Parlamentul European

2019-2024

Document de ședință

A9-0039/2021

10.3.2021

RAPORT
referitor la efectele schimbărilor climatice asupra drepturilor omului și rolul
activiștilor de mediu în această chestiune
(2020/2134(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportoare: María Soraya Rodríguez Ramos

RR\1226590RO.docx PE655.925v03-00

RO Unită în diversitate RO
 PR_INI

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN...................................3

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE....................................................................22

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ

ALIMENTARĂ........................................................................................................................31

AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE 40

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ..............................48

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ..................................49

PE655.925v03-00 2/49 RR\1226590RO.docx

RO
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la efectele schimbărilor climatice asupra drepturilor omului și rolul

activiștilor de mediu în această chestiune
(2020/2134(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO), tratatele,

convențiile și instrumentele aplicabile ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind
drepturile omului, în special Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene
(UNDRIP), adoptată de Adunarea Generală a ONU la 13 septembrie 2007, și Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), în care se afirmă că toate ființele
umane au dreptul la exercitarea deplină a drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, fără discriminare,

– având în vedere Declarația ONU din 1998 privind apărătorii drepturilor omului,

– având în vedere Rezoluția A/RES/53/144 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor

Unite din 8 martie 1999, prin care a fost adoptată Declarația privind apărătorii
drepturilor omului,

– având în vedere Convenția privind diversitatea biologică (CBD) adoptată la Rio în 1992
și semnată de 168 de țări, precum și rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la cea
de-a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP15) la Convenția privind diversitatea
biologică1,

– având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, așa cum a fost adoptată de
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015, precum și
obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD),

– având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice

(CCONUSC), care a intrat în vigoare la 21 martie 1994, Protocolul de la Kyoto din
11 decembrie 1997 și Acordul de la Paris din 22 aprilie 2016,

– având în vedere Rezoluția 40/11 din 21 martie 2019 a Consiliului pentru drepturile
omului al ONU cu privire la recunoașterea contribuției apărătorilor drepturilor omului
din domeniul mediului la exercitarea drepturilor omului, la protecția mediului și la
dezvoltarea durabilă,

– având în vedere rapoartele 31/52 din 1 februarie 2016 și A/74/161 din 2019 ale
Raportorului special al ONU în materie de obligații privind drepturile omului privind
posibilitatea de a beneficia de un mediu înconjurător sigur, curat, sănătos și durabil,

– având în vedere Rezoluția 41/21 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU din 12
iulie 2019 privind drepturile omului și clima,

– având în vedere raportul din 10 decembrie 2015 al Programului ONU pentru mediu

(UNEP) privind schimbările climatice și drepturile omului și definiția dată de UNEP
1
Texte adoptate, P9_TA(2020)0015.

RR\1226590RO.docx 3/49 PE655.925v03-00

RO
 apărătorilor drepturilor omului în domeniul mediului, „cine sunt apărătorii mediului?”,

– având în vedere raportul din 17 iulie 2019 al raportorului special al ONU privind sărăcia
extremă și drepturile omului referitor la schimbările climatice și sărăcie,

– având în vedere raportul special din 2019 al Grupului interguvernamental privind

schimbările climatice (IPCC) referitor la schimbările climatice, deșertificare, degradarea
terenurilor, gestionarea sustenabilă a terenurilor, securitatea alimentară și fluxurile de
gaze cu efect de seră din ecosistemele terestre,

– având în vedere raportul ONU din iunie 2020 intitulat „Gen, climă & securitate:
sprijinirea păcii favorabile incluziunii în combaterea schimbărilor climatice”, elaborat în
comun de UNEP, ONU Femei, Programul ONU pentru Dezvoltare (PNUD) și
Departamentul ONU pentru afaceri politice și de consolidare a păcii (UNDPPA);

– având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului,

– având în vedere articolul 37 din Cartă, prin care UE se angajează să integreze în

politicile sale un nivel ridicat de protecție a mediului și îmbunătățirea calității mediului,

– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special

partea a cincea a acestuia, intitulată „Acțiunea externă a Uniunii”, și titlurile I, II, III, IV
și V din aceasta,

– având în vedere comunicarea comună a Comisiei din 25 martie 2020 intitulată „Planul

de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024” (JOIN
(2020)0005),

– având în vedere concluziile Consiliului din 15 mai 2017 privind populațiile indigene și

documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei din 17 octombrie 2016 intitulat
„Punerea în aplicare a politicii externe a UE privind populațiile indigene”
(SWD(2016)0340), concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2018 privind diplomația în
domeniul apei, din 17 iunie 2019 privind acțiunile UE de consolidare a
multilateralismului bazat pe norme și din 20 ianuarie 2020 privind diplomația în
domeniul climei,

– având în vedere orientările UE în domeniul drepturilor omului privind apa potabilă

sigură și salubritatea, adoptate de Consiliu la 17 iunie 2019, precum și orientările sale
privind apărătorii drepturilor omului,

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind cazurile de încălcare a drepturilor

omului, a democrației și a statului de drept,

– având în vedere rezoluția sa din 13 septembrie 2017 referitoare la corupție și drepturile

omului în țările terțe2,

– având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu (AEM) din 4 decembrie 2019
intitulat „Mediul european - situație și perspective în 2020: cunoștințe pentru tranziția
către o Europă sustenabilă”,

2
JO C 337, 20.9.2018, p. 82.

PE655.925v03-00 4/49 RR\1226590RO.docx

RO
– având în vedere principiul de punere în aplicare nr. 10 din Declarația de la Rio privind
mediul și dezvoltarea din 1992, care urmărește să asigure că fiecare persoană are acces
la informații, are posibilitatea de a participa la procesul decizional și de a avea acces la
justiție în probleme de mediu, cu scopul de a garanta dreptul la un mediu sănătos și
sustenabil pentru generațiile prezente și viitoare,

– având în vedere comunicările Comisiei din 20 iunie 2020 intitulată „Strategia UE

privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre”
(COM(2020)0380), din 11 decembrie 2019 referitoare la Pactul verde european
(COM(2019)0640) și din 23 iulie 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru
protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” (COM(2019)0352),

– având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic

european3,

– având în vedere raportul din 2019 al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și
Agricultură intitulat „Situația biodiversității mondiale pentru alimentație și agricultură”,

– având în vedere amenințarea uriașă de pierdere a biodiversității, descrisă în raportul de

evaluare globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice publicat de Platforma
interguvernamentală științifico-politică pentru biodiversitate și serviciile ecosistemice
(IPBES) la 31 mai 2019,

– având în vedere rezoluția sa din 3 iulie 2018 referitoare la încălcarea drepturilor

popoarelor indigene în lume, inclusiv acapararea de terenuri4,

– având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE

pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale5,

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare, cel al Comisiei pentru mediu,
sănătate publică și siguranță alimentară și cel al Comisiei pentru libertăți civile, justiție
și afaceri interne,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0039/2021),

A. întrucât toate persoanele, comunitățile locale sau categoriile de populație au dreptul la

exercitarea deplină a drepturilor omului, astfel cum sunt consacrate în Declarația
universală a drepturilor omului;

B. întrucât efectele schimbărilor climatice și degradarea continuă a mediului de care suferă

resursele de apă dulce, ecosistemele și mijloacele de subzistență ale comunităților
afectează deja exercitarea efectivă a drepturilor omului, inclusiv a dreptului la viață, la
securitatea alimentară, la apă potabilă sigură și la salubritate, la sănătate, locuințe,
autodeterminare, muncă și dezvoltare, astfel cum se subliniază în Rezoluția 41/21 a
Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite; întrucât, chiar
dacă se atinge obiectivul internațional de limitare a încălzirii globale la o creștere a
3
Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.
4
JO C 118, 8.4.2020, p. 15.
5
Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

RR\1226590RO.docx 5/49 PE655.925v03-00

RO
 temperaturii cu 2° C peste nivelurile preindustriale, aceste efecte se vor propaga în mod
dramatic în deceniile viitoare; întrucât țările contribuie în mod diferit la schimbările
climatice și au responsabilități comune, dar diferențiate; întrucât schimbările climatice
reprezintă o amenințare imediată și cu implicații extinse pentru populațiile lumii, în
special pentru populațiile sărace, care sunt deosebit de vulnerabile, astfel cum se
subliniază în Rezoluția 7/23 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU;

C. întrucât ONU, împreună cu alte organizații internaționale și experți, solicită

recunoașterea la nivel mondial a dreptului la un mediu sănătos și sigur ca drept
universal;

D. întrucât abordarea schimbărilor climatice ridică probleme legate de justiție și echitate,

atât la nivel internațional și național, cât și între generații; întrucât accesul la justiție în
probleme de mediu, accesul la informații și participarea publicului la luarea deciziilor
sunt consacrate în cadrul principiului de punere în aplicare 10 din Declarația de la Rio
privind mediul și dezvoltarea, în Convenția de la Aarhus din 25 iunie 19986 și în
Acordul Escazu7 din 4 martie 2018;

E. întrucât degradarea mediului, schimbările climatice și dezvoltarea nesustenabilă

constituie unele dintre cele mai presante și mai grave amenințări la adresa capacității
generațiilor prezente și viitoare de a se bucura de multiple drepturi ale omului; întrucât
părțile la CCONUSC au obligația de a lua măsuri eficiente de atenuare a schimbărilor
climatice, de sporire a capacității de adaptare a populațiilor vulnerabile și de prevenire a
pierderii previzibile a vieții;

F. întrucât părțile la CCONUSC au obligația de a colecta și de a difuza informații cu

privire la impactul asupra mediului și de a facilita participarea publicului la luarea
deciziilor în materie de mediu;

G. întrucât abordarea schimbărilor climatice din perspectiva drepturilor omului evidențiază

principiile universalității și nediscriminării, subliniind că drepturile sunt garantate
pentru toate persoanele din lume, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, fără niciun fel
de distincție precum rasa, culoarea pielii, sexul, limba, religia, convingerile politice sau
de altă natură, originea națională sau socială, averea, nașterea sau alt statut;

H. întrucât guvernele, societățile și indivizii au o responsabilitate etică și intergenerațională

de a fi tot mai proactivi în ceea ce privește politicile și cooperarea, cu scopul de a
conveni asupra unor standarde internaționale pentru a proteja și a conserva planeta
pentru generațiile prezente și viitoare, astfel încât să le garanteze exercitarea deplină a
drepturilor omului și să atenueze efectele negative ale schimbărilor climatice;

I. întrucât este recunoscut pe scară largă faptul că obligațiile și responsabilitățile statelor și

ale sectorului privat în materie de drepturi ale omului au implicații specifice în ceea ce
privește schimbările climatice; întrucât incapacitatea de a proteja mediul și pe cei care îl
apără este contrară obligațiilor statelor în materie de drepturi ale omului, care sunt
obligatorii din punct de vedere juridic, și ar putea constitui o încălcare a drepturilor

6
Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la
informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, 25 iunie 1998.
7
Acordul regional privind accesul la informații, participarea publicului și justiția în probleme de mediu în
America Latină și în zona Caraibilor, 4 martie 2018.

PE655.925v03-00 6/49 RR\1226590RO.docx

RO
 fundamentale, cum ar fi dreptul la un mediu sănătos sau dreptul la viață; întrucât un
număr tot mai mare de activități comerciale și operațiuni desfășurate în țările terțe
generează un impact considerabil asupra drepturilor omului și asupra mediului;

J. întrucât Acordul de la Paris este primul tratat internațional care recunoaște în mod
explicit legătura dintre acțiunile în domeniul climei și drepturile omului, permițând
astfel utilizarea instrumentelor juridice existente în domeniul drepturilor omului pentru
a îndemna întreprinderile private și statele să reducă emisiile; întrucât, în cadrul
Acordului de la Paris, nu există instrumente concrete care să tragă la răspundere actorii
statali și corporativi pentru impactul lor asupra schimbărilor climatice și asupra
exercitării drepturilor omului;

K. întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în mod clar că diferitele forme
de degradare a mediului pot conduce la încălcări ale drepturilor fundamentale ale
omului, cum ar fi dreptul la viață, dreptul la viața privată și la viața de familie și la
folosința în liniște a locuinței, precum și interzicerea tratamentelor inumane și
degradante;

L. întrucât justiția climatică are drept obiectiv abordarea crizei climatice, utilizând
legislația privind drepturile omului pentru a reduce decalajul de responsabilitate în
materie de guvernanță climatică, prin utilizarea litigiilor legate de schimbările climatice
în scopul de a trage la răspundere statele și actorii corporativi pentru acțiunile lor din
perspectiva conservării naturii ca scop în sine și pentru a permite o viață demnă și
sănătoasă generațiilor prezente și viitoare;

M. întrucât mai multe cauze juridice aflate pe rol au stabilit existența unor încălcări ale
drepturilor omului și au deschis calea tragerii la răspundere în urma unor eșecuri sau a
lipsei de acțiune a persoanelor, statelor și actorilor corporativi în ceea ce privește
abordarea consecințelor schimbărilor climatice;

N. întrucât competiția din ce în ce mai mare pentru resurse naturale condusă de

întreprinderile private, uneori cu complicitatea guvernului, a plasat apărătorii mediului
și comunitățile indigene care încearcă să își protejeze terenurile tradiționale în prima
linie a acțiunii pentru mediu și i-a transformat în ținte ale persecuției;

O. întrucât consecințele schimbărilor climatice asupra drepturilor omului vor fi resimțite nu

numai de persoanele cele mai vulnerabile, ci și de întreaga populație mondială; întrucât
cele mai vulnerabile comunități și țările care generează cel mai mic grad de poluare și
de distrugere a mediului suferă cel mai mult de pe urma consecințelor directe ale
schimbărilor climatice; întrucât numărul bolilor și al deceselor premature provocate de
poluarea mediului înconjurător este deja de trei ori mai mare decât al celor provocate de
SIDA, tuberculoză și malarie la un loc, ceea ce amenință dreptul la viață, la un mediu
sănătos și la un aer curat; întrucât numărul dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile,
furtunile tropicale și perioadele îndelungate de secetă crește în mod constant, cu
consecințe nefaste pentru securitatea alimentară în țările din sudul global și pentru
exercitarea multor drepturi ale omului;

P. întrucât justiția în domeniul mediului este parte a justiției sociale și impactul

schimbărilor climatice este asimetric, iar efectele lor adverse sunt distructive pentru
generațiile prezente și viitoare, în special în țările în curs de dezvoltare; întrucât
schimbările climatice afectează puternic țările în curs de dezvoltare și exacerbează

RR\1226590RO.docx 7/49 PE655.925v03-00

RO
 inegalitățile sociale și economice existente, făcând ca grupurile vulnerabile să sufere în
mod disproporționat din cauza efectelor negative ale acestora;

Q. întrucât schimbările climatice contribuie tot mai mult la strămutare și migrație, atât în
interiorul națiunilor, cât și dincolo de frontierele internaționale; întrucât strămutarea este
o perspectivă iminentă pentru unele comunități, cum ar fi cele care trăiesc în zone
amenințate de deșertificare, cele situate în regiunea arctică unde gheața se topește într-
un ritm accelerat, în zonele costiere de joasă altitudine și în insulele mici sau în alte
ecosisteme delicate sau teritorii care prezintă riscuri; întrucât, din 2008, au fost
strămutate anual, în medie, 24 de milioane de persoane din cauza unor dezastre legate
de fenomenele meteorologice, majoritar în trei dintre cele mai vulnerabile regiuni –
Africa Subsahariană, Asia de Sud și America Latină; întrucât 80 % dintre persoanele
strămutate din cauza schimbărilor climatice sunt femei, potrivit Programului Națiunilor
Unite pentru Dezvoltare (PNUD); întrucât fenomenul din ce în ce mai mare al
strămutărilor cauzate de schimbările climatice poate reprezenta o amenințare directă la
adresa drepturilor omului, a culturii și a cunoștințelor tradiționale pentru populația în
cauză și poate avea un impact semnificativ asupra comunităților locale din țările și
teritoriile în care ajung să se stabilească;

R. întrucât restricțiile și limitările mișcării persoanelor impuse în contextul pandemiei de

COVID-19 au redus transparența și monitorizarea încălcărilor drepturilor omului și au
intensificat intimidarea politică și supravegherea digitală, limitând, în același timp,
accesul la justiție și capacitățile apărătorilor mediului, ale actorilor locale, ale
comunităților indigene și ale altor persoane de a participa efectiv la procesele
decizionale; întrucât restricțiile de deplasare impuse comunităților indigene și măsurile
sanitare au limitat capacitatea acestora de a patrula și a-și proteja teritoriile; întrucât
astfel de restricții ar trebui să fie susținute de o legislație legitimă și democratică;
întrucât capacitatea comunității internaționale de a observa și a investiga aceste
presupuse încălcări a fost diminuată considerabil din cauza pandemiei;

