Studiu de caz A.P.I.C.T.

Studiu asupra implicatiilor induse de conectarea / deconectarea

consumatorilor de agent termic pentru incalzire asupra instalatiilor
interioare de incalzire din cladiri condominiale

O biectul studiului este reprezentat de analiza teo-

retica a cazurilor in care o parte din consumatorii
racordati la o instalatie colectiva de incalzire dintr-o
cladire condominiala (alimentata dintr-o sursa termi-
ca proprie - de cladire - sau dintr-o sursa centralizata
– centrala termica de zona sau punct termic de trans-
formare) se deconecteaza (respectiv se reconectea-
za) la aceasta instalatie. Vor fi tratate atat probleme-
le hidraulice, cat si cele termice implicate de aceste
cazuri, si vor fi prezentate metodele pentru mentine-
rea sistemelor de incalzire in functionare la parametri
optimi; de asemenea vor fi prezentate concepte pen-
tru proiectarea instalatiilor si pentru reabilitarea sis-
temelor invechite.

Capitolul 1: sisteme de incalzire din cladiri condomi-

niale: situatia existenta pe piata energiei termice din
Romania.
» descrierea sistemelor utilizate (geometrica, hi-
draulica, termica)
» evaluarea consumurilor de caldura (contorizare,
repartitoare de costuri)
» reglarea si controlul furnizarii caldurii

Capitolul 2: analiza hidraulica a sistemelor de incal-

zire colective din cladiri condominiale.

Capitolul 3: solutii noi de concepere a sistemelor de

incalzire colective din cladiri condominiale.

Capitolul 4: concluzii

Capitolul 1: sisteme de incalzire din cladiri

condominiale: situatia existenta pe piata energiei
termice din Romania.
» descrierea sistemelor utilizate (geometrica, hi-
draulica, termica)
» evaluarea consumurilor de caldura (contorizare,
repartitoare de costuri)
» reglarea si controlul furnizarii caldurii

Sistemele de incalzire intalnite in cladirile condo-

miniale din Romania sunt foarte diverse; clasifica-
rea acestora trebuie sa se refere la elementele prin-
cipale care compun un asemenea sistem: sursa ter-
mica primara (in care energia primara – a combusti-
bililor, energia electrica, energia geotermica etc. -
este transformata in energie termica pentru incalzi-
rea incaperilor), reteaua de distributie a fluidului ca-
loportor –agentul termic-(daca este cazul) si apara-
tele incalzitoare (care transmit caldura primita catre
incapere).

