MODELAREA EFECTELOR MEDIULUI ASUPRA INTEGRITATII

POLIMERILOR BIODEGRADABILI

CAPITOLUL 1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND POLIMERII BIODEGRADABILI

Fiecare polimer este degradabil. Se degradează în masă, forță și greutate moleculară cu

timpul. Majoritatea polimerilor pe care îi știam deja, au o perioadă de 100-1000 de ani pentru a se
degrada complet. Specialitățile în polimeri biodegradabili sunt, acestea se degradează rapid atunci
când se compară cu polimerii ne-biodegradabili, iar produsele secundare ale acestora sunt
ecologice (biocompatibile), cum ar fi CO2, apă, metan și compuși anorganici sau biomasă care
este ușor scăpată de microorganisme.

CLASIFICARE
Polimerii biodegradabili pot fi clasificați în două subiecte principale în funcție de metoda
lor de formare.
 Agro polimeri - produse de biomasă
 Bio-poliesteri
- polimeri obținuți prin producții microbiene
- sinteză convențională din monomeri bio-derivați
- din produsele petroliere
 Produsele de biomasă pot fi împărțite din nou în două subcategorii sub formă de
polizaharide și proteine. Agro polimerii sunt obținuți din agro-materiale cum ar fi polizaharide.
Polizaharidele (carbohidrați complecși) sunt cele mai abundente macromolecule din biosferă.
Amidonul este cel mai cunoscut tip de polizaharide, care sunt extrase din cereale și tuberculi.
Chitina, chitosanul și pectina sunt alte tipuri de polizaharide.\
Al doilea tip de agro-polimeri sunt proteine care sunt formate din aminoacizi. Cea mai
semnificativă caracteristică a proteinelor este că acestea sunt regenerabile. Proteinele sunt utilizate
pe scară largă în industria alimentară. Proteina din soia, proteina din porumb și grâu se numără
printre proteinele vegetale, iar cazeina, colagenul, gelatina și keratina sunt tipurile de proteine
animale utilizate pe scară largă. Lactatul dehidrogenazei, chimotripsina și fumarase sunt
principalele proteine bacteriene. Chiar dacă aceste tipuri de polimeri sunt folosiți în principal în
industria alimentară, totuși industria de ambalaje nu a găsit o modalitate de înlocuire a materialelor
plastice convenționale cu agro-polimeri.
Bio-poliesteri sunt al doilea tip de polimeri biodegradabili. Ele pot fi produse fie prin
resurse vii, cât și prin resurse nevii (sintetice).

EXEMPLE DE POLIMERI BIODEGRADABILI

Acidul lactic este un biopolimer binecunoscut, utilizat pe scară largă în multe industrii.
Există sub două forme ca acid L-lactic și acid d-lactic. Ele pot fi produse prin două moduri diferite,
fie biologic, fie chimic. În metoda biologică, fermentația glucidelor se face prin Lactobacillus
(bacterii) sau ciuperci. Acidul lactic poate fi produs și prin reacții chimice în lanț. De asemenea,
putem experimenta această reacție în corpul nostru atunci când avem mușchii obosiți. Acidul lactic
industrial este utilizat în principal pentru a produce produse cosmetice.
Poliadroxialcanoatele (PHA) sunt o familie de biopolimeri intracelulari sintetizați de
multe bacterii sub formă de granule intracelulare de carbon și de stocare a energiei. PHA-urile sunt
utilizate în industria ambalajelor și medicale datorită biodegradabilității lor.
Majoritatea polimerilor biodegradabili sunt subproduse de resurse petroliere.
Policaprolactona, co-poliesteri alifatici și co-poliesteri aromatici sunt astfel de tipuri de poliesteri
pe bază de petrol. Toate aceste poliesterii sunt materiale moi la temperatura camerei.

APLICATII MEDICALE ALE POLIMERILOR BIODEGRADABILI

Polimerii biodegradabili au deschis o modalitate de a se integra cu multe probleme
medicale ca material biocompatibil. Utilizarea polimerilor biodegradabili în domeniul medical este
mai puțin dăunătoare în comparație cu alte materiale. Spre deosebire de aplicațiile generale ale
polimerilor biodegradabili, există multe lucruri care trebuie să fie preocupate atunci când se
utilizează materialele biodegradabile. Aceste fapte sunt non-toxicitate, sterilizabilitate, eficacitate
și compatibilitate bio. Este un lucru dificil să afli toate faptele în majoritatea polimerilor
biodegradabili, dar oamenii de știință, clinicienii și inginerii au găsit anumiți polimeri
biodegradabili pentru a fi folosiți ca bio-materiale.
Biomaterialele contactează direct celulele vii. Există două utilizări tipice în biomateriale.
Primul dintre acestea este biomaterialele ca produse de eliminare, cum ar fi pungile de sânge,
catetere și seringi. A doua utilizare este ca materiale care susțin operațiile chirurgicale. Poate fi fie
pentru proteză pentru înlocuirea țesuturilor, cum ar fi lentile, înlocuirea dentară și a sânului, fie ca
organe artificiale, cum ar fi inimile artificiale și rinichii artificiali.
Există multe utilizări chirurgicale în polimeri biodegradabili. Calitatea bioabsorbabilă în
polimeri biodegradabili este utilizată pentru lipire, închidere, separare, schela și capsulare.
Polimerii biodegradabili sunt consumate pentru intervențiile chirurgicale pentru etanșare și
aderență la țesuturi. În acest caz se folosesc polimeri de tip lichid. Imediat după aplicarea lichidului
pe țesutul defect, lichidul va deveni gel și va opri sângerarea. Când țesutul defect se vindecă,
materialul gelificat se va degrada lent și se va absorbi în organism. Aceiași pași se întâmplă și în
fixarea oaselor folosind ace, șuruburi și fire biodegradabile.
Sistemele de administrare a medicamentelor utilizează polimeri biodegradabili pentru
sarcina lor. Atât metodele invazive, cât și non-invazive de administrare a medicamentelor pot fi
luate în considerare. În acest caz, acești polimeri acționează doar ca un transportor și după livrarea
medicamentului în partea dorită, aceștia se vor absorbi rapid în corp fără un efect nociv. Cel mai
simplu caz pe care l-ați putut vedea este acoperirea pilulelor și acoperirile în diferite culori.
Medicamentul este inclus în interiorul capacului și acea acoperire trebuie excretată fără a afecta
organismul. Aceste învelitori și acoperiri sunt realizate din polimeri biodegradabili.
CAPITOLUL 2. MODELAREA EFECTELOR MEDIULUI ASUPRA INTEGRITATII
POLIMERILOR BIODEGRADABILI