S. întrucât capacitatea populației de a se adapta la schimbările climatice este legată în mare

măsură de accesul său la drepturile de bază ale omului și de sănătatea ecosistemelor de
care depinde pentru subzistență și bunăstare; întrucât măsurile de atenuare și adaptare,
cum ar fi accesul la resurse naturale, precum terenurile, apa și pădurile, și utilizarea
acestora sau relocarea persoanelor, pot avea, de asemenea, un efect negativ asupra
exercitării drepturilor omului; întrucât țările și regiunile în curs de dezvoltare vor
suporta aproximativ 75-80 % din costurile legate de schimbările climatice, potrivit
raportului din 17 iulie 2019 referitor la schimbările climatice și sărăcie al raportorului
special al ONU privind sărăcia extremă și drepturile omului;

T. întrucât schimbările climatice ar putea inversa dezvoltarea umană prin reducerea

productivității agricole, creșterea insecurității alimentare și a aprovizionării cu apă,
expunerea crescută la dezastre naturale extreme, cauzând colapsul ecosistemelor și
creșterea riscurilor pentru sănătate;

U. întrucât, potrivit previziunilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), începând

din 2030, schimbările climatice ar urma să ducă în fiecare an la aproximativ 250 000 de
decese suplimentare, din cauza malnutriției, malariei, diareii și stresului termic; întrucât
șocurile climatice sunt, potrivit Programului Alimentar Mondial, unul din cei trei factori
principali ai insecurității alimentare la nivel mondial; întrucât, în 2019, aproape 750 de

PE655.925v03-00 8/49 RR\1226590RO.docx

RO
 milioane de persoane – aproape una din zece persoane din lume – au fost expuse unor
niveluri severe de insecuritate alimentară;

V. întrucât criza climatică amplifică inegalitățile de gen, deoarece fenomenele

meteorologice extreme, catastrofele naturale și degradarea pe termen lung a mediului
amenință locuințele, mijloacele de trai și rețelele și infrastructurile sociale comunitare,
cu efecte disproporționate asupra femeilor și fetelor, printre care se numără creșterea
volumului muncii de îngrijire neremunerate și al activităților casnice desfășurate de
femei, prevalența crescută a violenței de gen și marginalizarea educației, a participării și
a rolului de conducere al femeilor;

W. întrucât violența verbală și fizică împotriva activiștilor de mediu, îndeosebi a femeilor, a

apărătorilor drepturilor de mediu și a avocaților acestora a devenit o tendință bine
documentată, inclusiv în mass-media și pe platformele de comunicare socială; întrucât
activistele suferă de pe urma unor forme de violență și intimidare specifice genului, care
constituie o sursă de profundă îngrijorare;

X. întrucât apărătorii mediului se află în prima linie a acțiunii climatice și a

responsabilității; întrucât organismele din domeniul drepturilor omului au atras din ce în
ce mai mult atenția asupra necesității de a proteja în mod specific apărătorii mediului;
întrucât reducerea spațiului de acțiune pentru societatea civilă este un fenomen global
care afectează în mod disproporționat apărătorii drepturilor omului care lucrează în
domeniul mediului și al terenurilor și care se află adesea în zone rurale și izolate, cu
acces redus la mecanisme de protecție; întrucât marea majoritate a încălcărilor
drepturilor omului împotriva apărătorilor drepturilor omului și ai mediului sunt comise
într-un climat de impunitate aproape totală; întrucât sprijinirea și protejarea apărătorilor
drepturilor omului și ai mediului se numără printre prioritățile declarate ale Uniunii
Europene în cadrul acțiunii sale externe desfășurate la nivel mondial și în vecinătatea sa;
întrucât Uniunea trebuie să utilizeze toate instrumentele de care dispune în acest sens;

Y. întrucât, în ultimii ani, apărătorii mediului sunt din ce în ce mai frecvent victime ale
crimelor, răpirilor, torturii, violenței de gen, amenințărilor, hărțuirii, intimidării,
campaniilor de denigrare, incriminării, hărțuirii judiciare și evacuărilor și strămutărilor
forțate;

Z. întrucât raportorul special privind situația apărătorilor drepturilor omului și-a exprimat
îngrijorarea cu privire la situația apărătorilor drepturilor omului din toate țările,
deoarece aceștia sunt expuși unor restricții privind libertatea de circulație, de întrunire,
de exprimare și de asociere și sunt vizați de acuzații false, procese inechitabile, arestări
și detenții arbitrare, tortură și execuții;

AA. întrucât raportul din 2020 al Global Witness arată că 212 activiști pentru protecția
terenurilor și a mediului au fost uciși în 2019, ceea ce reprezintă o creștere cu 30 % în
comparație cu 2018; întrucât aproximativ 40 % dintre aceste victime au fost persoane
indigene și proprietari tradiționali de terenuri, iar mai mult de două treimi dintre
asasinate au avut loc în America Latină;

AB. întrucât popoarele indigene beneficiază de drepturi specifice în ceea ce privește

protecția mediului, a terenurilor și a resurselor, astfel cum este consacrat la articolul 7
din Convenția din 1989 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind
populațiile indigene și tribale; întrucât articolul 29 din Declarația ONU privind

RR\1226590RO.docx 9/49 PE655.925v03-00

RO
 drepturile popoarelor indigene din 2007 afirmă că „popoarele indigene au dreptul la
conservarea și protecția mediului și a capacității de producție a terenurilor, a teritoriilor
și a resurselor lor”;

AC. întrucât Acordul Escazu este primul acord regional privind accesul la informații,
participarea publicului și justiția în probleme de mediu în America Latină și în zona
Caraibilor; întrucât Acordul Escazu, care a fost deschis ratificării începând cu 1
septembrie 2019, este primul tratat care instituie dreptul la un mediu sănătos (articolul
4), întrucât Acordul Escazu, care reiterează importanța cooperării regionale, poate servi
drept sursă de inspirație pentru alte regiuni care se confruntă cu provocări similare;
întrucât Convenția de la Aarhus stabilește o serie de drepturi ale persoanelor și ale
organizațiilor societății civile cu privire la mediu, inclusiv accesul la informații legate
de mediu, participarea publicului la luarea deciziilor în domeniul mediului și accesul la
justiție; întrucât părțile la această convenție au obligația de a adopta dispozițiile
necesare astfel încât autoritățile publice (la nivel național, regional sau local) să
contribuie la respectarea efectivă a acestor drepturi,

Impactul schimbărilor climatice asupra drepturilor omului

1. subliniază că exercitarea, protejarea și promovarea drepturilor omului care se bazează

pe demnitatea umană și pe o planetă sănătoasă și sustenabilă sunt interdependente;
invită UE și statele sale membre să acționeze ca un partener credibil și fiabil pe scena
mondială prin adoptarea, consolidarea și punerea în aplicare a unei legislații aliniate la o
abordare cuprinzătoare bazată pe drepturile omului în combaterea schimbărilor
climatice, pentru a orienta și a asigura faptul că politicile și măsurile de atenuare a
schimbărilor climatice și de adaptare la acestea sunt adecvate, suficient de ambițioase,
nediscriminatorii și conforme cu obligațiile în materie de drepturi ale omului; constată
că principiile și standardele derivate din dreptul internațional al drepturilor omului ar
trebui să orienteze toate politicile și programele legate de schimbările climatice în toate
etapele procesului; invită UE și statele sale membre să încurajeze țările terțe,
întreprinderile și autoritățile guvernamentale locale să pună în aplicare și să adopte
soluții și măsuri care vor contribui la protecția mediului și la abordarea consecințelor
schimbărilor climatice;

2. invită Uniunea și statele sale membre să consolideze legătura dintre drepturile omului și
mediu în cadrul acțiunii lor externe, precum și să asiste și să sprijine mecanismele
internaționale, regionale și locale din domeniul drepturilor omului în abordarea
provocărilor de mediu, în special impactul schimbărilor climatice asupra exercitării
depline a drepturilor omului; invită Comisia să asigure integrarea aspectelor legate de
schimbările climatice și drepturile omului în toate politicile aplicabile ale UE și să
asigure coerența acestor politici; observă importanța sprijinirii activităților de
sensibilizare cu privire la consecințele schimbărilor climatice, ale degradării mediului și
ale declinului biodiversității asupra drepturilor omului; invită, de asemenea, Uniunea să
sprijine și să consolideze colaborarea cu țările terțe pentru a integra o abordare bazată pe
drepturile omului în legile și politicile de mediu;

3. subliniază caracterul indispensabil al oportunităților de dezvoltare umană pentru toți;

subliniază riscurile de încălcare a drepturilor omului în lanțurile internaționale de
aprovizionare cu mărfuri atât pentru energia convențională, cât și pentru energia verde
din surse regenerabile, cum ar fi munca copiilor în minele de cobalt care alimentează

PE655.925v03-00 10/49 RR\1226590RO.docx

RO
 lanțul global de baterii cu litiu-ion; invită Comisia să țină seama de implicațiile legate
de drepturile omului atunci când evaluează parcursul Uniunii în domeniul tehnologiilor
energetice și de transport;

4. subliniază că deficitul de apă, una dintre consecințele schimbărilor climatice, afectează

numeroase persoane în întreaga lume; solicită UE și statelor sale membre să abordeze
problema deficitului de apă ca pe o prioritate-cheie a agendei legislative și politice;
constată că gestionarea defectuoasă a resurselor funciare și naturale contribuie la noi
conflicte și împiedică soluționarea pașnică a conflictelor în curs; reamintește că
competiția tot mai acerbă pentru resursele în scădere este în creștere și este accentuată și
mai mult de degradarea mediului, de creșterea populației și de schimbările climatice;

5. reamintește obligația legală de a respecta dreptul la un mediu sigur, curat, sănătos și

durabil, care este, printre altele, o condiție pentru activitățile economice durabile ce
contribuie la bunăstarea și la mijloacele de trai ale persoanelor și comunităților;
reamintește că dreptul internațional al drepturilor omului prevede căi de atac pentru a
repara daunele cauzate persoanelor, comunităților indigene și apărătorilor drepturilor
omului în domeniul mediului de schimbările climatice, pentru a pune în aplicare măsuri
de combatere a schimbărilor climatice și pentru a trage la răspundere statele,
întreprinderile și persoanele pentru activitățile lor care au un impact asupra schimbărilor
climatice și asupra drepturilor omului; în acest sens, invită UE să facă din lupta
împotriva impunității una dintre principalele sale priorități, prin crearea unor
instrumente care să permită o punere în aplicare deplină, eficace și consecventă a
drepturilor omului și a legislației din domeniul mediului, precum și respectarea acesteia;

6. invită Comisia să se asigure că angajamentele concrete privind drepturile omului,

mediul și schimbările climatice deja stabilite în Planul de acțiune al UE privind
drepturile omului și democrația 2020-2024 sunt puse efectiv în aplicare și monitorizate
și că implementarea planului include o perspectivă de gen;

7. sprijină mandatul raportorului special al ONU pentru drepturile omului și mediu de a

face presiuni pentru recunoașterea globală a dreptului de a trăi într-un mediu sigur,
curat, sănătos și sustenabil ca drept fundamental al omului; invită Uniunea și statele
membre să sprijine, în cadrul următoarei Adunări Generale a ONU, recunoașterea
globală a acestui drept; consideră că această recunoaștere ar trebui să servească drept
catalizator pentru politici de mediu mai puternice și pentru o mai bună aplicare a legii,
pentru participarea publicului la luarea deciziilor în domeniul mediului, pentru accesul
la informații și la justiție, precum și pentru rezultate mai bune pentru cetățeni și pentru
planetă;

8. îndeamnă Comisia să continue să monitorizeze situația privind drepturile omului și

schimbările climatice, pentru a evalua progresele înregistrate în ceea ce privește
integrarea sistematică a drepturilor omului în toate aspectele acțiunii climatice la nivel
național și internațional, în strânsă cooperare cu Consiliul ONU pentru Drepturile
Omului/Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului; în acest sens, solicită
Uniunii să ia măsuri pentru a introduce dreptul la un mediu sigur și sănătos în Carta
drepturilor fundamentale a UE și să respecte pe deplin articolul 37 din aceasta;
subliniază, în acest sens, importanța unei cooperări strânse cu statele membre și cu toți
actorii instituționali relevanți implicați în asigurarea punerii în aplicare corespunzătoare
a drepturilor omului și a dispozițiilor în materie de mediu;

RR\1226590RO.docx 11/49 PE655.925v03-00

RO
 9. subliniază că tuturor persoanelor ar trebui să li se acorde dreptul fundamental la un
mediu sigur, curat, sănătos și sustenabil și la un climat stabil, fără discriminare, iar acest
drept trebuie să fie realizat concret prin politici ambițioase și trebuie să fie pe deplin
executoriu prin sistemul de justiție la toate nivelurile;

10. consideră că integrarea dreptului omului la un mediu sănătos în principalele acorduri și

procese din domeniul mediului este esențială pentru un răspuns cuprinzător la COVID-
19, care să includă o reconceptualizare a relației dintre oameni și natură, să reducă
riscurile și să prevină prejudiciile viitoare cauzate de degradarea mediului;

11. încurajează UE și statele sale membre să adopte o inițiativă îndrăzneață, cu sprijinul

activ al reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, în scopul de a combate
impunitatea pentru autorii infracțiunilor împotriva mediului la nivel mondial și pentru a
deschide calea în cadrul Curții Penale Internaționale (CPI) către noi negocieri între părți
în vederea recunoașterii „ecocidului” drept infracțiune internațională în temeiul
Statutului de la Roma; invită Comisia și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant
al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să instituie un program
de consolidare a capacității jurisdicțiilor naționale ale statelor membre în aceste
domenii;

12. invită Uniunea și statele sale membre să evalueze periodic modul în care dimensiunea
externă a Pactului verde european poate contribui cel mai bine la o abordare holistică și
bazată pe drepturile omului a acțiunilor climatice și a declinului biodiversității; solicită
UE să valorifice gama largă de politici externe, unelte și instrumente politice și
financiare de care dispune pentru a pune în aplicare Pactul verde european; solicită UE
să își reexamineze mecanismele de finanțare a combaterii schimbărilor climatice și să
propună modificarea acestora, dacă este cazul, pentru a asigura respectarea deplină a
drepturilor omului și a stabili garanții solide în acest scop; solicită înființarea unor
puncte de contact în domeniul climei în cadrul serviciilor competente ale Comisiei și ale
Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), care ar asigura, printre altele,
integrarea dimensiunii climatice în toate acțiunile externe ale UE; solicită o comunicare
transparentă și informativă cu privire la aceste aspecte în cadrul programelor de
cooperare pentru dezvoltare desfășurate de UE cu țările terțe;

13. solicită integrarea perspectivei de gen în politicile și programele de dezvoltare durabilă

pentru a se asigura că drepturile femeilor și fetelor (inclusiv sănătatea sexuală și
reproductivă și drepturile aferente și serviciile de sănătate necesare), promovarea
egalității de gen și echitatea climatică sunt integrate în programele strategice;

14. invită Comisia să majoreze asistența financiară și tehnică și activitățile de consolidare a

capacităților pentru a sprijini țările terțe să integreze drepturile omului în acțiunile și
programele lor climatice naționale și să respecte reglementările internaționale de mediu,
în scopul de a asigura că obiectivele în materie de schimbări climatice nu aduc atingere
exercitării drepturilor omului în aceste țări; ia act de acordul interinstituțional la care s-a
ajuns cu privire la Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare
internațională (IVCDCI), în temeiul căruia 30 % din finanțare va sprijini obiective
climatice și de mediu; insistă ca toate activitățile instituțiilor financiare europene din
țările terțe, în special ale Băncii Europene de Investiții și ale Băncii Europene pentru
Reconstrucție și Dezvoltare, să respecte cu strictețe angajamentele UE în materie de
schimbări climatice și să aplice o abordare bazată pe drepturi în ceea ce privește

PE655.925v03-00 12/49 RR\1226590RO.docx

RO
 dezvoltarea; solicită consolidarea și aprofundarea mecanismelor lor respective de tratare
a plângerilor8 pentru persoanele sau grupurile care consideră că astfel de activități le-au
încălcat drepturile și că pot fi eligibile pentru măsuri reparatorii;

15. sprijină ferm integrarea drepturilor omului în cadrul global post-2020 pentru
biodiversitate, în conformitate cu recenta comunicare a Comisiei intitulată „Strategia
UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre”;
consideră că, pentru a integra drepturile omului în cadrul global post-2020 pentru
biodiversitate, noile obiective ar trebui să abordeze recunoașterea și punerea în aplicare,
la nivel național și global, a dreptului la un mediu curat, sănătos, sigur și sustenabil;

16. reiterează importanța protejării regiunii arctice în fața schimbărilor climatice și

necesitatea unei politici a UE pentru această regiune;

17. recunoaște impactul legăturii dintre schimbările climatice, degradarea mediului și

dezastrele naturale ca factor determinant al migrației și al strămutării provocate de
schimbările climatice și regretă lipsa protecției drepturilor omului la nivel internațional
pentru persoanele care suferă ca urmare a acestora; consideră că o astfel de strămutare
ar trebui abordată la nivel internațional; invită Comisia și statele membre să coopereze
în ceea ce privește elaborarea unui cadru internațional pentru abordarea strămutării și a
migrației provocate de schimbările climatice atât în cadrul forumurilor internaționale,
cât și al acțiunii externe a UE; încurajează Comisia și statele membre să colaboreze
pentru a spori sprijinul acordat măsurilor de reziliență în regiunile predispuse la efectele
negative ale schimbărilor climatice și pentru a sprijini persoanele care au fost strămutate
din cauza schimbărilor climatice și care nu mai pot locui în locurile lor de reședință;
subliniază că Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a hotărât că statele trebuie să
țină seama de impactul crizei climatice asupra drepturilor omului în țara de origine
atunci când iau în considerare deportarea solicitanților de azil; salută includerea
migrației și a strămutărilor cauzate de schimbările climatice în Cadrul de adaptare de la
Cancun;

18. sprijină o abordare bazată pe drepturile omului a guvernanței migrației în țările terțe și
luarea în considerare a oricăror lacune în materie de protecție a drepturilor omului în
contextul migrației; reamintește, în acest context, instrumentele existente pentru căile
legale și consideră că astfel de instrumente ar trebui instituite în continuare pentru
persoanele care au nevoie de protecție; sprijină identificarea și promovarea bunelor
practici privind obligațiile și angajamentele în materie de drepturi ale omului care
sprijină și consolidează elaborarea de politici la nivelul UE și la nivel internațional
privind protecția mediului;

19. insistă asupra respectării drepturilor tuturor persoanelor, fără discriminare în funcție de
locul în care trăiesc sau de starea lor socială, în special a celor mai vulnerabile la
efectele negative ale schimbărilor climatice; subliniază că este important să se asigure și
să se faciliteze participarea publică a acestor grupuri vulnerabile la deciziile care le
afectează mijloacele de subzistență;

20. reamintește că inegalitatea, violența și discriminarea cu care se confruntă femeile sunt

amplificate de schimbările climatice; invită UE și statele sale membre să elaboreze și să

8
Mecanismul independent de responsabilitate a proiectelor din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și
Dezvoltare și mecanismul de tratare a plângerilor al Grupului Băncii Europene de Investiții.