11 Nr. 5(36)/2006
 A.P.I.C.T. Studiu de caz
Sistemele de incalzire pot fi sisteme de incal-
zire centrala (la care caldura este preparata intr-
o incinta speciala in care se afla sursa termica
primara-de exemplu cazane in care se arde com-
bustibil-caldura fiind transportata de un agent
termic prin intermediul unei retele de distribu-
tie catre consumatorii – aparatele de incalzire –
din incaperi) sau sisteme locale (pentru care sur-
sa primara si aparatul incalzitor sunt plasate in
aceeasi carcasa, situata in incaperea de incalzit-
exemplu sobele, semineele, radiatoarele electri-
ce etc.).
Din punct de vedere al geometriei, retelele interi-
oare de alimentare cu agent termic, pot fi:
» retele de apartament (individuale): aceste retele
alimenteaza toate aparatele incalzitoare dintr-un
apartament, plecand de la un punct de racord (du-
cere-intoarcere) unic (monotubulare, bitubulare–
vezi figurile urmatoare).
» retele centralizat individuale: pentru care, pornind
de la o retea de distributie centralizata pe cladire,
sunt alimentate mai multe retele de apartament
prin racorduri individualizate pentru fiecare apar-
tament.
» retele centralizat colective: acestea alimentea-
za direct aparatele incalzitoare din coloane care
strabat pe verticala apartamente aflate in gesti-
uni diferite.
Din punct de vedere sursei termice, sistemele de
incalzire pot fi clasificate in:
» sisteme de incalzire cu centrale termice indivi-
duale (de apartament): acestea prepara agentul
termic de incalzire si apa calda menajera pentru
un singur apartament, fiind cuplate la consuma-
tori prin intermediul retelelor de distributie indivi-
duale. Evaluarea consumurilor se face direct prin
contorul de combustibil (sau de energie electrica
pentru sistemele electrice). Proprietarul sistemu-
lui este proprietarul apartamentului.
» sisteme de incalzire cu centrala termica de cladi-
re (sau de scara): prepara agentul termic de incal-
zire si apa calda menajera pentru mai multe apar-
tamente si sunt racordate la consumatori prin in-
termediul unor retele de distributie centralizat co-
lective (cazul instalatiilor vechi, pentru care conto-
rizarea pe fiecare apartament nu poate fi realiza-
ta), sau prin retele de distributie centralizat indivi-
duale. Sistemul este compus din elemente aflate
in proprietate individuala (conductele, aparatele
si armaturile aflate in apartament), precum si ele-
mente aflate in proprietatea comuna a asociati-
ei de proprietari (centrala termica, reteaua de dis-
tributie pentru alimentare, radiatoarele si reteaua
de alimentare pentru spatiile comune).
In primul caz defalcarea consumurilor intre gestio-
nari se face prin metode aproximative (bazate pe su-
Nr. 5(36)/2006 12
prafata echivalenta termic sau pe suprafata incalzi-
ta a apartamentului, sau cu repartitoare de costuri).
Din punct de vedere al functionarii, acest tip de con-
figuratie necesita echilibrarea hidraulica a circuitelor
in paralel (cu ajutorul vanelor de reglaj cu reglaj fix)
atat la punerea in functiune a instalatiei, cat si atunci
