Nume și prenume: ________

Instituția Școlară_________

Tema 1
Curs ” Tehnici inovative de educație”

Sarcina de lucru: Realizarea structurii unui plan de intervenţie (imaginea de ansamblu) în care să se
prezinte:
a) problema identificată într-un mod operaţionalizat, clar şi din perspectivă neutră ( cine/ cum/ când/ de
ce face);
b) identificarea cauzelor în stabilirea naturii problemei (individuale- diagnostic personal, spre ex.
ADHD, relaţionale- între copii/elevi sau cadru didactic- copil/ elev sau dependentă de context- divorţ,
doliu, anturaj, abuz în familie, alte experienţe care declanşează starea de tensiune a copilului/elevului);
c) propunerea unor obiective pe termen lung, mediu şi scurt în cadrul planului de intervenţie;
d) alegerea unei tehnici inspirate din teoriile narative;
e) adaptarea metodei alese la situaţia problematică identificată;
f) stabilirea unor modalităţi/ instrumente de evaluare a atingerii obiectivelor.

Structura planului de intervenție

1.Date despre subiect:
- Inițialele numelelui și prenumelui ( pentru păstrarea confidențialității)
- Vârsta cronologică
- Sexul ( f/ m)
- Ciclul de învățământ
- Date familiale de bază ( familie normală, formată din x membrii/ familie monoparentală
după decesul unui părinte, divorț, separare / familie disfuncțională în care sunt prezente
conflictele deschise, violență fizică, violență verbală, alcoolism cronic în stadiul V, etc).

C.I.V. este elev în clasa 0, are vârsta de 6 ani și provine dintr-o familie normală, constituită din
4 membrii. Relațiile intrafamiliale sunt funcționale.

2.Date despre problema identificată ( operaționalizat):

- Descrieți problema răspunzând la întrebările: a) Cine face? b) Cum face? c) Când face?
De ce face?
C.I.V. prezintă simtomele fobiei școlare prin somatizăti acute. Acestea apar și în afara
contextului școlar, în familie atunci când adulții încearcă să i se prezinte beneficiile micii
școlarități.

3.Date despre cauze:

- Individuale ( de la medic) Da/ Nu

- Relaționale ( între subiectul index și alte persoane: de exmplu colegi/ după caz, orice
variante relațională S- un coleg; S- cadrul didactic; S- grupă/ clasă; S- membrii familiei);
- Dependente de context ( probleme familiale, colegiale, personale).

Nu prezintă un diagnostic dat de clinician, refuză constant interacțiunea cu cadrul didactic și

cea colegială.
4. Stabilirea obiectivelor:
- pe termen lung: Reducerea simptomelor legate de fobia școlară.
- pe termen scurt: Identificarea și formularea problemei de către copil; Externalizarea
problemei; Restructurarea cognitivă a situației.
5. Alegerea unei tehnici inspirate din teoriile narative
Ex: externalizarea
6. Adaptarea tehnicii la specificul cazului
- Externalizarea ajută la separarea persoanei de problema cu care se confruntă. O dată
identificată problema, începe mobilizarea pentru lupta împotriva acesteia.
Ex: Eșecul școlar este răspunzător pentru lipsa de motivație; Furia este cauza
comportamentelor agresive față de colegi.
Intervenția: Cum să ne mobilizăm pentru a lupta cu eșecul școlar, ce plan putem face...
C.I.V. Refuză școala și afirmă constant dorința de a continua ciclul preșcolar.
Externalizarea problemei: dorul de grădinița, față de colegii de grupă și pentru cadrele didactice
îl împiedică să-și dorească frecventarea școlii.
Restructurarea cognitivă: ”Toate vietățile Pământului, participă în felul lor, la actul educațional.
Copilul ar putea să-și imagineze una sau două tipuri de animale care frecventează școala în
natura propiu-zisă. ( Anxietatea scade în rolul secundar). Pentru formarea unei reprezentări
vizuale se poate utiliza sarcina de a desena ( Fig. 1). După această etapă, se alege una dintre
variante pentru a fi discutată ( în acest caz școala peștilor). În exemplul dat, copilul este rugat
să deseneze un peștișor nemulțumit de situația în care se află ( rol principal/ rol secundar), apoi
să-l ajutăm să ia decizia corectă.
7. Modalități de evaluare a reușitei intervenției ( raportare la obiective)
C.I.V. resimte o anxietate mai scăzută în discuțiile purtate vis-a-vis de frecventarea școlii?
Reușește să compare exercițiul în care a reușit să definească problema cu situația personală?
Și-a format mecanisme de gestionare a emoțiile făță de noua atapă de școlaritate?

Fig. 1