TESTUL 1

1. DIFTONGI =  scrisoare, fereastră, osoase

HIAT: apropie

2. suflarea - respirația;   privea - se uita;   însemnătate - importanță;   palidă - lividă.

3. Rolul cratimei în structura ”s-o” este rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite.

4. Cuvinte formate prin derivare: scrisoarea, despăturită, învechită.

5. A primit în dar o bicicletă roz. (  dar - substantiv)

6. cuminte - adjectiv propriu-zis, atribut adjectival;

pe genunchi - substantiv comun, simplu,  circumstanțial de loc
o - pronume personal, formă neaccentuată, complement direct

7. ei - pronume posesiv

8. ”s-o ia în primire” - propoziție subordonată prepozițională.

9. În secvența dată, supraviețuitoarea Movileștilor urmărește cu privirea fixă și cu ochii scufundați în

orbitele osoase, citirea scrisorii primite. În aceasta se vorbea despre toată viața Cristinei Madalschi. De
emoție, aceasta nici nu mai putea respira.

TESTUL 2

1. DIFTONGI – ispitească, treacă, lumea, piele

HIAT: împărăție

2. ” care m-a vârât în toți spărieții” – propoziție subordonată atributivă

3. În structura ”doar n-am a trăi cât lumea” cratima s-a folosit pentru a marca elidarea sunetului "u" din
negație și pentru a marca rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite

4. Cuvinte formate prin derivare: trebuitoare, primind

 Cuvinte formate prin conversie: înainte (adverb provenit din prepoziție)

5. Nu am știut când ai venit. (când – adverb de timp)

6. atunci – adverb de timp, circumstanțial de timp

de crai – substantiv comun, simplu, atribut substantival prepozițional
a sări – verb mod nepersonal, mod infinitiv, complement direct

7. ” de” – conjuncție

8. Se știe 1/ care va fi premiantul 2/.

9. În secvența dată, craiul își întreabă fiul ce a uitat de s-a întors înapoi. Superstițios din fire, acesta știe
că nu e bine să te întorci din drum. Fiul rușinat, îi povestește tatălui cum a fost atacat de un urs și cum
a hotărât să renunțe la împărăție pentru a-i fi alături acestuia.

TESTUL 3

1. Diftong – foame
Hiat – mijlociul

2. Cuvinte derivate: mâncare, arătător, inelar

3. mij – lo – ci- ul

4. frate- arătător și frate – inelar

5. fărâmă – firimitură

mâncare – hrană
de făcut – de realizat

6. Substantiv în cazul vocativ: Frate

7. Se apleacă – verb predicativ, predicat verbal

Mijlociul – substantiv comun, simplu, subiect
Îi – pronume personal, formă neaccentuată, complement indirect

8. ”A leșinat 1/ din cauză că îi era foame.2/” Propoziție subordonată cauzală

9. În această secvență, frățiorii degețele au ajuns la concluzia că nu mai au nici o firimitură de mâncare și
încep să se întrebe unul pe celălalt ce trebuie să facă și să hotărască cum să supraviețuiască.

TESTUL 4

1. Cuvinte care conțin diftongi: acestea, deasupra, perdea.

2. Cuvinte derivate: plecare, sclipitor

Cuvânt compus: s-au

3. Punctul marchează sfârșitul unei propoziții afirmative și pauza în vorbire.

4. de bucurie – de veselie
păduricea – crâng, dumbravă
repeziciunea – iuțeala

5. limpede = limpezit, limpezeală, limpezi

6. complement circumstanțial de loc – de după deal

complement circumstanțial de mod – în zbor

7. de pradă – substantiv comun, simplu, atribut substantival prepozițional

nu ia în seamă – locuțiune verbală predicativă, predicat verbal
ele – pronume personal, subiect
întreg – adjectiv, atribut adjectival

8. ” Pasărea de pradă pare 1/ că nu ia în seamă mulțimea păsărilor călătoare.2/

1 – prop. principală
2 – prop. subordonată predicativă

9. În această secvență, uliul, pasăre de pradă, vrea să atace stolul de rândunele, dar se răzgândește văzând
mulțimea lor. Uliul se îndepărtează ca un fulger, iar rândunelele îl urmăresc. Decizia uliului le readuce
liniștea și veselia rândunelelor care se înșiră liniștite pe vârful șurelor de paie.

TESTUL 5

1. Cuvinte care conțin diftongi: soare, beteală

Cuvânt care conține hiat: puișori

2. Cuvinte formate prin derivare: puișor, gălbiori

3. Semnul întrebării marchează intonația propozițiilor sau a frazelor interogative.

4. la-ndoială - nesiguranță, neîncredere, ezitare, șovăială

ponosit – învechit, deteriorat, uzat
speriată - înfricoșată, temătoare

5. a ieși – ieșire, ieșit, ieșind

6. complement circumstanțial de loc – din ou

atribut substantival prepozițional – de beteală

7. cel – pronume demonstrativ, subiect

se întreabă – verb predicativ, predicat verbal
de ciocolată – substantiv comun, simplu, nume predicativ

8. ” Stă găina la-ndoială 1/

Că din șapte puișori
Șase-s galbeni, gălbiori 2/.”
2 – propoziție subordonată prepozițională

9. În această secvență, găina își vede puișorii și se întreabă cu mirare cum de sunt atât de diferiți: șase
sunt galbeni ca niște ghemotoace de beteală și unul este mai ponosit. Speriată, aceasta se întreabă dacă
nu o fi din ciocolată.