cand acest reglaj se degradeaza. In cazul in care apa-
ratele de incalzire sunt prevazute cu organe automa-
te de reglaj, sau daca se actioneaza des asupra ro-
binetelor cu reglaj fix (de exemplu pentru inchiderea
unor aparate), regimul hidraulic din retea poate fi pu-
ternic perturbat [1]. Aceasta influenta este determi-
nata de caracteristica de stabilitate hidraulica a re-
telei, de pozitia consumatorului in retea, de debitul
nominal, etc. [2]. Instabilitatea hidraulica se traduce
prin schimbarea valorilor debitelor de fluid prin con-
sumatori, in cazul in care ‚reglajul’ este modificat la
unii din consumatori: aceasta perturbare are efecte
care conduc la ‚suprairigarea’ unor radiatoare in de-
trimentul altora, care devin subalimentate. Totusi, in
cazul radiatoarelor, curbele de reglaj arata ca o subi-
rigare de 30% nu afecteaza puterea cedata in inca-
pere decat cu aproximativ 10% [3].
Un alt efect implicat de modificarea debitelor no-
minale de fluid este reprezentat de aparitia zgomo-
telor in instalatie (de exemplu atunci cand ventilul
unui robinet cu termostat tinde sa micsoreze un su-
pradebit).
Pentru functionarea stabila este necesara preve-
derea de vane de reglaj automate de zona (de exem-
plu la baza coloanelor), eventual asociate cu pompe
de circulatie cu debit variabil (pentru economisirea
energiei de pompare).
A doua solutie, in care dintr-o retea de distribu-
tie centralizata sunt alimentate retelele de aparta-
ment (printr-un racord unic, ducere-intoarcere), per-
mite aplicarea tuturor tipurilor de contorizare (de la
cele aproximative, bazate pe suprafata incalzita sau
pe suprafetele echivalent termic, si pana la cele care
prevad un contor de caldura pentru fiecare aparta-
ment-intre aceste limite existand diverse solutii in-
termediare, diferentiate prin costuri si prin parame-
tri functionali). Din acest punct de vedere, solutia cu
contorizare separata este utilizata si in cazul in care
cladirea apartine unui singur proprietar, pentru defal-
carea cheltuielilor chiriasilor.
Din punct de vedere hidraulic, stabilitatea unui
asemenea sistem este asigurata prin echipamente-
le cu care sunt prevazute conductele de racordare de
apartament (vane de echilibrare manuale si automa-
te, conducte de by-pass nerezistiv asociate cu pompe
de consum, vane cu trei cai, etc.).
» sisteme de incalzire cu centrala termica pentru mai
multe cladiri: preparara agentul termic de incalzi-
re si apa calda menajera pentru mai multe cladiri
(cvartal, etc.). Sistemul este completat cu o retea
de distributie exterioara, care face legatura intre
centrala termica si instalatiile de incalzire din cla-
diri. In acest caz apar doi ‚actori’ principali, furni-
zorul de utilitati si asociatia de proprietari, propri-
etara a sistemului de incalzire. Furnizorul are in
proprietate centrala termica si retelele exterioare
de transport, instalatiile din cladiri avand acelasi
regim ca si la sistemul precedent: limita de propri-
etate este reprezentata de bransamentul care co-