RR\1226590RO.docx 13/49 PE655.925v03-00

RO
 pună în aplicare politici cu o perspectivă de gen transversală în domeniile comerțului,
cooperării, climei și acțiunii externe, promovând capacitarea și participarea femeilor la
procesul decizional și recunoscând constrângerile specifice cu care se confruntă fetele și
femeile;

21. invită Comisia și statele membre să consolideze rolul și capacitatea organismelor

regionale în domeniul drepturilor omului și ale altor mecanisme în abordarea legăturii
dintre schimbările climatice și drepturile omului, în promovarea drepturilor de mediu și
în protejarea apărătorilor drepturilor de mediu; solicită, în special, Comisiei să inițieze
un program de sprijinire a Acordului Escazu, cu scopul, printre altele, de a acorda
asistență statelor părți la ratificarea și punerea în aplicare a acordului, ajutând societatea
civilă să participe la acord și să contribuie la punerea în aplicare a acestuia și să ofere
sprijin fondului voluntar instituit în cadrul acordului;

Răspunsul la pandemia de COVID-19

22. subliniază faptul că pandemia de COVID-19 la nivel mondial ilustrează perfect

impactul degradării mediului în crearea condițiilor pentru o creștere a zoonozei, cu
consecințe grave asupra sănătății, societății, economiei și politicii; invită Comisia și
statele membre să se angajeze să includă drepturile de mediu și să-i apere pe cei care le
protejează în orice răspuns la pandemia de COVID-19; încurajează statele membre și
alte părți interesate să țină seama de Observatorul internațional al impactului COVID-19
asupra democrației și drepturilor omului inițiat de Comisie;

23. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că o recesiune globală cauzată de
pandemia de COVID-19 ar putea slăbi, întârzia sau redirecționa angajamentele statelor
în ceea ce privește obiectivele internaționale în materie de climă și standardele privind
drepturile omului; invită UE și statele sale membre să se asigure că politicile avute în
vedere pentru redresarea economică vor fi pe deplin în conformitate cu promovarea și
protecția drepturilor omului consacrate la articolul 21 din Tratatul de la Lisabona,
precum și cu protecția mediului și dezvoltarea durabilă;

24. îndeamnă VP/ÎR, Comisia și statele membre să pledeze pentru un răspuns eficace la
criza cauzată de COVID-19, care să țină seama pe deplin de importanța respectării,
protejării și exercitării dreptului la un mediu sigur, curat, sănătos și sustenabil, ca un
bastion pentru a preveni viitoarele crize în domeniul mediului și al sănătății, care au
potențialul de a pune în pericol drepturile fundamentale ale omului; invită Comisia și
SEAE să își sporească nivelul de ambiție în materie de climă și mediu în contextul
crizei cauzate de COVID-19 și să elaboreze o abordare strategică ambițioasă a
diplomației în domeniul climei;

25. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că măsurile de urgență și de izolare la

domiciliu luate ca urmare a crizei cauzate de COVID-19 ar fi putut fi utilizate în mod
abuziv în mai multe părți ale lumii de către autoritățile politice, forțele de securitate și
grupările armate nestatale, ca să limiteze, să intimideze și să ucidă apărători ai
drepturilor omului, inclusiv apărători ai mediului și ai terenurilor; reamintește, în acest
sens, modul în care apărătorii indigeni au fost, de asemenea, disproporționat de
vulnerabili în fața crizei cauzate de COVID-19 ca urmare a unei infrastructuri de
sănătate precare în zonele îndepărtate și a neglijenței guvernului;

26. constată că pandemia de COVID-19 amenință securitatea alimentară și hrana a milioane

PE655.925v03-00 14/49 RR\1226590RO.docx

RO
 de persoane din întreaga lume, întrucât lanțurile globale de aprovizionare cu alimente au
fost afectate, într-o perioadă în care securitatea alimentară și sistemele alimentare se află
deja sub presiune din cauza schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale; subliniază
că criza provocată de pandemie ar putea constitui un punct de cotitură pentru
reechilibrarea și transformarea sistemelor alimentare, făcându-le mai favorabile
incluziunii, mai sustenabile și mai reziliente;

Apărătorii drepturilor omului în domeniul mediului și rolul populațiilor indigene

27. reamintește obligația statelor de a proteja apărătorii de mediu și familiile acestora

împotriva hărțuirii, a intimidării și a violențelor, astfel cum este consacrat în legislația
privind drepturile omului, precum și de a garanta libertățile fundamentale ale acestora,
și obligația de a recunoaște drepturile populațiilor indigene și ale comunităților locale și
contribuția adusă de experiența și cunoștințele acestora la lupta împotriva pierderii
biodiversității și a degradării mediului; subliniază rolul și expertiza lor specifice în
gestionarea și conservarea terenurilor și solicită intensificarea cooperării cu populațiile
indigene și includerea acestora, precum și eforturi de consolidare a participării
democratice a acestora la procesele decizionale relevante, inclusiv la cele legate de
diplomația internațională în domeniul climei; salută eforturile Comisiei de a sprijini
participarea populațiilor indigene prin sprijinul său specific pentru mai multe proiecte,
cum ar fi Centrul pentru documentare, cercetare și informare al populațiilor indigene
(DOCIP); încurajează Comisia să promoveze în continuare dialogul și colaborarea
dintre populațiile indigene și Uniunea Europeană, precum și colaborarea cu forurile
internaționale, în special în ceea ce privește schimbările climatice;

28. subliniază că, deși atacurile și amenințările au loc peste tot în lume, Raportorul special
al ONU pentru situația apărătorilor drepturilor omului subliniază că situația este
deosebit de dramatică în America Latină și Asia, unde unii investitori internaționali,
companii și administrații locale ignoră preocupările legitime ale populațiilor; constată
că, în multe cazuri, conflictele și încălcările au loc în contextul inegalității economice și
al excluziunii sociale; denunță persecuția judiciară și incriminarea activiștilor de mediu
din regiunea amazoniană, unde atacurile, uciderile și persecutarea activiștilor de mediu
sunt în creștere; denunță creșterea numărului de atacuri și persecutarea activiștilor de
mediu din Honduras și uciderea recentă a activiștilor de mediu din Guapinol; ia act de
faptul că, în ultimii trei ani, au fost înregistrate 578 de ucideri ale apărătorilor
drepturilor popoarelor indigene, de mediu și funciare; subliniază că Filipine ocupă în
mod constant un loc fruntaș pe lista țărilor în care este cel mai periculos să fii apărător
al drepturilor de mediu; își reiterează apelul adresat Comisiei, având în vedere
gravitatea încălcărilor drepturilor omului în această țară și în absența oricărei
îmbunătățiri substanțiale sau a dorinței de a coopera din partea autorităților filipineze,
de a iniția procedura care ar putea duce la retragerea temporară a preferințelor în cadrul
sistemului generalizat de preferințe Plus (SGP+);

29. recomandă statelor membre ale UE care nu au făcut încă acest lucru să ratifice
Convenția nr. 169 a OIM privind populațiile indigene și tribale;

30. invită Comisia să se asigure că UE nu sprijină inițiative și proiecte care ar putea

conduce la acaparări ilegale de terenuri, la exploatări forestiere ilegale și la despăduriri,
sau care ar avea un impact negativ similar asupra mediului; condamnă orice încercare
de a dereglementa protecția mediului și a drepturilor omului în contextul pandemiei de

RR\1226590RO.docx 15/49 PE655.925v03-00

RO
 COVID-19 și al altor crize;

31. condamnă cu fermitate creșterea numărului de asasinate, atacuri defăimătoare, acte de

persecuție, de incriminare, de încarcerare, de hărțuire și de intimidare a persoanelor
indigene, a activiștilor pentru drepturile omului în domeniul mediului și a apărătorilor
terenurilor în întreaga lume și solicită ca cei responsabili să fie trași la răspundere;

32. subliniază că apărătoarele drepturilor omului în domeniul protecției mediului se

confruntă cu provocări suplimentare în activitatea, comunitățile și casele lor, devenind
ținte ale amenințărilor specifice genului și ale violenței legate de gen sau fiind expuse
acestora; constată că apărătoarele drepturilor omului se confruntă într-o măsură mai
mare cu riscul de a fi supuse anumitor forme de violență și altor încălcări ale drepturilor,
prejudecăților, excluziunii și repudierii decât omologii lor masculini;

33. solicită UE și statelor sale membre să sprijine toți apărătorii drepturilor omului, în
special apărătorii drepturilor de mediu și reprezentanții legali ai acestora, și să atragă
atenția asupra cazurilor acestora atunci când este necesar; este convins că sprijinul
acordat apărătorilor drepturilor de mediu ar trebui sporit și că orice represalii sau atacuri
împotriva acestora din partea actorilor corporativi sau statali ar trebui condamnate de
UE prin declarații publice și acțiuni locale, atunci când este cazul; își reiterează poziția
cu privire la necesitatea ca SEAE, Comisia și statele membre să investească și să
consolideze mecanisme și programe specifice de protecție accesibile, care să țină seama
de dimensiunea de gen, pentru apărătorii drepturilor de mediu, inclusiv pentru apărătorii
locali și indigeni, și să îi implice în orice anchetă privind încălcările;

34. este profund îngrijorat de deteriorarea constantă a situației apărătorilor mediului, a

avertizorilor, a jurnaliștilor și a membrilor profesiei juridice specializați în mediu din
întreaga lume; solicită UE și statelor sale membre să protejeze libertatea de exprimare,
libertatea și pluralismul media și dreptul de întrunire, precum și să asigure siguranța și
protecția jurnaliștilor și a avertizorilor, atât în UE, cât și prin relațiile sale externe; își
exprimă profunda îngrijorare cu privire la abuzurile, infracțiunile și atacurile mortale
care sunt comise în continuare împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor din domeniul
media și care sunt motivate de activitățile acestora; subliniază că avertizarea în interes
public este o formă de libertate de exprimare și de informare și joacă un rol esențial în
demascarea și prevenirea încălcărilor dreptului Uniunii și în consolidarea
responsabilității democratice și a transparenței; invită, în acest context, Comisia să
monitorizeze transpunerea și să garanteze aplicarea integrală de către statele membre a
Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale
dreptului Uniunii9; consideră că libertatea de informare este un instrument important
pentru ca persoanele care ar putea fi afectate de consecințele schimbărilor climatice să
fie informate în mod corespunzător și din timp cu privire la efectele dăunătoare ale
schimbărilor climatice și ale măsurilor de adaptare; solicită respectarea libertății de
informare;

35. recunoaște că acțiunile întreprinse de apărătorii mediului sunt esențiale, întrucât aceștia
caută, concep și difuzează soluții și mecanisme viabile de prevenire, reziliență și
adaptare la schimbările climatice pentru persoanele care trăiesc în teritoriile afectate;

36. invită Comisia să acorde o atenție deosebită nevoilor diferențiate de protecție ale
9
JO L 305, 26.11 2019, p. 17.

PE655.925v03-00 16/49 RR\1226590RO.docx

RO
 apărătoarelor drepturilor omului, recunoscând rolul acestora ca agenți puternici ai
schimbării, în special în ceea ce privește acțiunile climatice; subliniază, în acest sens, că
trebuie sprijinită consolidarea capacităților și rolul femeilor de educatoare și promotoare
ale schimbării și că trebuie asigurată finanțarea adecvată a acestor organizații;
reamintește cât de des sunt victime ale represiunii și chiar ale asasinatelor femeile lideri
ai comunităților și activiste pentru mediu, cum este cazul activistelor curajoase
nominalizate și preselecționate pentru Premiul Saharov pentru libertatea de gândire al
Parlamentului European, și anume Marielle Franco din Brazilia, asasinată în 2018, și
Berta Cáceres din Honduras, asasinată în 2016;

37. invită UE și statele sale membre să solicite și să se asigure că dreptul la consimțământul

liber, prealabil și în cunoștință de cauză al populațiilor indigene este respectat, fără
constrângeri, în orice acord sau proiect de dezvoltare care ar putea afecta terenurile,
teritoriile sau bunurile naturale ale popoarelor indigene; subliniază că promovarea
drepturilor populațiilor indigene și a practicilor lor tradiționale este importantă pentru
realizarea unei dezvoltări sustenabile, combaterea schimbărilor climatice și conservarea
și refacerea biodiversității, asigurând, în același timp, garanții adecvate;

38. invită Comisia și Consiliul să utilizeze toate instrumentele de care dispun, împreună cu
dispozițiile privind punerea în aplicare și respectarea drepturilor omului în cadrul
acordurilor UE de politică externă și de asociere, pentru a sprijini și a proteja în mod
eficace apărătorii drepturilor omului și apărătorii drepturilor de mediu în vecinătatea
UE, precum și pentru a încuraja țările candidate la aderarea la UE să se alinieze în mod
efectiv la valorile și standardele europene;

39. solicită adoptarea unei anexe la Orientările UE privind apărătorii drepturilor omului,
care să fie dedicată provocărilor și nevoilor specifice ale apărătorilor de mediu și
politicilor UE în această privință; subliniază că este important să se asigure continuarea
proiectului ProtectDefenders.eu cu niveluri sporite de finanțare, precum și a altor
instrumente ale UE existente pentru sprijinirea apărătorilor drepturilor omului;

40. solicită adoptarea unei liste UE a țărilor prioritare în care SEAE, Comisia și statele
membre își vor intensifica acțiunile în sprijinul apărătorilor drepturilor de mediu și vor
colabora cu autoritățile locale în vederea introducerii sau a îmbunătățirii mecanismelor
de protecție și a legislației specifice care definește apărătorii mediului, recunoaște
activitatea acestora și le garantează protecția; insistă asupra faptului că această listă de
țări prioritare ar trebui să fie elaborată de SEAE, în strânsă consultare cu părțile
interesate și cu Parlamentul, și ar trebui să fie actualizată anual; solicită, de asemenea,
VP/ÎR să furnizeze un raport public anual referitor la acțiunile întreprinse în țările
prioritare, precum și la protejarea apărătorilor mediului la nivel mondial;

41. îndeamnă ONU să își asume un rol mai mare în protejarea ecosistemelor globale și a
apărătorilor mediului, în special acolo unde schimbările climatice au un impact puternic
asupra comunităților indigene și locale; solicită, prin urmare, UE să promoveze o
inițiativă la nivelul ONU pentru observatorii internaționali cu scopul de a monitoriza
prejudiciile considerabile aduse mediului, crizele grave de mediu sau situațiile în care
apărătorii drepturilor de mediu sunt cei mai expuși riscului și pentru a colabora cu
autoritățile și a le oferi asistență la stabilirea unui mediu de protecție pentru acești
apărători;

