PROIECT DIDACTIC 
 
 
Profesor:  Rădulescu Carmen  
Tema: Etica în afaceri 
LECȚIE DE PREDARE‑ÎNVĂȚARE‑EVALUARE 
Clasa a X‑a ‑ Colegiul Național ”Ienăchiță Văcărescu” Tgv 
Data: 05.03.2019 
 
Competenţe generale:  
 
1.    Cooperarea în cadrul diferitelor grupuri pentru rezolvarea unor probleme teoretice şi practice specifice mediului 
de afaceri 
2.    Evaluarea comportamentului adecvat unui mediu economico‑social în schimbare 
3.    Formularea unor opinii referitoare la rezolvarea problemelor comunităţii, privind iniţierea şi derularea afacerilor 
 
Competențe specifice: 
Elevii vor fi capabili:  
1.4.  Să   identifice riscurile ce decurg din comportamentul în afaceri 
4.4.  Să anticipeze consecinţele comportamentului responsabil al antreprenoruluii în raport cu angajaţii şi cu partenerii 
4.5.  Să identifice consecinţele activităţii antreprenorului asupra consumatorului şi asupra mediului 
2.4.  Să aplice principiile etice în relaţiile cu ceilalți (colegi, prieteni, parteneri s.a.) 
 
Obiective informative ale lecției:  
Să cunoască şi să înţeleagă modalitățile de evaluare etică a unei acțiuni în cadrul unei firme 
Obiective formative ale lecției: 
1. Să dezvolte o atitudine critică şi constructivă în faţa provocărilor pe care mediul social le prezintă. 
2. Să dezvolte abilităţi antreprenoriale (iniţiativă, creativitate, lucru în echipă). 
3. Să dezvolte capacitatea de a evalua problemele cu care se confruntă şi a genera soluţii.  
 
Legături cu alte obiecte de studiu:  Logică, Argumentare și Comunicare; Filosofie, Religie 
Rezultate ale învățării:  cunoaștere, analiză, înțelegere, interpretare. 
Cuvinte‑cheie:  etică, integritate, management etic, responsabilitate socială,  
 
STRATEGII DIDACTICE: 
❖ METODE ŞI PROCEDEE: 
­ expunerea,  explicaţia  didacticǎ,  conversaţia, problematizarea, observaţia sistematicǎ şi independentǎ, 
reflecţia personalǎ, lucru în echipă, mindmap, integrity game, teste online/ print 
❖ MIJLOACE ŞI MATERIALE: 
­ fişe de lucru individuale 
­ fișe de documentare  
­ fișe de observație sistematică 
­ telefoane mobile, consumabile 
BIBLIOGRAFIE: 
Mureșan, V.   http://unibuc.academia.edu/VMuresan/Books/108990/Trei_teorii_etice 
 
 
Secvenţele  Strategia de predare  Strategia de învăţare  Resurse  Evaluare  
lecţiei / scopul 
predării 
Organizarea  Scurt moment de  Elevii vor fi apoi împărțiți în  markere și  nr. grupe și nr. 
clasei de elevi  intercunoaștere ­ elevii vor  grupe de câte 6, pe baza  post­it­uri  observatori 
/ Asigurarea  fi rugați să scrie pe post­it  criteriului compatibilității. 
condițiilor  numele lor și să deseneze  Dintre elevii care au precizat 
optime pentru  unul dintre simbolurile  „auditiv„ sau „vizual„ ca stil de 
realizarea  care le reprezintă stilul  învățare vor fi selectați un 
sarcinii  predominant de învățare  număr de elevi egal cu numărul 
  (auditiv, vizual, practic).  de grupe formate, care vor fi 
3 minute  observatori.  
Reactualizarea Se prezintă  tema lecției ­  Elevii conturează, prin listarea  flip­chart  Frontală ­ 
sistematică a  etica în afaceri.  principalilor termeni (corupție,  si markere   întrebări și 
cunoştinţelor / 
Profesorul îi ghidează în  fraudă, conflict de interese,  răspunsuri 
Legarea teoriei 
listarea unor termeni care  globalizare, panama papaers,   
de practică  sunt vehiculați cu o  off­shore s.a  ce apar în   
  frecvență deosebită în  mass­media, contextul în care   
5 minute  ultima vreme, în  se face simțită nevoia de   
  mass­media și care au  ETICĂ (este subliniată, astfel,   
legătură cu tema lecției.   importanța temei)    
     
