Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Academia „Ștefan cel Mare”

Catedra „Științe drept penal și criminologie”

APROB,
Șeful catedrei
conf. univ, doctor în drept
Zosim A.

„______”______________
Timp rezervat: 2 ore

PLANUL SEMINARULUI
la disciplina „Tehnica încadrării juridice a infracţiunilor”
realizat cu studenții anului IV, Facultatea Drept

Subiectul: LEGEA PENALĂ ŞI ÎNCADRAREA JURIDICĂ A

INFRACŢIUNILOR

Structura unităţii de curs:

1. Noţiunea şi importanţa legii penale pentru încadrarea juridică a
infracţiunilor
2. Structura logico-juridică (internă) a legii penale şi încadrarea juridică a
infracţiunilor
3. Structura tehnico-juridică (externă) a legii penale şi încadrarea juridică a
infracţiunilor
4. Corelaţia dintre norma juridico-penală şi componenţa de infracţiune
5. Interpretarea legii penale şi încadrarea juridică a infracţiunilor
Obiective:
Studenţii vor fi capabili:

1
 • să explice importanţa legii penale pentru încadrarea juridică a
infracţiunilor;
• să determine conţinutul intern al normei (legii) penale în procesul de
încadrarea juridică a infracţiunilor;
• să determine conţinutul extern al normei (legii) penale;
• să stabilească corelaţia dintre norma juridico-penală şi componenţa de
infracţiune;
• să aplice metodele de interpretare a legii penale în procesul de încadrarea
juridică a infracţiunilor.
Metodologii didactice: asaltul de idei; expunerea; explicaţia; descoperirea
didactică; dezbateri; demonstraţie didactică; studiul de caz; conversaţia euristică;
lucrul în perechi; exemplul; algoritmizarea
Mijloace didactice: Codul Penal al Republicii Moldova, manuale de
specialitate, Planul seminarului, culegere de probleme
Referințe bibliografice:
1. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002. în: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 13.09.2002, nr. 128-129/1012
2. Barbăneagră Al., Alecu Gh., Berliba V. ş.a. Codul penal al Republicii Moldova.
Comentariu. Chişinău: Editura Sarmis, 2009
3. Borodac A., Drept penal. Partea generală, Chişinău, 2005
4. Borodac A., Calificarea infracţiunilor, Chişinău, Tipografia Centrală, 2006
5. Borodac A., Drept penal. Calificarea infracţiunilor, Chişinău, Ştiinţa, 1996
6. Botnaru S., Şavga V., Grosu V., Grama M. Drept penal. Partea generală.Vol. I.
Chişinău, 2005
7. Cojocaru Radion. Drept penal. Partea specială. Culegere de speţe. Ediţia a II- a
revăzută şi adăugită. Chişinău, 2017

Însărcinări pentru acasă:

2
1. Numiţi cel puţin câte cinci norme de incriminare formulate prin dispoziţii
simple, descriptive, de blanchetă, de trimitere şi combinate.
2. Comentaţi două hotărâri ale Plenului CSJ ce pot fi utilizate la interpretarea
judiciară pentru constatarea semnelor unor componenţe concrete de infracţiune.
3. Identificaţi patru articole din Partea specială a CP care după structura tehnico-
juridică nu coincid cu o normă juridico-penală.

Studii de caz:
1. Directorul fabricii de produse lactate, C.V., auzea deseori zvonuri despre
comportamentul amoral al unuia dintre angajaţii săi B.U.. Astfel, C.V. a discutat
de mai multe ori cu ultimul pentru a-l convinge să-şi schimbe comportamentul,
însă acesta nu era receptiv la observaţiile făcute. Atunci C.V., profitând de absenţa
lui B.U., a intrat în camera din cămin în care ultimul locuia, i-a scos bunurile
afară, iar uşa a sigilat-o.
A. Calificaţi acţiunile persoanei şi argumentaţi răspunsul.
B. Identificaţi tipurile interpretării după subiect ce pot fi utilizate la
stabilirea noţiunii de „domiciliu’’.

2. C.L., conducând automobilul „Audi-100’’, a încălcat cu bună ştiinţă regulile

securităţii circulaţiei rutiere şi pătrunzând în intersecţie la culoarea roşie a
semaforului s-a tamponat cu camionul condus de R.T. În urma ciocnirii, maşina
lui C.L. a fost distrusă, iar R.T. a suferit o vătămare gravă a integrităţii corporale.

A. Calificaţi acţiunile persoanei şi argumentaţi răspunsul.

B. Stabiliţi tipul dispoziţiei prin intermediul căreia este descrisă norma juridico
penală în baza căreia urmează a fi calificată fapta săvârşită de C.L.