RR\1226590RO.docx 17/49 PE655.925v03-00

RO
 42. invită Comisia și statele membre să promoveze, prin intermediul dialogului politic,
adoptarea unor planuri naționale de acțiune care să garanteze un mediu sigur și liber
pentru apărătorii mediului, integrând o perspectivă mai largă a protecției colective,
inclusiv măsuri politice pentru legitimarea comunităților și a grupurilor implicate în
protecția mediului; invită Comisia să abordeze în mod explicit drepturile omului ale
popoarelor indigene și ale comunităților locale în temeiul legislației privind pădurile, al
guvernanței și al acordurilor de parteneriat voluntar (APV FLEGT);

43. reamintește că, în conformitate cu Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului,
statele trebuie să protejeze apărătorii biodiversității ca apărători ai drepturilor omului;
își exprimă satisfacția cu privire la elaborarea tratatelor internaționale, cum ar fi
Acordul Escazu, care este un instrument-cheie pentru America Latină și zona Caraibilor
– regiunea cu cele mai multe ucideri înregistrate ale apărătorilor drepturilor omului în
domeniul mediului;

CCONUSC, justiție și răspundere

44. regretă faptul că, chiar dacă sunt pe deplin puse în aplicare de toate statele, contribuțiile
actuale stabilite la nivel național (CSN) ar duce la o creștere a temperaturii globale
dezastruoasă cu 3 °C peste nivelurile preindustriale, încălcând Acordul de la Paris;
avertizează că un astfel de scenariu ar avea un impact climatic și de mediu extrem de
puternic și ar avea efecte adverse generalizate asupra drepturilor omului;

45. salută includerea drepturilor omului în preambulul Acordului de la Paris și solicită

măsuri eficiente de respectare și promovare a obligațiilor în materie de drepturi ale
omului în punerea în aplicare a acordului și în luarea de măsuri în domeniul climei;
regretă, cu toate acestea, că nu există dispoziții concrete pentru a trage la răspundere
actorii statali și corporativi pentru încălcările drepturilor omului legate de schimbările
climatice;

46. îndeamnă părțile la CCONUSC să continue să își sporească nivelul de ambiție în ceea
ce privește atenuarea și adaptarea, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris,
și să integreze dimensiunea drepturilor omului în contribuțiile lor stabilite la nivel
național și în comunicarea lor privind adaptarea; solicită secretariatului CCONUSC să
elaboreze orientări privind modul de integrare a protecției drepturilor omului în
contribuțiile stabilite la nivel național (CSN) și în comunicarea privind adaptarea, în
colaborare cu Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului; încurajează părțile să
revizuiască contribuțiile preconizate stabilite la nivel național (CPSN) și CSN și să
dezvolte mecanisme de monitorizare pentru CSN, cu participarea deplină și efectivă a
populațiilor indigene;

47. subliniază necesitatea de a consolida sinergiile între obligațiile de raportare în materie

de climă și obligațiile de raportare în materie de drepturi ale omului; consideră că
orientările privind cadrul de transparență al Acordului de la Paris (articolul 13) ar trebui
să impună părților să furnizeze informații nu numai cu privire la emisiile de gaze cu
efect de seră, ci și cu privire la aspectul dacă politicile climatice sunt puse în aplicare în
conformitate cu alte obiective societale și cu cadrele juridice existente și, prin urmare, ar
trebui să includă informații privind bunele practici, inclusiv abordări în materie de
măsuri de atenuare și adaptare bazate pe drepturi, precum și asistență;

48. îndeamnă instituțiile UE să coopereze în mod activ în promovarea unei abordări axate

PE655.925v03-00 18/49 RR\1226590RO.docx

RO
 pe drepturile omului în cadrul negocierilor internaționale în curs privind schimbările
climatice, în special în cadrul mecanismului de dezvoltare durabilă (SDM) și al altor
orientări privind mecanismele prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din Acordul de la
Paris, care asigură participarea semnificativă și informată a titularilor de drepturi,
garanții sociale și de mediu adecvate și mecanisme independente de recurs; subliniază
că SDM ar trebui să urmărească finanțarea proiectelor care aduc beneficii persoanelor
celor mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice și că toate proiectele finanțate
în cadrul SDM ar trebui să fie supuse unei evaluări a impactului asupra drepturilor
omului, doar proiectele cu impact pozitiv fiind eligibile pentru înregistrare;

49. invită Comisia să elaboreze criterii de eligibilitate pentru granturile UE, care ar permite
ONG-urilor de mediu, care altfel ar putea să nu fie eligibile pentru finanțare din cauza
dimensiunii lor, să obțină un acces mai incluziv la fonduri;

50. subliniază că, pentru a asigura tragerea la răspundere a tuturor actorilor, noi mecanisme
precum SDM trebuie să integreze politici instituționale de salvgardare și mecanisme de
soluționare a reclamațiilor pentru a garanta protecția efectivă a drepturilor;

51. invită Secretariatul CCONUSC să elaboreze, împreună cu părțile la convenție, un cadru

juridic comun pentru justiția climatică;

52. subliniază că evaluarea la nivel global menționată la articolul 14 din Acordul de la Paris
ar trebui utilizată pentru a evalua progresele înregistrate în direcția integrării drepturilor
omului și a altor principii în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice; constată că
aceasta ar trebui să includă oportunități de prezentare a contribuțiilor de către societatea
civilă și organizațiile interguvernamentale; consideră că evaluarea punerii în aplicare a
Acordului de la Paris ar trebui să contribuie la identificarea bunelor practici și a
barierelor în calea punerii sale în aplicare, precum și la orientarea viitoarelor CSN și a
cooperării internaționale;

53. subliniază că toate acțiunile climatice eficace bazate pe drepturi ar trebui să garanteze o
participare gratuită, activă, semnificativă și informată; recomandă ca planurile de
atenuare și adaptare să fie accesibile publicului, să fie finanțate în mod transparent și să
fie elaborate împreună cu grupurile afectate și/sau potențial afectate, în special cu
grupurile cele mai vulnerabile;

54. subliniază faptul că țările în curs de dezvoltare nu pot face față singure efectelor
schimbărilor climatice și că acestea depind adesea de asistența internațională în ceea ce
privește capacitatea lor de gestionare a crizelor și capacitatea lor de a se adapta la
efectele schimbărilor climatice și de a le anticipa;

55. subliniază punctul său de vedere conform căruia legile și instituțiile din domeniul
drepturilor omului care sunt utilizate în mod obișnuit pentru a elimina decalajul în
materie de responsabilitate în materie de guvernanță nu pot înlocui în niciun caz
măsurile eficiente de prevenire și reparare a prejudiciilor cauzate de schimbările
climatice; consideră că instituțiile naționale pentru drepturile omului și societatea civilă
pot juca un rol eficace în ceea ce privește responsabilitatea națională și mecanismele de
supraveghere concepute pentru a asigura accesul la căi de atac al celor care suferă
prejudicii aduse drepturilor omului ca urmare a schimbărilor climatice;

56. consideră că UE trebuie să joace un rol de lider activ, ferm și ambițios în pregătirile

RR\1226590RO.docx 19/49 PE655.925v03-00

RO
 pentru cea de a 26-a Conferință a ONU privind schimbările climatice (COP26), plasând
principiile drepturilor omului în centrul procesului de elaborare a politicilor privind
schimbările climatice la nivel internațional, pentru a evita daunele ireversibile asupra
dezvoltării umane și generațiilor actuale și viitoare;

57. recunoaște rolul activ și implicarea societății civile, inclusiv a organizațiilor

neguvernamentale și a apărătorilor mediului în susținerea abordărilor în materie de
politici climatice bazate pe drepturile omului și solicită sprijinirea și finanțarea unor
astfel de activități de către UE; subliniază necesitatea de a garanta participarea societății
civile la cadrul de transparență prevăzut la articolul 13 din Acordul de la Paris;

58. ia act de propunerea Comisiei de regulament de modificare a Regulamentului (CE)

nr. 1367/2006 (așa-numitul Regulament Aarhus), care ar trebui să îmbunătățească
punerea în aplicare a Convenției de la Aarhus la nivelul UE; încurajează, de asemenea,
statele membre să asigure transpunerea adecvată a actelor legislative relevante ale UE
(de exemplu, Directiva 2011/92/UE) și a dispozițiilor internaționale obligatorii din
punct de vedere juridic (Convenția de la Aarhus) în ordinea lor juridică, pentru a garanta
accesul incluziv la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la
justiție în probleme de mediu;

59. subliniază că acțiunile activiștilor de mediu sunt în deplină concordanță cu obiectivele

de dezvoltare durabilă și că punerea în aplicare sistemică a acestor obiective ar trebui
urmărită la nivel local, național și internațional;

60. reamintește că statele membre trebuie să reglementeze corporațiile pentru a se asigura

că acestea nu provoacă încălcări ale drepturilor omului și că actorii privați și corporativi
au obligația de a aborda implicațiile schimbărilor climatice asupra drepturilor omului, în
conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului;

61. încurajează Comisia și statele membre să fie actori activi în conceperea, instituirea și
promovarea garanțiilor și a proceselor de responsabilizare în cadrul organismelor
recunoscute la nivel internațional, pentru a se asigura că modificările structurale
efectuate pentru a realiza reducerea drastică a emisiilor până în 2030, astfel cum se
prevede în politicile privind clima, sunt concepute, puse în aplicare și monitorizate într-
un mod care protejează drepturile persoanelor și comunităților afectate, inclusiv dreptul
la muncă și la promovarea unor condiții de muncă corecte și echitabile; subliniază că
tranziția verde trebuie să fie justă și nu trebuie să lase pe nimeni în urmă;

62. subliniază importanța diligenței necesare a întreprinderilor și a responsabilității

sustenabile și asumate a întreprinderilor ca mijloace semnificative și indispensabile de
prevenire și protecție împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și ale mediului;
invită UE să sprijine guvernanța corporativă sustenabilă și responsabilă ca element
important al Pactului verde european; invită statele membre să pună în aplicare măsuri
de reglementare eficace pentru a identifica, a evalua, a preveni, a înceta, a atenua, a
monitoriza, a comunica, a raporta, a aborda și a remedia încălcările potențiale și/sau
efective ale drepturilor omului și să tragă la răspundere întreprinderile atunci când se
asigură că își îndeplinesc obligațiile de diligență necesară în ceea ce privește impactul
schimbărilor climatice asupra drepturilor omului, în conformitate cu Principiile
directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului;

63. salută angajamentul Comisiei de a elabora o propunere legislativă privind caracterul

PE655.925v03-00 20/49 RR\1226590RO.docx

RO
 obligatoriu în ceea ce privește drepturile fundamentale ale omului și obligația de
diligență a întreprinderilor în materie de mediu în lanțurile lor de aprovizionare;
recomandă ca această propunere legislativă să sprijine și să faciliteze dezvoltarea unor
metodologii comune de măsurare a impactului în domeniul mediului și al schimbărilor
climatice; subliniază importanța unei consultări și comunicări eficace, semnificative și
în cunoștință de cauză cu toate părțile interesate afectate sau potențial afectate, inclusiv
cu apărătorii mediului; îndeamnă UE să sprijine și să se implice efectiv în negocierile în
curs pentru un tratat cu caracter obligatoriu al ONU privind afacerile și drepturile
omului, care să reglementeze activitățile corporațiilor transnaționale și ale altor
întreprinderi; consideră că orice astfel de instrument trebuie să încurajeze actorii
corporativi și investitorii să își asume responsabilitățile cu privire la dreptul omului la
un mediu sănătos; consideră că orice astfel de instrument trebuie să includă dispoziții
solide de protecție a mediului și să încurajeze actorii corporativi și instituțiile financiare,
dar și instituțiile regionale de investiții sau de dezvoltare să își asume responsabilitățile
în ceea ce privește dreptul omului la un mediu sănătos;

64. subliniază importanța combaterii corupției la nivel mondial, întrucât aceasta dăunează
exercitării drepturilor omului și are repercusiuni negative specifice și afectează în mod
disproporționat grupurile cele mai defavorizate, marginalizate și vulnerabile din
societate, precum femeile, copiii, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă,
persoanele sărace, populațiile indigene sau persoanele aparținând minorităților, printre
altele prin împiedicarea accesului egal al acestora la resursele naturale, inclusiv la
terenuri;

65. invită Consiliul și SEAE să includă infracțiunile legate de corupție printre actele care se
pedepsesc în temeiul regimului global de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale
omului, așa-numita Lege Magnitsky europeană, și să asigure adoptarea și punerea sa
rapidă în aplicare;

66. consideră că actuala revizuire a politicii comerciale a UE ar trebui să reprezinte o ocazie

de a redefini, promova și consolida protecția drepturilor omului în cadrul politicii
comerciale; subliniază faptul că capitolele privind dezvoltarea durabilă din viitoarele
acorduri comerciale trebuie să fie acoperite de mecanismele de soluționare a litigiilor
din cadrul acestor acorduri;

° °

67. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,

Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile
omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU,
Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale
a ONU, Președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Înaltului Comisar
al ONU pentru Drepturile Omului, precum și șefilor delegațiilor UE.

RR\1226590RO.docx 21/49 PE655.925v03-00

RO
 14.1.2021

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la efectele schimbărilor climatice asupra drepturilor omului și rolul activiștilor de

mediu în această chestiune
(2020/2134(INI))

Raportor pentru aviz: Miguel Urbán Crespo

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie
competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi
adoptată:

A. întrucât, în ultimii ani, apărătorii mediului sunt din ce în ce mai frecvent victime ale
crimelor, răpirilor, torturii, violenței de gen, amenințărilor, hărțuirii, intimidării,
campaniilor de denigrare, incriminării, hărțuirii judiciare și evacuărilor și strămutărilor
forțate;

B. întrucât incriminarea apărătorilor mediului este frecventă în multe țări, iar procesele
strategice împotriva lor orchestrate de administrațiile publice deviază resursele, energia
și atenția de la activitatea apărătorilor către desfășurarea unor proceduri judiciare lungi
și, de cele mai multe ori, lipsite de temei;

C. întrucât criza economică care se preconizează că va rezulta în urma pandemiei de

COVID-19 poate determina statele să devieze fondurile de la protecția mediului pentru
a stimula creșterea economică pe termen scurt, ceea ce va duce la utilizarea sporită a
violenței pentru a forța comunitățile să își părăsească terenurile și pentru a permite
exploatarea acestora,

1. subliniază că țările în curs de dezvoltare, inclusiv statele insulare mici în curs de

dezvoltare (SIDS), sunt cele mai expuse schimbărilor climatice și că activiștii lor pentru
drepturile omului și apărătorii mediului, care sunt adesea membri ai comunităților
indigene sau tradiționale, trebuie să facă față unor forme multiple de violență, de la
amenințări psihologice și fizice la restricții asupra libertății lor, persecuții judiciare și
chiar asasinate pentru a-și apăra terenurile, patrimoniul și mediul de consecințele
exploatării resurselor naturale; recunoaște că acțiunile întreprinse de apărătorii mediului
sunt esențiale, întrucât aceștia caută, concep și difuzează soluții și mecanisme viabile de
prevenire, reziliență și adaptare la schimbările climatice pentru persoanele care trăiesc

PE655.925v03-00 22/49 RR\1226590RO.docx

RO
 în teritoriile afectate;

2. reamintește că distrugerea și degradarea continuă a biodiversității vor submina

exercitarea unei game largi de drepturi ale omului; regretă faptul că statele nu au reușit
deloc să atingă obiectivul de reducere a ratei de pierdere a biodiversității; reamintește că
efectele dăunătoare ale degradării ecosistemelor sunt suportate în mod disproporționat
de cei săraci și sunt uneori principalul factor care cauzează sărăcia și conflictele sociale;
reiterează datoria statelor de a aborda în mod eficace factorii determinanți ai declinului
biodiversității, inclusiv prin integrarea obligațiilor de conservare și utilizare sustenabilă
a resurselor în politicile de dezvoltare mai ample; subliniază, în sens mai larg, că statele
au obligația nu numai de a proteja apărătorii mediului, ci și de a proteja ecosistemele, de
care depind drepturile atât de multor oameni;

3. subliniază că populațiile din țările în curs de dezvoltare depind în mod direct de

biodiversitate pentru securitatea lor alimentară, sanitară și economică; regretă faptul că
degradarea biodiversității cauzată de schimbările climatice și pierderea de resurse care
rezultă din acestea sporesc vulnerabilitatea acestor populații și dăunează drepturilor lor
fundamentale și demnității lor;

4. subliniază faptul că țările în curs de dezvoltare nu pot face față singure efectelor
schimbărilor climatice și că acestea depind adesea de asistența internațională în ceea ce
privește capacitatea lor de gestionare a crizelor și capacitatea lor de a se adapta la
efectele schimbărilor climatice și de a le anticipa; reamintește, în acest sens,
angajamentul asumat de țările semnatare ale Acordurilor de la Paris de a mobiliza cel
puțin 100 de miliarde USD pe an pentru a întreprinde activități de atenuare a
schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în țările în curs de dezvoltare, pentru a
consolida reziliența locuitorilor afectați;