Reactualizând cunoștințele  După realizarea listei, elevii vor   
de logică ­ regulile  sugera  definiții pe care le vor   
definirii corecte, se  verifica prin prisma regulilor de  Frontală ­ 
încearcă o primă definire a  definire corectă.  întrebări și 
termenului.   Etica = ansamblul de reguli  răspunsuri 
Elevii sunt conduși, prin  care guvernează….   
întrebări ajutătoare, în   
stabilirea unei definiții  Se stabilește varianta finală a 
corespunzătoare pentru  definiției, care poate fi:  Etica în 
termenul  „etica în  afaceri este ansamblul de 
afaceri„ :    valori, principii și reguli, care 
Ce este etica după voi?   ghidează (sau ar trebui să 
Există vreo diferență între  ghideze) orice activitate 
etică și morală? Care ar fi  profitabilă.  
asta?   
Se prezintă etimologia  Elevii identifică posibile cauze 
celor doi termeni și  care au dus la alăturarea celor 
diferențele formale între  doi termeni: „etică„ și 
aceștia (ethos/ mores).  „afaceri„   
Profesorul subliniază   
importanța aspectului 
prescriptiv pe care îl are 
etica, prin comparație cu 
morala, care face referire 
mai  mult la atitudinile și 
credințele individului.  
Prezentarea  Lansăm întrebarea „ Este  Pentru o evaluare inițială a  Test inițial  https://goo.gl/y
competențelor  important să fim  abilităților elevilor de a aprecia  ­ online   uJMLj 
specifice  etici/INTEGRI în afaceri,  din punct de vedere etic o  (telefoane   
urmărite pe  sau dimpotrivă? „ se  anumită acțiune/ activitate,  mobile) 
parcursul  prezintă obiectivele lecției.   elevii vor parcurge testul de 
lecției.  În același timp, profesorul  evaluare inițială „Activități și 
   îi informează pe elevi că  zone de risc ce discreditează 
2 minute  răspunsul la această  INTEGRITATEA„ 
întrebare va fi  rezultatul 
unui demers argumentativ 
 și de analiză, pe care îl vor 
face împreună.  
 
Formarea  Profesorul oferă elevilor  Elevii lucrează în echipă pentru  Fișele de  Fișă de 
deprinderilor și  fișele de documentare  și  a identifica toți agenții afectați  lucru  observare 
a sigurarea  fișele de evaluare a  de cazul prezentat, precum și    sistematică ­ 
feed‑back‑ului  consecințelor , pe baza  consecințele asupra acestora, pe  Telefoane  completată de 
  cărora elevii vor aprevia  termen scurt, mediu și lung  mobile  elevul selectat 
10 minute  din punct de vedere etic ­  (impactul).      din rândul 
situația prezentată.      celor cu stil de 
  Elevii își adaptează ritmul de    învățare 
Pe parcursul rezolvării  lucru în acord cu timpul    auditiv și 
sarcinii, profesorul asistă  anunțat, vor conștientiza    vizual 
grupele și oferă suport la  importanța  managementului  Time   
solicitarea elevilor,  timpului  în antreprenoriat și  manageme Formativă ­ 
precum și acțiuni de time  importanța dezvoltării unor  nt ­   rezolvarea 
management  abilități de  evaluare rapidăți  sarcinii în 
corectă1  a unor situații ce  timp util 
impun luarea deciziilor..    
Obținerea  Profesorul sprijină prin  Elevii își aleg câte un  Turul  Formativă ­  
performanței  informații/ întrebări  reprezentant al grupei pentru a  galeriei  Realizarea 
  suplimentare o bună  prezenta celorlalți rezultatele  Decalogului 
10 minute  înțelegere a cazurilor de  activității lor.   principiilor 
către celelalte grupe.   Fișele de caz sunt expuse în  etice  
  clasă ­  Turul galerie i   
După prezentarea     
cazurilor și a  Elevii sunt încurajați să își 
consecințelor, profesorul  exprime opinia și să exprime 
realizează pe tablă un  principii care pot ghida 
tabel sinoptic al valorilor  comportamentul etic al 
care intră în conflic în  oamenilor dintr­o organizație.  
fiecare dintre cazurile   
prezentate și îi stimulează 
pe elevi să propună 
principii de urmat pentru a 
evita sau remedia astfel de 
situații în viitor.  
Intensificarea  Profesorul prezintă  Elevii studiază fișele de  telefoane  Formativă ­ 
retenţiei şi  elevilor câteva  documentare și sintetizează  conectate  Elevii vor 
transferului  instrumente de evaluare  esența fiecărei teorii.   la internet  încărca 
  etică a comportamentelor ­    sau planșe  MEMES la 
10 minute  Fișe ­ teorii etice    printate   următoarea 

1
   Revenind  la  mediul  de  afaceri,  este  foarte  ușor, mai ales în acest mediu concurențial, să ajungi în zona de 
gri.  Iată  un  experiment  realizat  de  un  profesor  de  etică  de  la  Școala  de  Management  din  Rotterdam, 
denumit  „moral  blindness“,  care  a  demonstrat  că  atunci  cînd  oamenii  obișnuiți,  bine  intenționați,  se 
confruntă  cu  termene  foarte  scurte  de  realizare  a  unei sarcini importante pentru ei, tind să nu mai 
observe  lucrurile  semnificative  din  jurul  lor.  În  experiment  era  vorba  despre  un  grup  de  studenți  care 
fuseseră  îndemnați  să  se  grăbească  spre  o  clădire  situată  într-o  zonă mai depărtată, în care erau așteptați 
să  predice  despre  pilda  „bunului  samaritean“.  Pe  drumul  spre  clădirea  de  destinație  era  întins  pe  jos  un 
bărbat  (actor)  care părea să fie foarte bolnav. Majoritatea covîrșitoare a studenților (90%) care au participat 
la  acest  studiu  nu  au  observat  acea  persoană,  deși  se  afla  într-o  stare  precară  de  sănătate.  Unii  dintre 
aceștia  chiar  au  trecut  peste  acea  persoană,  pășind  peste  ea  (vezi  Muel  Kaptein  –  „Why  good  people 
sometimes do bad things: 52 reflections on ethics at work“). 
   Utilizând telefoanele mobile și  adresă și vor 
Fiecare grup va realiza  aplicațiile dedicate  primi 
MEMES pentru o singură  ( https://makeameme.org/ ) ,  badge­uri 
teorie etică   vor realiza  MEMES  care să  care să 
prezinte de o manieră ușor de  recompenseze 
reținut ­ morala fiecărei teorii  nivelul lor de 
etice.    cunoștințe: 
  https://goo.gl/
Pentru cei care nu au telefoane,  KtsyFm 
sunt oferite planșe printate care 
vor fi completate cu text 
reprezentativ. 
 