necteaza reteaua furnizorului de instalatia interi-
oara a consumatorilor. Furnizorul are in proprieta-
te contoarul de energie termica, si trebuie sa se
oblige fata de consumatori sa asigure acuratetea
masurarilor, cat si incadrarea in valorile convenite
pentru fluidul furnizat (de exemplu valoarea tem-
peraturii agentului termic la intrare in sistemul in-
terior, diferenta de presiune intrare iesire, perioa-
dele de livrare, etc.). Furnizorul isi ia masurile ne-
cesare pentru exploatarea centralei si a retelei de
distributie exterioare, astfel incat sa raspunda ce-
rintelor convenite. Asociatia de proprietari ale ca-
ror aparate de incalzire sunt racordate la sistemul
exterior de alimentare are in atributie rezolvarea
problemelor legate de defalcarea consumurilor de
energie intre proprietari si cele legate de intreti-
nerea retelei interioare de alimentare cu caldura
(echilibrare, curatire, reparare etc.). De asemenea,
trebuie respectate regulile convenite cu distribui-
torul de agent termic, cu privire la anuntarea even-
tualelor bransari sau debransari la sau de la siste-
mul centralizat de alimentare cu caldura. Implica-
tiile induse de aceste bransari sau debransari se
refera la instalatia interioara de incalzire, in care
se schimba regimul hidraulic al instalatiei; sunt
necesare ajustari ale reglajelor robinetelor pre-
vazute in acest scop: aceste operatiuni, care pri-
vesc buna functionare a instalatiei, privesc exclu-
siv asociatia de proprietari. Pe de alta parte, apar
implicatii asupra retelei exterioare de alimentare
cu caldura (modificari de debite consumate, modi-
ficari in repartitia debitelor, modificarea eficientei
economice a anumitor zone din retea, necesitatea
inlocuirii unor contoare de caldura pentru incadra-
rea in domeniul de eroare acceptabila a acestora,
etc.). Rezolvarea acestor probleme este in sarcina
furnizorului de caldura, care are obligatia de a li-
vra asociatiilor de locatari agentul termic la para-
metri prevazuti in contract.
» sisteme de incalzire alimentate din sistemul de
termoficare: sistemul se compune din acelea-
si elemente ca si sistemul anterior (instalatii de
incalzire interioare, retea de distributie exterioa-
ra), cu exceptia sursei termice: in acest caz agen-
tul termic livrat catre instalatiile interioare este
preparat in statii de transformare a parametrilor
(puncte termice) pe baza apei fierbinti livrata din
centralele de termoficare. Apa fierbinte (cu tem-
peratura la plecare de 150 – 130°C) este prepa-
rata din aburul care rezulta din procesul de produ-
cere a energiei electrice in turbinele cu abur. Cal-
dura produsa (‚reziduu’ al procesului de producere
a energiei electrice) este utilizata in sezonul rece
pentru incalzire si preparare a apei calde mena-
jere, iar in sezonul cald pentru prepararea de apa
calda menajera: aceasta valorificare superioara
conduce la un cost mai redus al energiei electrice
si termice si este interesanta din punct de vedere
economic si energetic. Cele trei retele (abur, apa
fierbinte si apa calda) corespund unor gestionari
diferiti (producatorul de energie termica, distribui-
torul de energie termica si consumatorul).
In municipiul Bucuresti, sistemul de termoficare
are ponderea cea mai mare (in jur de 70%), urmat la
mare distanta de sistemele cu centrale de bloc (apro-
ximativ 6%), sistemele cu centrale de cvartal (4%),
sistemele individuale cu centralele de apartament
(sub 1 %), iar restul este reprezentat de sistemele de
incalzire locala (cu sobe).
Problema evaluarii consumurilor de caldura din
cladirile condominiale este inca nereglementata sa-
tisfacator in Romania. Actualmente, modalitatea re-
glementata de defalcare a cheltuielilor pentru incal-
zire intre apartamente (proprietari) se bazeaza pe im-
partirea consumului inregistrat la limita de proprie-
13 Nr. 5(36)/2006
Studiu de caz A.P.I.C.T.
tate (bransament dotat cu contoar de energie termi-
ca – aflat in proprietatea si intretinerea furnizorului
de caldura) in functie de suprafata locuita (incalzita)
a apartamentului si de cota parte pentru spatiile co-
mune [4] [5] [6].
Alta solutie, utilizabila la cladirile nedotate cu sis-
teme de repartizare a cheltuielilor sau de masurarea
consumului real de caldura, este cea in care consu-
mul total de caldura este impartit in functie de supra-
