Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 8

SISTEMUL DE TRANZACŢIONARE AL
BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI

Tranzacţiile se realizează printr-un mecanism care permite accesul continuu


şi direct al clienţilor la informaţiile referitoare la preţ şi la informaţiile furnizate de
emitenţii de valori mobiliare.
Bursa de Valori Bucureşti de la înfiinţare în 1995, a adoptat sistemul de
tranzacţionare şi execuţie automată (STEA). Acest sistem permitea accesul pe
atât piaţa intermitentă cât şi pe piaţa continuă.
Sistemul de tranzacţionare HORIZON introdus în 1999, este un sistem mai
perfecţionat şi permite introducerea de noi tehnici de negociere. În cadrul acestui
sistem există două pieţe de tranzacţie:
piaţa principală pe care se tranzacţionează numai blocuri de titluri,
piaţa secundară cu trei secţiuni.
Sistemul permite diversificarea ordinelor bursiere şi identificarea automată
a factorilor care influenţează prioritatea de execuţie. O altă facilitate a sistemului
este că agenţii de bursă se pot conecta direct de la calculatorul propriu dacă se
află în reţea cu unitatea centrală din bursă. Din 2005, a fost introdusă platforma
de tranzacţionare ARENA.
1. Tipuri de ordine care se tranzacţionează la BVB
În prezent, deşi suportul tehnic este asigurat la BVB se efectuează un
număr limitat de ordine, comparativ cu bursele dezvoltate ale lumii. Cauza este
dată atât de nivelul redus al culturii financiare cât şi de întârzierea emiterii
reglementărilor juridice.
1.1. Ordine comune:
1. Ordinul limită. Stabileşte un preţ maxim la cumpărare şi un preţ minim
la vânzare. Stabilirea preţurilor se face pe baza paşilor de bursă (şurub), care se
pot exprima în cifre absolute sau relative. Valoarea paşilor se stabileşte de către
Comitetul bursei în funcţie de starea pieţei la un moment dat.

1
CURS 8

2. Ordinul de piaţă. Se execută imediat la cel mai bun preţ al pieţei.


Pentru acest ordin există reguli de protecţie în cazul variaţiilor accentuate ale
pieţei.
Valoarea protecţiei = numărul de paşi acceptaţi  valoarea unui pas.
3. Ordinul fără preţ. Nu are nici un fel de specificaţie de preţ şi preia
automat preţul zilei. Este un ordin fără protecţie folosit de cei care îşi asumă
riscuri mari.
4. Ordinul take. Prin acest ordin se cumpără întreaga cantitate de valori
mobiliare disponibile pe piaţă la preţul cel mai bun.
5. Ordinul hit. Este ordinul prin care se vinde întreaga cantitate
disponibilă la cel mai bun preţ.
6. Ordinul pereche (match). Este un mix între ordinul de vânzare şi
ordinul de cumpărare. Efectuarea concomitentă a operaţiunilor de sens contrar
au drept scop menţinerea cursului unui titlu.
O caracteristică a acestor ordine comune este aceea că pot conţine o
cantitate ascunsă. Se dezvăluie publicului larg numai o parte a volumului supus
tranzacţionării; agentul de bursă este cel care ştie volumul total, dar este obligat
să nu-l dezvăluie.
1.2. Ordine condiţionate.
Se caracterizează prin faptul că sunt însoţite de anumite menţiuni speciale
şi se declanşează doar când sunt îndeplinite condiţiile menţionate:
1. Ordinul stop pierdere la piaţă.
Se foloseşte când piaţa ia un sens altfel decât ne aşteptam. La vânzare este
activat atunci când preţul unei acţiuni scade sub nivelul preţului de declanşare
specificat. La cumpărare este activat când preţul creşte peste cel aşteptat.
2. Ordinul stop limită.
Este un ordin cu restricţie de a vinde sau a cumpăra, care este activat când
pe piaţă se atinge preţul de declanşare specificat.
3. Ordinul de atingere (MIT).
Este ordin de vânzare sau de cumpărare şi se declanşează când preţul
pentru o anumită valoare mobiliară atinge un preţ specificat. Se foloseşte atunci
când operatorul are intenţia de a acoperi o poziţie scurtă (short - vânzare).
4. Ordinul limită de atingere.

