Ev Risc Met Fiabilitatii Minca

METODA DE EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE
METODA FIABILITATII (MINCA)
Sistemul de muncă analizat – Raion Macelarie

din cadrul SC SA
METODA DE ANALIZĂ A RISCURILOR PROFESIONALE
Activitatea de prevenire reprezintă un ansamblu de procedee şi măsuri luate sau planificate

la toate stadiile de concepere, proiectare şi desfăşurare a proceselor de muncă, menite să asigure
desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de maximă securitate pentru sănătatea şi integritatea
participanţilor la proces, prin care se elimină riscurile de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Astfel, aceasta se constituie ca o ştiinţă de interfaţă îmbinând cunoştinţe şi tehnici de strictă
specialitate în domeniul de aplicare cu tehnici şi cunoştinţe din domeniul ergonomiei, igienei
industriale, psihosociologiei muncii, medicinii muncii şi toxicologiei industriale. În acest context se
poate afirma că sarcina principală a activităţii de prevenire o reprezintă obţinerea maximumului de
eficienţă şi de calitate a muncii în condiţiile reducerii numărului de accidente către zero.
Întreprinderea modernă reprezintă un sistem organizat, în care posturile de muncă se află în
interacţiune constantă şi necesară şi în care funcţiile sale orientate spre realizarea unui produs sunt
repartizate între servicii. De aceea în analiza securităţii sistemelor, respectiv a etiologiei şi
profilaxiei accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, este necesară o viziune globală
asupra sistemului vizat, în care toate elementele sistemului sunt în interacţiune şi care are în vedere
optimizarea sistemului prin adoptarea reciprocă a elementelor componente.În cadrul unei astfel de
abordări, accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale constituie disfuncţii ale sistemului de
muncă, abateri de la starea sa normală de funcţionare.
Cauzele acestor disfuncţii trebuie căutate la nivelul fiecărei componente a sistemului.
Disfuncţiile sistemului de muncă pot apărea, deci, atât în sfera componentelor umane (executant,
sarcină de muncă) cât şi în sfera componentelor materiale (mediu de muncă, mijloace de producţie).
Analizele statistice arată că producerea unui accident de muncă sau a unei îmbolnăviri profesionale
nu au niciodată o singură cauză. În aceste condiţii se poate spune că la originea oricărui accident de
muncă şi a oricărei îmbolnăviri profesionale se găseşte suprapunerea cel puţin a unei erori umane cu
o neconformitate tehnică.
1
Pornind de la această teorie a genezei accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale
se ajunge la concluzia că neconformităţile tehnice se regăsesc în componentele sistemului de muncă
reprezentate de “mijloace de producţie” şi respectiv “mediu de muncă” iar erorile umane, în
componentele sistemului de muncă reprezentate de “executant” şi respectiv “sarcina de muncă”.
Dacă în cazul componentelor sistemului de muncă reprezentate de “mijloace de producţie”
şi respectiv “mediu de muncă” aprecierea riscurilor profesionale se poate face prin combinaţia
dintre gravitate şi probabilitate, nu acelaşi lucru putem face şi în cazul erorii umane determinate de
“executant” şi respectiv “sarcina de muncă”.
Totuşi, şi aceste două componente fac parte integrantă din sistemul de muncă şi pot
influenţa, uneori semnificativ, nivelul de risc global al sistemului. În scopul includerii influenţei
induse de “executant” şi respectiv “sarcina de muncă” in analiza de risc, metoda propusă a introdus
o serie de coeficienţi de corecţie a nivelului de risc al sistemului funcţie de nivelul de securitate
prezentat de cele două componente.
În cazul componentelor sistemului de muncă reprezentate de “executant” şi “sarcina de
muncă” determinarea nivelului de securitate serveşte la stabilirea unor coeficienţi specifici
sistemului analizat necesari la calcularea “gravităţii corectate” şi a “probabilităţii corectate” a
domeniilor ce evaluează nivelul de risc prezentat de neconformităţile tehnice ale “mijloacelor de
producţie” şi respectiv “mediu de muncă” şi care reflectă influenţa acestora asupra nivelului de risc
al sistemului analizat:
 e1 - coeficient de corecţie a probabilităţii, direct proporţional cu nivelul de securitate;
 sm1 – coeficient de corecţie a gravităţii consecinţelor, direct proporţional cu nivelul de
securitate, determinat de nivelul de securitate prezentat de măsurile organizatorice de reducere a
gravităţii;
 sm2 – coeficient de corecţie a probabilităţii direct proporţional cu nivelul de securitate,
determinat de nivelul de securitate prezentat de măsurile organizatorice de reducere a
probabilităţii.
Probabilitatea
Probabilitatea de producere a unui eveniment nedorit este condiţionată de chiar condiţiile
procesului de muncă: nivelul de securitate a componentelor materiale ale sistemului de muncă
(mijloace de producţie, mediu de muncă), de fiabilitatea echipamentelor tehnice, de vechimea în
serviciu a echipamentelor tehnice, de ponderea în structura de personal a personalului sensibil, de
periculozitatea materialelor, de organizarea muncii, de constrângeri temporale etc.
Pentru aprecierea probabilităţii s-a ales o scală cu şase clase de probabilitate conform tabelului.
La alegerea scalei de apreciere a probabilităţii de manifestare a factorilor de risc s-a ţinut cont
de scalele utilizate ca instrumente în cadrul metodei de evaluare a nivelului de risc pe loc de muncă,
astfel că informaţiile obţinute să fie comparabile cu rezultatele altor metode cunoscute.
2
PROBABILITATE PROBABILITATE DE MANIFESTARE A
CLASA SIMBOLURI PERICOLELOR
clasa 6 FF (foarte frecvente) - probabilitate de producer a consecintelor foarte mare
−1
P>1 /luna
clasa 5 F (frecvente - probabilitate de producer a consecintelor mare
1−1 < P<1−1 /luna
clasa 4 PF (putin frecvente) - probabilitate de producer a consecintelor foarte mare
−1 −1
2 < P<1 /luna
clasa 3 R (rar) - probabilitate de producer a consecintelor foarte mare
5−1 < P<2−1 /an
clasa 2 FR (foarte rar) - probabilitate de producer a consecintelor foarte mare
−1 −1
10 < P<5 /an
clasa 1 ER (extreme de rar) - probabilitate de producer a consecintelor foarte mare
−1
P<10 /an
În scopul unei aprecieri cât mai obiective a nivelului de risc prezentat de sistemul supus
analizei, clasa de probabilitate determinată funcţie de nivelul de securitate a domeniului analizat se
corectează cu o serie de coeficienţi de corecţie determinaţi de:
 raportul dintre indicatorul de frecvenţă al sistemului analizat şi indicatorul de frecvenţă
al ramurii sau branşei profesionale;
 ponderea în structura de personal a lucrătorilor cu mai puţin de patru ani şi mai mult de
douăzeci de ani la locul de muncă;
 vechimea în serviciu a echipamentelor tehnice;
 nivelul de securitate globală prezentat de executant;
 nivelul de securitate globală prezentat de domeniile sarcinii de muncă ce vizează
creşterea nivelului de securitate.
Expunerea
Componentă comensurabilă a probabilităţii, expunerea se propune a se analiza separat din
dorinţa de a elimina, cât mai mult posibil, influenţa subiectivă a evaluatorului în aprecierea
probabilităţii de producere.
Aprecierea de mai sus se bazează pe faptul că expunerea se poate stabili cu uşurinţă
analizând foto-cronograma de timp pentru fiecare categorie de participanţi la procesul de muncă,
analizând procedurile de lucru prin observare directă a procesului de muncă sau prin discuţii directe
cu participanţii la procesul de muncă şi conducătorii acestora.
Având în vedere importanţa expunerii, ca parametru obiectiv, în determinarea probabilităţii
de producere a evenimentelor nedorite, în mod arbitrar pentru nivelul de expunere s-a ales o scală
de cinci niveluri conform tabelului :
SIMBOL VALOARE DE INTERPRETARE

PP (putin probabil) o expunere in viata obiectivului (o data la 20-50ani);
PR (probabil) o expunere de o data la 1 la 10 ani;
ER (extreme de rar) expunere de pana la o ora pe luna/an;
R (rar) expunere de pana la o ora pe saptamana;
A (accidental) expunere de pana la o ora pe zi;
T (temporar) expunere cuprinsa intre o ora si patru ore pe zi;
P (permanent) expunere mai mare de patru ore pe zi.
3
Probabilitate corectată
În scopul particularizării analizei de evaluare a riscurilor profesionale pentru un sistem de
muncă dat, metoda propune introducerea noţiunii de probabilitate corectată în calculul căreia se au
în vedere influenţele unor date de analiză statistică “a posteriori” a accidentelor şi a unor elemente
de caracterizare a structurii de personal şi a vechimii în serviciu a echipamentelor tehnice sub forma
unor coeficienţi de corecţie specifici pentru sistemul analizat.
De asemenea, la calculul probabilităţii corectate metoda propune să se ţină cont şi de
influenţa nivelului de securitate determinat de executant şi de sarcina de muncă sub forma
coeficienţilor e1 şi sm2.
În acest fel se consideră că au fost luate în calcul principalele particularităţi ale sistemului de
muncă supus unei analize de riscuri profesionale.
Astfel, modelul matematic de calcul a probabilităţii corectate corespunde formulei:
Pc=PxExk2xk3xk4xe1xsm2
Unde:
 E – reprezintă un coeficient de corectare a probabilităţii de producere funcţie de nivelul
expunerii;
– k2 - reprezintă un coeficient de corectare a probabilităţii dat de raportul dintre indicele de
frecvenţă al sistemului analizat şi indicele de frecvenţă al ramurii industriale căreia îi aparţine
sistemul analizat;
 k3 - reprezintă un coeficient de corecţie dat de vechimea în serviciu a echipamentelor
tehnice;
 k4 - reprezintă un coeficient de corecţie dat de ponderea în structura de personal a
lucrătorilor cu o vechime la locul de muncă mai mică de 4 ani şi a lucrătorilor cu o vechime la locul
de muncă mai mare de 20 ani.
Gravitatea consecinţelor
Conceptul de gravitate a consecinţelor este dat de severitatea maximă cea mai probabilă de
manifestare a factorilor de risc asupra persoanelor expuse în contextul sistemului analizat.
Gravitatea consecinţelor poate fi definită pe baza unor criterii cum ar fi:
 efecte asupra integrităţii fizice, la aprecierea cărora se va ţine cont de lista de consecinţe
probabile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman stabilită de MSF şi
MMPS;
 efecte asupra stării de sănătate, la aprecierea cărora se va ţine cont de tabelul bolilor
profesionale stabilit de MSF.
Estimând tipurile de leziuni şi vătămări ca şi localizarea potenţială a acestora, în cazul
accidentelor şi bolilor profesionale, aşa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic
clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de MSF şi MMPS se poate aprecia
pentru fiecare factor de risc în parte la ce leziune va conduce in extremis, ce organ va fi afectat şi, în
final, ce tip de consecinţă va produce: incapacitate, invaliditate sau deces.
La rândul lor, aceste consecinţe se pot diferenţia în mai multe clase de gravitate. Pentru
aprecierea gravităţii consecinţelor, în cadrul metodei, s-a ales o scală cu şapte clase de gravitate
conform tabelului:
CLASA SIMBOL VALOARE DE INTERPRETARE
4
clasa 1 N (neglijabile) Consecinte neglijabile (consecinte minore reversibile incapacitate de munca
previzibila pana la 3 zile calendaristice – vindecare fara tratament);
clasa 2 Mc(mici) Consecinte mici (consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de
3-45 zile, care necesita tratament medical);
clasa 3 Md (medii) Consecinte medii (consecintele reversibile cu o incapacitate de munca previzibila
intre 45-180 zile care necesita tratament medical si prin spitalizare);
clasa 4 M (mari) Consecinte mari (consecintele ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca
de maximul 50% - invaliditate gradul III);
clasa 5 G (grave) Consecinte grave ( consecinte ireversibile cu pierderea intre 50-100% a
capacitatii de munca dar cu posibilitate de autoservire – invaliditate gradul III);
clasa 6 FG (foarte grave) Consetinte foarte grave (consetinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de
munca si a capacitatii de autoservire invaliditate gradul I);
clasa 7 Ma (maxime) Consetinte maxime (deces).
Gravitatea consecinţelor corectată

În scopul particularizării analizei de evaluare a riscurilor profesionale pentru un sistem de
muncă dat, metoda propune şi introducerea noţiunii de gravitate corectată, în aprecierea căreia se
iau în calcul influenţa indicelui de gravitate rezultat din analiza statistică “a posteriori” a
accidentelor de muncă sub forma unui coeficient de corecţie propriu sistemului analizat. De
asemenea, la calculul gravităţii corectată metoda propune să se mai ţină cont de influenţa nivelului
de securitate determinat de sarcina de muncă sub forma coeficientului sm 1 prezentat în prezentul
capitol la paragraful legat de analiza de securitate a sistemului de muncă.
Astfel, modelul matematic de calcul al gravităţii corectată corespunde relaţiei:
GCc=GCxk1xsmi
Unde:
k1 - reprezintă un coeficient de corectare a gravităţii consecinţelor dat de raportul dintre indicele de
gravitate a sistemului analizat şi indicele de gravitate a ramurii industriale căreia îi aparţine sistemul
analizat.
Etapele analizei de risc profesional
Principiul metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat pe
baza unor liste de control prestabilite, întocmite pe baza unei scheme logice, specifice pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă prin evaluarea nivelului de securitate, evaluarea şi cuantificarea
nivelului de risc rezidual. Pe baza încadrării într-o clasă de risc, în cadrul metodei se face şi
aprecierea privind acceptabilitatea sau inacceptabilitatea riscului profesional rezidual prezentat de
domeniul analizat.
În cadrul metodei de analiză de riscuri profesionale cu caracter general propusă se vor
parcurge următoarele etape obligatorii:
 definirea sistemului;
 identificarea factorilor de risc prin evaluarea nivelului de securitate al sistemului;
 identificarea personalului expus;
 evaluarea şi cuantificarea nivelului de risc;
 aprecierea riscurilor profesionale reziduale;
 propunerea măsurilor de prevenire şi stabilirea priorităţilor de abordare a acestora.
Identificarea factorilor de risc profesionali proprii sistemului studiat