5. invită Uniunea și statele sale membre să sprijine, în cadrul următoarei Adunări Generale
a ONU, recunoașterea mondială a dreptului la un mediu sigur, curat, sănătos și
sustenabil;

6. subliniază importanța rolului esențial al activiștilor de mediu în protejarea drepturilor

fundamentale și a demnității persoanelor afectate de efectele schimbărilor climatice;
subliniază că aceștia sunt esențiali pentru evidențierea și protejarea bunurilor noastre
publice și, în special, a zonelor de patrimoniu indigene și comunitare;

7. ia act de faptul că activiștii de mediu lucrează adesea în medii periculoase, unde

ciocnirile armate, supraexploatarea și braconajul sunt larg răspândite, în timp ce
degradarea mediului și epuizarea resurselor nu fac decât să accentueze aceste tensiuni;

8. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la incriminarea și persecutarea din ce în ce

mai mare a activiștilor de mediu din țările în curs de dezvoltare, care sunt victime ale
atacurilor comise de mulți autori, cum ar fi grupările armate și milițiile sau persoanele
fizice, precum și intimidarea de către unele guverne și companii multinaționale care, în
anumite locuri, investesc în proiecte care contribuie la exploatarea resurselor naturale
neregenerabile, cauzând astfel defrișări, pierderea biodiversității și încălcări ale
drepturilor omului, afectând în special femeile, comunitățile locale și popoarele
indigene; reamintește, în acest sens, că populațiile indigene joacă un rol vital în
gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și în conservarea biodiversității; invită UE
să nu finanțeze proiecte care ar putea contribui la evacuarea populațiilor indigene din

RR\1226590RO.docx 23/49 PE655.925v03-00

RO
 țările lor de origine; recomandă statelor membre ale UE care nu au făcut încă acest lucru
să ratifice Convenția nr. 169 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind
populațiile indigene și tribale; în special, solicită UE și țărilor sale partenere să
recunoască și să protejeze drepturile popoarelor indigene de proprietate cutumiară și
control asupra terenurilor și resurselor lor naturale, astfel cum se prevede în Declarația
Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene și în Convenția 169
a OIM, precum și să respecte principiul consimțământului liber, prealabil și în
cunoștință de cauză, permițând înregistrarea colectivă a terenurilor; condamnă orice
încercare de a dereglementa protecția mediului și a drepturilor omului în contextul
pandemiei de COVID-19 și al altor crize; își exprimă îngrijorarea cu privire la situația
apărătorilor mediului și a avertizorilor din întreaga lume;invită Comisia să sprijine
apărătorii mediului din întreaga lume și să asigure un plan de acțiune împotriva
violenței sporite utilizate pentru a forța comunitățile să își părăsească terenurile în fața
pandemiei de COVID-19;

9. subliniază că, deși atacurile și amenințările au loc peste tot în lume, Raportorul special
al ONU pentru situația apărătorilor drepturilor omului subliniază că situația este
deosebit de dramatică în America Latină și Asia, unde unii investitori internaționali,
companii și administrații locale ignoră preocupările legitime ale populațiilor; constată
că, în multe cazuri, conflictele și încălcările au loc în contextul inegalității economice și
al excluziunii sociale; denunță persecuția judiciară și incriminarea activiștilor de mediu
din regiunea amazoniană, unde atacurile, uciderile și persecutarea activiștilor de mediu
sunt în creștere; denunță creșterea numărului de atacuri și persecutarea activiștilor de
mediu din Honduras și uciderea recentă a activiștilor de mediu din Guapinol; ia act de
faptul că, în ultimii trei ani, au fost înregistrate 578 de ucideri ale apărătorilor
drepturilor popoarelor indigene, de mediu și funciare; subliniază că Filipine ocupă în
mod constant un loc fruntaș pe lista țărilor în care este cel mai periculos să fii apărător
al drepturilor de mediu; își reiterează apelul adresat Comisiei, având în vedere
gravitatea încălcărilor drepturilor omului în această țară și în absența oricărei
îmbunătățiri substanțiale sau a dorinței de a coopera din partea autorităților filipineze,
de a iniția procedura care ar putea duce la retragerea temporară a preferințelor în cadrul
sistemului generalizat de preferințe Plus (SGP +);

10. invită Comisia să asigure independența studiilor de evaluare a impactului înainte de

încheierea acordurilor comerciale și de cooperare și de punerea în aplicare a proiectelor
de dezvoltare, cu un accent special pe măsurarea și prevenirea efectelor acestora asupra
drepturilor populațiilor locale; insistă ca societatea civilă și comunitățile locale să
participe în mod semnificativ la evaluările impactului și ca rezultatele să fie luate în
considerare în mod corespunzător în cadrul acordurilor economice și al proiectelor de
dezvoltare; solicită Comisiei să reevalueze executarea proiectelor în cazul unor încălcări
ale drepturilor omului;

11. subliniază că apărătorii mediului din țările în curs de dezvoltare joacă un rol vital în
protejarea pădurilor și a ecosistemelor și că terenurile gestionate de populațiile indigene
au rate mai scăzute de defrișare și rezultate mai bune în materie de conservare decât
zonele de protecție care exclud aceste populații;

12. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că schimbările climatice vor duce la
distrugerea terenurilor locuibile, la deteriorarea ecosistemelor și la creșterea
deșertificării în anumite teritorii, în special în țările în curs de dezvoltare; consideră că,

PE655.925v03-00 24/49 RR\1226590RO.docx

RO
 în următorii ani, impactul schimbărilor climatice va obliga multe persoane să se
deplaseze, deoarece terenurile lor nu mai sunt locuibile și, ca atare, va crea mai mulți
migranți de mediu din țările în curs de dezvoltare și din țările dezvoltate; subliniază că,
în acest scop și pentru a asigura respectarea drepturilor omului și a demnității umane,
trebuie luată în considerare recunoașterea internațională a statutului de refugiat de
mediu; constată, în acest sens, că Convenția privind statutul refugiaților din 1951 nu
reglementează protecția persoanelor strămutate din motive de mediu; solicită
clarificarea terminologiei comune, atât la nivel internațional, cât și la nivel european, în
ceea ce privește condițiile aplicabile persoanelor care se deplasează ca urmare a
schimbărilor climatice; atrage atenția, în acest sens, asupra deciziei de referință a
Comisiei ONU pentru drepturile omului în cauza Teitiota/Noua Zeelandă, care a
recunoscut că persoanele care fug de dezastrele climatice sau naturale sunt îndreptățite
la protecție internațională în temeiul Pactului internațional cu privire la drepturile civile
și politice; invită Comisia și statele membre să ia în considerare această hotărâre ca
stimulent pentru a clarifica terminologia comună la nivel internațional și european în
ceea ce privește condițiile migrației cauzate de schimbările climatice și să ia toate
măsurile necesare pentru a asigura protecția deplină a persoanelor strămutate din cauza
schimbărilor climatice în temeiul legislației UE și pentru a oferi un sistem de azil
adecvat, precum și pentru a crea canale pentru o migrație sigură și legală; invită UE și
statele sale membre să elaboreze și să adopte, ca parte a reformei politicii Uniunii în
materie de migrație și azil, măsuri adecvate, cum ar fi programele de mobilitate,
competențele și recalificarea lucrătorilor din țările terțe care provin din țări afectate în
mod deosebit de efectele negative ale schimbărilor climatice; solicită utilizarea vizelor
umanitare și a protecției temporare pentru persoanele strămutate în urma dezastrelor cu
declanșare bruscă și admisia pe termen lung a persoanelor care provin din țări care
devin sau au devenit nelocuibile din cauza schimbărilor climatice;

13. consideră că introducerea unei legislații a UE privind diligența necesară în afaceri cu

caracter obligatoriu și armonizată poate contribui la îmbunătățirea apărării drepturilor
omului și a respectării standardelor de mediu în combaterea impunității, precum și la
combaterea schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare, și poate contribui la
implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, a Acordului de la Paris și a
obiectivelor Pactului verde al UE; subliniază că viitoarea legislație ar trebui să țină
seama de nevoile și drepturile specifice ale femeilor și ale grupurilor vulnerabile, cum ar
fi copiii și populațiile indigene; invită Comisia să depună în continuare eforturi în
favoarea aprobării tratatului obligatoriu al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind
întreprinderile transnaționale și drepturile omului; salută, în acest sens, planul Comisiei
de a elabora o propunere legislativă pe această temă, care să asigure accesul la justiție
pentru victimele încălcărilor drepturilor omului și care să prevadă mecanisme de
despăgubire și de tragere la răspundere pentru comunitățile afectate; subliniază rolul
important al sectorului privat și al investițiilor în lupta împotriva schimbărilor climatice;
subliniază beneficiile dovedite pentru întreprinderi ale existenței unor practici eficace de
comportament responsabil în afaceri; reiterează faptul că acordurile comerciale și de
investiții ale UE ar trebui să includă dispoziții obligatorii și executorii pentru a aborda
schimbările climatice, despăduririle, pierderea biodiversității și protecția drepturilor
popoarelor indigene și ale comunităților locale, prin intermediul unui mecanism eficace
de monitorizare și punere în aplicare; consideră că, din perspectiva dezvoltării,
revizuirea politicii comerciale a UE ar trebui să redefinească, să promoveze și să
consolideze protecția mediului și a drepturilor omului; subliniază că obligațiile de
diligență necesară în domeniul social, al mediului și al drepturilor omului ar trebui

RR\1226590RO.docx 25/49 PE655.925v03-00

RO
 aplicate în cadrul noilor mecanisme comerciale, cum ar fi acordurile de liber schimb,
acordurile de parteneriat economic, sistemele generalizate de preferințe și acordurile de
investiții;

14. reamintește că consecințele negative ale schimbărilor climatice subminează

perspectivele de dezvoltare ale unei țări, accentuând inegalitățile deja existente, cum ar
fi disparitățile de gen; subliniază că impactul schimbărilor climatice este mai nefast în
cazul persoanelor mai vulnerabile cum sunt femeile și fetele și că 80 % dintre
persoanele strămutate din cauza schimbărilor climatice sunt femei; salută angajamentele
asumate de vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans de a elimina inegalitățile de
gen care sunt exacerbate de schimbările climatice; îndeamnă Comisia să integreze
egalitatea de gen și justiția climatică la formularea și punerea în aplicare a tuturor
politicilor care au un impact asupra situației femeilor și fetelor și să promoveze, în
cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, participarea
femeilor indigene, a apărătorilor drepturilor femeilor și a tuturor comunităților de gen
marginalizate;

15. invită Comisia să verifice cu atenție că proiectele de infrastructură și de energie

finanțate prin intermediul diverselor instrumente de cooperare pentru dezvoltare și de
politică externă, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiții, respectă și nu
pun în pericol drepturile omului, obiectivele de dezvoltare durabilă, obiectivele
Acordului de la Paris de combatere a schimbărilor climatice sau Pactul verde european;
subliniază că activitățile finanțate prin intermediul instituțiilor de finanțare a dezvoltării
fără consimțământul sau consultarea semnificativă a comunităților locale și a grupurilor
marginalizate pot reprezenta amenințări pentru apărătorii drepturilor omului și ai
mediului; solicită, în acest sens, să se verifice atent dacă comunitățile indigene și
populația locală au fost consultate la formularea proiectelor propuse și dacă au fost
incluse experiența și cunoștințele acestora despre ecologia locală, drepturile omului și
nevoile de dezvoltare; subliniază că o serie de conflicte de mediu ar putea fi evitate prin
consultări prealabile cu comunitățile locale, popoarele indigene și activiștii de mediu și
prin participarea activă a acestora; în sens mai larg, reamintește că o abordare bazată pe
drepturi ar trebui să fie operaționalizată și aplicată și respectată cu strictețe în toate
proiectele de asistență oficială pentru dezvoltare finanțate, în special în ceea ce privește
drepturile păstorilor și ale popoarelor indigene, ceea ce implică furnizarea unor
mecanisme eficace de depunere a plângerilor și de recurs, în conformitate cu
Recomandarea 2013/396/UE a Comisiei din 11 iunie 2013, în special în cazul în care
acțiunile climatice le încalcă drepturile; invită Comisia și statele membre să sporească
sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare pentru a găsi soluții durabile pentru
persoanele strămutate din motive de mediu, inclusiv pentru populațiile indigene, păstori
și alte populații rurale ale căror mijloace tradiționale de trai au fost distruse de efectele
negative ale schimbărilor climatice, și să găsească noi mijloace de subzistență care să fie
mai bine adaptate la o climă în schimbare;

16. subliniază că acțiunile activiștilor de mediu sunt în deplină concordanță cu obiectivele

de dezvoltare durabilă și că punerea în aplicare sistemică a acestor obiective ar trebui
urmărită la nivel local, național și internațional;

17. invită Comisia să îmbunătățească cadrul de protecție a apărătorilor drepturilor omului și

a activiștilor de mediu, permițându-le să cunoască mai bine drepturile lor și măsurile de
protecție de care ar putea beneficia, precum și să consolideze rețeaua și să

PE655.925v03-00 26/49 RR\1226590RO.docx

RO
 îmbunătățească conectivitatea dintre organizațiile angajate în lupta împotriva
schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității în țările în curs de dezvoltare și în
întreaga lume; îndeamnă statele să recunoască faptul că apărătorii biodiversității, care
contribuie la o dezvoltare sigură, curată, sănătoasă și durabilă, sunt, de asemenea,
apărători ai drepturilor omului; în acest scop, invită UE și statele sale membre să
examineze argumentele pentru a conferi personalitate juridică naturii, consolidând astfel
protecția juridică a mediului; invită Comisia să acorde o atenție deosebită nevoilor
diferențiate de protecție ale femeilor apărătoare ale drepturilor omului, recunoscând
rolul acestora ca agenți puternici ai schimbării, în special în ceea ce privește acțiunile
climatice; subliniază, în acest sens, că trebuie sprijinită consolidarea capacităților și
rolul femeilor de educatoare și promotoare ale schimbării și că trebuie asigurată
finanțarea adecvată a acestor organizații; reamintește cât de des sunt victime ale
represiunii și chiar ale asasinatelor femeile lideri ai comunităților și activiste pentru
mediu, cum este cazul activistelor curajoase nominalizate și preselecționate pentru
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire al Parlamentului European, și anume
Marielle Franco din Brazilia, asasinată în 2018, și Berta Cáceres din Honduras,
asasinată în 2016; invită Comisia să solicite investigații eficace și să îi aducă în fața
justiției pe cei responsabili de asasinarea activiștilor de mediu; atrage atenția asupra
dispozițiilor acordului Escazú privind dreptul internațional al mediului, în special în
ceea ce privește interdependența dintre mediu și drepturile omului și necesitatea de a
proteja activiștii de mediu; încurajează Comisia și statele membre să încheie acorduri
similare cu alte macroregiuni din întreaga lume;

18. invită Comisia să aibă în vedere sprijinirea adecvată a rețelelor locale, regionale și
internaționale pentru apărătorii mediului, pentru a facilita cooperarea acestora și pentru
a le permite să își intensifice activitățile și să contribuie la protejarea ecosistemelor
naturale; încurajează mobilizarea resurselor financiare pentru apărătorii mediului pentru
ca aceștia să poată investi în echipamente mai bune pentru o observare mai eficientă a
teritoriilor care sunt periclitate de schimbările climatice, precum și pentru furnizarea de
sprijin pentru colectarea de date științifice și de cele mai bune practici, pentru
dezvoltarea unor programe de educație ecologică pentru adaptarea la schimbările de
mediu și a unor proiecte de dezvoltare în vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu și a
calității vieții; îndeamnă țările partenere să adopte măsuri pentru a implica efectiv
popoarele indigene în măsurile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a
acestora și să ofere, în acest sens, asistență tehnică și financiară care să ajungă direct la
popoarele indigene pentru a sprijini autoguvernarea, controlul teritorial și gestionarea;

19. solicită Uniunii Europene să sprijine o abordare regională ca răspuns la efectele

schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare, pentru a acorda autorităților locale
descentralizate, organizațiilor societății civile locale și activiștilor de mediu un rol mai
important în combaterea efectelor ecologice, sociale și economice ale schimbărilor
climatice;

20. invită Consiliul și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să consolideze

aplicarea orientărilor lor privind sprijinirea apărătorilor drepturilor omului, să ia în
considerare în mod sistematic măsurile de protejare a apărătorilor drepturilor omului și,
pe lângă reacția la situații specifice, să elaboreze o strategie pe termen lung pentru a-i
proteja cât mai eficient pe apărătorii drepturilor omului;

21. invită insistent Comisia să sprijine statele în vederea introducerii unor mecanisme de

RR\1226590RO.docx 27/49 PE655.925v03-00

RO
 protecție și a unor legi care să definească apărătorii mediului, să le recunoască
activitatea și să le garanteze protecția;

22. consideră că Consiliul și SEAE ar trebui să prezinte Parlamentului European un raport

anual privind acțiunile UE de protejare a apărătorilor drepturilor omului;

23. solicită creșterea sprijinului politic și financiar pentru apărătorii drepturilor de mediu și
condamnarea sistematică a represaliilor împotriva lor;

24. invită UE să faciliteze, în conformitate cu Rezoluția 40/11 a Consiliului ONU pentru

drepturile omului din 21 martie 2019, sensibilizarea opiniei publice și participarea
cetățenilor la procesele decizionale în domeniul mediului, inclusiv a societății civile,
femeilor, copiilor și tinerilor, persoanelor indigene și a comunităților rurale și locale, nu
numai în țările în curs de dezvoltare, ci la nivel mondial.