2
CURS 8
Se declanşează atunci când apare un preţ specificat pentru o valoare
mobiliară atât la vânzare cât şi la cumpărare.
Ordinele comune şi cele condiţionate se înscriu la bursă în Registrul
Ordinelor Comune. Ordine tranzacţionate cu termene speciale se trec la bursă în
Registrul Ordinelor cu Termen Special.
Priorităţi în execuţia ordinelor:
1. Prioritate de preţ. În ceea ce priveşte preţul, el are cea mai mare
însemnătate în execuţia unui ordin:
la cumpărare are prioritate de execuţie ordinul cu preţul cel mai mic;
la vânzare are prioritate de execuţie ordinul cu preţul cel mai mare.
2. Prioritate de execuţie.
Au întâietate ordinele înscrise în Registrul Ordinelor Comune (ROC) faţă de
cele înscrise în Registrul cu Termene Speciale. În cadrul registrelor intervine
prioritatea de preţ şi prioritatea de timp.
3. Prioritatea dată de timp.
Funcţionează după metoda FIFO, primul intrat - primul servit.
3. Stările pieţei.
Piaţa bursieră este caracterizată atât prin intermitenţă cât şi prin activitate
continuă, acestea alternând pe parcursul unei zile de tranzacţionare.
Piaţa intermitentă - este caracterizată prin fixing, adică acel sistem care
realizează stabilitatea cursului bursier prin confruntarea ordinelor de vânzare-
cumpărare (stabileşte un singur nivel al preţului).
Piaţa continuă – permite ca în cadrul aceleiaşi şedinţe de tranzacţionare
să se stabilească mai multe niveluri ale preţului unei valori mobiliare.
Etapele de derulare a activităţii de tranzacţionare sunt:
- predescrierea (9.15 – 9.30)
- deschiderea (9.30)
- piaţa continuă (9.30 – 14.30) Orarul BVB
- preînchiderea (14.30 – 16.15)
- închiderea (16.15 – 16.30)
Predeschiderea
Are rolul de a stabili preţul de deschidere pe baza ordinelor introduse şi
neexecutate într-un interval de timp bine precizat înaintea momentului
deschiderii. Stabilirea preţului de deschidere se face numai pe baza ordinelor
înscrise în Registrul Ordinelor Comune.
3
CURS 8
Stabilirea preţului de deschidere se face pe baza următoarelor criterii:
 Criteriul volumului disponibil de valori mobiliare separat pentru
cumpărare, separat pentru vânzare. Condiţia de a folosi acest criteriu este ca
preţul de deschidere să permită tranzacţionarea celui mai mare volum posibil de
valori mobiliare.
 Criteriul dezechilibrului minim. În cazul dezechilibrului minim se ia în
considerare ca preţ de echilibru acel nivel al pieţei care asigură maximul de valori
mobiliare tranzacţionate.
 Criteriul stabilirii nivelului de preţ cu cea mai mică modificare netă faţă
de preţul de închidere a sesiunii precedente de tranzacţionare.
 Criteriul alegerii celui mai mare nivel de preţ care devine preţ de
deschidere numai dacă permite tranzacţionarea aceluiaşi volum maxim de valori
mobiliare, cu menţinerea aceluiaşi dezechilibru minim şi aceleiaşi modificări
minime faţă de preţul de închidere al sesiunii precedente.
Dezechilibrul pieţei apare atunci când preţul cel mai bun de cumpărare este
mai mare decât cel mai bun preţ de vânzare. În această situaţie se procedează
astfel:
se stabileşte volumul maxim de acţiuni ce poate fi tranzacţionat
se alege volumul minim rămas netranzacţionat
se alege cea mai mică diferenţă netă de preţ faţă de preţul mediu
ponderat sau faţă de preţul de închidere din ziua precedentă.
În cazul ordinelor cu volum ascuns, se ia în considerare numai partea
vizibilă la deschidere.
Predeschiderea funcţionează ca piaţă intermitentă pe bază de fixing.
Deschiderea
Este operaţiunea de alocare a ordinelor la preţul de deschidere după
următoarele ordine de prioritate:
 Ordine de piaţă cu şi fără cross – acelaşi S.S.I.F. introduce pe piaţă atât
ordine de vânzare cât şi de cumpărare pentru aceiaşi valoare mobiliară.
 Ordine mai bune decât preţul de deschidere cu şi fără cross.
 Ordine apropiate de preţul de deschidere cu sau fără prioritate de cross.
Ordinea de execuţie este bazată pe:
 prioritate de preţ;
 prioritate de cross;