Identificarea factorilor de risc cu caracter general se face prin compararea unei situaţii
ideale, prevăzută prin acte reglementative (norme, standarde, instrucţiuni), cu o situaţie reală
prezentată de sistemul analizat. Pentru o identificare cât mai bună a riscurilor profesionale
prezentate de sistemului analizat şi pentru a putea stabili o listă cât mai completă a condiţiilor
5
esenţiale de securitate aplicabile acestuia, componentele sistemului de muncă au fost împărţite în
mai multe domenii.
Astfel, pentru componenta sistemului de muncă reprezentată de “executant” au fost stabilite,
fără a fi exhaustive, următoarele domenii definite în tabelul:
E01 Caracterizarea personalului

E02 Erori de decizie sau executie
E03 Capacitatea de dentificare a riscurilor
E04 Atitudinea fata de sarcina de munca
E05 Atitudinea fata de riscurile profesionale
Pentru componenta sistemului de muncă reprezentată de “sarcina de muncă” au fost

stabilite, fără a fi exhaustive, următoarele domenii grupate în două categorii funcţie de scopul
urmărit. Astfel, sunt domenii ale sarcinii de muncă care vizează reducerea gravităţii consecinţelor şi
care, prin nivelul lor de securitate, influenţează gravitatea consecinţelor definite în tabelul:
SM01 Organizarea supravegherii medicale

SM02 Organizarea primului ajutor
SM03 Riscuri speciale – personal sensibil
SM04 Dotari social – sanitare
SM05 Organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor
SM06 Organizarea activitatii de alarmare
A doua categorie de domenii ale sarcinii de muncă vizează creşterea nivelului de securitate a
sistemului în scopul prevenirii producerii de accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale şi care,
în consecinţă, conduc la reducerea probabilităţii de producere definite în tabelul:
SM07 Organizarea compartimentului de protecţia muncii

SM08 Organizarea CCSM
SM09 Selecţionarea şi formarea personalului
SM10 Organizarea, conceperea şi repartizarea sarcinii de muncă
SM11 Sub/supradimensionarea sarcinii de muncă
SM12 Organizarea protecţiei colective
SM13 Organizarea protecţiei individuale
SM14 Semnalizarea riscurilor profesionale
SM15 Managementul de securitate
SM16 Organizarea ergonomică a locului de muncă
SM17 Măsuri organizatorice de electrosecuritate
SM18 Măsuri organizatorice privind activitatea de întreţinere – reparaţii
SM19 Manipularea manuală
SM20 Organizarea cooperării cu mijloacele de transport
SM21 Organizarea activităţii de stocare
Pentru componenta sistemului de muncă reprezentată de “mijloace de producţie” au fost

stabilite, fără a fi exhaustive, următoarele domenii definite în tabelul:
ET01 Căi şi suprafeţe de circulaţie şi de lucru

ET02 Incinte de lucru
6
ET03 Scări şi ieşiri de siguranţă
ET04 Locuri de muncă la înălţime
ET05 Riscuri legate de stabilitatea mijloacelor de producţie
ET06 Riscuri determinate de calitatea suprafeţelor mijloacelor de producţie
ET07 Riscuri determinate de mişcările periculoase ale mijloacelor de producţie
ET08 Dispozitive de protecţie
ET 09 Dispozitive de comandă şi de blocare
ET 10 Utilaje sub presiune
ET 11 Echipamente tehnice şi instalaţii hidraulice
ET 12 Utilaje de ridicat şi transport (macarale, poduri rulante, lifturi)
ET 13 Manipulare mecanizată
ET 14 Vehicule de transport
ET 15 Echipamente mobile şi unelte de mână
ET 16 Instalaţii şi echipamente electrice
ET 17 Maşini şi utilaje acţionate electric
ET 18 Tablouri locale de distribuţie
ET 19 Echipamente mobile şi unelte de mână acţionate electric
ET 20 Riscuri termice
ET 21 Produse şi substanţe chimice periculoase
ET 22 Incendii/ Explozii
ET 23 Terminale cu ecran
Pentru componenta sistemului de muncă reprezentată de “mediul de muncă” au fost

stabilite, fără a fi exhaustive, următoarele domenii, definite în tabelul:
MM01 Microclimat de lucru;

MM02 Zgomot;
MM03 Vibraţii;
MM04 Iluminat;
MM05 Medii speciale de lucru;
MM06 Radiaţii neionizante;
MM07 Noxe chimice în mediul de muncă;
MM08 Ventilaţie de protecţie;
MM09 Culturi sau preparate cu microorganisme;
MM10 Animale sau plante periculoase.
7
Pentru stabilirea criteriilor (indicatorilor) pe baza cărora se realizează identificarea factorilor
de risc metoda propune o schemă logică în cadrul căreia, pentru fiecare domeniu al componentelor
sistemului de muncă care pot prezenta neconformităţi (mijloace de producţie şi mediu de muncă), se
pune succesiv întrebarea dacă domeniul prezintă factori de risc de natură mecanică, electrică,
chimică, termică, fizică sau biologică.
Divizarea componentelor sistemului de muncă în domenii este o problemă a colectivului de
evaluare, deoarece membrii acestui colectiv cunosc cel mai bine particularităţile sistemului de
muncă supus evaluării. Exemplul de metodă propus este informativ şi nu are un caracter exhaustiv
sau limitativ. În principiu, divizarea componentei sistemului de muncă în domenii trebuie să
răspundă cât mai bine necesităţilor de evaluare în funcţie de particularităţile sistemului analizat.
Astfel, nu are rost să analizăm domeniul intitulat “Incinte de lucru”, dacă activitatea se desfăşoară
integral în aer liber. Dimpotrivă, nu putem să nu introducem în cadrul componentei sarcină de
muncă un nou domeniu intitulat “Organizarea cooperării cu mijloacele de transport”, atunci când
analizăm un depozit important de mărfuri sau materiale.
Este foarte important de stabilit, de la bun început, sistemul la care se face evaluarea
(echipament tehnic, activitate, incintă, atelier, instalaţie tehnologică, secţie etc.). În această etapă se
precizează principalele caracteristici ale procesului tehnologic, ale echipamentelor tehnice utilizate
în cadrul procesului de muncă, caracteristicile materiilor prime, materialelor, produselor semifinite
sau finite etc. şi se identifică principalele surse de risc profesional. De asemenea, trebuie cunoscut
numărul, ponderea şi structura profesională a personalului expus, durata de expunere, programul de
lucru, intercondiţionările cu alte sisteme, principalele elemente ale sarcinii de muncă şi principalele
caracteristici ale mediului de muncă etc. În acest mod se pot cunoaşte toţi factorii ce pot influenţa
gradul de pericol.
Evaluarea nivelului de securitate a sistemului analizat

În cadrul metodei de analiză a riscurilor profesionale cu caracter general propusă aprecierea
nivelului de securitate prezentat de sistemul supus evaluării se face, cu ajutorul unui instrument
preluat de la metoda de evaluare a nivelului de securitate (ENS), prin compararea situaţiei existente
în cadrul sistemului analizat cu o situaţie standard determinată de condiţiile esenţiale de securitate
prevăzute pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, stabilite prin reglementările în vigoare
(Legea 319/2006, HG 1425/2006, standarde ş.a.).
Spre deosebire de metoda de evaluare a nivelului de securitate (ENS) criteriile de evaluare
(condiţiile esenţiale de securitate) nu sunt prestabilite şi se aplică în cazul tuturor sistemelor
analizate. În cadrul metodei propuse check-list-urile, care reprezintă instrumentele de analiză, se
construiesc, în mod particular, funcţie de particularităţile sistemului ce urmează a fi supus analizei
de risc, astfel încât să definească cel mai bine nivelul de securitate al acestuia.
Pentru aprecierea conformităţii pentru fiecare criteriu al check-list-ului s-a păstrat principiul
de cotare uzitat în cadrul metodei de evaluare a nivelului de securitate (ENS) al utilizării unei scale
cu şase niveluri (de la 0 la 5). De asemenea, funcţie de importanţa acordată fiecărui criteriu de
evaluare a nivelului de securitate în cadrul check-list-ului, importanţa acestuia acesta poate fi
ponderată cu coeficienţi de la 0,5 la 2 (vezi figura 5.). Coeficientul de ponderare are drept scop
stabilirea unui echilibru relativ cu privire la importanţa criteriului de evaluare în procesul de
gestionare a riscurilor. Stabilirea coeficientului de ponderare rămâne în competenţa colectivului de
evaluare care cunoaşte cel mai bine particularităţile sistemului supus evaluării.
PUNCTAJ EXPLICATIE
0 nu există nici o dovadă că este satisfăcută cerinţa prevăzută de indicator - (răspunsul
nu sau da fără posibilitate de interpretare)
1 dovezi total insuficiente privind satisfacerea cerinţei prevăzute de indicator
2 dovezi existente privind satisfacerea parţială a cerinţei prevăzută de indicator –
8
(documentaţii lipsă sau incomplete, soluţii incomplete privind eliminarea
neconformităţii)
3 dovezi existente privind satisfacerea aproape completă a cerinţei prevăzute de
indicator – (documentaţii existente, soluţii aproape complete privind eliminarea
neconformităţii)
4 dovezi existente privind o bună satisfacere a cerinţei prevăzută de indicator –
(documentaţii complete, soluţii bune privind eliminarea neconformităţii)
5 dovezi foarte bune privind o excelentă satisfacere a cerinţei prevăzută de indicator –
(documentaţii complete, soluţii foarte bune privind eliminarea neconformităţii;
răspunsul nu sau da fără posibilitate de interpretare)
Grila de cotare a indicatorilor din check-list
Calculul nivelului de securitate se face, ca şi în cazul metodei de evaluare a nivelului de

securitate, folosind o relaţie matematică prin care se face raportul procentual între suma nivelelor de
securitate reale, pentru fiecare criteriu aplicabil şi suma nivelului maxim posibil (teoretic) pentru
aceleaşi criterii.
Relaţia matematică pentru calcularea nivelului de securitate este următoarea:
Punctajul obtinut
Indice de conformitate = × 100 [ % ]
Punctajul maxim posibil
Unde:
Punctajul obţinut este suma produselor dintre punctajul acordat pentru fiecare criteriu
(valabil) şi coeficientul de ponderare al indicatorului, adică:
Punctajul obţinut = (punctaj individual acordat x coeficient de ponderare)
Punctajul maxim posibil este suma produselor dintre punctajul maxim (5) pentru fiecare
indicator (valabil) şi coeficientul de ponderare al indicatorului, adică:
Punctajul maxim posibil = (5 x coeficient de ponderare)
În funcţie de rezultatul obţinut, nivelul de securitate se poate înscrie într-una din următoarele
6 clase prezentate în tabelul:
91% -100%  excelent;

81% - 90%  foarte bun;
71% - 80%  bun;
61% - 70%  mediu;
51% - 60%  mic;
sub 50% nesatisfăcător.
Aşa cum s-a mai arătat, în cazul componentelor sistemului de muncă reprezentate de
“executant” şi “sarcina de muncă” determinarea nivelului de securitate serveşte la stabilirea unor
coeficienţi specifici sistemului analizat necesari la calcularea “gravităţii corectate” şi a
“probabilităţii corectate”:
e1 - coeficient de corecţie a probabilităţii de producere ce corespunde nivelului global de
securitate indus de executant;
sm1 – coeficient de corecţie a gravităţii consecinţelor ce corespunde nivelului global de
securitate indus de sarcina de muncă prin domeniile legate de măsurile organizatorice de reducere a
gravităţii consecinţelor;
9
sm2 – coeficient de corecţie a probabilităţii de producere ce corespunde nivelului global de
securitate indus de sarcina de muncă prin domeniile legate de măsurile organizatorice de reducere a
probabilităţii de producere.
n
∑ Pi x C i
i=1 0
NS = Χ 100
∑ 5 x Ci
n 0
i=1
Unde:Pi=punctaj acordat
Ci=coefficient de ponderare
Identificarea personalului expus

Pentru identificarea lucrătorilor expuşi la pericole s-a introdus un tabel din care rezultă
principalele categorii de ocupaţii, numărul lucrătorilor în cadrul fiecărei ocupaţii, ponderea în
structura de personal. La gruparea pe tipuri de activităţi a personalului s-a avut în vedere gruparea
propusă de Comisia Europeană în “Mémento pour l’évaluation des risques professionnels” de
aplicare a prevederilor Directivei cadru 89/391/CCE. Pentru simplificarea formularisticii, ţinând
cont că în economia românească nu se regăsesc încă toate aceste categorii socio-profesionale,
metoda propusă face referire doar la cinci categorii de participanţi la procesul de muncă:
- personal operativ;
- personal de întreţinere;
- personal de laborator;
- personal de birou;
- alte categorii de participanţi.
În funcţie de sistemul analizat, de scopul urmărit la efectuarea evaluării şi de necesităţile de
analiză a riscurilor profesionale aceste categorii de participanţi se pot detalia.
Evaluarea riscurilor profesionale

Evaluarea riscurilor, în cadrul metodei propuse, se face numai pentru componentele
materiale ale sistemului de muncă. Pentru determinarea nivelului de risc s-a avut în vedere
conceptul lui William T. Fine care stabileşte că nivelul de risc (NR) este dat de combinaţia dintre
expunere, gravitatea maximă a consecinţelor cele mai probabile şi probabilitatea de producere a
evenimentelor, în care factorul de risc se poate manifesta producând consecinţe.
Pentru analiza nivelului de risc metoda propune utilizarea unui tabel centralizator în care
sunt înscrise: structura de personal, numărul de lucrători pe fiecare categorie de participanţi la
procesul de muncă, ponderea în raport cu numărul total de lucrători din sistemul supus analizei,
expunerea, gravitatea consecinţelor şi probabilitatea de producere.
Cuantificarea nivelului de risc

Cuantificarea nivelului de risc se face prin atribuirea unui nivel de risc pentru fiecare cuplu
gravitate maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii – probabilitate de producere a unei
leziuni sau afectări a sănătăţii utilizând pentru aprecierea celor doi parametri ai scalelor descrise
mai sus. De precizat că, la stabilirea cuplului gravitate - probabilitate se au în vedere gravitatea
consecinţelor corectată şi respectiv probabilitatea corectată, astfel că nivelul (clasa) de risc atribuit
cuplului reprezintă un nivel de risc la determinarea căruia s-a ţinut cont de toate particularităţile
sistemului. Rezultatele aprecierilor gravităţii consecinţelor corectată şi respectiv a probabilităţii de
producere corectată se identifică în grila de încadrare a nivelurilor de risc, care reprezintă un
centralizator al tuturor combinaţiilor dintre gravitatea consecinţelor şi probabilitatea producerii lor
ordonate pe niveluri de risc.
10
Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă
posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc
cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global al sistemului analizat (Nr) se calculează, ca şi în cazul metodei de
evaluare a nivelului de risc, ca o medie ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc
identificaţi.
NIVEL DERISC CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE

1. MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1)
2. FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1)
3. MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1)
4. MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2)
5. MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3)
Grila de stabilire a nivelului de risc

Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca
element de ponderare rangul factorului de risc care este egal cu nivelul de risc. În acest mod,
factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Formula de calcul a nivelului
de risc global este următoarea:
n
r  R
i 1
i i
Nr  n
ri 1
i
Unde:
Nr - reprezintă nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - reprezintă rangul factorului de risc "i";
Ri - reprezintă nivelul de risc pentru factorul de risc "i";
n - reprezintă numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Aprecierea riscurilor profesionale reziduale

Pentru aprecierea riscurilor profesionale reziduale sub aspectul acceptabilităţii sau
inacceptabilităţii, metoda propune utilizarea unei diagrame de apreciere a riscurilor în care sens fişa
de evaluare a riscurilor profesionale, pentru fiecare domeniu analizat, a fost completată cu o grilă a
claselor de risc, în care pe ordonată s-au înscris clasele de probabilitate corectată iar pe abscisă s-au
înscris clasele de gravitate corectată. Înscrierea pe această diagramă a valorilor cuplului gravitate –
probabilitate determinate pentru un factor de risc permite aprecierea caracterului acceptabil sau
inacceptabil al acestuia.
Grila descrisă se împarte în trei domenii ale claselor de risc:
 domeniul riscurilor acceptabile;
 domeniul riscurilor acceptabile cu luarea de măsuri organizatorice suplimentare;
 domeniul riscurilor inacceptabile.
La delimitarea celor trei câmpuri s-a ţinut cont de echilibrul ce trebuie realizat în
raportul dintre necesitatea obţinerii unui maxim de securitate şi costurile necesare realizării
acestui nivel de securitate. Transpunerea pe această grilă a perechii de valori (gravitate
corectată, probabilitate corectată) caracteristice fiecărei categorii de participanţi la procesul
de muncă ne dă o apreciere globală despre zona de situare a riscurilor profesionale la care
sunt supuşi aceştia.
11
Grila de apreciere a riscurilor profesionale sau diagrama claselor de risc este redată în
figura anexata mai jos.
Delimitarea dintre domeniul riscurilor acceptabile şi domeniul riscurilor inacceptabile este
rezultatul unei decizii ce decurge din strategia politicii de securitate în muncă. Câteva
consideraţii pot, în acelaşi timp, să aducă contribuţia lor la fixarea acestui prag şi acestea ar fi
următoarele:
 evaluarea costurilor vieţii umane (unde, de exemplu, se ţine cont că valoarea vieţii umane
individuale este legată de aportul individului la venitul naţional brut);
 evaluarea prin comparare cu alte riscuri deja acceptate.
Domeniul riscurilor
inacceptabile
Probabilitate de producere
ER FR R PF F FF
Gravitatea consecinţelor
1 2 3 4 5 6
maxime 7
foarte grave 6
grave 5
mari 4
medii 3
mici 2
neglijabile 1 Domeniul riscurilor
acceptabile cu
luarea de măsuri
Domeniul riscurilor organizatorice
acceptabile
Diagrama claselor de risc
Analiza riscurilor
În general este admis că la nivelul actual al cunoştinţelor tehnice şi ştiinţifice, al dezvoltării
tehnologiilor şi civilizaţiei, activităţile umane (în special cele de tip industrial) se desfăşoară în
condiţii de risc. Funcţie de natura lor, riscurile înglobate în activitatea umană, pot afecta atât
personalul implicat direct în procesul de muncă cât şi persoane neparticipante sau însuşi mediul
înconjurător (ca urmare a poluării sau a unor catastrofe industriale).
Noţiunea de risc profesional este caracterizată printr-un raport dintre probabilitatea de
întâmplare şi gravitatea consecinţelor aplicat unui “eveniment” periculos în contextul unui proces
de muncă. În consecinţă, riscul este deci echivalent cu o încălcare a reglementărilor, susceptibilă de
a provoca, adesea foarte direct, un accident.
Mecanismul de producere a unui accident de muncă sau îmbolnăvire profesională este
complex, determinat de elemente ce pot aparţine celor patru componente ale sistemului de muncă
aflate într-o mişcare dinamică activă şi interactivă. La analiza lui trebuie ţinut cont de
intercondiţionările ce se produc în desfăşurarea în timp a acestuia .
La analizarea riscurilor dintr-un sistem de muncă va trebui să se ţină cont şi de o serie de
elemente ale analizei “posteriori” în speţă de datele statistice de analiză a accidentelor precum şi de
analizele arborelui de cauze. Acestea ne pot transmite informaţii cu privire la probabilitatea de
producere a accidentelor, gravitatea consecinţelor precum şi la mecanismele de producere dându-ne
astfel posibilitatea de a corecta unele elemente ale analizei ”apriori”.
Producerea accidentelor de muncă se află întotdeauna într-un raport de dependenţă cu cel
puţin unul din elementele procesului de muncă, cea ce a permis să se facă o clasificare a riscurilor
profesionale în funcţie de acest criteriu, astfel vom avea:
 riscuri dependente de factorul uman;
12
 riscuri dependente de mijloacele de producţie;
 riscuri dependente de sarcina de muncă;
 riscuri dependente de mediul de muncă.
La analiza riscurilor va trebui să se aibă în vedere că ele nu acţioneză izolat ci în cadrul unui
sistem intercondiţionat. De aceea riscurile nu vor fi judecate separat se va ţine cont de numărul
persoanelor expuse la risc, de perioada de expunere la risc, de gravitatea consecinţelor şi de
probabilitatea de manifestare a riscului profesional.
Dacă ţinem însă cont că producerea unui accident este posibilă la întâlnirea unui element
material periculos cu o eroare umană putem împărţi măsurile corective în două mari categorii:
 măsuri organizatorice, care vizează în special evitarea erorii umane atât la executant (gesturi,
poziţii, metode de lucru, atitudini etc.) cât şi în sarcina de muncă (omisiuni, suprasolicitări etc.). Nu
trebuie uitat nicicum că omul se află, direct sau indirect, în spatele tuturor elementelor procesului de
muncă.
 măsuri tehnice, care vizează în special echipamentele tehnice (în scopul asigurării condiţiilor
minime de securitate) materialele utilizate (urmărind riscurile chimice, de incendiu sau de
explozie) precum şi condiţiile legate de mediul de muncă.
Propunerea măsurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire

În baza rezultatelor analizei de riscuri profesionale se va stabili strategia şi programul de
prevenire ce trebuie adoptat. În condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu există
suficiente resurse (de timp, financiare, tehnice etc.), pentru a se putea interveni simultan asupra
tuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează potenţial cu un accident
de muncă sau o îmbolnăvire profesională, factorii de risc care pot reprezenta cauze finale, directe
sunt cei ai căror eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine
obligatorie orientarea studiului asupra acestora.
Încadrarea în domeniul riscurilor acceptabile sau inacceptabile rezultată din grila din fişa de
evaluare a riscurilor profesionale, corelată cu răspunsurile la cerinţele minime de securitate din
check-list-uri şi nivelul de pericol calculat asigură baza stabilirii unor măsuri de prevenire şi a
priorităţilor de aplicare a acestora cât mai corect.
Rezultatele obţinute în cadrul evaluării riscurilor profesionale constituie un material preţios la
luarea deciziei pentru modificarea sistemului în vederea îmbunătăţirii stării de securitate.
Pentru stabilirea priorităţii de intervenţie, la realizarea măsurilor de prevenire, modelul propus face
următoarele recomandări conform tabelului:
NIVELUL DE PERICOL PRIORITATEA DE REALIZARE A MĂSURII DE PREVENIRE

NP > 3,5 Se cere corecţie imediată. Activitatea trebuie întreruptă până când
factorul de risc se elimină (diminuează).
3,5 > NP > 2,5 Situaţie urgentă. Se cere soluţionarea cât mai repede posibil,
funcţie de apropierea uneia sau alteia din limitele de interval.
2,5 < NP Riscul trebuie eliminat neîntârziat, dar situaţia nu reprezintă o
urgenţă.
Rezultatele obţinute în cadru evaluării riscurilor profesionale constituie un material preţios

la luarea deciziei pentru modificarea sistemului în vederea îmbunătăţirii stării de securitate.
Metoda propune centralizarea tuturor informaţiilor necesare din fişa de evaluare a riscurilor
profesionale într-un program de prevenire în care se înscriu:
 codul fişei de evaluare a riscurilor profesionale,
 domeniul de activitate analizat,
 nivelul de conformitate
 nivelul riscului rezidual prezentat de domeniul analizat,
 măsurile de prevenire propuse şi prioritatea de soluţionare.
13
Pentru stabilirea gradului de prioritate de aplicare a acţiunilor de prevenire a riscurilor
profesionale literatura de specialitate recomandă gruparea în patru grupe de prioritate după cum
urmează:
Grad de
Criterii
prioritate
 factorii de risc analizaţi pot afecta grav integritatea fizică şi psihică a lucrătorilor;
 valorile măsurătorilor de noxe chimice, fizice sau biologice depăşesc limitele maxime
admise prevăzute de reglementările în vigoare;
 consecinţe medii (incapacitate temporară de muncă cuprinsă între 45 şi 185 zile), mari
1 (invaliditate de gr. lll), grave (invaliditate de gr. ll), foarte grave (invaliditate de gr. l) sau
maxime (deces);
 probabilitate de manifestare puţin frecventă (de 1 – 2 ori la 2 ani), frecventă (de 1/an –
1/lună) sau foarte frecventă (>1/lună);
 investiţii mici;
 acţiuni corective cu caracter organizatoric.
 factorii de risc analizaţi pot afecta integritatea fizică şi psihică a lucrătorilor;
 valorile măsurătorilor de noxe chimice, fizice sau biologice sunt apropiate de limitele
2 maxime admise prevăzute de reglementările în vigoare;
 consecinţe mici (incapacitate temporară de muncă cuprinsă între 3 şi 45 zile);
 probabilitate de manifestare rară (de 2 – 5 ori la 10 ani);
 investiţii mari.
 factorii de risc analizaţi afectează în mică măsură integritatea fizică şi psihică a
lucrătorilor;
 nu sunt depăşiri ale limitelor maxime admisibile prevăzute de reglementările în vigoare
3 decât extrem de rar;
 consecinţe neglijabile sau mici (ITM cuprinsă între 3 şi 45 zile);
 probabilitate de manifestare foarte rară (de 1 – 2 ori la 10 ani);
 investiţii mari.
 factorii de risc analizaţi nu afectează integritatea fizică şi psihică a lucrătorilor;
 nu sunt depăşiri ale limitelor maxime admisibile prevăzute de reglementările în vigoare;
4  consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);
 probabilitate de manifestare extrem de rară (sub o dată la 10 ani);
 investiţii foarte mari, oneroase financiar, schimbare de tehnologie.
În cadrul metodei de apreciere a riscurilor profesionale cu caracter general, pentru stabilirea

priorităţii de intervenţie a măsurilor de prevenire se propune următoarea grilă de apreciere a
gradului de prioritate:
Pentru măsurile ce derivă din Pentru măsurile ce derivă din fişele de

fişele de evaluare a nivelului de evaluare a nivelului de risc
conformitat
IC Prioritate NRR IC Prioritate
95  100% 4 1 Indiferent IC 4
91  95% 4 2 NS>80% 4
85  90% 3 NS<80% 3
81  85% 3 3 NS>85% 3
75  80% 2 NS<85% 2
71  75% 2 4 NS>90% 2
65  70% 1 NS<90% 1
14
Pentru stabilirea măsurilor de prevenire necesare îmbunătăţirii nivelului de conformitate a
sistemului de muncă analizat se mai impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate,
conform scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate. De asemenea, se ţine seamă de ordinea
ierarhică generică a măsurilor de prevenire, respectiv: măsuri de prevenire intrinsecă, măsuri de
protecţie colectivă, măsuri de protecţie individuală.
Rezultatele obţinute în cadrul evaluării riscurilor profesionale constituie un material preţios
la luarea deciziei pentru modificarea sistemului în vederea îmbunătăţirii stării de securitate. De
obicei o astfel de analiză se face la nivelul relaţiei intersubsiste
15
FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI DE CONFORMITATE E 01
SOCIETATEA:SC SA Data:
Secţia/atelier: Raion Macelarie Activitatea:“Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu Evaluator
vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun”
c.s.m.:EXECUTANT Domeniul: Cunoştinţe şi abilităţi profesionale
PUNCTAJ
Coef.
Nr. INDICATOR mic med. f. bun pond.
0 1 2 3 4 5
1 Conducătorii locurilor de muncă au pregătirea profesională necesară organizării şi coordonării lucrărilor? X 2.00
2 Conducătorii locurilor de muncă au pregătirea necesară pentru a efectua instruirea de protecţia muncii? X 2.00
3 Conducătorii locurilor de muncă cunosc echipamentele tehnice exploatate şi parametrii tehnici ai acestora? X 2.00
4 Angajaţii au pregătirea profesională necesară executării sarcinilor de muncă încredinţate ? X 2.00
5 Angajaţii cunosc parametrii tehnici şi modul de operare aechipamentelor tehnice deservite? X 2.00
6 Angajaţii cunosc modul de operare pentru situaţiile anormale de funcţionare a mijlocului de producţie deservit? X 2.00
7 Angajaţii cunosc procedurile de lucru şi securitatea muncii necesare realizării sarcinii de muncă? X 2.00
8 Electricienii sunt autorizaţi NPM potrivit grupei de lucrări? X 2.00
9 Angajaţii care deservesc instalaţii sub presiune sunt autorizaţi ISCIR? X 2.00
10 Angajaţii care deservesc instalaţii de ridicat sunt autorizaţi ISCIR? X 2.00
11 Angajaţii cunosc semnificaţia indicatoarelor de securitate referitoare la prezenţa riscurilor profesionale? X 1.50
12 Angajaţii cunosc caracteristicile toxicologice ale produselor ce pot să apară accidental în mediul de muncă? X 1.50
13 Angajaţii cunosc semnificaţia pictogramelor cu care sunt marcate produsele periculoase? X 2.00
14 Angajaţii cunosc modul de acordare a primului ajutor pentru tipurile de accidente de muncă previzibile? X 2.00
15 Angajaţii implicaţi în procesul de muncă au cunoştinţele necesare utilizării echipamentelor de prim ajutor? X 2.00
16 Angajaţii cunosc regulile de igienă a muncii specifice locului de muncă deservit? X 1.00
17 Angajaţii cunosc modul de utilizare a echipamentului individual de protectie şi a echipamentului individual de X
2.00
lucru?
18 Angajaţii cunosc măsurile care trebuie luate în cazul producerii unui început de incendiu? X 2,00
19 Angajaţii cunosc bine căile de evacuare în caz de incendiu? X 2.00
20 Angajaţii cunosc modul de alarmare şi anunţare a pompierilor în caz de incendiu? X 2.00
21 Angajaţii cunosc unde sunt amplasate mijloacele de stingere şi modul de folosire a acestora? X 2.00
FIŞĂ DE EVALUARE - EXECUTANT