fata echivalenta termic a corpurilor de incalzire.
In cazul in care asociatia de proprietari a decis sa
utilizeze pentru defalcarea consumurilor de caldura
repartitoare de costuri, societatile care exploateaza
aceste sisteme de repartizare asigura, dupa un algo-
ritm de calcul propriu, aceasta operatiune. Plecand
de la diversitatea tipologica a acestor sisteme (inre-
gistrarea temperaturii medii a corpurilor de incalzire
sau inregistrarea temperaturii medii a corpurilor de
incalzire si a temperaturii medii a incaperii, inregis-
trarea temperaturii medii). Aceste metode si sisteme
de interpretare a inregistrarilor pot conduce la dife-
rente fata de calculul corect de pana la 35% [4].
Pe plan mondial exista si alte metode de defalca-
re a consumurilor, de la aparatele care inregistrea-
za temperatura din incaperi (independent de sistemul
de incalzire), pana la aparate care inregistreaza pozi-
tia aparatelor de reglare a temperaturii–termostate-
le-din fiecare incapere [7].
In cazul montarii contoarelor de caldura individua-
le, valorile masurate (consumate) se apropie cel mai
mult de valorile reale.
Problema defalcarii este complexa, tinand cont re-
lativitatea consumurilor citite: transferurile termice
dintre apartamentele vecine conduce la fenomene de
tipul ‚furtului de caldura’: de exemplu un apartament
care pentru o perioada este nelocuit, si in care robi-
netele radiatoarelor au fost inchise, inregistreaza o
temperatura peste 16 C in timpul iernii, pe baza cal-
durii primite de la apartamentele invecinate.
In sistemele de incalzire colectiv-centralizate, re-
glarea furnizarii caldurii (caldura cedata catre inca-
pere de aparatul incalzitor) este obtinuta in cele mai
 A.P.I.C.T. Studiu de caz
multe cazuri prin reglaj central calitativ (aparatele in-
calzitoare sunt alimentate cu agent termic, cu debit
constant si temperatura variabila, corelata dupa o
curba de reglare determinata in functie de tempera-
tura aerului exterior). Sistemul a fost conceput pentru
a avea variatii mici de debit, practic (datorita calita-
tii slabe a robinetelor) fara interventie din partea uti-
lizatorilor. La sistemele la care se intervine prin mon-
tarea robinetelor cu reglaj automat, debitele nu mai
sunt fixe (constante), si instabilitatea hidraulica ce
se poate produce conduce la afectarea tuturor con-
sumatorilor. Solutia este sa se asocieze montarea de
robinete cu reglaj termostatic cu montarea de vane
de reglaj diferentiale, la baza coloanelor, ceea ce va
conduce la o functionare corecta din punct de vede-
re al debitelor prin instalatie, chiar in cazul in care
anumite radiatoare sunt inchise (sau decuplate din
instalatie).
Sistem de incalzire centralizat colectiv prevazut cu robinete
cu reglaj termostatic (la radiatoare) si cu vane automate de
echilibrare la baza coloanelor.
Capitolul 2: Analiza hidraulica a sistemelor
de incalzire colective din cladiri condominiale
Din punct de vedere hidraulic, sistemele de in-
calzire cu apa calda sunt in marea majoritate siste-
me hidraulice inchise. In acest tip de sistem, agentul
purtator de caldura (agentul termic) – apa sau solutii
de etilen glicol-este recirculat in sistem, intre „sursa
termica” (cazanul dintr-o centrala termica sau schim-
batorul de caldura dintr-un punct termic de transfor-
mare) si „consumatori” (corpurile incalzitoare-radia-
toare, etc.). Agentului termic transporta caldura acu-
mulata la sursa prin reteaua de distributie si o ce-
deaza la consumatori (care incalzesc incintele in care
sunt plasati).
Retelele de distributie a agentului termic pot
fi schematizate prin retele compuse din tronsoa-
ne care se intersecteaza in noduri si care formea-
za ochiuri. Consumatorii sunt considerati cuplati in
paralel unul fata de altul, formand retele care pot fi
foarte complexe.
Repartitia debitelor de fluid prin retea depinde de
diametrele si lungimile tronsoanelor, de diametrul si
configuratia „pieselor speciale” (coturi, intersectii,
reductii etc.), de prezenta si gradul de reglare al dis-
pozitivelor de reglare cu reglaj fix, de prezenta si gra-
dul de reglare al dispozitivelor de reglare cu reglaj
activ (automat), de debitul si presiunea diferentiala a
fluidului la intrarea in retea.
In portiunile de retea de distributie dezvoltate pe
verticala, alaturi de efectul motor pentru circulatia
fluidului produs de pompa de circulatie apare si feno-
