'â . in.

5/7
N. P L O P Ş O R

Călătoria lui H a g i Nicolau

la locurlie sfinte

(Extras din „Arhivele Olteniei" No. 24 din 1926)

SCRISUL ROMANESC / CRAIOVA.

frff
 Călătoria lui Hagi N
la locurile sfinte

întâmplarea mi-a scos în cale un «catastiv» al unui hagiu

din Craiova, catastiv în care, pe lângă alte însemnări fără nici-o
importantă, sunt şi unele cărora li se cuvine puţină luare aminte.
Păcat însă că lipsesc multe foi din el, unele poate de mare
însemnătate. Catastivu are la urmă o teacşe de hârtie, în care
sunt mai multe documente în legătură cu treburile hagiului. Mai
de seamă sunt însă însemnările hagiului cu privire la călătoria
lui Ia locurile sfinte, cuprinzând trei părţi şi anume: 1) Descrierea
călătoriei (care în textul original e fără nici un titlu în cap);
2) însemnare pentru sfintele locuri şi 3) însemnare pentru lu­
crurile Năzăretului. Noi Ie vom reproduce în întregime, iar la
urmă vom da câteva notiţe asupra lor.
Voi spune însă întâi câteva cuvinte asupra Iui Hagi Nicolau,
şi pe urmă las să urmeze însemnările.
Cine erea acest Hagi Nicolau, putem lesne afla din câteva
rânduri din catastiv. Pe dosul scoarţii din faţă găsim scris: „Acestî
catastivî: ce este: alu mărinî abagiu sin nicola abagiu făcutî: în
veleietu: 1820 Martiie 20“ .
Mărin Abagiu, ficiorul lui Nicola Abagiu, aşa erea cunoscut
şi aşa îşi zicea singur pe la 1820 scriitorul însemnărilor de mai jos.
Mai târziu îl găsim iscălindu-se (foaia 4 faţă) „hagi mărinî
mcolouici", care dupe nume nu arată a fi român. Şi într’adevăr,
dupe ce înşiră neamurile maichi-si şi ale lui taică-său, precum şi
fraţii şi surorile lui „onsprezece",scrie: aceşti copi ce sîntî arătaţi
mai susî: sîntî ai lu nicola: abagio sini coicea omî dinî ţara: tur­
cească dinî oraşu tetovi: venitî în ţara rumînească laleatu 1786')“.
Un bulgar din Tetova deci, Nicola feciorul lui Coicea, a venit
abagiu în ţara românească, pentru ca mai târziu ficiorul lui să
ajungă negustor cuprins şi apoi hagiu. Din Marin Nicolovici i s’a
zis Nicolau. Aşa găsesc scris la însemnările despre cei cari au
murit din familia sa.
Până la 1865 hagiul a însemnat rând pe rând pe toţi cari
au răposat, iar mai jos altă însemnare— cu litere noi — sună ast­
fel: „1866 Martiu 5. Sâmbătă la 9 ore dimineaţa au murit tatal nos­
tru Hagi M. Nicolau şi înmormîntat la 6 Martiu la Biserica S-tului
George Veciu“ . Apoi mai jos: „1888 Maiu 26 joi sara Ia ora 6 ‘/s
au murit fratele nostru Grigorie H. Marinescu în etate de 54 ani“
şi altele.
Vasăzică, într’un secol, urmaşii lui Coicea din Tetova s’au
numit Marinescu, Români get-beget.
Şi acum, în paginele următoare, prezentăm cititorilor noştri
textul hagiului craiovean, cu ortografia lui originală.

') foaia 4-a pe verso.

