1.1.1.

Relaţii de transfigurare
T r a n s f i g u r a r e a unui circuit constă în transformarea acestuia
într-un circuit echivalent: cunoscutele exemple de conectare a rezis-
toarelor în serie şi în paralel, echivalarea unui generator real de
tensiune cu un generator real de curent etc.
În electritehnică metodele de transfigurare sunt folosite pentru
simplificarea circuitelor, a calculelor şi analizei acestor circuite –
lucru care a fost menţionat deja, ceva mai sus.
În continuare, vom studia câteva tipuri de transfigurări, încă necu-
noscute la acest moment.

1. Transfigurarea stea- triunghi şi triunghi-stea. În figura

1.45, a este dat un circuit, configuraţia căruia permite catalogarea
lui ca circuit în stea, iar cel din figura 1.45, b – ca circuit în triunghi
Elementele acestor circuite sunt R1, R2 şi R3, respectiv R12 , R23 şi
R31.

Fig. 1.45.
Circuitul în stea are trei laturi legate între un nod central şi bornele
de acces, iar circuitul în triunghi are cele trei laturi legate direct
între cele trei borne de acces.
A transfigura triunghiul în stea înseamnă a găsi elementele R1, R2
şi R3 ale unui circuit în stea care poate înlocui în orice condiţii
circuitul în triunghi, deci care este echivalentă cu acesta. Prin urma-
re, se dau R12, R23 şi R31 şi se cer R1, R2 şi R3.

1
Punându-se problema echivalenţei în orice condiţii, cele două circu-
ite sunt echivalente şi atunci când se alimentează numai la o singură
pereche de borne, de exemplu între bornele (1) şi (2), fiind borna
(3) în gol, liberă (aşa cum este arătat în figura 1.45). În acest caz
cele două rezistenţe echivalente R1, şi R2 trebuie să fie egale (în
sumă) cu :
R12 (R23 + R31)
R1 + R2 = .
R12 + R23 + R31
În mod analog, alimentând pe la bornele (2), (3) şi (3), (1) se obţin
relaţiile următoare:
R23 (R31 + R12)
R2 + R3 =
R12 + R23 + R31
R31 (R12 + R23)
R3 + R1 =
R12 + R23 + R31
Din adunarea celor trei ecuaţii se obţine:
R12 R23 + R23 R31 + R31R12
R1 + R2 + R3 = .
R12 + R23 + R31
Dacă din această relaţie se scad pe rând câte una dintre ecuaţiile
precedente, pentru R1, R2 şi R3 se obţine:

R12 R31 R23 R12 R31 R23

R1 = ; R2 = ; R3 = .
R12 + R23 + R31 R12 + R23 + R31 R12 + R23 + R31
(1.55)
Dacă rezistoarele din laturile triunghiului sunt de egală valoare,
adică R12 = R23 = R31 = RΔ atunci se obţine: R1 = R2 = R3 = RΔ /3.
Această particularitate şi raportul rezistenţei laturilor triunghi-stea
este frecvent utilizată în electrotehnica practică. (de exemplu, la
pornirea unor motoare electrice asincrone).
Transfigurarea stea − triunghi. Pentru aceasta cele două circuite se
alimentează pe rând ca în figura 1.45, de exemplu pe la bornele (1)

2
şi (2), cu bornele (3) şi (2) în scurtcircuit. Se calculează
conductanţele echivalente care trebuie să fie egale şi se obţine:
G1 (G2 + G3)
G12 + G31 = ;
G1 + G2 + G3

G2 (G3 + G1)
G23 + G12 = ;
G1 + G2 + G3

G3 (G1 + G2)
G31 + G23 = .
G1 + G2 + G3

Dacă acest sistem de ecuaţii se rezolvă asemănător cazului prece-

dent, se obţine:

G1 G2 G2 G3 G3 G1
G12 = ; G23 = ; G31 = .
G1 + G2 + G3 G1 + G2 + G3 G1 + G2 + G3
(1.56)
Ţinând cont că G = 1 / R , pot fi obţinute expresii pentru R12, R23 şi
R31 :
R1R2 R2R3 R3R1
R12 = R1 + R2 + ; R23 = R2 + R3 + ; R31 = R3 +R1 + .
R3 R1 R2
(1.57)
Dacă conductanţele circuitului în stea sunt în toate laturile egale,
adică G1 = G2 = G3 = Gst = 1 / R tr , obţinem:

1 Gs t 1
G12 = G23 = G31 = = =
R tr 3 3 R st
de unde rezultă
R tr
R st = , ca şi în cazul precedent.
3

3
În relaţiile de mai sus R s t este rezistenţa laturei de stea, respectiv
R t r – de triungi.
Exemplu.Eficienţa acestui tip de transfigurări poate fi urmărită în schema
din figura 1.46, unde în poziţia a este schema unui pod neechilibrat iar în
poziţia b – schema după transfigurarea stelei r1, r2, şi r5 în triunghiul rab , rbc
şi rca .

a b
Fig. 1.46.