menul de termosifon (produs de diferenta de greuta-
te intre fluidul mai rece si mai greu si fluidul mai cald
si mai usor din sistem). Intr-o instalatie de incalzire
efectul de termosifon are o valoare variabila (corela-
ta practic cu evolutia temperaturii aerului exterior) si
este considerat perturbator pentru repartitia corecta
a debitelor prin instalatie.
Un alt proces care perturba buna repartitie a de-
bitelor din sistem este legat de actiunea dispozitive-
lor automate de reglaj cantitativ (in special vanele cu
2 cai). Acestea modifica debitul de agent termic care
trece printr-un corp incalzitor (de exemplu robinete
cu reglaj termostatic) sau debitul care trece printr-
o portiune de retea (de exemplu vane de reglaj pla-
sate la intrarea intr-o retea de apartament), in func-
tie de un parametru prestabilit (de exemplu tempe-
ratura aerului).
Modificarea de debit aparuta la unul dintre con-
sumatori se resimte in tot sistemul hidraulic. Siste-
mul reactioneaza la perturbatia introdusa, autoechi-
Nr. 5(36)/2006 14
librandu-se, insa la alte debite decat cele nomina-
le, normale [1].
Modul in care sistemul hidraulic reactioneaza la
modificari ale debitelor de fluid la unul sau la mai
multi consumatori poate fi caracterizat prin „stabili-
tatea hidraulica” a sistemului. Aceasta reflecta con-
ceptia sistemului hidraulic din faza de proiectare.
Astfel, alegerea unor viteze mai mari decat cele re-
comandate pe tronsoanele principale si o dimensio-
nare mai larga a celor secundare, de racordare a con-
sumatorilor, poate produce dezechilibre inacceptabi-
le in cazurile in care debitele masice la consumatori
variaza (instalatii cu robinete de reglaj cantitativ au-
tomate, instalatii la care se inchid anumiti consuma-
tori, etc.). Alegerea corecta a diametrelor (vitezelor)
alaturi de prevederea unor dispozitive active de re-
glare zonale (pentru instalatiile cu robinete automate
de reglaj la radiator) permit obtinerea unor fluctuatii
mici ale debitelor de fluid din sistem [8].
Sistemele de incalzire la care reglajul calitativ
centralizat este suplimentat printr-un reglaj cantita-
tiv automat local-la radiator sau la intrarea in retea-
ua de apartament, trebuiesc dotate suplimentar cu
dispozitive automate de reglare a parametrilor hidra-
ulici ai fluidului (de exemplu vane automate de presi-
une diferentiala constanta montate la baza coloane-
lor, vane de descarcare –pentru limitarea superioa-
ra a presiunii diferentiale pe anumite portiuni din sis-
tem, pompe cu turatie variabila, etc.).
Sistemele de incalzire colective din cladirile con-
dominiale, in configuratia lor actuala, sunt sisteme la
care diferentele fata de debitele de fluid proiectate
pot fi foarte mari. Introducerea sistemelor de regla-
re cantitativa locala cu robinete cu termostat mares-
te si mai mult aceste dezechilibre.
Anularea functionarii unor consumatori (prin inchi-
derea voita a robinetelor – in perioade de vacanta
sau pentru economie, prin decuplarea – „debransa-
rea”- de la sistemul centralizat de alimentare cu cal-
dura) produce acelasi tip de dereglare in repartitia
debitelor de fluid din sistemele interioare de incalzi-
re [4]. Influenta acestei dereglari pentru aceste sis-
teme nu poate fi micsorata decat prin corecta dimen-
sionare a diametrelor si prin montarea unor vane de
reglare (cu reglaj fix si automate) pe diferite portiuni
din sistem (baza coloanelor, etc.).
Functionarea „dereglata” a sistemelor existente,
din punct de vedere hidraulic, este accentuata:
» de lipsa organelor fixe de reglaj (sau de lipsa regla-
jelor acolo unde exista armaturile), de depunerile
de rugina, piatra, namol, etc., (care au micsorat dia-
metrele efective si caracteristicile sistemului),
» de modificarile parametrilor fluidului la punctul de
racord (debit, presiune diferentiala),
» de introducerea sistemelor active (automate) de
reglaj local (de ex robinete cu termostat) in sis-
temele pasive (practic functionand cu debite con-
stante), fara prevederea dispozitivelor zonale au-
tomate de reglare a retelei de distributie
» anularea debitelor prin anumiti consumatori (in-
chideri de radiatoare, deconectari de la reteaua
publica etc.)
Functionarea hidraulica corecta a unei retele inte-
rioare colective de alimentare cu caldura dintr-o cla-
dire condominiala presupune:
 Studiu de caz A.P.I.C.T.