4
CURS 8
 prioritate de sursă;
 prioritate de timp.
La sursă au prioritate ordinele care vin de la clienţi şi apoi cele de la
instituţii financiare. Referitor la timp, ordinele care sunt introduse în
preînchidere sau în predeschidere, au prioritate faţă de cele introduse în timpul
tranzacţiei.
Piaţa continuă
Presupune un flux continuu de înregistrare a noilor ordine, recalcularea
preţului, alocarea şi execuţia propriu-zisă în raport de preţul pieţei.
Preînchiderea
Reprezintă un interval de timp precizat în mod expres între momentul
închiderii pieţii şi sfârşitul zilei bursiere. În acest interval de timp sunt introduse
noi ordine, dar care sunt executate în următoarele şedinţe de tranzacţionare.
Închiderea
Reprezintă sfârşitul zilei de tranzacţionare; drept preţ de închidere se
stabileşte preţul ultimei tranzacţii pentru fiecare valoare mobiliară. La momentul
închiderii, ordinele cu restricţie de timp sunt anulate automat, iar ordinele open
sunt transferate automat pentru ziua următoare.
4. Pieţe secundare ale Bursei de Valori Bucureşti
4.1. Piaţa de licitaţie (Odd. Lot) – piaţa fără blocuri.
Este utilizată de investitorii care nu pot constitui un pachet standard de
titluri (100 buc. la BVB) solicitat de piaţa principală. Numărul minim de acţiuni
tranzacţionate este o bucată. Priorităţile sunt aceleaşi ca pe piaţa principală, iar
execuţia se face după criteriul preţ şi timp. Decontarea se face în interval
standard T+3.
4.2. Piaţa de iniţiere (Squaring Up)
Are două componente: buy in şi sell out.
Funcţionează separat într-o zi stabilită de bursă.
Piaţa buy in intervine dacă cumpărătorul se află în imposibilitatea de a
efectua plata la data convenită, sau vânzătorul nu livrează valorile mobiliare
tranzacţionate. Într-o asemenea situaţie, bursa achiziţionează valori mobiliare de
la alt deţinător şi face livrarea în contul vânzătorului iniţial care este obligat să
suporte eventuale diferenţe de preţ. Când nu se poate plăti la data convenită sau
când se depăşeşte nivelul deţinerilor de acţiuni impus de reglementările bursei
intervine piaţa sell out.
5
CURS 8

4.3. Piaţa de dealuri negociate (Negociated Deal)


Este specifică tranzacţiilor de volum mare. Sunt acceptate ordine pentru
cantităţi de minim 5% din numărul total de acţiuni aparţinând unui emitent.
Negocierile pe această piaţă nu sunt transparente şi nu sunt permise nici
execuţiile parţiale şi nici cantităţile ascunse.

S-ar putea să vă placă și