o
IbMo S.J
 kJU.6n
1) (Fără titlu)
1835 Ioniie 5 aicea însemnezi cîndî: amî plecatî: la sfîn-
tuîî munte: adecă la sfânta: agura şi amî trecutî: dunărea: păla
oreaova (= R a h o v a ) şi amî mersî lasfîntulî georgi: ce este întru
munîte naltî: la glozdenî: apoi amî mersî în tetova: şi amî trecutî:
pe la etropole şi păla samacovî păla dupiţa păla giumaia păla
creşina păla negrită păla ersovî: apoi la sfîntulî mente amî itratî la
ioniie 28 la mânăşterea.
1) sfântului georgi jugravu amî fostî încinaţi şi cu şederea
2) la mânăşterea castamînitî hramu sfîntulî costandinî
3) la mânăşterea diohufearî hramu sfîntu arahangelî
4) la mânăşterea ţinuhului hramu sfîntu georgi
5) la mânăştere rusca hramu sfîntulî pantelimonî
6) la mânăşterea simonî petru hramu naşterea domnului
cristosî.
7) la mânăştere grigoriio hramu sfîntulu nicolaie
8) la mânăştere csiropotanî hramu 40 sfinţi mocenici
9) la mânăştere deonisiu hramu sfîntului ioanî botezătoru
10) la mânăştere pavelî hramu sfîntului georgi
11) la mânăştere lavra hramu sfîntului tanasie.
12) la mânăştere caracarî hramu sfîntului apostoli petru i pavelî
13) la mânăştere filotie hramu buna veşterea
14) la mânăşterea iverî hramu sfînta maica precesta
15) la mânăşterea câtlumuşi hramu scimbarea la fată
16) la mânăşterea vatopetî hramu sfînta maica precesta
17) la mânăşterea pandocrato hramu sfîntului...
18) la mânăşterea ilindarî hramu sf. maica precesta
19) la mânăşterea stavronicita hramu sfîntului nicolae
20) la mânăşterea simenî hramu înânalţarea domnului
21) scitu al rusei hramu maica precesta
i 22) scitu pandocratura hramu sfîntulî ilie
23) scitu al csinofului hramu buna veşterea
24) scitu al sfîntului pavelî sfînta naşterea a maici domnului.
25) scitu alî lavri sfînta ana maici domnului
26) scitu al lavri sfînta troiţa capsa culibi
27) scitu al vatopetului sfîntulî dumitre
28) scitu al lavri
29) scitu al lavri maica precesta onde s’au
30) scitu
31) la beserica la sfînta atona susî în munte maica precesta
32) la piserica la căriie maica precesta portăriţa.
f f f f
Şi amî şezutî la sfîntulî munte 50 de zîle şi de acolo amî plecatî
la erusalimî la avugustî: 28 de zîle dela mânăstirea vatupetului
cu 32 de oameni în corabie am işitî păla ostrove adecă păla oraşe
ce să. va arata şi amî işitî la oraşu avalie de onde au fostî cură-
bieru, apoi amî işitî la sîcîşî şi amî işitî la potămosî unde este sfîn-
tulî ioanî bogoslavî ocenicului este sfintele moşte întregî ristoforî,
apoi amî işitî la covî apoi amî işitî la rodoşi este o cetate mare şi
tunuri pă cetate ca la 800 şi sîntî 2 tunuri poate şedea omu în ele
şi la cipru: apoi amî işitî la iafa: amî făcutî,călintirea: în corabie
7 zile apoi amî: mersî: la revnea şi dela acolo în erusalimî la
ocîtovrie 1.
1) la 6 ceasuri din zî şi neau arătatî mănăstirile care amî
fostî la dînsele şi ce hramurî ieu: în mânăştire unde sprizenescî
încinători este sfîntulî costandinî la pătrişirie 2) mânăştere a mare
onde este sfîntulî mormîntî a domnului onde este locu ce Iau
pusî pe cruce la gulgota onde au înfuşuratî în giolgiovî onde au
şezutî maica precesta cândî pusî pă cruce onde au găsitî sfînta cruce
sfîntuli costandinî şi elena onde şedea dă privea când săpa să
caote pă sfânta cruce şi onde iau pusî cămaşa de i-au aruncat
surţî şi onde au fostî legatî: de stâlp şi onde au fostî posî în fiearea
şi onde au vestitî îngeru maichi preceşti că au înviie domnulî: şi
onde au şezutî pă piatra de Iau înpusî şutaşi în coasta şi onde
este capu sfîntului adamî în gulgota josî.