3
 Subiectul: COMPONENŢA DE INFRACŢIUNE ŞI CALIFICAREA
INFRACŢIUNILOR

Structura unităţii de curs:

1. Funcţiile componenţei de infracţiune şi importanţa acesteia la calificarea
infracţiunilor
2. Determinarea modalităţilor componenţei de infracţiune în procesul
calificării infracţiunilor
3. Elucidarea conţinutului componenţei de infracţiune
4. Noţiunea şi clasificarea semnelor componenţei de infracţiune
Obiective:
Studenţii vor fi capabili:
 să descrie funcţiile componenţei de infracţiune;
 să determine modalităţile componenţei de infracţiune în procesul calificării
infracţiunilor;
 să elucideze conţinutul componenţei de infracţiune;
 să identifice semnele componenţei de infracţiune în diferitele modalităţi sub
care se pot prezenta;
 să soluţioneze probleme de calificare în funcţie de clasificarea semnelor
componenţei de infracţiune
Metodologii didactice: asaltul de idei; expunerea; explicaţia; descoperirea
didactică; dezbateri; demonstraţie didactică; studiul de caz; conversaţia euristică;
lucrul în perechi; exemplul; algoritmizarea
Mijloace didactice: Codul Penal al Republicii Moldova, manuale de
specialitate, Planul seminarului, culegere de probleme
Referințe bibliografice:
8. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002. în: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 13.09.2002, nr. 128-129/1012

4
9. Barbăneagră Al., Alecu Gh., Berliba V. ş.a. Codul penal al Republicii Moldova.
Comentariu. Chişinău: Editura Sarmis, 2009
10.Borodac A., Drept penal. Partea generală, Chişinău, 2005
11.Borodac A., Calificarea infracţiunilor, Chişinău, Tipografia Centrală, 2006
12.Borodac A., Drept penal. Calificarea infracţiunilor, Chişinău, Ştiinţa, 1996
13.Botnaru S., Şavga V., Grosu V., Grama M. Drept penal. Partea generală.Vol. I.
Chişinău, 2005
14.Cojocaru Radion. Drept penal. Partea specială. Culegere de speţe. Ediţia a II- a
revăzută şi adăugită. Chişinău, 2017
15.Slisarenco I., Legea penală şi încadrarea juridică a infracţiunilor (Prezentare Power
Point), Chişinău, 2014; http://www.education.academy.police.md/).
Însărcinări pentru acasă:
1. Identificaţi câte cinci norme de incriminare ce alcătuiesc componenţe de
bază, agravante şi atenuante, componenţe simple şi complexe, componenţe
materiale, formale şi formal-reduse.
2. Selectaţi din CP câte cinci norme ce descriu semne pozitive sau semne
negative ale componenţei de infracţiune.
3. Identificaţi câte 5 norme din Partea specială a CP care descriu semne ale
componenţei de infracţiune variabile (de blanchetă sau definitorii).
Studii de caz:
1. B.H., reprezentant al OSCE, a primit misiunea dea se deplasa în
Transnistria pentru a evalua starea social-politică din regiune. G.O., care nu tolera
amestecul altor state sau al organizaţiilor internaţionale în aplanarea conflictului
transnistrian, a hotărât să-l atace pe reprezentantul sus-numit. În una din zile, când
B.H. se afla într-o vizită la o şcoală din zonă, G.O. l-a lovit cu un obiect
contondent, cauzându-i leziuni corporale medii.
A. Calificaţi acţiunile persoanei şi argumentaţi răspunsul.

5
 B. Arătaţi care este tipul componenţei infracţiunii săvârşite după
structura semnelor laturii obiective şi identificaţi momentul consumării
infracţiunii.
2. M.O., fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timp ce ieşea din casa lui P.R.,
la care s-a aflat în ospeţie, a văzut opt ţevi de zinc pe care le-a sustras pe
neobservate, cauzându-i părţii vătămate o pagubă materială în valoare de 2000 de
lei. Pe parcursul instrumentării acestui caz, organele judiciare au constatat că
victima avea un venit lunar în valoare de 1000 lei şi doi copii în
întreţinere. Totodată, victima a declarat că dauna cauzată prin săvârşirea
infracţiunii este una considerabilă pentru starea materială a acesteia.
A. Calificaţi acţiunile persoanei şi argumentaţi răspunsul.
B. Arătaţi care sunt criteriile de stabilire a daunelor în proporţii
considerabile ca semn variabil de evaluare (definitoriu) al componenţei de
infracţiune.