 
Feedback /  Profesorul furnizează  Fiecare grup își prezintă  Turul  Aprecieri 
formarea  feedback privind  lucrările și subliniază  galeriei  punctuale ale 
capacității de  corespondența  importanța teoriei etice  lucrărilor 
evaluare,  imagine­text­teorie etică și  documentate.  
auto­evaluare  apreciază calitate  Prin discuții se subliniază 
  lucrărilor  limitele fiecăreia dintre 
5 minute  teoriile documentate. 
Tema pentru  Profesorul prezintă  Elevii completează o  pagină de  Google  Sumativă ­ 
acasă /  elevilor ideea de  jurnal ca  jurnal,  în care vor descrie  Forms  Jurnal de 
realizarea  instrument de formare a  impresiile lor  vis­a­vis de  învățare. 
retenției  capacității de evaluare  activitate.  
  etică a acțiunilor  (Ce a fost bine?  
5 minute  individuale, ce apare în  Ce nu a mers tocmai ok?  
  lucrarea „Etica protestantă  Care au fost dificultățile pe care 
și spiritul capitalismului„  le­ați întâlnit (atât individual 
de Max Weber.  cât și ca echipă)?  
  Care este lecția învățată?) 
Recomandări de lectură:   completând formularul de mai 
Max Weber ­ Etica  jos:  https://goo.gl/7i1PjR 
protestantă și spiritul  După completarea online, elevii 
capitalismului  vor primi în mod automat, în 
Integritatea în mediul de  căsuța de email, un fișier pdf – 
afaceri. Modele de bune  pagină de jurnal, pe care o pot 
practici europene  adăuga portofoliului persona.  
( https://www.businessinte
grity.ro/sites/default/files/f
ileuploads/CIBStudiul6.pd
f )  
Recomandări 
cinematografice:   
Inside job 
The big short 
Going in style 
 
 
 
 
 
 
 Fisa de evaluare  a participanților ‑ PENTRU OBSERVATORI 
 
 
GRUPA: _______________________ Data: __________________ Observator: _____________________ 
 
Se acordă pentru fiecare membru al echipei un punctaj de la  0 la 3 pentru fiecare criteriu. Punctajul final însumează punctajul 
obținut la toate criteriile.  
Membru 1:  
Membru 2:  
Membru 3:  
Membru 4:  
Membru 5:  
 
Cunoştinţe de specialitate   M1  M2  M3  M4  M5  M6 
 
» Foloseşte cunoştinţele sale pentru atingerea rezultatelor optime             
» Oferă informații suplimentare colegilor pentru a susține rezultatul             
Gîndire antreprenorială             
»  Prezintă idei neconvenţionale             
»  Stabileste priorităţi şi are o viziune de ansamblu a temei             
»  Recunoaşte necesitatea deciziilor şi ia decizii active             
» Gândeşte şi acţionează pe baza relaţiei costuri­necesităţi             
Orientare spre proces             
» Planifica proceduri, moduri de acţiune şi măsuri ţinând cont de             
resurse şi conţinut 
» Structureaza pe teme             
» Păstrează/Retine “ firul roşu ”(coerenţa)             
Orientarea spre rezultate             
» Formulează aşteptări clare şi pe înţeles             
» Oferă feed­back deschis şi constructiv             

» Ţine sub observaţie ţelul colectiv             

Initiativa             
» Emană dinamism şi vivacitate             
» Arată capacitate de entuziasm             
»  Nu arată semne de suprasolicitare, se arată stabil             
TOTAL             
 
 
 