PE655.925v03-00 28/49 RR\1226590RO.docx

RO
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 14.1.2021

Rezultatul votului final +: 12

–: 3
0: 8

Membri titulari prezenți la votul final
Anna-Michelle Asimakopoulou, Hildegard Bentele, Dominique Bilde,
Udo Bullmann, Catherine Chabaud, Ryszard Czarnecki, Gianna Gancia,
Charles Goerens, Mónica Silvana González, Pierrette Herzberger-
Fofana, György Hölvényi, Rasa Juknevičienė, Pierfrancesco Majorino,
Erik Marquardt, Norbert Neuser, Janina Ochojska, Jan-Christoph
Oetjen, Michèle Rivasi, Christian Sagartz, Tomas Tobé, Miguel Urbán
Crespo, Bernhard Zimniok

Membri supleanți prezenți la votul final Barry Andrews

RR\1226590RO.docx 29/49 PE655.925v03-00

RO
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

12 +
S&D Udo Bullmann, Mónica Silvana González, Pierfrancesco Majorino, Norbert Neuser

Renew Barry Andrews, Catherine Chabaud, Charles Goerens, Jan-Christoph Oetjen

Verts/ALE Pierrette Herzberger-Fofana, Erik Marquardt, Michèle Rivasi

The Left Miguel Urbán Crespo

3 -
ECR Ryszard Czarnecki

ID Gianna Gancia, Bernhard Zimniok

8 0
PPE Anna-Michelle Asimakopoulou, Hildegard Bentele, György Hölvényi, Rasa Juknevičienė, Janina Ochojska,
Christian Sagartz, Tomas Tobé

ID Dominique Bilde

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri

PE655.925v03-00 30/49 RR\1226590RO.docx

RO
17.12.2020

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ

ALIMENTARĂ

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la efectele schimbărilor climatice asupra drepturilor omului și rolul activiștilor de

mediu în această chestiune
(2020/2134(INI))

Raportor pentru aviz: Pascal Canfin

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru
afaceri externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea
de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

- având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

A. întrucât toate ființele umane au dreptul la exercitarea deplină a drepturilor omului și a

libertăților fundamentale fără discriminare, astfel cum sunt consacrate în Declarația
universală a drepturilor omului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

B. întrucât schimbările climatice au loc la nivel global, dar au un impact mai grav asupra
țărilor și comunităților cel mai puțin responsabile pentru încălzirea globală; întrucât
efectele sunt mai mari asupra populațiilor care depind în cea mai mare măsură de
resursele naturale pentru a-și asigura mijloacele de subzistență și/sau care au cea mai
scăzută capacitate de a răspunde dezastrelor naturale, cum ar fi secetele, alunecările de
teren, inundațiile și uraganele; întrucât populațiile care dispun de resurse financiare mai
limitate pentru a se adapta vor fi cele mai afectate și vor avea cel mai mult de suferit de
pe urma efectelor schimbărilor climatice;

C. întrucât creșterea gradului de conștientizare și preocupările tot mai mari cu privire la

impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului în rândul populației generale la
nivel mondial oferă un impuls activismului de mediu, în general, și stimulează
implicarea proactivă a apărătorilor mediului, în special;

D. întrucât, în cadrul primei conferințe a ONU privind mediul din 1972, comunitatea
internațională a aprobat aspectul relației interdependente și reciproce dintre drepturile
omului și mediu, în care un mediu sănătos este indispensabil pentru a putea beneficia pe
deplin de o gamă largă de drepturi ale omului; întrucât situația de urgență climatică și de
mediu, declarată de Parlamentul European în noiembrie anul trecut, reprezintă o

RR\1226590RO.docx 31/49 PE655.925v03-00

RO
 provocare suplimentară în această privință;

E. întrucât drepturile omului sunt strâns legate de schimbările climatice, deoarece efectele
devastatoare ale acestora din urmă asupra mediului au un impact ulterior asupra
exercitării depline a drepturilor la viață, sănătate, apă, locuințe, hrană și mijloace de trai;
întrucât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în mod clar că diferitele
forme de degradare a mediului pot conduce la încălcări ale unor drepturi esențiale ale
omului, cum ar fi dreptul la viață, dreptul la viața privată și la viața de familie și la
folosirea în liniște a locuinței, precum și la încălcarea interdicției privind tratamentele
inumane și degradante;

F. întrucât în preambulul Acordului de la Paris se confirmă faptul că schimbările climatice

constituie o preocupare comună a omenirii și că părțile semnatare ale Acordului ar
trebui să respecte, să promoveze și să ia în considerare obligațiile care le revin în
privința drepturilor omului atunci când adoptă măsuri de combatere a schimbărilor
climatice;

G. întrucât creșterea la nivel mondial a cererii de acces la resursele naturale conduce

adesea la o exploatare nesustenabilă a mediului natural și uman, punând oamenii
obișnuiți în prima linie a luptei pentru protecția ecosistemelor, a terenurilor, a hranei, a
patrimoniului cultural, a comunităților și a ființelor umane împotriva efectelor
schimbărilor climatice și împotriva extracției nesustenabile a materiilor prime, inclusiv
a combustibililor fosili, a defrișării, exploatării ilegale a pădurilor și acaparării
terenurilor;

H. întrucât s-a raportat o creștere a numărului de asasinate ale apărătorilor mediului din
întreaga lume; întrucât, în special, numărul apărătorilor mediului care au fost uciși a
crescut de patru ori în ultimii zece ani0, rata deceselor crescând în medie la mai mult de
patru activiști uciși în fiecare săptămână în 20190; întrucât cel mai mare procent (90 %)
de persoane ucise a fost raportat în America Centrală și de Sud și în Asia de Sud-Est;
întrucât în aceste regiuni se află unele dintre locurile cu cea mai mare biodiversitate la
nivel mondial;

I. întrucât, potrivit studiului de caz al Biroului European pentru Mediu0, hărțuirea

apărătorilor mediului este prezentă, de asemenea, în UE, fiind raportate, în 2018, 13
astfel de incidente și, conform raportului, există state membre care „nu au deloc
legislație de combatere a hărțuirii apărătorilor mediului și multe state au declarat că nu
sunt la curent cu aspectele legate de sancționarea hărțuirii”;

J. întrucât, în martie 2019, Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor

Unite a adoptat Rezoluția A/HRC/40/L.22/Rev.1 prin care a „recunoscut contribuția
apărătorilor drepturilor omului din domeniul mediului la exercitarea drepturilor omului,
la protecția mediului și la dezvoltarea durabilă”;

K. întrucât vulnerabilitatea apărătorilor mediului este în continuare agravată de lipsa unor

mecanisme eficiente ale statului de drept, ceea ce conduce la nepedepsirea infractorilor;

0
https://eeb.org/library/the-harassment-of-environmental-defenders-in-the-european-union-a-case-study-report/
0
https://www.globalwitness.org/documents/19938/Defending_Tomorrow_EN_high_res_-_July_2020.pdf
0
https://eeb.org/library/the-harassment-of-environmental-defenders-in-the-european-union-a-case-study-report/

PE655.925v03-00 32/49 RR\1226590RO.docx

RO
L. întrucât efectele schimbărilor climatice sunt resimțite diferit de femei și de bărbați;
întrucât femeile sunt slab reprezentate în instituțiile care iau decizii privind mediul și
schimbările climatice; întrucât atât efectele schimbărilor climatice, cât și strategiile de
adaptare și atenuare a acestora creează diferențe de gen; întrucât femeile sunt mai
vulnerabile și se confruntă cu riscuri și poveri mai mari, din motive diverse, pornind de
la accesul inegal la resurse, educație, oportunități de angajare și drepturile funciare până
la normele și rolurile sociale și culturale și diversele lor experiențe intersecționale;

M. întrucât consecințele negative ale schimbărilor climatice subminează perspectivele de

dezvoltare ale țărilor și accentuează disparitățile de gen deja existente, care rezultă din
numeroși factori socioeconomici, instituționali, culturali și politici;

N. întrucât Convenția de la Aarhus obligă statele să îi protejeze împotriva oricărei hărțuiri,

sancționări sau persecuții pe cei care își exercită drepturile de mediu;

O. întrucât cetățenii țărilor industrializate pot fi responsabili pentru emisii de CO2 de peste
o sută de ori mai mari decât cetățenii țărilor cel mai puțin dezvoltate; întrucât, în acest
scop, este necesar ca alocarea bugetului pentru carbon să asigure o repartizare echitabilă
a bugetului rămas pentru carbon;

P. întrucât schimbările climatice ar putea genera conflicte și ar reprezenta o amenințare la

adresa securității noastre la nivel mondial, în special în regiunile în care statele sunt
vulnerabile și nu sunt guvernate democratic; întrucât schimbările de mediu pot provoca,
de asemenea, conflicte legate de terenuri sau resurse, care la rândul lor pot duce la
strămutarea populației; întrucât situația persoanelor strămutate în interiorul țării din
motive de mediu și a refugiaților climatici este cea mai gravă pentru persoanele mai
vulnerabile, cum ar fi femeile și fetele, care sunt expuse la încălcarea drepturilor lor
fundamentale, fiind adesea victime ale traficului de persoane și ale exploatării sexuale;

Q. întrucât nicio situație de urgență nu ar trebui utilizată vreodată pentru a eroda instituțiile
democratice sau pentru a submina drepturile fundamentale; întrucât toate măsurile ar
trebui să fie întotdeauna adoptate printr-un proces democratic,

1. consideră că schimbările climatice amenință exercitarea mai multor drepturi ale omului,
inclusiv dreptul la viață, apă potabilă și salubritate, alimentație, sănătate, locuință,
autodeterminare, cultură și dezvoltare; subliniază că schimbările climatice au consecințe
dramatice pentru drepturile omului în țările în curs de dezvoltare; subliniază că
democrația, care protejează drepturile omului și libertățile fundamentale, este singura
formă de guvernare compatibilă cu dezvoltarea durabilă și cu protecția eficientă a
mediului și a climei; subliniază că corupția și lipsa de transparență riscă să submineze
protecția mediului și politicile climatice; subliniază necesitatea unei cooperări strânse și
structurate cu autoritățile locale, cu sectorul privat și cu societatea civilă;

2. subliniază că există dovezi serioase că impactul asupra sănătății al condițiilor exterioare

influențate de climă, precum malnutriția și incidența bolilor infecțioase, variază în
funcție de gen; ia notă cu îngrijorare de rata ridicată a mortalității feminine în situații de
dezastru; solicită integrarea perspectivei de gen în politicile și programele de dezvoltare
durabilă pentru a se asigura că drepturile femeilor și fetelor (inclusiv sănătatea sexuală
și reproductivă și drepturile aferente și serviciile de sănătate necesare), promovarea
egalității de gen și echitatea climatică sunt integrate în programele strategice;

RR\1226590RO.docx 33/49 PE655.925v03-00

RO
 3. își exprimă îngrijorarea cu privire la încălcările drepturilor omului în comunitățile
locale, cauzate de fenomenul „acaparării terenurilor”, alimentat, printre altele, de
interesele speculative private, inclusiv cele ale unor întreprinderi cu sediul în UE, și de
lipsa de acțiune a autorităților din statele membre și a actorilor internaționali; invită, în
acest sens, Comisia, statele membre și corporațiile să respecte și să promoveze
Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile
omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în
afaceri, pentru a preveni, a reduce și a remedia daunele aduse mediului și biodiversității
prin desfășurarea unor consultări semnificative și incluzive cu comunitățile locale, cu
apărătorii mediului și cu toate părțile interesate afectate în legătură cu activitățile lor
comerciale; salută planurile Comisiei de a propune o legislație privind diligența
necesară și răspunderea întreprinderilor la nivelul UE, observând că mai multe țări au
deja o astfel de legislație; solicită să se acorde mai mult sprijin internațional pentru
drepturile funciare indigene, ceea ce ar contribui la limitarea încălzirii globale;

4. insistă asupra unei abordări comune privind punerea în aplicare a Acordului de la Paris
și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă în politicile interne și externe, acordând o
atenție deosebită drepturilor omului;

5. subliniază caracterul indispensabil al oportunităților de dezvoltare umană pentru toți;

subliniază riscurile încălcării drepturilor omului în lanțurile internaționale de
aprovizionare cu mărfuri, atât pentru energia convențională, cât și pentru cea obținută
prin tehnologii verzi și din surse regenerabile, precum munca copiilor în minele de
cobalt care aprovizionează lanțul valoric al bateriilor litiu-ion la nivel mondial; invită
Comisia să țină seama de implicațiile legate de drepturile omului atunci când evaluează
parcursul Uniunii în domeniul tehnologiilor energetice și de transport;

6. subliniază importanța conceptului de „justiție climatică” atunci când se iau măsuri

pentru a aborda schimbările climatice; solicită o diplomație activă a UE în domeniul
climei care să includă o abordare bazată pe drepturi; consideră că femeile și fetele sunt
afectate în mod disproporționat de schimbările climatice, ceea ce indică faptul că
acestea sunt mai susceptibile de a fi marginalizate și dezavantajate în multe țări;
subliniază importanța emancipării femeilor și a rolului femeilor ca garanție a protecției
mediului în Sudul global și este deosebit de îngrijorat de violența sexuală și de violența
de gen, îndreptate împotriva femeilor apărătoare ale drepturilor omului;

7. reamintește principiul „nu cauza prejudicii” din cadrul Pactului verde european și
îndeamnă Comisia să asigure rapid o coerență deplină a acordurilor comerciale și de
investiții și a altor reglementări existente și viitoare cu dispozițiile privind drepturile
omului și obiectivele în materie de mediu și climă de la nivel internațional, în special cu
Acordul de la Paris și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă;

8. subliniază că este important ca adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora

să fie integrate într-o măsură mai mare în strategiile naționale de dezvoltare durabilă, să
se stabilească o legătură între strategiile de reducere a riscurilor de dezastre, de
gestionare a acestor riscuri și de adaptare la schimbările climatice și să se ia în
considerare includerea dimensiunii drepturilor omului în instrumentele existente;

9. consideră că principiul neutralității climatice, convenit în Acordul de la Paris, reprezintă

o ocazie excelentă pentru dezvoltarea calitativă atât a țărilor industrializate, cât și a

PE655.925v03-00 34/49 RR\1226590RO.docx

RO
 țărilor din Sudul global, în scopul realizării unei apropieri a condițiilor de viață la nivel
mondial;

10. îndeamnă statele membre să nu își reducă nivelurile naționale ale standardelor de
protecție a mediului ca reacție în scopul redresării economice ca urmare a actualei crize
provocate de pandemia de COVID-19 sau a altor crize viitoare; reiterează în această
privință că sustenabilitatea, ca o condiție fundamentală de exercitare a tuturor
drepturilor omului fără discriminare, ar trebui să fie abordarea care stă la baza
procesului de elaborare a politicilor, pentru a se garanta protejarea interesului public,
precum și bunăstarea socială, ecologică și economică a comunităților locale afectate;

11. subliniază că UE trebuie să fie pregătită pentru strămutarea populației cauzată de

schimbările climatice și să recunoască necesitatea adoptării unor măsuri adecvate pentru
a proteja drepturile omului în cazul populațiilor amenințate de efectele schimbărilor
climatice;

12. subliniază că procesul decizional în domeniul mediului trebuie să se bazeze pe

angajamentul civic bazat pe cei trei piloni, și anume accesul la informații, participarea
publică și accesul la justiție, și să permită asumarea acestuia; solicită în acest sens
adoptarea unor instrumente internaționale pentru consolidarea acestor principii
fundamentale;

13. subliniază că UE ar trebui să promoveze implicarea mai multor părți interesate, în

special a organizațiilor sociale, a autorităților locale și a sectorului privat, pentru a
aborda provocarea reprezentată de migrația provocată de condițiile de mediu într-un
mod cuprinzător și sustenabil, care să protejeze drepturile omului;

14. reamintește că umanitatea în ansamblul său și Uniunea Europeană au depășit patru din
cele nouă limite planetare, ceea ce face ca Uniunii și statelor membre să le revină o
responsabilitate deosebită de a reduce impactul ecologic al depășirii, pentru a reveni în
cadrul limitelor respective;