IC = 94,25 %
16
FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI DE CONFORMITATE E 02.
c.s.m.:EXECUTANT Domeniul: Deprinderi şi aptitudini profesionale
PUNCTAJ
Nr. INDICATOR Mic med. f. bun Coef.
0 1 2 3 4 5 pond.
1 Conducătorii locurilor de muncă au experienţa necesară organizării, coordonării activităţilor în condiţii de s.s.m.? X 2.00
2 Angajaţii au deprinderile profesionale necesare executării sarcinilor de muncă încredinţate? X 2.00
3 Angajaţii au aptitudinile necesare efectuării sarcinilor de muncă? X 1.50
4 Angajaţii au îndemânarea necesară în exploatarea echipamentelor tehnice deservite? X 2.00
5 Angajaţii au capacitatea de a preveni producerea unor erori în executarea sarcinilor de muncă? X 2.00
6 Angajaţii au cunoştinţele necesare interpretării corecte a parametrilor funcţionali ai echipamentelor tehnice ? X 1.50
7 Angajaţii cunosc modul de operare pentru situaţii anormale de funcţionare a mijlocului tehnic deservit? X 2.00
8 Angajaţii sunt capabili (spirit de observaţie) să sesizeze rapid schimbările produse în desfăşurarea muncii? X 2.00
9 Angajaţii au rapiditatea de execuţie necesară practicării meseriei? X 2.00
10 Angajaţii dovedesc precizie în gesturi în timpul practicării meseriei? X 2.00
IC = 92,10 %

Secţia/atelier: Raion Macelarie Activitatea:“Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare Evaluator:
predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun”
c.s.m.:EXECUTANT Domeniul:Capacitatea de identificare a riscurilor
PUNCTAJ
Nr. INDICATOR mic med. f. bun Coef.
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Angajaţii au cunoştinţele profesionale necesare identificării riscurilor profesionale prezente la locul de muncă? X 2.00
2 Angajaţii au experienţa profesională necesare identificării riscurilor profesionale prezente la locul de muncă? X 2.00
3 Angajaţii au cunoştinţele necesare pentru a sesiza apariţia situaţii periculoase în derularea muncii? X 2.00
4 Angajaţii dovedesc conştientizarea prezenţei riscurilor profesionale manifestată prin neutilizarea EIP? X 2.00
5 Angajaţii dovedesc conştientizarea prezenţei riscurilor profesionale prin lipsa dispozitivelor de protecţie? X 2.00
6 Angajaţii conştientizează diminuare manifestarii riscurilor profesionale prin utilizarea sistemelor protectoare? X 1.50
7 Angajaţii apreciază prezenţa dispozitivelor de protecţie la locul lor de muncă precum şi funcţionarea acestora? X 2.00
8 Angajaţii au tendinţa de a recurge la improvizaţii în ideea simplificării muncii? X 2.00
9 Angajaţii au tendinţa de a elimina dispozitivele de protecţie şi/sau sistemele protectoare în ideea simplificării muncii? X 2.00
IC = 90.85 %
17
Secţia/atelier: Raion Macelarie Activitatea:“Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare Evaluator
c.s.m.:EXECUTANT Domeniul:Atitudinea faţă de sarcina de muncă
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Conducătorii locurilor de muncă elimină unele operaţii prevăzute de proceduri în scopul scurtării timpului de muncă? X 2.00
2 Angajaţii elimină unele operaţii prevăzute de procedura de lucru în scopul scurtării timpului de muncă? X 2.00
3 Angajaţii devansează efectuarea unor operaţii în scopul scurtării timpului de execuţie a sarcinii de muncă? X 2.00
4 Angajaţii manifestă disciplină în aplicarea procedurilor de lucru? X 2.00
5 Angajaţii manifestă indiferenţă, în executarea sarcinii de muncă, care poate să genereze producerea unor erori? X 2.00
6 Angajaţii au iniţiative personale care pot să afecteze sănătatea sau integritatea lor sau a celorlalţi participanţi? X 2.00
7 Angajaţii elimină unele operaţii legate de asigurarea nivelului de securitate în scopul scurtării timpului de muncă? X 2.00
8 Angajaţii înţeleg necesitatea interzicerii de a porni/opri alte echipamente tehnice care nu intră în sarcina lor? X 2.00
9 Angajaţii conştientizează necesitatea prezentării la locul de muncă numai în stare normală de lucru? X 2.00
10 Angajaţii conştientizează necesitatea limitării acţiunilor numai la cele prevăzute în sarcina lor de muncă? X 2.00
11 Angajaţii conştientizează necesitatea interzicerii accesului şi/sau staţionării în zonele cu risc ridicat? X 2.00
12 Angajaţii înţeleg necesitatea interzicerii jocului, a glumelor, etc. ce pot conduce la apariţia unor situaţii periculoase? X 2.00
IC = 95,00 %
18
Secţia/atelier: Raion Macelarie Activitatea:“Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare Evaluator
c.s.m.:EXECUTANT Domeniul: Atitudinea faţă de riscurile profesionale
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Există tendinţa din partea angajaţilor de subestimare a riscurilor profesionale la care sunt expuşi? X 2.00
2 Există tendinţa din partea angajaţilor de supraestimare a riscurilor profesionale la care sunt expuşi? X 2.00
3 Există tendinţa din partea angajaţilor de a întreprinde acţiuni neautorizate ce nu fac obiectul sarcinii lor de muncă? X 2.00
4 Angajaţii întreprind acţiuni fără utilizarea mijloacelor de prevenire sau protecţie cerute de acestea? X 2.00
5 Există tendinţa din partea angajaţilor de a interveni la echipamente tehnice sau instalaţii aflate în funcţiune? X 2.00
6 Angajaţii manifestă tendinţa de a nu utiliza echipamentele individuale de protecţie din dotare? X 2.00
7 Angajaţii manifestă tendinţa de a nu pune în funcţiune sau a neutraliza acţiunea dispozitivelor de protecţie? X 2.00
8 Angajaţii respectă semnificaţia indicatoarelor de securitate referitoare la prezenţa riscurilor profesionale? X 2.00
9 Angajaţii, în timpul lucrului, semnalează conducătorilor locurilor de muncă apariţia unor riscuri neprevăzute? X 2.00
10 Angajaţii manifestă atenţie, în deplasări, pentru a evita căderea de la acelaşi nivel sau de la înălţime? X 2.00
11 Angajaţii au tendinţa de a pătrunde sau de a staţiona în zone cu pericol, pentru care nu sunt autorizaţi? X 2.00
12 În cursul îndeplinirii sarcinii de muncă, angajaţii au tendinţa de a adopta poziţii de muncă inadecvate? X 1.50
IC = 90,21 %
19
S.C. S.A.
SECTIA : Raion Macelarie
ACTIVITATEA ::“Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si
tutun”
ANALIZA NIVELULUI DE CONFORMITATE INDUS DE EXECUTANT
C.S.M: Domeniul analizat Nivel

EXECUTANT conformitate
E 01 Caracterizare profesională 94.25%
E 02 Erori de decizie sau de execuţie 92.10%
E 03 Capacitatea de identificare a riscurilor 90.85%
E 04 Atitudinea faţă de sarcina de munca 95.00%
E 05 Atitudinea faţă de riscurile profesionale 90.21%
NIVEL CONFORMITATE APRECIERE

91-
Excelent
100%

81-90% Foarte bun

71-80% Bun

61-70% Mediu

NSG=92.48%

51-60% Mic

Sub
Nesatisfacator
50%
E 01 E 02 E 03 E 04 E 05
20
FIŞĂ DE EVALUARE – SARCINA DE MUNCĂ
FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI DE CONFORMITATE SM 01.

c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea supravegherii medicale
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Angajatorul asigură supravegherea stării de sănătate a tuturor lucrătorilor printr-un cabinet de medicina muncii? X 2.00
2 Prestaţiile medicale sunt asigurate de un medic de medicina muncii sau cu competenţă în medicina muncii? X 1.00
3 Angajatorul deţine un raport de evaluare, din punct de vedere medical, al riscurilor prezente la locurile de muncă? X 2.00
4 Angajatorul asigură efectuarea controalelor medicale periodice potrivit cerinţelor fiecărui loc de muncă? X 2.00
5 Angajatorul asigură efectuarea examenelor medicale ? X 2.00
6 Angajatorul deţine, pentru toţi salariaţii, fişa de aptitudini completată de medicul de medicina muncii? X 2.00
7 Angajatorul respectă recomandările rezultate în urma examenelor medicale? X 2.00
8 Medicul de medicina muncii a efectuat catagrafierea tuturor locurilor de muncă? X 2.00
9 Medicul de medicina muncii efectuează examinarea medicală la încadrarea în muncă, de adaptare şi periodică? X 2.00
10 Medicul de medicina muncii stabileşte aptitudinea în muncă cu ocazia oricărei examinări medicale? X 2.00
Medicul de medicina muncii coordonează monitorizarea biologică a expunerii profesionale şi a efectelor biologice X
11 2.00
consecutive expunerii?
12 Medicul de medicina muncii participă la evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale? X 1.50
Medicul de medicina muncii comunică existenţa riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale către factorii X
13 2.00
implicaţi?
Medicul de medicina muncii consiliază angajatorul privind adaptarea locului de muncă la caracteristicile psiho- X
14 2.00
fiziologice ale lucrătorilor?
15 Medicul de medicina muncii efectuează, anual, analiza indicatorilor de morbiditate? X 2.00
16 Medicul de medicina muncii comunică angajatorului rezultatele analizei indicatorilor de morbiditate? X 2.00
IC = 95,08 %
21
Secţia/atelier: Raion Macelarie Activitatea:“Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu Evaluator :
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea primului ajutor
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Angajatorul, împreună cu medicul de medicina muncii,a organizat primul ajutor şi tratamentul de urgenţă? X 2.00
2 Medicul de medicina muncii instruieşte lucrătorii cu privire la aplicarea metodelor de prim ajutor, accesibile lor? X 2.00
3 Medicul de medicina muncii instruieşte lucrătorii cu privire la aplicarea procedurilor de urgenţă, accesibile lor? X 2.00
4 Angajatorul, împreună cu medicul de medicina muncii, a întocmit instrucţiuni proprii pentru acordarea primului ajutor? X 2.00
5 Angajatorul asigură instruirea lucrătorilor cu privire la modul de acordare a primului ajutor? X 2.00
6 Medicul de medicina muncii a stabilit necesarul de echipamente de prim ajutor? X 2.00
7 Echipamentele de prim ajutor existente în dotarea unităţii sunt adaptate riscurilor specifice? X 2.00
8 Medicul de medicina muncii instruieşte lucrătorii în vederea utilizării corecte a echipamentelor de prim ajutor? X 1.50
9 Sistemul de muncă analizat este dotat cu truse de prim ajutor? X 2.00
10 Trusele de prim ajutor sunt în număr suficient si sunt conforme OMSF nr. 427/2002 ? X 2.00
11 Conţinutul truselor de prim ajutor este verificat periodic pentru a fi menţinut în baremul minimal stabilit de MSF? X 1.50
12 Există indicatoare care să marcheze locul de amplasare a truselor de prim ajutor? X 1.00
13 Locul de amplasare a truselor de prim ajutor este uşor accesibil? X 1.00
14 Angajatorul asigură truse medicale de prim ajutor pentru fiecare autovehicul în parte? X 1.50
15 Angajatorul asigură mijloace de comunicare a accidentelor de muncă produse? X 2.00
IC = 94,71 %
22
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea activităţii de intervenţii în caz de urgenţă
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Angajatorul dispune de un plan de acţiuni şi intervenţii în caz de urgenţă? X 2.00
2 Planul de acţiuni şi intervenţii în caz de urgenţă, a fost transmis şi la inspectoratul teritorial pentru situaţii de urgenţă? X 1.50
3 Angajatorul dispune de un program de readucere la normal a locurilor de muncă după un accident major? X 1.50
4 Persoanele implicate în aducerea la îndeplinire a planului de acţiuni şi intervenţii în caz de urgenţă sunt instruite? X 2.00
5 În cadrul planului de acţiuni şi intervenţii în caz de urgenţă, au fost nominalizate echipele de intervenţie? X 2.00
6 Componenţa echipelor de intervenţie face obiectul unor reactualizări periodice? X 2.00
7 Angajatorul asigură mijloacele de salvare (targă, aparat de respiraţie artificială, etc.)? X 2.00
8 Angajatorul asigură echipamentul individual de protecţie pentru dotarea echipei de intervenţie? X 2.00
9 Personalul echipelor de intervenţie este instruit şi antrenat periodic cu privire la sarcinile specifice? X 2.00
10 Lucrătorii sunt instruiţi cu privire la modul de acţiune în cazul apariţiei unei ploi însoţită de trăsnete? X 2.00
11 Lucrătorii sunt informaţi cu privire la modul de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă? X 2.00
12 Angajatorul asigură instruirea asupra măsurilor de prevenire şi de refugiere în situaţii de urgenţă? X 2.00
IC = 95,21 %