FIȘA DE DOCUMENTARE ­ TEORIA VIRTUȚII  
 
 
ARISTOTEL (384­322 i.Ch) 
În  orizontul  gândirii  greceşti  antice, 
filosofia  practică  este  construită  în  jurul 
problemei  virtuţii.  Spre  deosebire  de 
semnificaţia  modernă  de  calitate  morală, 
virtutea  desemna   adecvarea  desavarșită 
dintre  esenţa  unui  lucru  și  scopul 
acţiunii  îndeplinite de acel lucru.  
De  exemplu ,  virtutea  unui  topor  este  de  a 
tăia,  virtutea  unui  orator  este  de  a  spune 
adevărul  etc.  Devine  astfel  evident  că  o 
definiţie  a  naturii  virtuţii  presupune 
conceptele de  acţiune și de scop . 
Care  este  acţiunea  specifică,  adecvată 
naturii umane? 
Care este scopul acţiunii care exprimă esenţa umană? 
Sunt cele doua întrebări la care răspunde Aristotel în etica sau studiu despre caracterul omenesc.  
Dacă  activitatea  caracteristică  a  plantei  este  viața  nutritivă  și  cea  a  animalului  este  dorinţa,  după  Aristotel, 
omul  este  esenţial  un  agent  raţional,  a  cărui  viață  este  ghidată  de  raţiunea  practică  către  atingerea 
binelui ultim.  
Însă  care  este  acel  bine  prin  care se împlineşte natura noastră raţională? Care este binele pe de o parte ultim, 
niciodată ales ca mijloc pentru altceva și pe de altă parte suficient în sine, conferind demnitate vieţii? 
Aristotel  considera  că   fericirea  este  scopul  pe  care  îl  vrem  în  sine  și  în  funcţie  de  care  dorim  alte 
lucruri.  Altfel  spus,  etica  eudaimonistă  este  una  teleologică  (Teleos  =  scop),  ce  justifică  și  explică  valorile 
etice prin raportare la scopul ultim.  
Fericirea,  definită  ca  activitate  ce  împlineşte  natura  raţională  a  omului,  depășeste  statutul  plăcerii  (scop 
pentru  sclavi  sau  animale)  și  pe  cel  al  bogăției  (care  este  mijloc  și  nu  un  scop).  Fericirea  ca  scop  în  sine 
actualizează  natura  esenţială  a  omului  –  aceea  de  agent  raţional,  de  fiinţă  care  acţionează  condusă  de 
raţiunea practică.  
”Rezultă  deci  că  desăvârșit  în  mod  absolut  este  scopul  urmărit  întotdeauna  pentru  sine  și  niciodată pentru 
altceva.  Un  asemenea  scop  pare  să fie  fericirea: pe ea o dorim întotdeauna pentru sine și niciodată pentru 
altceva;  pe  când  onoarea,  plăcerea,  inteligența  și  orice  virtute  le  dorim  atât  pentru  sine  (căci,  chiar  dacă 
n­ar duce la nimic, noi tot am simţi un impuls pentru toate acestea), cât și de dragul fericirii, pe care credem 
că, prin intermediul lor, am putea­o atinge,” 
”Expunerea  noastră  concordă  deci  și  cu afirmaţia că fericirea constă în virtute, în general, sau într­o anumită 
virtute:  căci  fericirii îi este proprie activitatea sufletului conformă cu virtutea ”  
(Etica Nicomahica) 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
FIȘA DE DOCUMENTARE ­ UTILITARISMUL  
 
 
JOHN STUART MILL (1806­1873) 
Face  parte  dintre   eticile  hedoniste  pentru  care,  scopul  cel  mai  înalt  al 
vieţii, care circumscrie sfera acţiunilor dezirabile este plăcerea.  
Plăcerea  și  absența  durerii ,  ca  scopuri  exterioare  acţiunii, 
funcţionează  asemenea  unor  reguli  prin  care  se  determină  domeniul 
moralităţii.  Moralitatea  aparţine  strict  acţiunilor  corecte  în  măsura  în 
care  conduc  către  atingerea  fericirii.  Acţiunile  ca  atare  nu  mai  au 
valoare  în  sine,  ci  singura  sursă  de  valoare  morală  este  plăcerea. 
Valoarea  se  instituie  ca  o  consecinţă  a  plăcerii  sau  evitării  durerii. 
Fericirea sau utilitatea  conferă semnificaţie morală actelor umane.  
Această  teorie  utilitarista  nu  este  rudimentară  și  irealizabilă  într­o 
societate? 
ÎN  vederea  rectificării  acestei  obiecţii,  J.  S.  Mill  include un principiu al 
diferenţierii calitative a valorilor.  
Astfel,  cu  cât  o   valoare  este  dezirabilă  de  majoritate ,  cu  atât  este 
superioară celorlalte.  
Iar  dacă  omul  deţine  un  simț  al  demnității  înăscut,  plăcerile  ce  îi  vor  ghida  acţiunile  sunt  izvorâte  din 
facultăţile  superioare  ale  sufletului.  Utilitarismul  lui  Mill  conţine  astfel  o  concepţie  elevată  despre  fericire. 
Pentru  ca  indivizii  să  coexiste  armonios  într­o  societate  în  care  fiecare  căuta  plăcerea,  doctrina  utilitaristă 
fixează  un  spaţiu  de  libertate  fiecărui  individ.  ÎN  acest  spaţiu  nu  este  justificată  imixtiunea  celorlalţi  sau  a 
statului. În sfera libertăţii individuale omul este capabil să își urmărească realizarea fericirii: 
 
”Orice  acţiune  este  făcută  în  vederea  unui  scop  și  pare  firesc  să  presupunem  că  regulile  de acţiune trebuie 
să­si împrumute întregul lor specific și culoarea din scopul pe care îl servesc.” 
” Concepţia  care  acceptă  ca  fundament  al  moralei  Utilitatea  sau  Principiul  Celei  Mai  Mari  Fericiri 
susţine  că  acţiunile  sunt  corecte  în  măsura  in  care  tind  să  producă  fericirea.  Prin  fericire  se  înţelege 
absența durerii; prin nefericire, durerea și privarea de plăcere. ”  (Utilitarismul) 
 
 
Utilitarism  =   teorie  conform  căreia  o  acţiune  este  dreaptă  în  măsura  în  care  crește  utilitatea  unei  stări  de 
fapt, ce priveşte un individ sau o comunitate. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
FIȘA DE DOCUMENTARE ­ ETICA DATORIEI 
  
 
IMMANUEL KANT (1724­1804)  
 
Pentru  Kant   acţiunile  caracterizate  de  valoare  morală  sunt  acelea 
rezultate  dintr­o  voinţă  autonomă  (capabilă  să  își  dea  singură  legi), 
care își urmează doar propriile sale principii .  
 
