Facultatea de Drept şi Ştiinţe administrative

Specializarea Administrație publică

Disciplina Contencios administrativ

Profesor cooronator:

Student:Leonte(Matei)Aurelia
Analiza necesității procesului de codificare a procedurilor administrative
în România.  
 
In dreptul administrativ roman actual exista o procedura contencioasa administrativa comuna
tuturor litigiilor de contencios administrativ care cuprinde norme care au caracter
general,procedura reglementata prin Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ (cu
modificarile ulterioare),dar si diferite reglementari legale sau decizii in Sectii Unite ale
instantei supreme care au caracter special si privesc litigiile de contencios administrativ care
sunt legate de domenii ale administratiei publice ce au un specific deosebit. Aceste
reglementari distincte introduc prevederi administrative contencioase (derogatorii de la
dreptul comun) care in domeniile respective se aplica cu prioritate fata de procedura
reglementata prin Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.Procedurile speciale
sunt completate in aspectele in care acestea nu disting prin normele generale cuprinse in
Legea nr.554/2004 si in Codul de Procedura Civila.
In prezent,procedura comuna de contencios administrativ este reglementata prin Legea nr.
554/2004 -Legea contenciosului administrativ cu modificarile aduse de:
- O.U.G. nr. 190/2005,
- Decizia Curtii Constitutionale nr. 189/2006,
- Decizia Curtii Constitutionale nr. 647/2006,
- Legea nr. 262/20071,act normativ ce aduce insemnate modificari Legii nr.554/2004,
- Decizia Curtii Constitutionale nr. 660/20072.
Anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 554/2004,materia contenciosului administrativ a fost
reglementata prin Legea nr.29/1990, anterior emiterii acesteia prin Legea nr.1/1967 iar in
perioada interbelica prin Legea pentru contenciosul administrativ din 25 decembrie 1925.
Necesitatea codificarii procedurii administrative si chiar a dreptului administrativ
substantial sunt teme dezbatute de decenii in literatura noastra de specialitate, niciodata insa
concretizate, pana in prezent, in legislatia romaneasca Fara a relua chiar si succint prezentarea
evolutiei doctrinei in aceasta materie, ea regasindu-se oglindita in primul volum al manualului
nostru consacrat dreptului dreptului administrativ, retinem in acest context ca, desi initial,
distinctia dintre procesul de codificare a procedurii administrative si respectiv, procesul de
codificare a administratiei publice, din perspectiva aspectelor definitorii nu era evidenta,
treptat, pe masura conturarii celor doua proiecte, mai ales, dupa anul 2000, semnificatia, rolul
si locul fiecaruia dintre cele doua acte normative esentiale pentru practica administrativa si
jurisprudenta instantei de contencios administrativ in ansamblul sistemului legislativ, precum
si continutul acestora s-au clarificat.
Așa cum se afirmă în Teze: „Codul administrativ urmărește să asigure cadrul juridic necesar
asigurării stabilităţii și, totodată, supleţei și eficienţeiautorităţilor administraţiei publice, atât la
nivel central, cât și la nivel local, astfel încât acestea să răspundă principiilor bunei
guvernări”.
Codul administrativ ar fi necesar să cuprindă norme care constituieregimul comun pentru
principalele sectoare ale administraţiei publice.Regimul comun administrativ trebuie să
asigure și să reglementeze condiţiiunitare de punere în aplicare a activităţilor de natură
administrativă,indiferent de puterea căreia i se integrează organele care executăasemenea
activităţi.
După obiectul și conţinutul reglementării, Codul ar trebui să reprezinte legea de bază a
administraţiei publice, el propunându-și „concentrarea,reunirea reglementărilor din domeniul
administraţiei publice și din cadrul ramurii dreptului administrativ, subordonându-le
unor principii comune...”.
Putem vorbi, în termeni metaforici, de o veritabilă Constituţiea dministrativă a
României.Potrivit cu importanţa relaţiilor socialereglementate, apreciem că ne aflăm într-o
prelungire a materiei constituţionale și de aceea, regimul general al administraţiei publicese
impune a fi reglementat printr-o lege organică. Eventual, s-ar putea contura și ideea unei
viitoare revizuiri în acest sens a art. 73 alin. (3) din Constituţia României.
De asemenea, observăm că activitatea de codificare pare a nu fi asiguratinventarierea
riguroasă a actelor normative din domeniul administraţieipublice, conducând la îngustarea
problematicii reglementate de noul Codși, inevitabil, la apariţia de segmente ale administraţiei
publice care vor fireglementate de izvoare formale distincte de Codul administrativ.Dacă
alegerea momentului lansării procedurii de adoptare a Coduluiadministrativ este legată de
nevoile acute, actuale ale administraţieipublice, de recunoașterea securităţii raporturilor
juridice ca elementfundamental al supremaţiei dreptului sau de chestiuni
conjuncturale,politicianiste, urmează a se vedea.
În domeniul administrației publice, adoptarea unui cod permite folosirea unei terminologii
unitare pentru aceleași realități juridice, instituții, principii și concepte, reducându-se astfel
riscul interpretării lor diferențiate și contradictorii Adoptarea unor coduri, stabile în timp,
sporește încrederea cetățenilor în continuitatea și durabilitatea reglementărilor legale. În egală
măsură, favorizează mediul de afaceri, încurajând potențialii investitori preocupați în
