesiunile europene prelungite au crescut rata naturala europeana a somajului, în SUA se considera ca ar trebui sa se pastreze un înalt nivel al PNB, numai în acest caz rata naturala corespunzatoare fiind aproape de cea optimala. O economie de înalta presiune care opereaza la capacitatea ei completa ar ajuta la marirea gradului de ocupare a fortei de munca. În mod particular o astfel de economie este benefica pentru muncitorii femei si pentru grupurile demografice minoritare care sunt, de regula, ultimii angajati si primii concediati. Crearea de slujbe publice pentru muncitorii concediati si-ar atinge telul daca aceste slujbe s-ar adresa în mod special grupurilor demografice cu grad înalt de somaj: adolescenti, femei. Situatii de declararea a anulitatii casatoriei Orice casatorie incheiata cu observarea tuturor conditiilor care-i dau fiinta legala, fie in viata civila sau de stat, fie in cea bisericeasca, este destinata sa dureze intreaga viata a celor care o incheie. Legatura ce se stabileste prin casatorie nu poate sa inceteze in mod normal decat prin decesul unuia dintre soti sau prin decesul amandorura. In cazul acesta, casatoria inceteaza sa mai existe, sau isi pierde fiinta legala.In cazul insa cand intervin alte cauze care fac imposibila pastrarea si continuarea legaturii matrimoniale intre soti, atunci aceasta legatura nu inceteaza totusi de la sine, ci poate fi desfacuta dupa anumite randuieli, printr-un act legal, care se numeste despartire sau divort. Pentru lamurire, se impun unele precizari in legatura cu diferitele aspecte ale incetarii casatoriei si ale desfacerii casatoriei. Astfel, in cazul cand o casatorie s-a incheiat existand anumite impedimente de la care nu se poate obtine dispensa, casatoria respectiva este declarata nula, adica inexistenta sau neincheiata, chiar daca s-au facut formele de incheiere, caci formele respective sunt socotite ca fiind fara de obiect. In acest caz, nu avem de-a face propriu-zis cu incetarea casatoriei, ci cu nulitatea casatoriei, care se declara pentru motive determinate, dupa o procedura anumita (nulitate absoluta). In cazul in care se constata insa ca o casatorie a fost legal incheiata si totusi datorita lipsurilor unor conditii care au viciat consensul sau al unor conditii de alta natura, se procedeaza la anularea acestei casatorii. In acest caz, insa ea este socotita ca a avut fiinta legala de la data incheierii pana la data anularii. Si in cazul anularii unei casatorii se urmeaza anumite reguli si o anumita procedura, numita procedura de anulare (nulitate relativa). In legatura cu incetarea casatoriei prin moarte fireasca, mai amintim ca legile prevad din timpuri foarte vechi, adica tocmai din epoca romana, posibilitatea ca o casatorie sa inceteze si printr-o altfel de moarte decat prin cea fireasca si anume prin asa-zisa moarte civila sau moarte legala. Aceasta se produce ca efect al declararii cuiva ca mort printr-o hotarare judecatoreasca, cu ocazia careia se urmeaza iarasi o procedura speciala, numita procedura pentru declararea mortii civile.
CONDIŢIILE ŞI MODALITATEA DE ÎNCHEIERE A CĂSĂTORIEI
Articolul 9. Încheierea căsătoriei (1) Încheierea căsătoriei are loc la organele de stare civilă. (2) Drepturile şi obligaţiile juridice ale soţilor iau naştere din ziua înregistrării căsătoriei la organele de stare civilă. Articolul 10. Declaraţia de căsătorie (1) Declaraţia de căsătorie se depune personal de cetăţenii care doresc să se căsătorească la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială se află domiciliul unuia dintre ei sau al părinţilor unuia dintre ei. (2) În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi trebuie să indice că nu există nici un impediment legal la căsătorie. (3) Depunerea declaraţiei de căsătorie şi înregistrarea căsătoriei au loc în modul stabilit pentru înregistrarea de stat a actelor de stare civilă. Articolul 11. Condiţiile de încheiere a căsătoriei (1) Pentru încheierea căsătoriei este necesar consimţămîntul reciproc, neviciat, exprimat personal şi necondiţionat, al bărbatului şi femeii care se căsătoresc, precum şi atingerea de către ei a vîrstei matrimoniale. (2) Persoanele care doresc să se căsătorească sînt obligate să se informeze reciproc despre starea sănătăţii lor. Articolul 12. Modalitatea de încheiere a căsătoriei (1) Încheierea căsătoriei se face în prezenţa persoanelor care se căsătoresc, după expirarea unui termen de cel puţin o lună din momentul depunerii de către ele a declaraţiei de căsătorie. (2) Dacă există motive temeinice, la cererea persoanelor care doresc să se căsătorească, şeful oficiului de stare civilă poate reduce termenul indicat la alin.(1), iar în cazuri excepţionale (pericol pentru viaţă, graviditate, naşterea copilului etc.), căsătoria poate fi încheiată chiar în ziua depunerii declaraţiei. (3) Termenul maximal ce se stabileşte pentru încheierea căsătoriei nu va depăşi două luni de la data depunerii declaraţiei de căsătorie.