Astfel,  teoriile  hedoniste  (hedone  =  plăcere)  și  eudaimoniste  centrate 
asupra  identificării  de  conţinuturi  particulare  pentru  fericire  (plăcere, 
raţiune)  sunt  înlocuite  printr­o  concepţie  asupra  moralei  prin  care  se  caută 
forme  (universale)  ale  actelor  morale.   Conceptul  central  de  fericire  este 
înlocuit cu cel de datorie .  
Prin  datorie  nu  se  precizează  un  anume  conţinut  (a  fi  virtuos,  a  fi  curajos) 
ci   datoria  caracterizează  orice  acţiune  îndeplinită  în  mod  necesar,  din 
respect  pentru  lege.  Iar  legea  nu  este  determinată  de  vreo  instanţă 
superioară,  ci  ea  aparţine,  ca  principiu,  propriei  mele  voinţe.  Voinţa  își  dă  sieşi maxime cărora să se supună 
orice acţiuni izvorâte din voinţă: în aceasta constă autonomia voinţei.  
Mai  mult,  pentru  ca  maximele  (să  nu  furi,  să  nu  minţi….)  să  nu  devină  particulare,  adaptate  doar  unei 
situaţii,  ele   trebuie  considerate  ca valabile doar în măsura în care pot fi adoptate, ca legi universale, de 
întreaga umanitate.  
Maximele  devin  astfel   imperative  categorice.  Altfel  spus,  guvernată  de  imperativul  categoric,  o  acţiune 
oarecare  a  unui  om  poate  deveni  oricând  o  acţiune  universală  a  umanității.  Prin  morala  datoriei,  în  fiecare 
dintre noi sesizăm umanitatea ca principiu normativ.  
 
”A  doua  teză:  o  acţiune  făcută din datorie își are valoarea ei morală nu in scopul care trebuie atins prin ea, 
ci  în  maxima  de  care  este  determinată;  această  valoare  nu  depinde  deci  de  realitatea obiectului acţiunii, ci 
numai  de  principiul volitiei, în virtutea căruia a fost împlinită acţiunea, fără a ține seama de nici unul dintre 
obiectele râvnirii.” 
”NU  este  decât  un  singur  imperativ  categoric,  și  anume  acesta:  acţionează numai conform acelei maxime 
prin care să poţi vrea totodată ca ea sa devină lege universală.”  (Critica raţiunii practice)  
 
Datorie =   …această  necesitate,  impusă  nemijlocit,  prin  raţiunea  omului  de  a  acţiona  conform  unei  legi  a 
acesteia” 
 
Voinţa  bună  =   nu  este  bună  numai  prin  ceea  ce  produce  și  efectuează,  nu  prin  capacitatea  ei  pentru 
realizarea unui scop oarecare ce și­l propune, ci este prin voliţiune, adică este bună în sine.  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fișa de lucru Nr. 1 
  
Sarcină: 
Analizați  situația  din  fișa  de  documentare  prin  prisma  consecințelor  pe  care  aceasta  le  provoacă 
agentului/ agenților identificați. 
La final, desemnați un reprezentant al grupei care să prezinte cazul și rezultatele voastre. 
  
CE?  CINE e afectat?  CUM este afectat? 
T. scurt  T. mediu  T. lung 

              
     
     
  
           
  
  
  
  
  
           
  
  
  
  
Fișa de lucru Nr.2 
 
Analizați  situațiile prezentate în testul inițial, din perspectiva VALORILOR care se află în conflict. Care sunt 
aceste  valori  și  ce  principii  putem  deduce  din  ele  astfel  încât  o  situație  viitoare  să se apropie mai 
mult de criteriul etic. 
 
VALORI ce intră în conflict  PRINCIPII ce se pot deduce 

    
  
  
  
  
 

  
  
  
Fisa de documentare ­ 1 
Definită  pe  scurt,  "piramida"  s­ar  traduce  astfel:  o  operaţiune  ce  implică  plata  unor  profituri 
deosebit  de  mari  unor  investitori,  din  banii  obţinuţi  de  la  alte  persoane.  O  astfel  de 
"afacere" nu generează venituri reale. 
"Jocurile  piramidale", "născute" în SUA şi botezate de americani "scheme Ponzi" ­ după Charles 
Ponzi,  imigrantul  italian  care  a  ţepuit  peste  40.000  de  investitori  în  doar  opt  luni,  în  anii 
’20. 
Ponzi,  prototipul  afaceristului,  era  recunoscut  drept  un  tip  "fin".  Biografii  consemnează:  era  un 
personaj  nu  foarte  înalt,  charismatic,  care,  la  începutul  "carierei",  îşi  asumase  rolul  unui 
om  de afaceri, care doar dacă insistai, îţi descria, în şoaptă, care este calea spre bogăţie. 
În  timp,  tot  căutând  febril  căi  de  îmbogăţire  cât  mai  rapidă  şi  după  o  "vizită"  prin 
penitenciarele  americane,  Ponzi  a ajuns să facă dispăruţi aproximativ 170 de milioane de 
dolari,  la  valoarea  actuală,  în  doar  opt  luni.  Ponzi,  un  tip  "fin",  care  oferea  la  "negocieri" 
cafele  şi  zâmbete,  a  fost,  potrivit  biografului  Donald  Dunn,  citat  de  "Smithsonian",  "un 
tâlhar  fascinant  ­  escrocul  suprem".  "A  escrocat  de  la  imigranţi  italieni,  ca şi el, la poliţişti 
şi politicieni. A luat bani chiar şi de la preoţi", scrie "Smithsonian".  
Afacerea "Ponzi", pe scurt "Schema Ponzi". 
În  1919,  Charles a pus pe picioare o companie prin care cumpăra şi vindea un tip de cupon şi le 
promitea  investitorilor  un  profit  de  50%  în  45  de  zile.  Primii  americani  care  au  investit  în 
afacerea lui şi­au primit banii, unii i­au dublat sau chiar triplat. 
Profitul  acestora  a creat o adevărată isterie printre locuitorii din Boston, care au început să­i dea 
lui  Ponzi,  fără  prea  multe  întrebări,  economiile  lor.  Timpul  a  adus  însă  suspiciuni  asupra 
afacerii.  O  cercetare  asupra  modului  în  care  compania  folosea  banii  investiţi a relevat că 
Ponzi plătea unii investitori din banii celorlalţi clienţi. 
Totul  s­a  prăbuşit  cu  zgomot.  Ponzi  a  fost  condamnat  la  cinci  ani  de  puşcărie.  După  trei  ani 
însă,  a  fost  eliberat,  trecând  totuşi  printr­o  serie  de  alte  procese  şi condamnări. A scăpat 
plătind cauţinea stabilită şi s­a îndreptat spre Florida, cu aceleaşi "idei" de îmbogăţire.  
Povestea  lui  Charles  Ponzi  nu  se  opreşte  la  escrocheria  din  1920.  După  întregul  scandal  din 
Boston,  cu  autorităţile  aflate  pe  urmele  lui  căutând  să­l  reîncarcereze,  Ponzi  a  calculat: 
oraşul  Jacksonville,  Florida,  era  la  o  distanţă  considerabilă  de  Boston,  Massachusettes, 
zona  deja  "lovită".  Italianul  a  găsit  astfel  loc  pentru  ideile  sale  în  Sud,  unde  a  lansat  o 
firmă  care  se  ocupa  cu  vânzarea  de  terenuri,  numită  "Charpon"  (o  combinaţie  între 
numele "Charles" şi "Ponzi"). 
  