Secţia/atelier: Raion Macelarie Activitatea:“Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu Evaluator : ,
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Dotari igienico-sanitare
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Angajatorul asigură întreţinerea (spălare şi reparare) echipamentelor individuale de protecţie? X 2.00
2 Angajatorul asigură cantităţile de apă rece şi caldă necesare pentru igiena personalului şi pentru băut? X 2.00
3 Angajatorul asigură acordarea materialelor igenico-sanitare? X 2.00
4 La acordarea materialelor igenico-sanitare angajatorul ţine cont de recomandările medicului de medicina muncii? X 1.50
5 La acordarea materialelor igenico-sanitare angajatorul a avut în vedere caracteristicile muncii prestate? X 2.00
6 Lucrătorii sunt instruiţi periodic cu regulile de igiena muncii? X 1.50
IC = 96,36 %
23
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea activităţii de alarmare
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Angajatorul are un plan de prevenire împotriva riscurilor de incendiu conţinând scenarii şi ipoteze de stingere? X 1.50
2 Sunt respectate distanţele minime de protecţie la propagarea incendiilor faţă de vecinătăţi? X 2.00
3 Angajatorul a planificat şi organizat evacuarea de urgenţă în caz de incendiu? X 2.00
4 Planului de alarmare şi de evacuare este afişat la toate locurile de muncă? X 1.00
5 Planului de alarmare şi de evacuare este adus la cunoştinţa tuturor lucrătorilor? X 2.00
6 Angajatorul a încheiat contracte sau convenţii cu prestatori externi de servicii de specialitate? X 2.00
7 Facilitatea intervenţiei formaţiei de pompieri este asigurată prin amenajarea căilor de acces rapid? X 2.00
8 Angajatorul asigură informarea sistematică a lucrătorilor asupra metodelor de stingere? X 2.00
9 Angajatorul asigură informarea sistematică a lucrătorilor asupra modului de utilizare a echipamentelor de luptă? X 2.00
10 Periodic se organizează exerciţii de alarmare în scopul verificării vitezei de reacţie şi îndemânării lucrătorilor? X 2.00
11 Trimestrial, se fac aplicaţii practice de utilizare a stingătoarelor din dotarea locurilor de muncă? X 2.00
IC = 96,09 %
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea activităţii de prevenire a incendiilor
PUNCTAJ
Nr. INDICATOR 0
mic
1 2
med.
3 4
f. bun
5
Coef.
pond.
1 Angajatorul are un plan de prevenire împotriva riscurilor de incendiu conţinând scenarii şi ipoteze de stingere? X 1.50
2 Sunt respectate distanţele minime de protecţie la propagarea incendiilor faţă de vecinătăţi? X 2.00
3 Angajatorul a planificat şi organizat evacuarea de urgenţă în caz de incendiu? X 2.00
4 Planului de alarmare şi de evacuare este afişat la toate locurile de muncă? X 1.00
5 Planului de alarmare şi de evacuare este adus la cunoştinţa tuturor lucrătorilor? X 2.00
6 Angajatorul a încheiat contracte sau convenţii cu prestatori externi de servicii de specialitate? X 2.00
7 Facilitatea intervenţiei formaţiei de pompieri este asigurată prin amenajarea căilor de acces rapid? X 2.00
8 Angajatorul asigură informarea sistematică a lucrătorilor asupra metodelor de stingere? X 2.00
9 Angajatorul asigură informarea sistematică a lucrătorilor asupra modului de utilizare a echipamentelor de luptă? X 2.00
10 Periodic se organizează exerciţii de alarmare în scopul verificării vitezei de reacţie şi îndemânării lucrătorilor? X 2.00
11 Trimestrial, se fac aplicaţii practice de utilizare a stingătoarelor din dotarea locurilor de muncă? X 2.00
IC = 96,09 %
24
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea serviciului intern de prevenire si protectie
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Conducerea unitatii a numit, prin decizie scrisa, persoana cu atributii in domeniul protectiei muncii in cadrul unitatii? X 2.00
2 Persoana cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii este subordonat direct „top managerului”? X 1.50
Persoana cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii a urmat cursuri de formare şi/sau perfecţionare în domeniul X
3 2.00
securităţii şi sănătăţii în muncă?
4 Persoana cu atribuţii în domeniul ssm are şi alte atribuţii prin fişa postului? X 2.00
Persoana cu atribuţii în domeniul ssm participă la fundamentarea deciziilor directorilor, sub aspectul securităţii X
5 1.50
muncii?
6 Persoana cu atribuţii în domeniul ssm are atribuţii specifice în realizarea acestor decizii? X 2.00
7 Numărul de lucrători ai compartimentului de ssm, este stabilit în raport cu numărul total al lucrătorilor societăţii? X 2.00
8 Activitatea compartimentului se derulează pe baza unui program fundamentat pe analiza de riscuri profesionale? X 2.00
9 Toate locurile de muncă, sunt controlate, în scopul prevenirii, în baza programului de activitate a compartimentului? X 2.00
10 Persoana cu atribuţii în domeniul ssm îşi dă avizul la angajarea personalului ? X 1.50
IC = 97,83 %
FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI DE CONFORMITATE SM 08
SOCIETATEA: SC SA Data:
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea comitetului SSM
PUNCTAJ
Nr. INDICATOR 0
mic
1 2
med.
3 4
f. bun
5
Coef.
pond.
1 Societatea dispune de un comitet SSM? X 2.00
2 Formarea reprezentantilor angajatilor pe probleme de SSM se realizeaza pe cheltuiala unitatii? X 2.00
3 Angajatorul se ocupa de formarea reprezentantilor angajatilor CSSM in domeniul SSM? X 1.00
4 Membrii CSSM participa la cursuri de instruire cel puti o data la trei ani conform NGPM ed.2002? X 2.00
5 Formarea reprezentantilor angajatilor pe probleme SSM se realizeaza in timpul orelor de munca? X 1.50
6 Reprezentantii angajatilor in CSSM beneficiaza de timpul necesar executarii atributiilor specifice? X 2.00
7 Timpul alocat acestei activitati este considerat timp de munca? X 2.00
8 Comitetul de securitate si santate in munca se intruneste la initiativa angajatorului, cel putin odata pe trimestru? X 2.00
9 Angajatorul prezinta cel putin odata pe an CSSM un raport scris cu privire la situatia SSM? X 2.00
10 CSSM analizaza rapoartele medicului privind conditiile de munca si situatia starii de sanatate a angajatilor? X 1.50
IC = 98,33 %
25
SOCIETATEA:SC XXXXXX SA Data:
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Selecţionarea, formarea şi informarea personalului
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Angajatorul dispune de fişe cu cerinţele minimale de cunoştinţe profesionale pentru toate posturile din organigramă? X 2.00
2 Angajatorul dispune de fişe cu cerinţele minimale de aptitudini pentru toate posturile din organigramă? X 2.00
3 Angajatorul dispune de un raport al medicului cu privire la cerinţele de sănătate pentru fiecare loc de muncă? X 2.00
4 Angajarea se face numai cu avizul medicului care supraveghează starea de sănătate a personalului? X 2.00
5 Selecţionarea personalului se face funcţie de starea de sănătate, cunoştinţele profesionale şi aptitudinile impuse? X 1.50
6 Instructajul introductiv general face o informare cu privire la principalele măsuri de protecţia muncii? X 1.50
7 La terminarea instructajul introductiv general, personalul instruit este supus testării cunoştinţelor de protecţia muncii? X 2.00
8 Rezultatele verificărilor sunt consemnate în fişa de instructaj? X 1.50
9 Angajatorul tine cont de calificativul acordat de consilierul SSM la testarea cunoştinţelor de protecţia muncii? X 2.00
10 Instructajul la locul de muncă face o prezentare a riscurilor şi măsurilor de prevenire specifice locului de muncă? X 2.00
11 Instructajul include obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea ce urmează a fi desfăşurată de cel instruit? X 2.00
12 Instructajul periodic urmăreşte consolidarea cunoştinţelor de prevenire a riscurilor specifice locului de muncă? X 2.00
13 Periodic, personalul este testat cu privire la nivelul de cunoştinţe de prevenire a riscurilor profesionale? X 1.00
14 Lucrătorii sunt instruiţi în conformitate cu prevederile procedurilor de lucru? X 2.00
15 Lucrătorii sunt instruiţi privind măsurile de electrosecuritate? X 2.00
16 Lucrătorii sunt instruiţi, informaţi şi avertizaţi asupra efectelor nocive ale zgomotului? X 1,00
17 Lucrătorii sunt informaţi şi instruiţi cu privire la semnalizarea de securitate şi sănătate utilizată la locul de muncă? X 2.00
18 Lucrătorii sunt informaţi cu privire la semnificaţia culorilor convenţionale? X 1.50
19 Electricienii sunt informaţi cu lista lucrărilor pe care le pot efectua în baza formelor organizatorice specifice? X 2.00
20 Angajatorul asigură condiţii pentru autorizarea NPM a electricienilor? X 2.00
21 Lucrătorii sunt instruiţi periodic cu privire la modul de acordare a primului ajutor? X 1.50
22 Lucrătorii sunt instruiţi periodic cu privire la modul de acţiune în caz de incendiu? X 2.00
IC = 95,69 %
26
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea, concepţia şi repartizarea sarcinilor de muncă
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Şefii locurilor de muncă, nominalizaţi prin decizii, au stabilite responsabilităţi de asigurare a securităţii muncii? X 2.00
2 Şefii locurilor de muncă repartizează lucrătorii conform pregătirii şi specializării lor? X 2.00
3 Înainte de începerea lucrului, sunt precizate sarcinile şi răspunderile fiecărui executant? X 2.00
4 Pentru toate tipurile de reparaţii prevăzute a se realiza în cadrul secţiei există instrucţiuni de lucru? X 2.00
Acestea ţin cont de recomandările constructorului echipamentelor tehnice şi de prescripţiile standardelor de X
5 2.00
securitate aplicabile?
6 Pentru utilajele şi echipamentele pentru care nu există cărţi tehnice angajatorul a elaborat instrucţiuni tehnice proprii? X 2.00
7 Instrucţiunile de lucru prevăd şi măsurile de deconectare de la sursele de energie şi blocarea mişcărilor periculoase? X 2.00
8 Prevederile instrucţiunilor de lucru sunt clare şi uşor de înţeles? X 2.00
9 Instrucţiunile de lucru prevăd şi modul de acţiune pentru situaţii anormale, previzibile? X 2.00
10 Instrucţiunile de lucru au fost verificate (revizuite) pentru a nu prezenta omisiuni de operaţii? X 2.00
11 În cadrul instrucţiunilor de lucru succesiunea operaţiilor sau manevrelor este cea corespunzătoare? X 2.00
12 Instrucţiunile de lucru prevăd explicit şi măsurile de asigurare a securităţii executanţilor? X 2.00
13 Lucrătorii sunt verificaţi periodic cu privire la cunoaşterea conţinutului instrucţiunilor de lucru? X 1.50
14 Lucrătorii sunt verificaţi cu privire la modul în care respecta prescripţiile din instrucţiunile de lucru? X 1.50
15 Lucrătorii respectă în totalitate succesiunea operaţiilor/manevrelor prevăzute de instrucţiunile de lucru? X 2.00
IC = 94,48 %
27
FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI DE CONFORMITATE SM 11
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Supradimensionarea sarcinilor de muncă
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Sarcina de muncă este astfel dimensionată încât să evite producerea durerilor sistemului muscular? X 1.50
2 Ritmul de muncă este astfel stabilit încât să nu determine o oboseală rapidă a lucrătorilor? X 2.00
3 Pentru activităţile cu stres fizic sau de ambianţă sunt prevăzute pauze în timpul desfăşurării sarcinii de muncă? X 1.50
4 Sarcinile de muncă evită operaţiile cu durate mari de timp care necesită un grad ridicat de încordare fizică? X 2.00
Sarcina de muncă este astfel dimensionată încât să evite operaţiile repetitive cu ciclu scurt, desfăşurate pe perioade X
5 2.00
îndelungate?
6 Pentru eliminarea manifestării riscurilor determinate de efortul fizic sunt evitate poziţiile de muncă vicioase? X 1.50
7 Pentru eliminarea manifestării riscurilor determinate de efortul fizic sunt evitate mişcările extreme? X 2.00
8 Pentru eliminarea manifestării riscurilor determinate de efortul fizic sunt evitate mişcările bruşte? X 2.00
9 Numărul lucrătorilor asigură desfăşurarea în condiţii optime a sarcinii de muncă? X 2.00
IC = 93,33 %