15. este alarmat de distrugerea masivă, provocată de om, a pădurii tropicale amazoniene;
subliniază rolul apărătorilor mediului în protecția pădurii tropicale amazoniene și
condamnă cu fermitate exacerbarea violenței împotriva protectorilor pădurii amazoniene
și a comunităților indigene; este alarmat de faptul că hărțuirea și atacurile împotriva
apărătorilor mediului sunt tot mai numeroase și în Europa; regretă uciderea în 2019 a
doi pădurari care luptau împotriva exploatării forestiere ilegale în România și alte
atacuri asupra lucrătorilor forestieri săvârșite în România în ultimii ani; invită Comisia
și statele membre să acționeze ferm pentru a combate această evoluție și să se asigure că
anchetele penale și urmăririle penale privind infracțiunile împotriva apărătorilor
mediului se desfășoară într-un mod sigur din punct de vedere juridic, prin asigurarea
unor căi de atac judiciare eficace;

16. solicită Comisiei să includă standarde de mediu obligatorii, executorii din punct de
vedere juridic, în viitoarele acorduri comerciale internaționale, care să pună capăt
defrișărilor și să asigure respectarea drepturilor omului;

17. reamintește că Raportul global al ONU privind mediul referitor la statul de drept în
domeniul mediului a constatat că, în pofida creșterii de 38 de ori a numărului de legi în
materie de mediu adoptate din 1972, faptul că nu se pun pe deplin în aplicare și nu se

RR\1226590RO.docx 35/49 PE655.925v03-00

RO
 asigură întotdeauna respectarea acestor legi reprezintă una dintre cele mai mari
provocări în efortul de atenuare a schimbărilor climatice, de reducere a poluării și de
prevenire a declinului pe scară largă al speciilor și habitatelor; subliniază că o
consolidare a statului de drept în domeniul mediului, atât la nivelul UE, cât și la nivel
mondial, trebuie să fie o prioritate; ia act de propunerea Comisiei de regulament de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 1367/2006 (așa-numitul Regulament Aarhus),
care ar trebui să îmbunătățească punerea în aplicare a Convenției de la Aarhus la nivelul
UE; încurajează, de asemenea, statele membre să asigure transpunerea adecvată a
actelor legislative relevante ale UE (de exemplu, Directiva 2011/92/UE) și a
dispozițiilor internaționale obligatorii din punct de vedere juridic (Convenția de la
Aarhus) în ordinea lor juridică, pentru a garanta accesul incluziv la informații,
participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu;

18. recunoaște că organizațiile societății civile sunt actori esențiali în domeniul susținerii și
promovării, al sensibilizării și al educației care vizează impactul schimbărilor climatice
și al degradării mediului;recunoaște, de asemenea, rolul acestora de agenți informali
importanți ai acțiunii externe a UE în domeniul climei; solicită Comisiei să sprijine
dezvoltarea rețelelor locale în cooperare cu ONG-urile de la nivel local sau mondial,
pentru a oferi sprijin persoanelor aflate în pericol imediat și pentru a primi informații cu
privire la situația de pe teren; invită Comisia să elaboreze criterii de eligibilitate pentru
granturile UE, care ar permite ONG-urilor de mediu, care altfel ar putea să nu fie
eligibile pentru finanțare din cauza dimensiunii lor, să obțină un acces mai incluziv la
fonduri; îndeamnă statele membre să condamne orice tip de stigmatizare legată de
activitatea ONG-urilor de mediu și a persoanelor care desfășoară activități de susținere
și promovare a climei și a mediului; invită Comisia să propună o strategie a UE pentru
sprijinirea apărătorilor mediului la nivelul UE și în întreaga lume, luând în considerare,
printre altele, posibilitatea instituirii unui mecanism de reacție rapidă;

19. invită Uniunea și statele membre să sprijine, în cadrul următoarei Adunări Generale a
ONU, recunoașterea mondială a dreptului la un mediu sănătos; îndeamnă, în plus,
statele părți semnatare ale COP26 să integreze pe deplin drepturile omului și principiile
sociale și de mediu reafirmate în preambulul Acordului de la Paris, ca parte a așa-
numitului cadru de reglementare al Acordului de la Paris;

20. salută decizia de referință a Comisiei ONU pentru drepturile omului în cazul
Teitiota/Noua Zeelandă, care recunoaște că persoanele care fug de dezastrele climatice
sau naturale sunt îndreptățite la protecție internațională în temeiul Pactului internațional
cu privire la drepturile civile și politice;

21. consideră că integrarea dreptului omului la un mediu sănătos în principalele acorduri și

procese din domeniul mediului este esențială pentru un răspuns cuprinzător la COVID-
19, care să includă o reconceptualizare a relației dintre oameni și natură, să reducă
riscurile și să prevină prejudiciile viitoare cauzate de degradarea mediului;

22. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că populațiile indigene, inclusiv copiii,
persoanele aparținând minorităților și comunitățile rurale și marginalizate sunt supuse
unor discriminări și persecuții extinse și sistematice în întreaga lume, cu arestări
arbitrare, strămutări forțate, acapararea terenurilor și încălcări ale drepturilor
populațiilor indigene de către marile corporații, în special de către agroîntreprinderi și
corporații din domeniul petrolier, al gazelor și mineritului;

PE655.925v03-00 36/49 RR\1226590RO.docx

RO
23. reamintește că jurnaliștii și avocații din domeniul mediului sunt, de asemenea,
amenințați; subliniază că zece jurnaliști de mediu au fost uciși în ultimii cinci ani,
înregistrându-se totodată 53 de încălcări ale drepturilor presei; este alarmat de situația
lui Steven Donziger, avocatul reclamanților Lago Agrio din Ecuador;

24. îndeamnă statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a garanta drepturile,
protecția și siguranța tuturor persoanelor, inclusiv a apărătorilor drepturilor omului în
domeniul mediului, care își exercită, printre altele, dreptul la libertatea de opinie și de
exprimare, dreptul la libertatea de întrunire și de asociere pașnică, online și offline, care
sunt esențiale pentru promovarea și protecția drepturilor omului și pentru protecția și
conservarea mediului.

RR\1226590RO.docx 37/49 PE655.925v03-00

RO
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 15.12.2020

Rezultatul votului final +: 38

–: 36
0: 2

Membri titulari prezenți la votul final
Nikos Androulakis, Bartosz Arłukowicz, Margrete Auken, Simona
Baldassarre, Marek Paweł Balt, Traian Băsescu, Aurelia Beigneux,
Monika Beňová, Sergio Berlato, Alexander Bernhuber, Simona Bonafè,
Delara Burkhardt, Pascal Canfin, Sara Cerdas, Mohammed Chahim,
Tudor Ciuhodaru, Nathalie Colin-Oesterlé, Esther de Lange, Christian
Doleschal, Marco Dreosto, Bas Eickhout, Cyrus Engerer, Eleonora Evi,
Agnès Evren, Pietro Fiocchi, Catherine Griset, Jytte Guteland, Teuvo
Hakkarainen, Anja Hazekamp, Martin Hojsík, Pär Holmgren, Jan
Huitema, Yannick Jadot, Adam Jarubas, Petros Kokkalis, Ewa Kopacz,
Joanna Kopcińska, Ryszard Antoni Legutko, Javi López, César Luena,
Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Joëlle Mélin, Tilly Metz, Silvia
Modig, Dolors Montserrat, Alessandra Moretti, Dan-Ştefan Motreanu,
Ville Niinistö, Ljudmila Novak, Grace O’Sullivan, Jutta Paulus,
Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Luisa Regimenti, Frédérique Ries,
María Soraya Rodríguez Ramos, Sándor Rónai, Rob Rooken, Silvia
Sardone, Christine Schneider, Günther Sidl, Linea Søgaard-Lidell,
Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds, Edina Tóth, Véronique Trillet-Lenoir,
Petar Vitanov, Alexandr Vondra, Mick Wallace, Pernille Weiss, Michal
Wiezik, Tiemo Wölken, Anna Zalewska

Membri supleanți prezenți la votul final Manuel Bompard, Catherine Chabaud, Karin Karlsbro, Ondřej Knotek

PE655.925v03-00 38/49 RR\1226590RO.docx

RO
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

38 +
S&D Nikos Androulakis, Marek Paweł Balt, Monika Beňová, Simona Bonafè, Sara Cerdas, Mohammed Chahim,
Tudor Ciuhodaru, Cyrus Engerer, Jytte Guteland, Javi López, César Luena, Alessandra Moretti, Sándor
Rónai, Günther Sidl, Petar Vitanov, Tiemo Wölken

RENEW Martin Hojsík, Jan Huitema, Karin Karlsbro, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Nicolae
Ştefănuță, Linea Søgaard-Lidell, Nils Torvalds

VERTS/ALE Margrete Auken, Bas Eickhout, Eleonora Evi, Pär Holmgren, Yannick Jadot, Tilly Metz, Ville Niinistö, Grace
O’Sullivan, Jutta Paulus

EUL/NGL Manuel Bompard, Anja Hazekamp, Petros Kokkalis, Silvia Modig, Mick Wallace

36 -
PPE Bartosz Arłukowicz, Traian Băsescu, Alexander Bernhuber, Nathalie Colin-Oesterlé, Christian Doleschal,
Agnès Evren, Adam Jarubas, Ewa Kopacz, Esther de Lange, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Dolors
Montserrat, Dan-Ştefan Motreanu, Ljudmila Novak, Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Christine Schneider,
Edina Tóth, Pernille Weiss, Michal Wiezik

RENEW Catherine Chabaud

ID Simona Baldassarre, Aurelia Beigneux, Marco Dreosto, Catherine Griset, Teuvo Hakkarainen, Joëlle Mélin,
Luisa Regimenti, Silvia Sardone

ECR Sergio Berlato, Pietro Fiocchi, Joanna Kopcińska, Ryszard Antoni Legutko, Rob Rooken, Alexandr Vondra,
Anna Zalewska

2 0
RENEW Pascal Canfin, Ondřej Knotek

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri

RR\1226590RO.docx 39/49 PE655.925v03-00

RO
 2.12.2020

AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la efectele schimbărilor climatice asupra drepturilor omului și rolul activiștilor de

mediu în această chestiune
(2020/2134(INI))

Raportoare pentru aviz: Lena Düpont

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru afaceri
externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de
rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât Uniunea se întemeiază pe valorile respectării libertății, democrației, egalității,

statului de drept și drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin
minorităților; întrucât aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate
caracterizată de pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate
între femei și bărbați; întrucât aceste valori ar trebui să ghideze și acțiunea externă a
UE;

B. întrucât o serie de studii au demonstrat că schimbările climatice și degradarea mediului

amenință din ce în ce mai mult drepturile umane de bază ale persoanelor vulnerabile,
cum ar fi dreptul la viață, apă, alimente, salubritate, asistență medicală, viață privată și
de familie și educație, precum și dreptul de a nu fi supus unor tratamente inumane și
degradante; întrucât un mediu curat și sănătos este fundamental pentru viața omului;
întrucât numărul persoanelor strămutate din cauza impactului crizei climatice este în
creștere; întrucât UE trebuie să continue să-și intensifice acțiunile de combatere a
schimbărilor climatice și de protecție a mediului în temeiul obligațiilor care decurg din
tratate și din Carta drepturilor fundamentale, prin politici ambițioase și comprehensive,
bazate pe drepturile omului pe plan intern și în strânsă cooperare cu partenerii
internaționali, și trebuie să promoveze o mai bună coordonare și un schimb de
informații mai amplu între statele membre; întrucât în Raportul special pe 2018 al
Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) s-au făcut constatări
alarmante și au fost recomandate schimbări;

C. întrucât, în ultimii ani, apărătorii mediului sunt din ce în ce mai frecvent victime ale
crimelor, răpirilor, torturii, violenței de gen, amenințărilor, hărțuirii, intimidării,
campaniilor de denigrare, incriminării, hărțuirii judiciare și evacuărilor și strămutărilor

PE655.925v03-00 40/49 RR\1226590RO.docx

RO
 forțate; întrucât numai în 20190, peste 300 de apărători ai mediului și ai drepturilor din
întreaga lume au fost uciși din cauza activității lor, dintre care 40 % activau în domeniul
drepturilor funciare, al drepturilor popoarelor indigene și al drepturilor de mediu;
întrucât drepturile funciare, de mediu și ale popoarelor indigene au rămas cel mai
periculos sector pentru apărarea drepturilor omului din cauza exploatării resurselor
naturale combinate cu corupția, slaba guvernare și sărăcia sistemică; întrucât femeile
angajate în apărarea drepturilor, care adesea nu pot deține terenuri și nu pot participa la
procesele decizionale, se confruntă cu discriminare și violențe sistemice și structurale și
sunt cu precădere în pericol; întrucât, în temeiul dreptului internațional și al dreptului
UE, orice persoană care fuge de persecuții are dreptul la protecție internațională,
inclusiv apărătorii drepturilor omului din domeniul mediului;

D. întrucât Adunarea Generală a ONU a adoptat o declarație privind apărătorii drepturilor

omului în 1999; întrucât declarația afirmă că statele trebuie ia toate măsurile necesare
pentru a asigura protecția de către autoritățile competente a tuturor persoanelor,
individual sau în asociere, de orice violențe, amenințări, represalii, discriminări de facto
sau de jure, presiuni sau alte acțiuni arbitrare, în cadrul exercitării legitime de către
persoanele în cauză a drepturilor0 menționate în această declarație;

E. întrucât, în conformitate cu Principiile cadru privind drepturile omului și mediul din

2018 ale Raportorului special al ONU pentru mediu în ceea ce privește obligațiile
statelor în temeiul dreptului din domeniul drepturilor omului legate de viața într-un
mediu sigur, curat, sănătos și sustenabil, statele trebuie „să monitorizeze și să asigure
respectarea efectivă a standardelor, prin prevenirea, investigarea, sancționarea și
remedierea încălcării lor de către actori privați sau autoritățile statului;” (Principiul
general 12)0;

F. întrucât, într-o rezoluție din 2019, Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a
recunoscut rolul pozitiv, important și legitim al apărătorilor drepturilor omului în
promovarea și protecția drepturilor omului și și-a exprimat profunda îngrijorare cu
privire la faptul că apărătorii drepturilor omului care activează în probleme de mediu
sunt printre cei mai expuși și mai aflați în pericol0;

G. întrucât efectele negative ale schimbărilor climatice sunt suportate disproporționat de

persoanele și comunitățile aflate deja în situații dezavantajoase din cauza geografiei,
sărăciei, vârstei, dizabilităților sau originii culturale sau etnice, deși sunt cele care
contribuie de obicei cel mai puțin la emisiile de gaze cu efect de seră; întrucât natura
particulară a populațiilor indigene și a comunităților lor locale le poate face deosebit de
vulnerabile, deoarece trăiesc uneori în zone extrem de izolate;

H. întrucât companiile trebuie să respecte drepturile omului, în conformitate cu Principiile

directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului0;

0
Front Line Defenders, Global Analysis 2019.
0
https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Defenders/Declaration/declaration.pdf
0
 https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Environment/SREnvironment/
FrameworkPrinciplesUserFriendlyVersion.pdf
0
 Rezoluția 40/11 din 21 martie 2019 privind recunoașterea contribuției apărătorilor drepturilor omului din
domeniul mediului la exercitarea drepturilor omului, la protecția mediului și la dezvoltarea durabilă,
https://digitallibrary.un.org/record/3804641?ln=en
0
 https://www.ohchr.org/documents/publications/guidingprinciplesbusinesshr_en.pdf

RR\1226590RO.docx 41/49 PE655.925v03-00

RO
 I. întrucât criza economică care va urma probabil pandemiei poate determina statele să
acorde mai puțină atenție problemelor de mediu, pentru a stimula creșterea economică
pe termen scurt;

1. recunoaște legătura inextricabilă dintre schimbările de mediu și drepturile omului;

recunoaște rolul apărătorilor drepturilor omului și al reprezentanților lor legali; deploră
multiplicarea asasinatelor și a actelor de violență împotriva apărătorilor drepturilor
omului în domeniul mediului, cum ar fi violența de gen, amenințările, hărțuirea,
intimidarea, campaniile de denigrare, incriminarea, hărțuirea judiciară, evacuările și
strămutările forțate; subliniază, în special, activitatea desfășurată de femeile apărătoare
ale mediului și condamnă riscurile la care sunt expuse;

2. reafirmă că obligația statelor de a proteja drepturile cetățenilor este prevăzută clar în

dreptul internațional; invită Comisia și statele membre să protejeze drepturile
apărătorilor drepturilor omului în domeniul mediului din UE și din întreaga lume, să ia
măsuri specifice pentru a proteja libertatea de exprimare și libertatea și pluralismul
media în contextul drepturilor de mediu, precum și să asigure siguranța și protecția
jurnaliștilor;