  
Fișa de documentare 2 
O  altă  schemă  piramidală,  care  a  condus  la  ample  dezbateri  în  plină  criză 
economică,  a  fost  cea  pusă  la  cale  de  Bernard  "Bernie"  Madoff,  fost 
preşedinte  al  NASDAQ,  broker  şi  consilier  pe  probleme de investiții, în 
prezent "locatar" al unei puşcării americane. 
  
În  martie  anul  trecut,  Madoff  şi-a  recunoscut  vina  în  fața  unui  juriu 
american,  şocând  lumea  prin  faptul  că  şi-a  transformat  afacerea  într-o 
"schemă  Ponzi"  uriaşă,  "cea  mai  mare  din  istorie",  potrivit  presei 
americane.  Investigațiile  autorităților  americane  vorbesc  despre  sume 
colosale  pierdute  din  conturile  investitorilor  care  au  crezut  în  Madoff, 
"scoruri" ce se ridică la 65 de miliarde de dolari americani. 
Madoff  a  susținut  că  opera  "piramidal"  din anii ’90, însă există suspiciuni că 
totul începuse încă din anii ’70. 
Madoff a fost condamnat la 150 de ani de închisoare, pedeapsa maximă.  
"Am  rănit  profund..."  "The  Wall  Street Journal" conseamna cuvintele rostite 
de  un  Madoff  în  vârstă  de  70  de  ani,  cu  o  privire  spăşită,  la  tribunal: 
"Pe  măsură  ce  anii  au  trecut,  mi-am  dat  seama  că  arestarea  mea  şi 
această clipă va sosi, inevitabil. 
Sunt,  într-un mod dureros, conştient că am rănit profund foarte-foarte mulți 
oameni,  inclusiv  membri  ai  familiei  mele,  prieteni  apropiați,  parteneri 
de afaceri şi mii de clienți care mi-au dat banii lor". 
Madoff  şi-a  mărturisit,  pentru  prima  dată,  "crima  de  proporții  epice",  după 
cum o numesc jurnaliştii americani, fiilor lui. 
"Declinul  său  a  dus  la  o  criză  națională  şi  o  atmosferă  de  neîncredere  în 
întregul sistem", notează "Wall Street Journal". 
Printre  victimele  lui  Madoff se numără persoane extrem de bogate, cum ar fi 
regizorul  Steven  Spielberg  sau  Liliane  Bettencourt,  cea  mai  bogată 
femeie din lume, deținătoarea "imperiului" L’Oreal.  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
   
Fișa de documentare 3 
  
Scandalul  Enron  - o companie americană de energie cu sediul în Houston, 
Texas,  unul  dintre  cele  mai  mari  cinci  parteneriate  de  audit  și 
contabilitate din lume 
  
Enron  a  fost  înființată  în  1985  de  Kenneth  Lay  după  fuziunea  gazului 
natural  Houston  și  InterNorth.  Câțiva  ani  mai  târziu,  când  a  fost 
angajat  Jeffrey  Skilling,  el  a  dezvoltat  un  personal  de  directori  care  - 
prin  utilizarea  lacunelor  contabile,  a  entităților  cu  scop  special  și  a 
raportării  financiare  slabe  -  au  reușit  să  ascundă  datorii  de  miliarde 
de  dolari  din  tranzacții  și  proiecte  eșuate.  Chief  Financial  Officer 
Andrew  Fastow  și  alți  directori  nu  numai  că  au  înșelat  Consiliul  de 
administrație  și  Comitetul  de  Audit  al  Enron  asupra  practicilor 
contabile  cu  risc ridicat, dar au exercitat și presiuni asupra lui Arthur 
Andersen pentru a ignora problemele. 
  