c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea protecţiei colective
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Protecţia colectivă face parte integrantă din politica generală de prevenire adoptată de managementul societăţii? X 1.50
2 Lucrătorii sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie colectivă? X 1.50
3 Suprafeţele de lucru sunt menţinute tot timpul astfel încât să se evite căderea de la acelaşi nivel? X 2.00
4 Căile de circulaţie sunt menţinute tot timpul astfel încât să se evite căderea de la acelaşi nivel? X 2.00
5 Angajatorul a luat măsuri de menţinere liberă a căilor şi ieşirilor de urgenţă? X 2.00
6 Angajatorul a luat măsuri de întocmire a planurilor de evacuare în caz de necesitate? X 2.00
7 Există sisteme de separare între zonele cu riscuri şi zonele fără riscuri? X 1.50
8 Angajatorul a asigurat sisteme de alarmare în caz de pericol? X 2.00
9 Angajatorul instruieşte lucrătorii cu privire la modul de acţiune în cazul fenomenelor meteo deosebite? X 2.00
IC = 92,12 %
28
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea protecţiei individuale
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Societatea dispune de un normativ intern de acordare a echipamentului individual de protecţie? X 2.00
2 La stabilirea modului de acordare a echipamentului individual de protecţie s-au avut în vedere riscurile previzibile? X 2.00
3 Dotarea lucrătorilor cu echipamente individuale de protecţie se face conform prevederilor din normativul intern? X 2,00
4 Angajatorul asigură echipamentul individual de protecţie impus de operaţiile prevăzute de procesul tehnologic? X 2.00
5 Calitatea echipamentului individual de protecţie este asigurată prin certificate de calitate şi conformitate? X 2.00
6 Alegerea tipului de îmbrăcăminte de protecţie are în vedere sarcinile de muncă şi condiţiile specifice de lucru? X 1.50
7 Alegerea tipului de încălţăminte de protecţie are în vedere sarcina de muncă şi condiţiile specifice de lucru? X 1.50
8 Alegerea tipului de mănuşi de protecţie are în vedere sarcina de muncă şi condiţiile specifice de lucru? X 1.50
9 Alegerea tipului de ochelari de protecţie are în vedere sarcina de muncă şi condiţiile specifice de lucru? X 1.50
10 Alegerea tipului de mască de protecţie are în vedere sarcina de muncă şi condiţiile specifice de lucru? X 2.00
11 Lucrătorii sunt instruiţi referitor la modul de utilizare a echipamentelor individuale de protecţie? X 1.50
12 Angajatorul urmăreşte utilizarea, de către lucrători, a echipamentului individual de protecţie acordat? X 2.00
IC = 98,13 %
29
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Semnalizarea riscurilor profesionale
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Sunt asigurate mijloacele şi dispozitivele permanente de semnalizare a pericolelor sau situaţiilor periculoase? X 2.00
2 Sunt asigurate mijloacele şi dispozitivele ocazionale de semnalizare a pericolelor sau situaţiilor periculoase? X 2.00
3 Lucrătorii sunt informaţi şi instruiţi cu privire la semnalizarea de securitate şi sănătate utilizată la locul de muncă? X 2.00
4 În cadrul sistemului de muncă analizat este respectată semnificaţia culorilor prevăzută de standardul de securitate? X 1.50
5 Lucrătorii sunt informaţi şi instruiţi cu privire la semnificaţia indicatoarelor de semnalizare a pericolelor? X 2.00
6 Produsele periculoase utilizate sunt marcate cu etichete standardizate (inclusiv prin pictograme)? X 2.00
7 Unitatea analizată dispune de un plan intern de circulaţie a lucrătorilor, vehiculelor şi materialelor? X 2.00
8 Este asigurată semnalizarea conform planului intern de circulaţie? X 2.00
Echipamentele tehnice au prevăzute dispozitive de avertizare, semnalizare şi alarmare pentru a asigura securitatea X
9 2.00
lucrătorilor?
10 Sunt stabilite locurile obligatorii de instalare şi conţinutul tăbliţelor avertizoare? X 2.00
11 Zonele periculoase din incinta atelierului mecanic sunt marcate vizibil? X 2.00
IC = 87,44 %
30
SOCIETATEA:SC XXXXXX SA Data :
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea locurilor de muncă şi a activităţilor
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Căile de circulaţie sunt întreţinute în stare bună, libere de materiale? X 2.00
2 Angajatorul asigură marcarea şi semnalizarea zonelor periculoase în care se limitează viteza de circulaţie? X 2.00
3 Suprafeţele de lucru sunt menţinute tot timpul astfel încât să se evite căderea de la acelaşi nivel prin împiedicare? X 2.00
4 Sunt asigurate condiţii pentru scurgerea apei, a uleiurilor şi a combustibililor din canalele de revizie? X 2.00
5 La toate locurile de muncă suprafeţele de lucru sunt menţinute în ordine şi curăţenie? X 2.00
6 Înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de muncă verifică dacă au fost luate toate măsurile de securitate? X 2.00
7 Fiecare lucrător, înainte de încetarea lucrului, face ordine şi curăţenie la locul său de muncă? X 1.50
8 Conducătorii locurilor de muncă verifică, la intrarea în schimb, starea fizică şi psihică a lucrătorilor? X 2.00
9 Defecţiunile apărute în funcţionarea instalaţiilor electrice sunt remediate operativ? X 2.00
10 La amenajarea locurilor de muncă, în scopul evitării aglomeraţiilor, s-a avut în vedere volumul maxim de activitate? X 1.50
11 Dotarea locului de muncă asigură desfăşurarea normală a muncii şi pentru perioadele de vârf ale activităţii? X 2.00
12 Sunt stabilite locurile de amplasare a aparatelor de sudură electrică? X 2.00
13 Lucrătorii verifică zilnic starea tehnică a utilajelor, instalaţiilor de ridicat şi sub presiune? X 2.00
14 Defecţiunile apărute în funcţionarea instalaţiilor de ridicat şi sub presiune sunt remediate operativ? X 2.00
15 Se admit la lucru echipamente tehnice care au defecţiuni? X 2.00
16 Se admit la lucru echipamente tehnice care au lipsă apărători sau dispozitive de protecţie? X 2.00
17 În astfel de cazuri conducătorii locurilor de muncă admit ca lucrătorii să recurgă la improvizaţii? X 2.00
IC = 96,36 %
31
FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI DE SECURITATE SM 16.
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea ergonomică a locului de muncă
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Organizarea locurilor de muncă asigură reducerea spaţiului şi timpului de deplasare? X 2.00
2 Dimensionarea locurilor de muncă este realizată în funcţie de mişcările şi deplasările obligatorii ale angajatului? X 2.00
3 Dimensionarea locurilor de muncă este realizată în funcţie de caracteristicile echipamentelor tehnice? X 2.00
4 Dimensionarea locului de muncă este realizată în funcţie de raza de acţiune/protecţie a uneltelor/utilajelor? X 2.00
5 Dimensionarea locurilor de muncă este realizată în funcţie de caracteristicile bancurilor/meselor de lucru? X 2.00
6 La amenajarea locurilor de muncă s-a avut în vedere ca lucrătorii să nu fie obligaţi la poziţii forţate de lucru? X 2.00
7 Există operaţii la care lucrătorii sunt constrânşi la ridicarea mâinilor mai sus de înălţimea umerilor? X 2.00
8 Pentru darea de comenzi, lucrătorul trebuie să întindă mâna la mai mult de 300 mm? X 1.50
9 Pentru prinderea sculelor/pieselor lucrătorul trebuie să întindă mâna la mai mult de 300 mm? X 1.50
10 Pentru darea de comenzi, lucrătorul trebuie să rotească mâna în spatele planului său de lucru? X 1.50
11 Pentru prinderea sculelor/pieselor lucrătorul trebuie să rotească mâna în spatele planului său de lucru? X 1.50
12 În cazul locurilor de muncă care reclamă poziţia "şezut", poziţia spatelui este relaxată? X 1.50
13 Persoanele care lucrează în poziţia şezând, dispun de un sprijin pentru picioare, care să permită şi întinderea lor? X 1.00
14 Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat, sunt dotate cu scaune concepute ergonomic? X 2.00
15 Scaunele se pot adapta caracteristicilor antropometrice individuale ale angajaţilor? X 2.00
16 Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică sunt asigurate cu scaune? X 2.00
IC = 92,98 %
32
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Electrosecuritate
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice ale secţiei se face numai cu personal calificat şi autorizat NPM? X 2.00
2 Este interzisă intervenţia persoanelor neavizate la instalaţiile electrice ale secţiei? X 2.00
3 Este interzisă folosirea instalaţilor sau componentelor electrice improvizate sau necorespunzătoare? X 2.00
4 Există un program de verificări periodice ale echipamentelor electrice împotriva pericolului de electrocutare? X 2.00
5 Observaţiile constatate de către electricieni cu ocazia reviziilor efectuate sunt consemnate într-un document? X 1.50
6 Integritatea legăturilor la priza de pământ este verificată periodic de către conducătorul locului de muncă? X 2.00
7 Există un program de verificări periodice a rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ? X 2.00
8 Verificările periodice PRAM ale prizelor de pământ se face de către persoane sau ateliere abilitate şi/sau autorizate? X 2.00
9 Sunt interzise operaţiile de sudură electrică în aer liber, pe timp de ploaie? X 2.00
10 Lucrările de sudură executate în instalaţiile electrice se fac numai după scoaterea de sub tensiune a acesteia? X 2.00
IC = 97,94 %
33
c.s.m.: SARCINĂ DE MUNCĂ Domeniul: Organizarea activitatii de intretinere si reparatii
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Societatea dispune de un program de întreţinere şi revizii planificate a echipamentelor tehnice din dotare? X 2.00
2 Programul intervenţiilor planificate ţine cont de numărul orelor de funcţionare şi de recomandările constructorului? X 2.00
3 Întreţinerea şi reparaţiile echipamentelor tehnice se fac în conformitate cu recomandările constructorului? X 2.00
4 Se respectă întotdeauna termenele stabilite în graficul de revizii şi reparaţii? X 2.00
5 Operaţiile de întreţinere şi reparaţie a echipamentelor tehnice se execută numai de personal calificat şi autorizat? X 2.00
6 Intervenţiile, indiferent de natura lor, se fac numai după verificarea asigurării condiţiilor sigure de intervenţie? X 1.50
7 Intervenţiile, indiferent de natura lor, se fac numai după pregătirea pentru intervenţie a echipamentelor tehnice? X 1.50
8 Echipele de reparaţii dispun de dispozitive sigure de blocare a autovehiculelor sau a subansamblurilor acestora? X 2.00
9 Tehnologia aleasă impune efectuarea unor intervenţii la organele de maşini în mişcare? X 1.50
10 Dacă astfel de intervenţii nu pot fi evitate, se iau măsurile corespunzătoare de a reduce la minim expunerea? X 1.50
11 Căile de circulaţie sunt verificate periodic şi întreţinute corespunzător? X 1.00
12 Exploatarea instalaţiilor de ridicat şi transportat se face cu personal calificat, instruit şi autorizat ISCIR? X 2.00
13 Intervenţiile la instalaţiile de ridicat şi transportat se fac cu personal calificat, instruit şi autorizat ISCIR? X 2.00
14 Utilajele sub presiune sunt deservite numai de lucrători autorizaţi ISCIR? X 2.00
15 Intervenţiile la instalaţiile sub presiune se execută numai cu personal calificat, instruit şi autorizat ISCIR? X 2.00
IC = 94,81 %
34
S.C.XXXXXX S.A.
tutun”
ANALIZA NIVELULUI DE CONFORMITATE INDUS DE SARCINA DE MUNCĂ

SM 01 Organizarea supravegherii medicale 95.08%
SM 02 Organizarea primului ajutor 94.71%
SM 03 Dotări social - sanitare 95.21%
SM 04 Organizarea activităţii de prevenire incendii 96.36%
SM 05 Organizarea serviciului intern de prevenire şi protecţie 96.09%
SM 06 Organizarea supravegherii medicale 96.09%

91-
Excelent
100%

81-90% Foarte bun

71-80% Bun

61-70% Mediu

51-60% Mic

NSG=95.59 Sub
Nesatisfacator
50%
SM 01 SM 02 SM 03 SM 04 SM 05 SM 06
35
S.C.XXXXXX S.A.
tutun”
ANALIZA NIVELULUI DE CONFORMITATE INDUS DE SARCINA DE MUNCĂ

SM 07 Organizarea serviciului intern de prevenire si protectie 97.83%
SM 08 Organizarea comitetului SSM 98.33%
SM 09 Selectionarea, formarea si informarea personalului 95.69%
SM 10 Organizarea, conveptia si repartizarea sarcinilor de munca 94.48%
SM 11 Supradimensionarea sarcinilor de munca 93.33%
SM 12 Organizarea protectiei colective 92.12%
SM 13 Organizarea protectiei individuale 98.13%
SM 14 Semnalizarea riscurilor profesionale 87.44%
SM 15 Organizarea ergonomică a locului de muncă 96.36%
NSG=94.95
SM2 SM 16 Electrosecuritate – masuri organizatorice 92.98%
SM 17 Manipulare manuală 97.94%
SM 18 Organizarea activitatii de intretinere si reparatii 94.81%

91-100% Excelent

81-90% Foarte bun

71-80% Bun

61-70% Mediu

51-60% Mic

Sub 50% Nesatisfacator

SM 07 SM 08 SM 09 SM 10 SM 11 SM 12 SM 13 SM 14 SM 15 SM 16 SM 17 SM 18
36
FIŞĂ DE EVALUARE – MEDIU DE MUNCĂ
FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI RISCULUI REZIDUAL MM 01.

SOCIETATEA: SC XXXXXX SA Data:
Secţia/atelier: Raion Macelarie Activitatea: “Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu Evaluator:
c.s.m.: MEDIU DE MUNCĂ Domeniul: microclimatul de lucru
PUNCTAJ
mic med. f. bun Coef.
Nr. INDICATOR 0 1 2 3 4 5 pond.
1 Lucrătorii pe timpul executării sarcinii de muncă sunt expuşi la căldură sau frig excesiv? X 1.50
2 Lucrătorii pe timpul executării sarcinii de muncă sunt expuşi la umiditate, curenţi de aer sau intemperii? X 1.50
3 Lucrătorii sunt expuşi frecvent la surse de căldură sau de frig? X 1.50
4 Activitatea lucrătorilor comportă probleme de natura termică (transpiraţie de postură)? X 2.00
5 Lucrătorii sunt obligaţi să manipuleze corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant? X 1.50
6 Lucrătorii sunt constrânşi, prin sarcina de muncă, la imobilitate? X 2.00
7 Incintele/încăperile de lucru sunt asigurate cu un sistem eficient de încălzire? X 2.00
8 Temperatura aerului din încăperile social – sanitare este cuprinsă între 18 şi 20 grade C? X 2.00
9 Suprafeţele vitrate permit evitarea efectelor excesive ale luminii solare la locurile de muncă (efect de lupă)? X 1.50
10 În perioadele de timp cu temperaturi excesive programul de muncă se adaptează? X 1.50
11 În perioadele cu temperaturi de peste 30 grade C sunt evitate orele de maximă expunere? X 1.50
12 Vara, temperatura în incintele de lucru este menţinută în intervalul 23 – 26grade C? X 2.00
13 Iarna, temperatura în incintele de lucru este menţinută în intervalul 20 – 24 grade C? X 2.00
14 Viteza medie a curenţilor este menţinută în intervalul 0,1 – 0,3 m/sec? X 2.00
Nr. PERSONAL EXPUS Nr. % Expunerea Gravitatea Probabilitate

crt. pers. PP PR ER R A T P N Mc Md M G FG Max FF F PF R FR ER
1 Lucrator commercial 8 42.08 X X X
2 Macelar 3 15.78 X X X
3 Transator 3 15.78 X X X
4 Ajutor Macelar 2 10.52 X X X
5 Ambalator 2 10.52 X X X
6 Sef echipa 1 5.26 X X X
Nr. PERSONAL EXPUS Probabilitate Gravitate Risc

crt. corectată corectată rezidual
I.C. = 90,20 % 1 Lucrator commercial 1 1 1
2 Macelar 1 1 1
3 Transator 1 1 1
4 Ajutor Macelar 1 1 1
5 Ambalator 1 1 1
 6 Sef echipa 1 1 1
37
c.s.m.: MEDIU DE MUNCĂ Domeniul: zgomot
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Lucrătorii se plâng de zgomotul ambiant existent la locul de muncă? X 1.50
2 Analiza rezultatelor controalelor periodice indică o scădere a acuităţii auditive a personalului expus? X 2.00
3 În vecinătatea echipamentelor tehnice, la o distanţă de 30 cm, vorbirea normală este inteligibilă? X 2.00
4 Este necesar să se închidă uşa biroului pentru a se putea purta o convorbire telefonică? X 0.50
5 La locurile de muncă la care vorbirea normală nu este inteligibilă, s-au efectuat măsurători ale nivelului de zgomot? X 1.50
6 Lucrătorii se plâng de o sursă particulară de zgomot (maşină sau instalaţie)? X 1.00
7 Există o creştere a nivelului de zgomot în anumite momente ale schimbului sau în anumite faze ale activităţii? X 1.50
8 Echipamentele tehnice puternic zgomotoase sunt dotate cu carcase fonoizolante şi/sau atenuatoare de zgomot? X 2.00
9 Plafonul şi pereţii halelor în care funcţionează maşini zgomotoase sunt supuse unor tratamente fonoabsorbante? X 2.00
10 S-au luat măsuri pentru încadrarea în nivelele de zgomot admise? X 1.50
11 În cazul când acest lucru nu este posibil, este stabilit un cod de semnale de avertizare? X 2.00