3. solicită luarea unor măsuri imediate împotriva hărțuirii, intimidării, atacurilor violente și
arestării apărătorilor mediului, inclusiv împotriva violenței de gen și solicită o reacție
rapidă pentru protecția lor împotriva tuturor tipurilor de hărțuire, persecuție și violență;
solicită insistent, prin urmare, țărilor să garanteze protecția apărătorilor mediului,
adoptând legi și măsuri globale de protecție, inclusiv anchetarea tuturor cazurilor de
atacuri și amenințări împotriva acestora și tragerea la răspundere a vinovaților; solicită
creșterea sprijinului financiar pentru apărătorii drepturilor de mediu; recunoaște formele
multiple și convergente de violență și discriminare cu care se confruntă militantele
pentru drepturile omului în domeniul mediului, printre care violența sexuală și de gen;
solicită insistent țărilor să adopte măsuri eficiente pentru a proteja femeile care militează
pentru mediu și să ia în considerare integrarea perspectivei de gen în acțiunile lor de
investigare a amenințărilor și atacurilor împotriva apărătorilor drepturilor omului;

4. invită UE să ia măsuri, în conformitate cu Rezoluția Consiliului ONU pentru drepturile

omului, pentru a crește gradul de conștientizare al opiniei publice și participarea
cetățenilor la procesele decizionale din domeniul mediului, inclusiv a societății civile,
femeilor, copiilor, populațiilor indigene, comunităților rurale și locale, nu numai în
țările în curs de dezvoltare, ci la nivel mondial;

5. este profund îngrijorat de deteriorarea constantă a situației apărătorilor mediului, a

avertizorilor, a jurnaliștilor și a membrilor profesiei juridice specializați în mediu din
întreaga lume; solicită UE și statelor sale membre să protejeze libertatea de exprimare,
libertatea și pluralismul media și dreptul de întrunire, precum și să asigure siguranța și
protecția jurnaliștilor, avertizorilor și apărătorilor mediului atât în UE, cât și în relațiile
sale externe; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la abuzurile, crimele și atacurile
mortale care sunt comise în continuare împotriva jurnaliștilor și a altor lucrători din
mass-media pe motivul activităților lor; subliniază că semnalarea neregulilor este una
dintre formele libertății de exprimare și informare și are un rol central în dezvăluirea și
prevenirea abuzurilor, precum și în creșterea responsabilității democratice și a
transparenței; solicită, în acest context, Comisiei să monitorizeze transpunerea și să
garanteze aplicarea integrală de către statele membre a Directivei (UE) 2019/1937

PE655.925v03-00 42/49 RR\1226590RO.docx

RO
 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii0; consideră
că dreptul la informare este un instrument important pentru persoanele care pot fi
afectate de consecințele schimbărilor climatice, pentru a cunoaște în timp util și în mod
adecvat efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice și ale măsurilor de adaptare;
solicită respectarea libertății de informare;

6. susține eforturile Comisiei de consolidare a democrației, a statului de drept și a

drepturilor omului în cadrul acțiunii sale externe, în special în ceea ce privește clima,
având în vedere faptul că UE trebuie să joace un rol decisiv în promovarea protecției
drepturilor omului și să conceapă și să stimuleze inițiative de combatere a crimei
organizate, a acaparării ilegale de terenuri și a despăduririlor, deoarece acestea sunt
componente esențiale pentru protecția apărătorilor drepturilor omului din domeniul
mediului; susține puternic dezvoltarea unor instituții stabile, existența unor hotărâri
judiciare executorii, un acces mai bun la căi de atac pentru victimele încălcărilor
drepturilor omului ca urmare a schimbărilor climatice și pentru apărătorii drepturilor
omului din domeniul mediului, precum și promovarea drepturilor omului și a bunei
guvernări;

7. își exprimă profunda îngrijorare pentru faptul că activiștii de mediu din țările în curs de
dezvoltare sunt tot mai des incriminați și persecutați ca urmare a exploatării resurselor
naturale, ceea ce are drept consecință defrișări, declinul biodiversității0 și încălcări ale
drepturilor omului, care afectează în cea mai mare măsură populațiile indigene; invită
Comisia să se asigure că Uniunea nu sprijină inițiative și proiecte care ar putea conduce
la acaparări ilegale de terenuri, la exploatări forestiere ilegale și la despăduriri sau la alte
acțiuni cu impact negativ asupra mediului; condamnă orice încercare de a dereglementa
protecția mediului și a drepturilor omului în contextul pandemiei de COVID-19 și al
altor crize; invită Comisia să sprijine apărătorii mediului din întreaga lume; subliniază
că securitatea apărătorilor drepturilor omului din domeniul mediului este inerent legată
de securitatea comunităților pe care le apără; invită Comisia să evalueze contribuția
comunităților indigene la proiectele propuse și modul în care experiența și cunoștințele
lor în materie de ecologie locală au fost luate în considerare;

8. salută angajamentul Comisiei de a adopta o propunere legislativă privind cerințele de

diligență necesară la nivelul UE pentru companii și evidențiază nevoile și drepturile
specifice ale femeilor și ale grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii și populațiile
indigene; subliniază că propunerea ar trebui să includă și stabilirea unor modalități de
tragere la răspundere și a unor căi de atac judiciare; subliniază importanța revizuirii și
consolidării cadrului legislativ al UE privind răspunderea pentru mediu și accesul la
justiție în probleme de mediu, în urma unei evaluări aprofundate de impact;

9. își reiterează poziția conform căreia toate politicile și instrumentele relevante ale UE,
inclusiv acordurile comerciale, precum și ajutorul pentru dezvoltare și politicile în
materie de vize ar trebui să se bazeze pe standardele cele mai înalte de mediu și de
drepturi ale omului ale Uniunii și internaționale și ar trebui să aibă ca fundament
respectarea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și libertăților
fundamentale și a demnității umane, precum și egalitatea, solidaritatea și principiile
bunei guvernări; consideră că cooperarea pentru eliminarea intimidărilor, a represiunii și
0
JO L 305, 26.11.2019, p. 17.
0
Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES):
raportul atelierului pe tema biodiversității și pandemiilor, https://ipbes.net/pandemics

RR\1226590RO.docx 43/49 PE655.925v03-00

RO
 a violenței împotriva populațiilor indigene și a apărătorilor mediului ar trebui să
conducă la reducerea sau suspendarea ajutorului și sprijinului extern, fără a afecta
ajutorul umanitar și fără a aduce prejudicii beneficiarilor finali; subliniază, în acest
context, importanța responsabilizării, pentru a garanta că fondurile nu sunt utilizate
pentru proiecte care dăunează mediului sau drepturilor omului; încurajează delegațiile
UE din țările terțe să aibă contacte cu reprezentanții populațiilor indigene și cu
apărătorii mediului și să-i susțină prin măsuri adecvate; susține dreptul la un mediu
sigur, curat, sănătos și durabil, precum și activitatea apărătorilor drepturilor omului,
protecția lor și crearea unui mediu care să le permită să-și desfășoare activitățile;

10. invită UE și statele sale membre să ia în considerare drepturile populațiilor indigene în

politicile lor climatice și să ofere o asistență financiară și tehnică specială pentru
realizarea unor programe de sprijin pentru persoanele cele mai vulnerabile la
consecințele schimbărilor climatice sau ca urmare a strămutărilor din motive climatice,
cum ar fi populațiile indigene, refugiații și persoanele strămutate în comunitățile gazdă,
precum și pentru apărătorii mediului; salută decizia Comisiei ONU pentru drepturile
omului în cazul Teitiota v. Noua Zeelandă0;

11. susține o abordare bazată pe drepturile omului a managementului migrației în țările terțe
și luarea în considerare a tuturor deficiențelor de protecție a drepturilor omului în
contextul migrației; reamintește, în acest context, instrumentele existente pentru căile
legale și consideră că ar trebui create instrumente similare pentru persoanele care au
nevoie de protecție; subliniază necesitatea de a consolida capacitatea statelor și
cooperarea și dialogul permanent cu organizațiile societății civile, inclusiv cu cele care
reprezintă populațiile indigene și alte persoane aflate în situații vulnerabile, precum și
cu partenerii ONU, în transpunerea în practică a acestei abordări; consideră că trebuie
identificate și promovate bunele practici legate de obligațiile și angajamentele în
domeniul drepturilor omului, care susțin și consolidează cursul politicilor de protecție a
mediului la nivel european și internațional;

12. consideră că schimbările climatice vor obliga din ce în ce mai multe persoane să
migreze; reamintește că consecințele negative ale schimbărilor climatice subminează
perspectivele de dezvoltare ale țărilor, accentuând inegalitățile prevalente, cum ar fi
disparitățile de gen; subliniază că impactul schimbărilor climatice este mai nefast în
cazul persoanelor vulnerabile, cum sunt femeile și fetele; salută angajamentele asumate
de vicepreședintele Frans Timmermans de a elimina inegalitățile de gen exacerbate de
schimbările climatice; invită UE și statele sale membre să ia în considerare situația
specială a femeilor și fetelor și să identifice discriminarea și vulnerabilitățile specifice
de gen, urmând bunele practici în care femeile au rolul de agenți ai schimbării în
privința conservării mediului din perspectiva sustenabilității; solicită continuarea
colaborării cu partenerii internaționali pentru a integra încălcarea drepturilor omului
cauzată de degradarea mediului în politicile de mediu și a lua măsuri climatice bazate pe
drepturile omului; recunoaște valoarea activităților apărătorilor drepturilor omului în
privința protecției și promovării drepturilor omului și a valorilor fundamentale; solicită
UE să abordeze criza schimbărilor climatice ca pe o criză a drepturilor omului, să ia
măsuri eficiente de combatere a schimbărilor climatice și să deschidă calea pentru
protejarea drepturilor generațiilor viitoare.

0
 https://tbinternet.ohchr.org/_layouts/15/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CCPR/C/127/D/
2728/2016&Lang=en

PE655.925v03-00 44/49 RR\1226590RO.docx

RO
RR\1226590RO.docx 45/49 PE655.925v03-00

RO
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 1.12.2020

Rezultatul votului final +: 51

–: 13
0: 4

Membri titulari prezenți la votul final
Magdalena Adamowicz, Katarina Barley, Pietro Bartolo, Nicolas Bay,
Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Ioan-Rareș Bogdan, Patrick Breyer,
Saskia Bricmont, Jorge Buxadé Villalba, Damien Carême, Caterina
Chinnici, Marcel de Graaff, Anna Júlia Donáth, Lena Düpont, Cornelia
Ernst, Laura Ferrara, Nicolaus Fest, Jean-Paul Garraud, Maria Grapini,
Sylvie Guillaume, Andrzej Halicki, Balázs Hidvéghi, Evin Incir, Sophia
in ‘t Veld, Patryk Jaki, Lívia Járóka, Marina Kaljurand, Assita Kanko,
Fabienne Keller, Peter Kofod, Łukasz Kohut, Moritz Körner, Alice
Kuhnke, Jeroen Lenaers, Juan Fernando López Aguilar, Nuno Melo,
Nadine Morano, Javier Moreno Sánchez, Maite Pagazaurtundúa, Nicola
Procaccini, Emil Radev, Paulo Rangel, Terry Reintke, Diana Riba i
Giner, Ralf Seekatz, Michal Šimečka, Birgit Sippel, Martin Sonneborn,
Tineke Strik, Ramona Strugariu, Annalisa Tardino, Tomas Tobé,
Dragoș Tudorache, Milan Uhrík, Tom Vandendriessche, Bettina
Vollath, Jadwiga Wiśniewska, Elena Yoncheva, Javier Zarzalejos

Membri supleanți prezenți la votul final Beata Kempa, Leopoldo López Gil, Kris Peeters, Anne-Sophie
Pelletier, Sira Rego, Franco Roberti, Miguel Urbán Crespo, Hilde
Vautmans

PE655.925v03-00 46/49 RR\1226590RO.docx

RO
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

51 +
PPE Magdalena Adamowicz, Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Ioan-Rareș Bogdan, Lena Düpont, Andrzej Halicki,
Jeroen Lenaers, Leopoldo López Gil, Nuno Melo, Kris Peeters, Emil Radev, Paulo Rangel, Ralf Seekatz,
Tomas Tobé, Javier Zarzalejos

S&D Katarina Barley, Pietro Bartolo, Caterina Chinnici, Maria Grapini, Sylvie Guillaume, Evin Incir, Marina
Kaljurand, Łukasz Kohut, Juan Fernando López Aguilar, Javier Moreno Sánchez, Franco Roberti, Birgit
Sippel, Bettina Vollath, Elena Yoncheva

RENEW Anna Júlia Donáth, Sophia In ‘T Veld, Fabienne Keller, Moritz Körner, Maite Pagazaurtundúa, Michal
Šimečka, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Hilde Vautmans

VERTS/ALE Patrick Breyer, Saskia Bricmont, Damien Carême, Alice Kuhnke, Terry Reintke, Diana Riba I Giner, Tineke
Strik

EUL/NGL Cornelia Ernst, Anne-Sophie Pelletier, Sira Rego, Miguel Urbán Crespo

NI Laura Ferrara, Martin Sonneborn

13 -
ID Nicolas Bay, Nicolaus Fest, Jean-Paul Garraud, Marcel De Graaff, Peter Kofod, Tom Vandendriessche

ECR Jorge Buxadé Villalba, Patryk Jaki, Assita Kanko, Beata Kempa, Nicola Procaccini, Jadwiga Wiśniewska

NI Milan Uhrík

4 0
PPE Balázs Hidvéghi, Lívia Járóka, Nadine Morano

ID Annalisa Tardino

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri

RR\1226590RO.docx 47/49 PE655.925v03-00

RO
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării 4.3.2021

Rezultatul votului final +: 53

–: 10
0: 4

Membri titulari prezenți la votul final
Alviina Alametsä, Alexander Alexandrov Yordanov, Maria Arena,
Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Anna Bonfrisco, Reinhard
Bütikofer, Fabio Massimo Castaldo, Włodzimierz Cimoszewicz,
Katalin Cseh, Tanja Fajon, Anna Fotyga, Michael Gahler, Kinga Gál,
Giorgos Georgiou, Sunčana Glavak, Raphaël Glucksmann, Klemen
Grošelj, Bernard Guetta, Sandra Kalniete, Karol Karski, Dietmar
Köster, Andrius Kubilius, Ilhan Kyuchyuk, David Lega, Miriam
Lexmann, Nathalie Loiseau, Antonio López-Istúriz White, Claudiu
Manda, Lukas Mandl, Thierry Mariani, David McAllister, Vangelis
Meimarakis, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Javier Nart,
Gheorghe-Vlad Nistor, Urmas Paet, Demetris Papadakis, Kostas
Papadakis, Tonino Picula, Manu Pineda, Kati Piri, Giuliano Pisapia,
Jérôme Rivière, María Soraya Rodríguez Ramos, Nacho Sánchez Amor,
Isabel Santos, Jacek Saryusz-Wolski, Andreas Schieder, Radosław
Sikorski, Jordi Solé, Sergei Stanishev, Tineke Strik, Hermann Tertsch,
Hilde Vautmans, Harald Vilimsky, Idoia Villanueva Ruiz, Viola Von
Cramon-Taubadel, Thomas Waitz, Isabel Wiseler-Lima, Salima
Yenbou, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final Angel Dzhambazki, Raffaele Fitto, Marisa Matias

Membri supleanți [articolul 209 alineatul Janina Ochojska

(7)] prezenți la votul final

PE655.925v03-00 48/49 RR\1226590RO.docx

RO
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

53 +
The Left Giorgos Georgiou, Marisa Matias, Manu Pineda, Idoia Villanueva Ruiz

NI Fabio Massimo Castaldo

PPE Alexander Alexandrov Yordanov, Traian Băsescu, Michael Gahler, Sunčana Glavak, Sandra Kalniete,
Andrius Kubilius, Antonio López-Istúriz White, Lukas Mandl, David McAllister, Vangelis Meimarakis,
Francisco José Millán Mon, Gheorghe-Vlad Nistor, Janina Ochojska, Radosław Sikorski, Isabel Wiseler-
Lima, Željana Zovko

Renew Petras Auštrevičius, Katalin Cseh, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Javier
Nart, Urmas Paet, María Soraya Rodríguez Ramos, Hilde Vautmans

S&D Maria Arena, Włodzimierz Cimoszewicz, Tanja Fajon, Raphaël Glucksmann, Dietmar Köster, Claudiu
Manda, Sven Mikser, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Kati Piri, Giuliano Pisapia, Nacho Sánchez Amor,
Isabel Santos, Andreas Schieder, Sergei Stanishev

Verts/ALE Alviina Alametsä, Reinhard Bütikofer, Jordi Solé, Tineke Strik, Viola Von Cramon-Taubadel, Thomas Waitz,
Salima Yenbou

10 -
ECR Angel Dzhambazki, Raffaele Fitto, Anna Fotyga, Karol Karski, Jacek Saryusz-Wolski, Hermann Tertsch

ID Thierry Mariani, Jérôme Rivière, Harald Vilimsky

NI Kostas Papadakis

4 0
ID Anna Bonfrisco

PPE Kinga Gál, David Lega, Miriam Lexmann

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri

RR\1226590RO.docx 49/49 PE655.925v03-00

RO