Acționarii  Enron  au  depus  un  proces  de  40  de  miliarde  de  dolari  după  ce 
prețul  acțiunilor  companiei,  care  a  atins  un  nivel  ridicat  de  90,75 
USD  pe  acțiune  la  mijlocul  anului  2000,  a  scăzut  la  mai  puțin  de  1 
dolar până la sfârșitul lunii noiembrie 2001. 
  
Comisia  americană  pentru  valori  mobiliare  și  burse  (SEC)  a  început  o 
investigație,  iar  concurentul  de  la  Houston,  rivalul  Dynegy,  a  oferit 
să  achiziționeze compania la un preț foarte scăzut. Acordul a eșuat și, 
la  2  decembrie  2001,  Enron  a  depus  falimentul  în  conformitate  cu 
capitolul 11  din Codul de faliment al Statelor Unite. 
Activitățile  Enron  de  63,4  miliarde  de  dolari  au  făcut  ca  acesta  să  fie  cel 
mai  mare  faliment  din  istoria  S.U.A  până  la  falimentul  WorldCom 
anul viitor. 
  
Mulți  directori  de  la  Enron  au  fost  acuzați  de  diverse  acuzații,  iar  unii  au 
fost  mai  târziu  condamnați  la  închisoare.  Andersen  a  fost  găsit 
vinovat  de  distrugerea  ilegală  a  documentelor  relevante  pentru 
 investigația  SEC,  care  și-a  anulat  licența  de  audit  al  companiilor 
publice  și  a  închis  efectiv  compania.  Până  când  decizia a fost anulată 
la  Curtea  Supremă  din  SUA,  compania  a  pierdut  majoritatea 
clienților  săi  și  a  încetat  să  opereze.  Angajații  și  acționarii  Enron  au 
primit  venituri  limitate  în  procese,  în  ciuda  pierderii  de  miliarde  în 
pensii și în prețurile acțiunilor. 
  
Ca  o  consecință  a  scandalului,  au  fost  adoptate  noi  reglementări  și 
legislații  pentru  a  extinde  acuratețea  rapoartelor  financiare  pentru 
companiile publice. 
Un  act  legislativ,  Legea  Sarbanes-Oxley,  a  sporit  sancțiunile  pentru 
distrugerea,  modificarea  sau  fabricarea  înregistrărilor  în 
investigațiile  federale  sau  pentru tentativa de fraudare a acționarilor. 
De  asemenea,  actul  a  crescut  responsabilitatea  firmelor  de  audit 
pentru a rămâne imparțială și independentă față de clienții lor. 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  Fișa de documentare 4 
  
Michal  Tusk,  fiul  premierului  polonez  Donald  Tusk,  a  devenit  subiectul  unui 
scandal  de  conflict  de  interese  după  ce  a  declarat  că  a lucrat pentru un om 
de  afaceri  controversat  la  o  companie  aeriană  low‑cost,  acum  fali mentară, 
în  acelaşi  timp  în  care  era  angajatul  unui  aeroport  de  stat  căruia 
transportatorul aerian îi era client, scrie The Wall Street Journal. 
  
Michal Tusk a lucrat ca specialist în relaţii publice la firma OLT Expres. 
Aceasta  a  dat  faliment  în  iulie  după  ce  timp  de  mai  multe luni a oferit la vânzare 
bilete cu preţuri sub cele ale operatorului aerian de stat LOT Polish Airlines. 
OLT  a  fost  deţinută  de  Amber  Gold,  o  companie  catalogată  de  autorităţile 
poloneze  de  control  al  pieţei  financiare  drept  bancă  ilegală  care  funcţiona 
fără licenţă. 
După  ce  luna  aceasta  a  pierdut  accesul  la  conturi,  Amber  Gold  a  anunţat  că 
încetează  operaţiunile  şi  va  închide  imediat  toate  unităţile,  lăsând  mii  de 
deponenţi  numai  cu  promisiunea  că  vor  fi  plătiţi  cândva.  Amber s‑a descris 
ca fiind o companie care oferă produse financiare indexate pe aur. 
Michal  Tusk  a  spus  într‑un  interviu  acordat  unei  reviste  că  tatăl  său  l‑a  avertizat 
să nu se implice în afacerile OLT cu proprietarul companiei, Marcin Plichta. 
Acesta a fost condamnat în 2005 pentru deturnare de fonduri. 
  
Politicienii  din  opoziţie  spun  că  premierul  ar  trebui  să  explice  de  ce  l‑a  avertizat 
pe  fiul  său  despre  OLT  şi  nu  a  făcut acelaşi lucru cu deponenţii de la Amber 
Gold.  Politicienii  consideră,  de  asemenea,  că  este  nevoie  de  o  anchetă 
parlamentară pentru a determina cum Amber Gold a putut funcţiona câţiva 
ani în pofida avertismentelor autorităţilor. 
Tânărul  Tusk  a  lucrat  anterior  la  cotidianul  Gazeta  Wyborcza,  scriind  despre 
transporturi. 
Fostul  său  şef  a  publicat  un  editorial  în  care  scrie  că  Michal  era  în  conflict  de 
interese şi când lucra pentru el. 
Aparent,  Michal  elabora  întrebările  pe  care  ziarul  i  le  punea  directorului  OLT,  el 
fiind în acelaşi timp consilier pentru relaţii cu publicul la această companie. 
  