I.C. = 92,00 % crt. corectată corectată rezidual
1 Lucrator commercial 1 1 1
2 Macelar 1 1 1
3 Transator 1 1 1
 5 Ambalator 1 1 1
6 Sef echipa 1 1 1
38
c.s.m.: MEDIU DE MUNCĂ Domeniul: iluminat
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Lucrătorii au probleme de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări) consecinţă a executării sarcinii de muncă? X 1.50
2 Lucrătorii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)? X 1.00
3 Lucrătorii se plâng de dureri de cap, ca urmare a încordării ochilor în vederea executării sarcinii de muncă? X 1.00
4 Operatorii reclamă dificultăţi în urmărirea simultană a informaţiilor vizuale necesare odată cu efectuarea comenzilor? X 2.00
5 Locurile de muncă beneficiază de un iluminat natural/artificial adecvat executării sarcinii de muncă? X 2.00
6 Zonele de lucru, reglare sau întreţinere sunt iluminate corespunzător în raport cu precizia lucrărilor efectuate? X 2.00
7 Sursele luminoase sau reflecţiile lor sunt vizibile în centrul câmpului vizual al locului de muncă? X 1.00
8 Lucrătorii pot să modifice individual iluminatul locului lor de muncă în funcţie de precizia lucrării de executat? X 1.50
9 Suprafaţa de lucru este mată şi de preferinţă de culoare închisă? X 1.50
10 Ferestrele şi luminatoarele permit evitarea efectelor excesive ale luminii solare la locurile de muncă? X 2.00
11 În scopul asigurării unui iluminat artificial corespunzător se asigură înlocuirea regulată a corpurilor de iluminat arse? X 2.00
12 Este organizată curăţirea regulată a geamurilor ferestrelor, pentru asigurarea unui iluminat natural cât mai bun? X 1.50
13 S-au luat măsurile corespunzătoare pentru evitarea zonelor de umbră? X 0.50
14 Locurile de muncă în aer liber sunt prevăzute cu iluminat artificial pentru situaţiile de crepuscul? X 1.00
15 Acolo unde există pericol de accidentare, la întreruperea iluminatului artificial, este prevăzut un iluminat de siguranţă? X 1.50


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
39
SOCIETATEASC XXXXXX SA Data:
c.s.m.: MEDIU DE MUNCĂ Domeniul: calitatea aerului respirabil
PUNCTAJ
mic med. f. bun Coef.
Nr. INDICATOR 0 1 2 3 4 5 pond.
1 Activitatea desfăşurată prezintă disconfort din punct de vedere al calităţii aerului respirabil? X 1.50
2 Încăperile în care se desfăşoară activitatea asigură volumul minim de 12 m.c./lucrător? X 2.00
3 Încăperile în care se desfăşoară activitatea asigură înălţimea minimă de 3 m? X 1.50
4 Dotările încăperilor de lucru permit reîmprospătarea aerului în scopul menţinerii concentraţiei de oxigen? X 2.00
5 Dotările încăperilor de lucru permit eliminarea apei şi a dioxidului de carbon rezultate în urma respiraţiei? X 1.50
6 Dotările încăperilor de lucru permit evitarea creşterii exagerate a temperaturii? X 1.00
7 Dotările încăperilor de lucru permit eliminarea mirosurilor dezagreabile? X 1.00
8 Lucrătorii acuză ameţeli, stări de vomă, tulburări de comportament ca urmare a calităţii aerului respirabil? X 0.50
9 Se constată în rândul lucrătorilor o incidenţă sporită a îmbolnăvirilor sistemului respirator? X 1.50
10 Spaţiile de lucru sunt prevăzute cu instalaţii de climatizare? X 1.50


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
40
c.s.m.: MEDIU DE MUNCĂ Domeniul: mijloacele de producţie
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Lucrătorii (bărbaţi) sunt obligaţi, de sarcina de munca, să manipuleze sarcini mai mari de 30 kg? X 2.00
2 Lucrătorii (femei) sunt obligaţi, de sarcina de munca, să manipuleze sarcini mai mari de 15 kg? X 2.00
3 Lucrătorii sunt obligaţi să se aplece pentru a apuca sarcina şi a o ridica la semiînălţime? X 1.50
4 Lucrătorii sunt obligaţi să ridice sarcina deasupra înălţimii umerilor? X 1.50
5 Lucrătorii sunt obligaţi să aşeze/apuce o sarcină de la/la o distanţă mai mare de 30 cm de axa corpului? X 1.50
6 Lucrătorii sunt obligaţi să efectueze rotaţii ale corpului (chiar şi fără sarcină)? X 2.00
7 Lucrătorii sunt obligaţi să ridice sau să poarte sarcina în regim potenţial dezechilibrat? X 1.50
8 Pentru manipularea manuală a sarcinilor lucrătorii dispun de mijloace ajutătoare? X 2.00
9 La manipularea sarcinilor grele sau cu gabarite mari acţionează mai mulţi lucrători? X 2.00
10 Mijloacele de transport nemecanizate sunt alese astfel încât să reducă efortul fizic depus lucrători? X 2.00
11 Roabele, cărucioarele sau tărgile folosite la transportul materialelor au dimensiuni corespunzătoare? X 1.50


2 Macelar 2 1 2
3 Transator 2 1 2
5 Ambalator 2 1 2
6 Sef echipa 2 1 2
+
41
FIŞĂ DE EVALUARE – MIJLOACE DE PRODUCȚIE
FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI RISCULUI REZIDUAL MP 01.

c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: incinte de lucru (prevederi generale)
PUNCTAJ
0 1 2 3 4 5 pond.
1 Suprafaţa curţi, parcării, aleilor şi culoarelor de circulaţie este lipsită de denivelări semnificative? X 1.50
2 În vecinătatea imediată a porţilor de acces a vehiculelor există şi porţi pentru accesul pietonilor? X 1.50
3 Porţile mecanice funcţionează astfel încât să nu existe pericol de accidentare a angajaţilor? X 1.50
4 Porţile mecanice sunt prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă uşor identificabile şi accesibile? X 2.00
5 Porţile mecanice sunt prevăzute şi cu dispozitive de deschidere manuală? X 2.00
6 Porţile destinate accesului pietonilor sunt marcate clar şi degajate în permanenţă? X 1.50
7 Aleile pietonale sunt clar separate de căile de circulaţie a autovehiculelor? X 2.00
8 Scările sunt astfel construite încât să prevină pericolul de cădere sau de alunecare? X 1.50
9 Scările sunt astfel construite încât să nu solicite eforturi deosebite prin înălţimea treptelor? X 1.00
10 Scările sunt dotate cu mână curentă? X 2.00
11 Treptele scărilor prezintă rupturi, denivelări sau alte defecte care pot să genereze accidente de muncă? X 2.00
12 Scările de acces la locurile de muncă plasate la înălţime sunt dotate cu mână curentă? X 2.00
13 Clădirile mai înalte sunt prevăzute cu scară exterioară pentru accesul pe acoperiş în caz de necesitate? X 2.00
14 Acoperişurile sunt astfel realizate încât să se evite prăbuşirea sub greutatea proprie în cazul unor mişcări seismice? X 2.00
15 Acoperişurile sunt astfel realizate încât să evite prăbuşirea sub greutatea stratului de zăpadă ce se poate depune? X 2.00


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
42
c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: pardoseli, pereţi, ferestre şi luminatoare
PUNCTAJ
0 1 2 3 4 5 pond.
1 Încăperile au suprafaţa necesară care să permită angajaţilor să-şi îndeplinească sarcina de muncă fără riscuri? X 2.00
2 Suprafeţele de lucru permit angajaţilor să aibă suficientă libertate de mişcare pentru a-şi îndeplini sarcina de muncă? X 1.50
3 Suprafeţele de lucru au suprafaţa plană şi lipsită de denivelări semnificative? X 1.50
4 Pardoselile sunt realizate cu pante corespunzătoare pentru scurgerea apelor? X 1.00
5 Canale colectoare pentru evacuarea apelor precum şi canalele de intervenţie tehnologică sunt acoperite cu dale? X 2.00
6 Incintele de lucru sunt executate din materiale rezistente la factorii de influenţă ai procesului tehnologic? X 2.00
7 Ferestrele şi luminatoarele sunt prevăzute cu dispozitive de deschidere, reglare şi fixare? X 1.00
8 Ferestrele/luminatoarele, deschise, pot fi asigurate astfel încât să nu constituie un factor de risc de accidentare? X 2.00
9 Pentru prevenirea accidentelor cauzate de căderea geamurilor laterale, sunt adoptate măsuri de protejare? X 2.00
10 Sistemele de protecţie asigură posibilităţi de schimbare şi curăţare a geamurilor în condiţii de securitate? X 1.50
11 Ferestrele şi luminatoarele evită efectele excesive ale luminii solare la locul de muncă? X 1.50


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
43
c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: uşi şi porţi
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Poziţia, numărul şi dimensiunea uşilor/porţilor sunt determinate de natura şi scopul încăperilor la care se accede? X 1.00
2 Poziţia, numărul şi dimensiunea uşilor sunt în concordanţă cu numărul posibil de utilizatori? X 1.00
3 Poziţia, numărul şi dimensiunea uşilor/porţilor sunt stabilite în funcţie de natura procesului de muncă? X 1.00
4 În vecinătatea imediată a uşilor halelor destinate circulaţiei vehiculelor există şi uşi pentru pietoni? X 2.00
5 Uşile de acces pietonal în halele de producţie sunt marcate clar şi degajate în permanenţă? X 1.50
6 Deschiderea acestora conduce într-un culoar sigur de circulaţie? X 2.00
7 Uşile şi porţile mecanice funcţionează astfel încât să nu existe pericol de accidentare a angajaţilor? X 1.50
8 Uşile şi porţile mecanice sunt prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă uşor identificabile şi accesibile? X 2.00
9 Uşile şi porţile mecanice sunt prevăzute şi cu dispozitive de deschidere manuală? X 2.00
10 Pragurile uşilor între diferitele încăperi sunt denivelate? X 1.00


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
44
Secţia/atelier: Raion Macelarie Activitatea: “Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu Evaluator: ,
c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: căi şi suprafeţe de circulaţie
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Căile destinate circulaţiei vehiculelor sunt clar separate de cele destinate circulaţiei lucrătorilor? X 2.00
2 Căile destinate circulaţiei lucrătorilor sunt marcate corespunzător? X 2.00
3 Căile de circulaţie a lucrătorilor respectă lăţimea minimă pentru circulaţia în încăperile de lucru? X 2.00
4 Căile de circulaţie destinate circulaţiei lucrătorilor prezintă suprafeţe alunecoase? X 2.00
5 Căile de circulaţie destinate circulaţiei lucrătorilor sunt netede, lipsite de denivelări semnificative sau obstacole? X 2.00
6 Golurile, şanţurile, rigolele situate în zonele de circulaţie a lucrătorilor sunt acoperite sau marcate cu indicatoare? X 2.00
7 Golurile, şanţurile şi rigolele situate în zonele de circulaţie sunt semnalizate cu mijloace luminoase pe timpul nopţii? X 2.00
8 Zonele periculoase sunt dotate cu dispozitive care să împiedice accesul lucrătorilor fără atribuţii de serviciu? X 2.00
9 Căile destinate circulaţiei vehiculelor sunt lipsite de denivelări semnificative? X 1.50
10 Căile de circulaţie destinate autovehiculelor sunt marcate şi semnalizate? X 1.50
11 Acestea sunt dimensionate să permită deplasarea autovehiculului şi a încărcăturii cu o marjă de manevră? X 2.00
12 Căile folosite pentru transportul intern sunt dimensionate în concordanţă cu numărul posibil de utilizatori? X 1.50
13 Căile de circulaţie folosite mijloace de transport asigură distanţele minime de securitate faţă de pietoni? X 2.00
14 În timpul iernii pe căile de acces se aşterne un strat de material antiderapant pentru evitarea alunecării? X 2.00


2 Macelar 2 1 1
I.C. = 89,81 % 3 Transator 2 1 1
5 Ambalator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
45
FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI RISCULUI REZIDUAL MP 05.
c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: căi şi ieşiri de siguranţă
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Căile şi ieşirile de urgenţă sunt astfel alese încât să conducă cât mai direct în zone sigure? X 2.00
2 Căile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă libere? X 2.00
3 În caz de pericol este posibilă evacuarea rapidă şi sigură a lucrătorilor de la toate locurile de muncă? X 2.00
4 Ieşirile de urgenţă au în vedere numărul maxim posibil de persoane ce pot fi prezente la un moment dat? X 2.00
5 Uşile ieşirilor de urgenţă se deschid spre exterior? X 2.00
6 Uşile situate de-a lungul căilor de salvare pot fi deschise din interior în orice moment fără ajutor special? X 2.00
7 Uşile de ieşire de urgenţă pot fi deschise cu uşurinţă de către orice persoană care ar avea nevoie, în caz de pericol? X 2.00
8 Uşile situate de-a lungul căilor de salvare sunt marcate corespunzător? X 1.00
9 Semnalizarea căilor şi ieşirilor de urgenţă este realizată conform prescripţiilor minime de securitate? X 1.50
10 Panourile de semnalizare a ieşirilor de siguranţă sunt amplasate în locuri vizibile? X 1.50
11 Căile şi ieşirile de urgenţă sunt dotate cu instalaţii de iluminat de siguranţă pentru cazul întreruperilor de curent? X 2.00


