Vocabularul este constituit din totalitatea cuvintelor care exist i care au

existat cndva n limb.

Este alctuit din:
- fondul lexical principal (numit i vocabularul de baz sau fundamental);
- masa vocabularului.
Neologisme:
1.Abandon=renuntare definitiva
2.Acid=corp cu gust acru
3. Continuitate=faptul de afi continuu
4.Contant=numerar
5.Disperat
6.Divin=dumnezeiesc
7.Divertisment=recreare placuta si amuzanta
8.Farmacie
9.Farmacist
10.Gazare=actiunea de a gaza si rezultatul ei
11.Luxos=fastuos
12.Jenat=stanjenit
13.Maestru=persoana deosebit de inzestrata
14.Metal=element chimic
15.Numitor=termen al unei fractii
16.Nuanta
17.Problematic=despre care nu se poate spune ceva sigur
18.Proba=a dovedi
19.Redutabil=care inspira teama
20.Reductibil=care se poate reduce
Derivarea este mijlocul intern de mbogire a vocabularului care const
n formarea de noi cuvinte cu ajutorul prefixelor i sufixelor
Elementele derivrii:
Cuvntul de baz
Rdcina
afixele
Cuvinte formate prin derivare:
1. casuta=format prin derivare cu sufixul "ta" de la subst. "casa"
2.neatent=format prin derivare cu prefixul "ne" de la subst"atent"
3.carticica=format prin derivare cu sufixul "cica" de la subst. "carte"
4.cantator=format prin derivare cu sufixul "or" de la vb "a canta"
5.inegal=format prin derivare cu prefixul "in" de la adj. "egal"
6.prefacut=format prin derivare cu prefixul "pre" si sufixul "t" de la vb. "a face"
7.pietroi=format prin derivare cu sufixul"oi" de la subst. "piatra"
8.frunzis=format prin derivare cu sufixul "is" de la subst,,,. "frunza"
9.gradinar=format prin derivare cu sufixul "ar" de la subst. "gradina"
10.florareasca=format prin derivare cu sufixul "easca" de la subst. "florarie"
Compunerea este mijlocul intern de mbogire a vocabularului prin care
se formeaz cuvinte noi, unind sau alturnd termini diferii.
Compunerea poate fi:
-prin alturare - cu cratim
- fr cratim
-prin sudare
- prin abreviere
Cuvinte formate prin compunere:
floare-soarelui=prin compunere, prin alaturare, fara blanc
binecuvantare=prin compunere, prin sudare
unsprezece=prin compuere, prin sudare
dacoroman=prin compunere, prin sudare
oarecare=prin compunere, prin sudare
undeva=prin compunere, prin sudare
despre=prin compunere, prin sudare
campulung=prin compunere, prin sudare
niciodata=prin compunere prin sudare
floare de colt=prin compunere, prin alaturare cu blanc
Conversiunea este mijlocul intern de mbogire a vocabularului prin care
se formeaz cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.
Exemple de propozitii cu schimbarea valorii gramaticale:
1.Toamna se coc fructele.
toamna=format prin conversiune, din subst. in adverb
2.El este un binevoitor.
binevoitor=format prin conversiune, din adjectiv in subst.
3.El scrie frumos.
frumos=prin conversiune. din adjectiv in adverb
4.Fiecare are eul sau.
eul=prin conversiune, din pronume personal in subst.
5.Cel harnic invata zilnic.
cel harnic=prin conversiune, din adjectiv in substantiv
Antonimele sunt cuvintele cu form diferit i neles opus.
1. rau - bun
2.destept - prost
3.legal - ilegal
4.egal - inegal
5.a se abate - a se indrepta
6.a se albi - a se innegri
7.a apara - a ataca
8.a agrega - a dezagraga
9.a aprinde - a stinge
10.a absenta - a asista
11.a achita - a acuza
12.a aduna - a imprastia
13. a adormi - a destepta
14.a agata - a desprinde
15.a alungi - a scurta
Sinonimele sunt cuvintele cu form diferit i neles asemntor.

1. rau = inrait
2.destept = inteligent
3.legal = licit
4.egal=la fel
5.a se abate = a renunta
6.incult = agramat
7.noroc = sansa
8.a izbuti = a reusi
9.prietenesc = amical
10.el = dansul
11.intaiul = primul
12.mereu = totdeauna
13.deoarece = fiindca
14.catre = spre
15.veselie = fericire
Paronimele sunt cuvinte cu form asemntoare i cu sens diferit
Exemple:
emigraie (expatriere) - imigraie (a se stabili ntr-o ar strin);
temporal (care indic timpul) - temporar (de scurt durat, momentan).
oral (transmis prin viu grai, verbal) - orar (program pe ore);
(a) enerva (a nfuria, a indispune) - (a) inerva (n biologie, despre terminaiile unui
organ sau ale unui esut);
familial (privitor la familie, destinat familiei) - familiar (intim, apropiat, cunoscut);
glacial(de ghea, rece) - glaciar (er glaciar);
complement (parte de propoziie) - compliment (laud, mgulire);
ordinal (care indic ordinea unor obiecte) - ordinar (obinuit, vulgar);
original (neobinuit, propriu unei persoane) - originar (privitor la origine, obrie);
Pleonasmul este te o greeal de exprimare, care const n folosirea
alturat a unor cuvinte sau a unor construcii cu acelai neles:
relua din nou
a repeta nc o dat
a rescrie iar
a reveni din nou
a urca sus
a urma n continuare
averse de ploaie
a cobor jos
bab btrn
prioritatea numrul unu