» existenta debitului necesar de agent termic si a izolarea termica a elemente-

presiunii diferentiale minime in punctul de racord lor de constructie interioare
(de bransament) la reteaua exterioara de alimen- care delimiteaza proprietati
tare cu caldura sau la centrala termica de cladire. diferite.
» dimensionarea corecta a retelei interioare de dis- La interiorul apartamen-
tributie din punct de vedere a repartitiei debite- telor, solutiile de concepe-
lor intre consumatori si a stabilitatii hidraulice a re a instalatiilor de incalzi-
instalatiei. re trebuie sa se realizeze nu-
» lipsa obturarilor produse de piatra si impuritati mai dupa sistemul ‚retea de
» existenta si corecta reglare a dispozitivelor fixe de apartament’, care, plecand
reglare hidraulica (robinete de echilibrare hidrau- dintr-un singur punct de ra-
lica la radiator, la baza coloanei, la punctul de ra- cord (ducere - intoarcere),
cord, etc.) alimenteaza toate aparate-
» existenta si corecta reglare a dispozitivelor active le incalzitoare (radiatoare-
(automate) de reglare hidraulica (vane de reglare le) din apartament. Plecand
automata a presiunii diferentiale la baza coloanei, de la aceasta configuratie a
etc.), mai ales daca sistemul de incalzire este pre- instalatiei interioare, se pot
vazut cu organe automate de reglaj cantitativ (de adopta toate celelalte siste-
ex robinete cu termostat). me de alimentare cu caldu-
ra (centrala de apartament,
Pentru o instalatie interioara de incalzire clasica, centrala de cladire, distribu-
de la care se deconecteaza o parte din consumatori tie urbana), precum si toate
(situatie echivalenta cu inchiderea robinetelor anu- sistemele de contorizare sau
mitor consumatori), micsorarea debitelor necesare de defalcare a consumurilor
se traduce printr-o marire a diferentelor de presiune existente, de catre fiecare
(si deci a debitelor in circulatie prin radiatoare). De proprietar.
asemenea, in functie de pozitia acestor consumatori
in sistem, pot aparea circuite care „scurtcircuiteaza”
restul instalatiei, prin care vor trece debite mai mari
decat cele normale, in detrimentul restului de insta-
latie. Pentru rezolvarea acestui tip de „dezechilibra-
re” hidraulica trebuie actionat prin introducerea unor
pierderi de sarcina suplimentare prin robinete de re-
glare (cu reglaj fix) plasate la baza coloanelor (in une-
le cazuri acestea exista). Efectele „dezechilibrarii” di-
namice produsa de actiunea robinetelor cu reglaj ter-
mostatic plasate intr-o instalatie cu repartitoare de
costuri nu poate fi compensata prin robinetele cu re-
glaj fix, fiind necesara introducerea unor organe de
reglaj automate, la baza coloanelor.
Functionarea „dezechilibrata” a unui sistem inte-
rior de incalzire colectiv poate fi produsa deci atat
de decuplarea unor consumatori (prin debransare sau
prin inchiderea robinetelor), cat si prin utilizarea ro-
binetelor cu reglaj automat activ (de ex robinete cu
termostat).
Reteaua exterioara de alimentare cu caldura (care
apartine furnizorului sau distribuitorului de energie
termica) este de asemenea influentata de schim-
barea regimului hidraulic de la consumatorii de uti-
litati: reglarea acestora este sarcina furnizorului si
este efectuata de obicei la inceputul fiecarui sezon
de incalzire.

Capitolul 3: Solutii noi de concepere a sistemelor

de incalzire colective din cladiri condominiale.
Cladirile condominiale noi sau in proces de rea-
bilitare trebuiesc concepute, din punct de vedere al
sistemelor de incalzire, dupa norme noi, prin care sa
se permita o elasticitate marita in alegerea sistemu-
lui de incalzire utilizat de fiecare proprietar (instala-
tie interioara racordata la centrale termice de apar-
tament, sau la centrale de cladire, sau la sistemul ur-
ban de alimentare cu caldura). De asemenea, pentru
marirea acuratetei masurarii caldurii consumate si
pentru micsorarea ‚furturilor’ de caldura, se impune