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
46
c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: mişcări periculoase
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Elementele mobile ale echipamentelor tehnice sunt protejate astfel încât să confere siguranţă lucrătorilor? X 2.00
2 Deplasările mecanismelor/subansamblelor echipamentelor tehnice se realizează în afara zonelor de lucru sau de intervenţie? X 2.00
3 Mişcările periculoase (rotaţii, curse în afara gabaritului, etc.) sunt reduse la minimum? X 2.00
4 În cazul amplasării mai multor echipamente tehnice în aceiaşi incintă zonele de risc dintre ele sunt sigur delimitate? X 2.00
5 Pot surveni accidental mişcări periculoase în zonele în care se introduc sau din care se preiau materiale? X 2.00
6 Mişcările mecanice, dorite sau nedorite, pot genera situaţii periculoase pentru personalul de deservire? X 2.00
7 Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu dispozitive capabile să evite mişcările de recul sau de balans? X 2.00
8 Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu dispozitive capabile să evite proiectarea de corpuri sau particule? X 2.00
9 Accesul în zonelor de tăiere, de zdrobire sau de antrenare ale echipamentelor tehnice este eliminat? X 2.00
10 Oprirea mişcărilor periculoase se obţine rapid prin acţionarea sigură a dispozitivului de oprire de urgenţă? X 1.50
11 Intervenţiile accidentale la utilaje se fac numai cu motorul oprit? X 2.00


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
47
c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: dispozitive de comandă/blocare
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Organele de comandă ale echipamentelor tehnice sunt vizibile şi identificabile cu uşurinţă? X 2.00
2 Organele de comandă sunt marcate corespunzător având inscripţionate clar funcţiile lor, în limba română? X 2.00
3 Organele de comandă sunt amplasate în afara zonelor periculoase? X 2.00
4 Dispozitivelor de pornire, oprire, rearmare şi oprire de urgenţă sunt adecvat amplasate? X 1.50
5 Punerea în funcţiune a echipamentelor tehnice se face numai prin acţiunea voluntară a lucrătorului? X 2.00
6 Repornirea echipamentelor tehnice, după o cădere a alimentării cu energie, se face numai prin acţiunea voluntară a lucrătorului? X 2.00
7 Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu dispozitive de blocare a alimentarii cu energie? X 2.00
8 Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu dispozitive de prevenire a pornirii necomandate? X 1.50
9 Oprirea echipamentelor tehnice fiind realizată, alimentarea cu energie a organelor de comandă respective este întreruptă? X 2.00
10 Defecţiunile apărute la sistemul de comandă ale echipamentelor tehnice conduc la comutarea acestuia în poziţie de securitate? X 2.00
11 Există câmpuri de energie (generate de cabluri, transformatoare etc.) care interferează cu sistemul de comandă? X 2.00
12 Operatorul, de la postul de comandă,poate să se asigure că nici o persoană nu se află în zonele periculoase? X 2.00
13 Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu un dispozitiv pentru oprirea de urgenţă? X 2.00
14 Există echipamente tehnice cu sistemele de comandă/blocareinclusiv de securitate scoase din funcţiune? X 2.00


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
5 Ambalator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
48
c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: instalaţii şi echipamente electrice
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Părţile active ale instalaţiilor electrice, neizolate, sunt protejate împotriva atingeri directe prin carcase, îngrădiri, etc.? X 2.00
2 Carcasele echipamentelor electrice comportând piese libere aflate sub tensiune sunt asigurate prin încuiere? X 2.00
3 Instalaţiile şi echipamentele electrice sunt protejate prin legare la pământ şi în scurt circuit? X 2.00
4 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă este asigurată egalizarea potenţialelor? X 2.00
5 Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă este asigurată izolarea faţă de pământ? X 2.00
6 Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă s-a apelat la legarea la pământ a tuturor părţilor metalice? X 2.00
7 Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă s-a apelat la soluţia legării la nulul de protecţie? X 2.00
8 Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă s-a apelat la soluţia deconectării automate? X 2.00
9 Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă se asigură prin izolarea de protecţie utilajului? X 2.00
10 Motoarele şi echipamentele electrice locale sunt protejate împotriva atingeri directe prin carcase, îngrădiri etc.? X 2.00
11 Utilajele acţionate electric sunt protejate împotriva atingeri indirecte prin legare la pământ şi în scurt circuit? X 2.00
12 Cablurile reţelei electrice de alimentare a echipamentelor tehnice sunt în stare bună de utilizare? X 1.00
13 Calitatea izolaţiilor, instalaţiilor şi aparatelor electrice este adaptată la condiţiile locale (apă, produşi chimici, etc.)? X 1.50
14 Personalul care execută intervenţii este dotat cu echipament individual de protecţie electroizolant? X 2.00
15 Valoarea rezistentei prizelor de pământ se încadrează în valorile maxime admise? X 1.50
16 Prizele sunt inscripţionate cu valoarea tensiunii electrice existente? X 1.50


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
49
c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: tablouri locale de distribuţie
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Tablourile locale de distribuţie sunt în construcţie standardizată? X 1.50
2 Tablourile locale de distribuţie sunt amplasate în locuri uşor accesibile? X 1.00
3 Tablourile locale de distribuţie sunt prevăzute cu o suprafaţă liberă de deservire cu o lăţime minimă de 80 cm? X 2.00
4 Suprafaţa de deservire a tablourilor locale de distribuţie este menţinută în permanenţă liberă? X 2.00
5 Tablourile locale de distribuţie sunt prevăzute cu podeţe sau covoraşe electroizolante? X 2.00
6 Tablourile locale de distribuţie sunt asigurate prin încuiere împotriva intervenţiilor neautorizate? X 2.00
7 Tablourile locale de distribuţie sunt protejate împotriva electrocutării prin atingere indirectă prin legare la centura de împământare? X 2.00
8 Tablourile locale de distribuţie sunt prevăzute cu schemele electrice deservite? X 1.00
9 Conductorii de plecare sunt inscripţionaţi cu circuitul deservit? X 1.00
10 Fuzibilele siguranţelor sunt calibrate corect pentru protejarea circuitelor pe care sunt montate? X 2.00


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
50
c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: incendii
PUNCTAJ
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Sistemul de muncă este dotat cu mijloace de primă intervenţie în conformitate cu reglementările legale în vigoare? X 2.00
2 Dotarea cu mijloace de primă intervenţie ţine cont de proprietăţile fizico – chimice ale substanţelor utilizate? X 2.00
3 Mijloacele de primă intervenţie sunt verificate periodic potrivit unui grafic prestabilit? X 2.00
4 Sistemul de muncă dispune de protecţii (pereţi sau uşi antifoc) pentru separarea zonelor periculoase? X 2.00
5 Locurile de muncă sunt echipate cu mijloace de primă intervenţie în funcţie de numărul maxim de persoane? X 2.00
6 Sistemul de muncă dispune de detectoare de incendii şi sisteme de alarmă, potrivit prevederilor NGPSI? X 2.00
7 Sistemele de prevenire şi semnalizare a incendiilor sunt în perfectă stare de funcţionare? X 2.00
8 Mijloacele de stingere sunt întreţinute în perfectă stare de funcţionare şi nu sunt utilizate în alte scopuri? X 2.00
9 Mijloacele de primă intervenţie sunt uşor accesibile? X 1.00
10 Mijloacele de primă intervenţie sunt astfel alese încât să fie adaptate la tipul potenţial de foc? X 1.50
11 Căile de acces rapid, în caz de incendiu, sunt menţinute în permanenţă libere, curate şi în bună stare de utilizare? X 2.00
12 Căile de acces rapid sunt practicabile în orice condiţii meteo? X 2.00
13 Sistemul de muncă dispune de o rezervă de apă suficientă în cazul unui incendiu de proporţii? X 2.00
14 Sursele de alimentare cu apă sunt în perfectă stare de funcţionare atât vara cât şi iarna? X 2.00
15 Pentru iluminat se folosesc numai sursele admise? X 2.00
16 Pentru încălzire se folosesc numai sursele admise? X 2.00


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
51
c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: dotările sociale
PUNCTAJ
Nr. INDICATOR mic med. f.bun Coef.
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Sistemul de muncă dispune de vestiare? X 2.00
2 Dacă nu sunt necesare vestiare, atunci fiecărui angajat are asigurat un loc pentru păstrarea îmbrăcămintei? X 1.00
3 Vestiarele au facilităţi care să permită fiecărui angajat să-şi poată încuia îmbrăcămintea în timpul orelor de lucru? X 1.50
4 Dulapurile pentru echipamentul individual de protecţie sunt separate de cele pentru îmbrăcămintea obişnuită? X 2.00
5 Sunt prevăzute vestiare separate pentru femei şi bărbaţi? X 1.50
6 Sistemul de muncă dispune de un spaţiu de servirea mesei? X 1.50
7 Spaţiu pentru servirea mesei dispune de facilităţi care să permită fiecărui angajat să se spele înainte de a mânca? X 2.00
8 Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului creat de fumul de tutun? X 1.50
9 Incintele vestiarelor şi a sălii de mese (pardoseli, plafoane, pereţi) respectă normele de igienă? X 1.50
10 Incintele vestiarelor şi a sălii de mese (pardoseli, plafoane, pereţi) sunt reparate şi igienizate periodic? X 1.50


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
52
Secţia/atelier: Raion Macelarie Activitatea: “Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare Evaluator:
c.s.m.: MIJLOACE DE PRODUCŢIE Domeniul: dotările sanitare
PUNCTAJ
Nr. INDICATOR mic med. f.bun Coef.
pond.
0 1 2 3 4 5
1 Sistemul de muncă dispune de cabine de duş cu apă curentă (caldă şi rece) pentru igiena personală? X 2.00
2 Dacă duşurile nu sunt necesare sunt asigurate chiuvete cu apă curentă (caldă şi rece) în număr suficient? X 1.50
3 Sunt prevăzute camere de duş separate sau folosirea alternativă a acestora de către femei şi bărbaţi? X 0.50
4 Sunt asigurate cantităţile de apă rece şi caldă necesare pentru igiena personală? X 2.00
5 Sunt asigurate cantităţile de apă potabilă necesară pentru băut? X 2.00
6 Calitatea apei potabile este verificată periodic? X 1.50
7 Când camerele de duş sau chiuvetele sunt separate de vestiare există un acces uşor între ele? X 2.00
8 Incintele cabinelor de duş (pardoseli, plafoane, pereţi) respectă normele de igienă? X 2.00
9 Sistemul de muncă dispune de grupuri sanitare având un număr adecvat de cabine de WC-uri şi chiuvete? X 2.00
10 Sunt prevăzute WC-uri separate sau utilizarea alternativă a aceloraşi WC-uri de către femei şi bărbaţi? X 0.50
11 Incintele grupurilor sanitare (pardoseli, plafoane, pereţi) respectă normele de igienă? X 2.00
12 Incintele cabinelor de duş şi a grupurilor sanitare (pardoseli, plafoane, pereţi) sunt reparate şi igienizate periodic? X 1.50


2 Macelar 2 1 1
3 Transator 2 1 1
6 Sef echipa 2 1 1
53

Ev Risc Met Fiabilitatii Minca

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ev Risc Met Fiabilitatii Minca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODA DE EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE

METODA FIABILITATII (MINCA)

Sistemul de muncă analizat – Raion Macelarie

METODA DE ANALIZĂ A RISCURILOR PROFESIONALE

Activitatea de prevenire reprezintă un ansamblu de procedee şi măsuri luate sau planificate

SIMBOL VALOARE DE INTERPRETARE

CLASA SIMBOL VALOARE DE INTERPRETARE

Gravitatea consecinţelor corectată

Etapele analizei de risc profesional

Identificarea factorilor de risc profesionali proprii sistemului studiat

E01 Caracterizarea personalului

Pentru componenta sistemului de muncă reprezentată de “sarcina de muncă” au fost

SM01 Organizarea supravegherii medicale

SM07 Organizarea compartimentului de protecţia muncii

Pentru componenta sistemului de muncă reprezentată de “mijloace de producţie” au fost

ET01 Căi şi suprafeţe de circulaţie şi de lucru

Pentru componenta sistemului de muncă reprezentată de “mediul de muncă” au fost

MM01 Microclimat de lucru;

Evaluarea nivelului de securitate a sistemului analizat

Calculul nivelului de securitate se face, ca şi în cazul metodei de evaluare a nivelului de

91% -100%  excelent;

Identificarea personalului expus

Evaluarea riscurilor profesionale

Cuantificarea nivelului de risc

NIVEL DERISC CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE

Grila de stabilire a nivelului de risc

Aprecierea riscurilor profesionale reziduale

Diagrama claselor de risc

Propunerea măsurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire

NIVELUL DE PERICOL PRIORITATEA DE REALIZARE A MĂSURII DE PREVENIRE

Rezultatele obţinute în cadru evaluării riscurilor profesionale constituie un material preţios

În cadrul metodei de apreciere a riscurilor profesionale cu caracter general, pentru stabilirea

Pentru măsurile ce derivă din Pentru măsurile ce derivă din fişele de

FIŞĂ DE EVALUARE - EXECUTANT

FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI DE CONFORMITATE E 03

ANALIZA NIVELULUI DE CONFORMITATE INDUS DE EXECUTANT

C.S.M: Domeniul analizat Nivel

NIVEL CONFORMITATE APRECIERE

FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI DE CONFORMITATE SM 01.

FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI DE CONFORMITATE SM 04.

FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI DE CONFORMITATE SM 12.

ANALIZA NIVELULUI DE CONFORMITATE INDUS DE SARCINA DE MUNCĂ

C.S.M: Domeniul analizat Nivel

NIVEL CONFORMITATE APRECIERE

ANALIZA NIVELULUI DE CONFORMITATE INDUS DE SARCINA DE MUNCĂ

NIVEL CONFORMITATE APRECIERE

FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI RISCULUI REZIDUAL MM 01.

Nr. PERSONAL EXPUS Nr. % Expunerea Gravitatea Probabilitate

Nr. PERSONAL EXPUS Probabilitate Gravitate Risc

Nr. PERSONAL EXPUS Nr. % Expunerea Gravitatea Probabilitate

Nr. PERSONAL EXPUS Probabilitate Gravitate Risc

Nr. PERSONAL EXPUS Nr. % Expunerea Gravitatea Probabilitate

Nr. PERSONAL EXPUS Probabilitate Gravitate Risc

Nr. PERSONAL EXPUS Nr. % Expunerea Gravitatea Probabilitate

Nr. PERSONAL EXPUS Probabilitate Gravitate Risc

Nr. PERSONAL EXPUS Nr. % Expunerea Gravitatea Probabilitate

Nr. PERSONAL EXPUS Probabilitate Gravitate Risc

FIŞĂ DE EVALUARE A NIVELULUI RISCULUI REZIDUAL MP 01.

Nr. PERSONAL EXPUS Nr. % Expunerea Gravitatea Probabilitate

Nr. PERSONAL EXPUS Probabilitate Gravitate Risc

Nr. PERSONAL EXPUS Nr. % Expunerea Gravitatea Probabilitate

Nr. PERSONAL EXPUS Probabilitate Gravitate Risc

Nr. PERSONAL EXPUS Nr. % Expunerea Gravitatea Probabilitate