  
Fișa de documentare – 5 
  
În  1961,  în  urma  decesului  tatălui  său,  Calisto  Tanzi  a  renunțat  la  universitate 
pentru  a  se  dedica  lumii  afacerii.  Tanzi  avea  22  de  ani  atunci  când  a 
moștenit afacerea familiei care a fost începută de bunicul său. 
Afacerea  moștenită,  „Tanzi  Calisto  e  Figli—Salumi  e  Conserve”  se  ocupă  cu 
producerea  și  vânzarea  produselor  din  carne,  a  salamurilor  și  a  conservelor 
de roșii. 
Deoarece  nu  era  mulțumit  de  cum  funcționa  firma  a  decis  să  îi  diversifice 
activitatea.  Astfel  în  urma  unei  vizite  în  Elveția  a  decis  că  industria 
lactatelor  îi  va  aduce  succesul.  La  vârsta  de  23  de  ani  a  construit  o  fabrica 
de  procesare  a  laptelui  in  orașul  Colleccchio,  Parma.  Laptele  era  vândut  in 
Parma și in orasele din apropiere în special prin metoda door­to­door. 
Tanzi  a  aplicat  noi  tehnologii  și  strategii de marketing pentru a­și crește afacerea. 
Calisto  Tanzi  a  fost  prima  persoană  din  Italia  care  a  „brănduit”  laptele. 
Numele  Parmalat  înseamna  laptele  produs  în  Parma  și  a  fost  realizat  prin 
alăturarea  numelui  orașului  în  care  iși  desfășura  activitatea  Parma  și 
produsul de bază  lapte (latte) realizat de aceștia. 
Parmalat­ul  a  fost  printre  primele  companii  care  au  adoptat  tehnologia  UHT  și  a 
ambalajui din carton Tetra Pak. 
Laptele  Parmalat  a  devenit  rapid  foarte  popular  şi  curând  a  cucerit  și  alte regiuni 
din Italia. 
În  anii  70’  firma  Parmalat  și­a  diversificat  activitatea  producând  smântâna, iaurt, 
unt,  suc  de  fructe  și  sos  tomate.  Firma  și­a  extins  în  Europa,  în  America 
Latină  (Brazilia,  Argentina,  Venezuela,  Columbia,  China,  Canada  și 
Australia). 
În  perioada  1975­1986  Parmalat­ul  a  devenit  foarte  cunoscut  în  Italia  și  în  lume 
datorită  sponsorizărilor  făcute  în  sport.  Veniturile  firmei  au  înregistrat  o 
creștere  spectaculoasă  de  la  23  milioane  de  euro  în  1975 la 460 milioane în 
1986. 
În  anii  80’  firma  și­a  diversificat  din  nou  activitatea  producând  sosuri,  biscuiți  și 
produse  de  panificație.  Ca  urma  a  dezvoltării  firmei  pe  plan  internațional, 
aceasta a devenit lider pe piața lactatelor și a produselor de panificație. 
În  anii  90’  Parmalat  opera  în  31  de  tari  din  6  continente,  având  peste  36.000  de 
angajați  în lume. Firma deținea 5200 de ferme de lapte din care aproximativ 
5000 erau pe teritoriul Italiei. 
  
O  dată  cu  creșterea  puterii  economice  a  grupului,  Calisto  Tanzi  a  început  să  se 
implice  în  politică  și  să  concureze  cu  Silvio  Berlusconi,  cheltuind  bani 
firmei pe activități care nu aveau de­a face cu firma Parmalat. 
Între  1998  şi  2000,  Parmalat­ul  a  cumpărat  25  de  companii  din  toata  lumea. 
Majoritatea firmelor au fost cumparate cu ajutorul creditelor. 
În  anul  2002  firma  a  atins  apogeul,  50%  din  laptele  vândut  in  New  York 
era Parmalat, înregistrând venituri de 7.6 miliarde de euro, pe hârtie. 
Dar  la fel de repede cum intrau bani în firma, la fel de repede aceștia ieșeau. 
În  perioada  1990­2002  18  miliarde  de  euro  au  fost  cheltuite  pe  activități 
neproductive: echipa de fotbal, agentie de turism, sponsorizări ale partidelor 
politice  sau  pentru  reconstrucția  unor  monumente  istorice.  Trei  miliarde  de 
euro au fost cheltuite pe achiziții dovedite neeficiente. 
Tanzi, in urma auditului realizat după izbucnirea scandalului , s­a dovedit că 
a  utilizat  aproximativ  2.3  miliarde  de  euro  făra  a  avea  documente 
justificative.  El  a  folosit  banii  companiei  pentru  a­și  satisface  propriile 
caprici. 
La  jumătatea  lunii  decembrie  2003  lumea  a  fost  zguduită  de  știrea  potrivit 
căreia  colosul  italian  Parmalat  a  fost  declarată  falimentară.  Bank  of 
America  a  anunțat  că  Parmalatul  nu  poate  demonstra  5  miliarde  de  dolari 
trecute  in  bilantul  prezentat  băncii  în  septembrie  2003. Firma Parmalat prin 
Parmalat’s  Bonlat  Financing  Corp  a  adus  un  document  cu  care  demonstra 
că  o  firma  dintr­un  paradis  fiscal  avea  sa  le  dea  4  miliarde  de  euro,  aceea 
firmă  s­a  dovedit că nu există. Parmalat­ul s­a dezvoltat tot la fel ca și firma 
Enron,  având  multe  firme  deținute  in  paradise  fiscale  care  declarau  sume 
inexistente.