permanență de existența unui cadru legislativ stabil și coerent. Procesul de codificare a actelor
normative ce reglementează aspectele procedurale ale administrației publice a cunoscut o
dezvoltare mai accentuată pe parcursul anului 2008, acțiunile întreprinse fiind materializate
prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1.360/2008 privind aprobarea tezelor prealabile ale
Codului de procedură administrativă.
Procesul de codificare a actelor normative care reglementează aspectele de drept substanțial,
concretizat prin Codul administrativ, a demarat propriu-zis în anul 2008, debutând cu o amplă
etapă de analiză a cadrului legal în vigoare în vederea unei fundamentări riguroase a Codului.
Prima etapă a procesului de codificare a vizat fundamentarea proiectului Codului
administrativ prin intermediul a trei analize:
1. Studiul privind disfuncționalitățile generate de reglementările în vigoare din domeniul
administrației publice românești, care a vizat aspectele de tehnică legislativă - paralelisme,
necorelări, contradicții, situații de vid legislativ - prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind
normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, și disfuncționalități generate de aplicarea
reglementărilor în practică;
2. Raportul de cercetare sociologică privind identificarea de disfuncționalități ale cadrului
legislativ din administrația publică, realizat pe baza unor chestionare completate de instituțiile
din cadrul Grupului-țintă;
3. Analiza comparativă privind cadrul normativ din domeniul administrației publice la nivelul
a șapte state membre ale Uniunii Europene care au recurs la instrumente de sistematizare și
eficientizare a cadrului normativ, cu accent pe codificarea legislației - Marea Britanie, Franța,
Germania, Portugalia, Olanda, Polonia și Cehia.
De asemenea, în luna aprilie 2015 a fost supusă consultării ministerelor varianta actualizată a
documentului care se referă la principalele concluzii ale studiilor cuprinzând liniile directoare
ale concepției de ansamblu a proiectului Codului administrativ. Propunerile și observațiile
formulate de către acestea au fost luate în considerare în elaborarea prezentului document.
Asemeni Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile
ulterioare, ce contine in art. 2 o serie de definitii ale unor "termeni si expresii" specifice
institutiei pe care o reglementeaza, dar si administratiei publice in ansamblul sau si art. 6 al
proiectului Codului administrativ defineste o serie de notiuni fundamentale pentru dreptul
administrativ substantial ce se regasesc in continutul Codului.
Se intalnesc in acest context definitii privitoare la actul administrativ, normativ sau individual,
contractul administrativ, operatiunea administrativa, faptul administrativ, autoritatea publica
sau serviciul public, notiuni a caror semnificatie ne este oferita si de Legea contenciosului
administrativ, dintr-o perspectiva mai larga, pe de-o parte, notiuni care in mare parte urmeaza
sa fie definite si in viitorul Cod de procedura administrativa, pe de alta parte. Este motivul
pentru care, desi definitiile pot sa nu fie identice, unele institutii conferind un sens mai larg,
altele dimpotriva mai restrans, aceleiasi notiuni i se impune o perfecta corelare a acestora
astfel incat sa nu existe divergente intre ele.
In titlul al treilea, proiectul Codului administrativ enumera si defineste principiile comune
aplicabile administratiei publice, fara a epuiza lista, principii esential a fi reglementate mai
ales in viitorul Cod de procedura administrativa. Sunt definite in acest context, de o maniera
sintetica si la obiect, urmatoarele principii: legalitatea, egalitatea, transparenta,
proportionalitatea, prioritatea interesului public si impartialitatea .
Referitor la măsurile de implementare propuse, Unitatea Centrală pentru Reforma
Administraţiei Publice este structura abilitată să monitorizeze modul de implementare a
Codului de procedură administrativă. În acest sens, în termen de 6 luni de la publicarea în
Monitorul Oficial al României, Partea I, a Codului de procedură administrativă, Unitatea
Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice va elabora ghiduri de bune practici în
implementarea Codului de procedură administrativă, va organiza seminarii de analiză,
prezentare şi dezbatere a prevederilor noului act normativ şi va redacta un raport de
monitorizare a implementării acestuia. De asemenea, Institutul Naţional de Administraţie,
direct sau prin centrele teritoriale, va organiza cursuri de scurtă durată pentru prezentarea
Codului de procedură administrativă în vederea aplicării sale uniforme. Codul de procedură
administrativă va intra în vigoare la 6 luni de la publicare, pentru a putea fi popularizat şi
înţeles de cei interesaţi.O obligaţie permanentă a Unităţii Centrale pentru Reforma
Administraţiei Publice este inventarierea reglementărilor speciale, care prevăd proceduri
administrative derogatorii de la Codul de procedură administrativă, şi iniţierea unor propuneri
de uniformizare a acestor reglementări.
Concluzii. Prezentele teze preliminare elaborate în baza art. 26 din Legea nr. 24/2000 privind
normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, reflectă concepţia generală, principiile, noile orientări
şi principalele soluţii ale reglementărilor preconizate în materia procedurii administrative.