15 Nr. 5(36)/2006
 A.P.I.C.T. Studiu de caz

Capitolul 4: Concluzii
Sistemele de incalzire din cladirile condomini-
ale sunt sisteme complexe, interactive, atat din
punct de vedere termic cat si din punct de vedere
hidraulic. Aceste sisteme sunt in proprietate pri-
vata (individuala si colectiva-prin asociatia de pro-
prietari).
Repartitia corecta a debitelor de agent termic la
consumatori reprezinta o premisa importanta pentru
asigurarea conditiilor de microclima din incaperi.
2. N.N. DRĂGHICI. Conducte pentru transportul flui-
delor. Editura tehnica, Bucuresti, 1971.
3. R. CYSSAU. Manuel de la regulation et de la ges-
tion de l’energie. PYC EDITION, Paris.
4. L. DUMITRESCU. Aparatele de inregistrare a tem-
peraturii corpurilor de incalzire (impropriu numite
repartitoare) nu sunt instrumente pentru determi-
narea consumului de caldura pentru incalzire. Re-
vista INSTALATORUL nr. 2, 3, 4 /2005.
incalzite indirect. Revista INSTALATORUL nr. 8
/2003.
7. Ph. DAVY DE VIRVILLE. Chauffage Ventilation
Conditionnement d’air. LES EDITIONS PARISI-
ENNES.
8. Th. MATEESCU. Consideratii privind echilibrarea
hidraulica a buclelor de reglaj in instalatiile de in-
calzire cu corpuri statice. Revista INSTALATORUL
nr. 5 /2004.

Echilibrarea hidraulica a instalatiilor de incalzi- 5. F. IORDACHE. Repartizarea consumurilor de caldu-

re este necesara atunci cand se modifica caracte- ra si tarifarea in cadrul cladirilor colective de locu- Conferentiar doctor inginer Sorin BURCHIU
risticile sistemului hidraulic (atunci cand apar de- it. Revista INSTALATORUL nr. 4, 5 /2000. Catedra de Instalatii Termice, Hidraulice
puneri de impuritati, de piatra, atunci cand se acti- si Protectia Atmosferei
oneaza – manual sau prin elemente de reglare au- 6. B. ISTVAN. Determinarea consumului de caldu- Facultatea de Instalatii Bucuresti
tomate-asupra robinetelor de radiator, sau atunci ra si a sumei de plata la apartamentele de bloc Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
cand se debranseaza anumiti consumatori). In cazu-
rile dezechilibrarilor hidraulice produse de impuri-
tati sau de debransari in sistemele ‚pasive’ (fara ro-
binete cu termostat), este necesara realizarea mo-
dificarii reglajului robinetelor de la baza coloanelor
(reglaj manual). In cazurile in care sistemul este ‚ac-
tiv’ (adica prevazut cu robinete cu termostat la radi-
atoare), reglarea hidraulica nu poate fi realizata de-
cat cu vane automate de reglare (montate de exem-
plu la baza coloanelor).

Decuplarea permanenta a unor consumatori (radi-

atoare) de la reteaua colectiva de alimentare cu cal-
dura induce o modificare (fixa) a repartitiei debitelor
de agent termic din instalatiile interioare. Restabili-
rea debitelor corecte (reechilibrarea hidraulica) tre-
buie efectuata de specialisti, care actioneaza asu-
pra robinetelor manuale de reglaj de la baza coloa-
nelor (de obicei robinetul de reglaj este montat pe re-
tur). In cazul in care sistemul de incalzire este preva-
zut cu robinete termostatice (caz in care sistemul tre-
buie prevazut si cu vane automate de reglaj hidraulic
la baza coloanelor), sistemul se autoechilibreaza, ne-
maifiind necesara operatia de reechilibrare (debran-
sarea echivaland cu inchiderea – manuala sau auto-
mata-a radiatoarelor respective).

Configuratiile moderne de instalatii interioare de

incalzire sunt dotate din stadiul de montaj cu organe
de reglare, in functie de tipul acestora.

Influenta regimurilor hidraulice variabile de la

consumatori asupra retelelor urbane de alimentare
cu caldura este preluata si compensata de sistemele
prevazute in aceste instalatii.

Conceptia sistemelor interioare de alimentare cu

caldura la cladirile noi sau reabilitate trebuie sa se
bazeze pe configuratii noi, moderne, care sa permita
atat contorizarea consumurilor de caldura la fiecare
utilizator, cat si posibilitatea de alegere sau schimba-
re dupa dorinta a sursei de energie termica.

Bibliografie
1. F. IORDACHE. Consecinte ale functionarii dezechi-
librate hidraulic a sistemelor exterioare si interi-
oare de alimentare cu caldura. Revista INSTALA-
TORUL nr. 2/2004.

Nr. 5(36)/2006 16