3) şi deacolo la gismanie onde este mormîntu: maici dom­
nului şi mormîntu a sfintei ioachim şi ana şi ai lu iosifî gră­
dina: domnului cu măslini: optî onde Iau prinsî ovrei pă domnulî
şi onde sau rugatî domnu tatălui şi onde au dormitî apostoli cândî
au fostî cu domnulî şi onde au pusî maica domnului mâinile în
piatra cândî au văzutî că au luat jidovii pă domnulî şi onde au
închisî pă apostoli în peşterea şi de acolo amî trecutî Onde au ons
pă ociî orbul cu tina onde au mersî la vavilonî de au spălatî ocii
orîbului la isvorî: şi onde: au tăeatî cu ferestreu pă isăie proro-
culî: la 2 dozi şi de acolo la puţul lui iacovî şi de acolo amî/ mersî
la ţarina olarului care sau vîndutî în 30 de arginţi cu bani ce au
vândutî pă domnulî şi de acolo amî mersî la sfintu sava onde sau
sfinţiţi şi au săditî on finicî de este şî acoşa şi peşterea onde au
şezutî sfîntu sava la leo: şi peşterile onde sau sfinţitî sfîntulî sci-
nafontî sfîntu ioanî sfîntî scinafontî sfîntulî marcadidesî şi sîntî la
acestî 3 sfinţi capetele lorî şi acuşa şi stîlpulî sfîntului simionî şi
sfînta iasma ce este dinî peatra şi peatra este în peşterea şi sîntî 3
vulpii în valea la sfîntului sava şi dau călugări demâncare şi nu
sa facî nici mai multe, nici mai puţine.
5) şi de acolo amî mersî lavecleimî onde este loculî onde
au născutî domnu şi ieslele onde au fostî domnu în peştera onde
au pusî pă prunci ce au tăiatî crai 14000 de coconi şi locu onde
au aruncatî apa ce au scăldatî pe domnulî, mătăniile şi sidefurile
se lucrează în vicliimî: 6 apoi la mănăstire la prorocul ilieonde
au dormitî pă peatră eşşte şi acuşa.
7) Apoi la mânăştire la crucea de onde au tăiat lemnu de
au făcutî crucea de au răstignitî pă dumnulî şi amî fostî şi la lionî
onde sau înălţat domnulî să cuneşte şi ormene în peatra şi este
îngrădită ca on torla şi peştera onde sau mântuit sfînta palagie.
Şi am fostî la vitanie în peştera onde au fostî mormântu lu sfîn-
tulu lazărî onde au înviat şi amî fostî şi la pealrî onde şezuse
domnulî de venise surori lu lazărî marta deziciea domne de ereai
tu aicea nu murea fratele nustru lazărî şi am fostî la sionu onde se
îngropa creştini 8 şi am fostî la arion onde este mormîntul sfîn-
tului iecov şi sfîntul... şi stăpânesc turci 9 şi am trecutî păla sfîn-
tului george făcători de minunî 10 şi a trecutî pela vezala este
mânăşterea sfîntului nicolaie sîntî numai creştini acolo să face bon-
bacî şi mă fostî la eleşteile lu solomonî şi este o beserica şi este
îngrădită cu cetate şi amî fostî la iordanî lazăo sfîntului iordanî
de neam scăldaţi şi amî fostî păla mânăstere sfîntului ioanî este
surupată de copte şi amî adunatî petricele mice de totî felurilî de
feţi şi amî văzutî onde au postit domnu 40 zile şi au fostî şi be-
serica: să cunuşte . . . . .......................................... .... . .

şi amî plecatî dela eruşalimî la sfînta sinaie 1835 ianarie 8 şi amî

mersî doo zile până la gaza pă cătâri şi amî şizutî doo zele la gaza şi
amî plecatî deîa gaza pă căm ile: şi am î: mers: doo zile pîna la sueşî
totî pă năsâpi şi dela sueşi am luat: alte cămile şi amî mersî până
la sinaie şapte zile totî pentre munţi pîna la sfînta sinaie şi amî şezutî
la sfînta sinaie doospreze zile şi amî mersî la montele onde au luatî
moisi tablele legii şi onde au postit patruzeci de zile şi este: o
besericuţă mica şi amî fostî în monte onde au fostî sfînta caterina tre
sute de anî şi cândî au luatîo pă sfînta s’au rădicatî peatra în
locu sfintei şi cândî: au luatî pe sfînta dinî munte mergîndî cu sfînta
şi venindî până la calea jumătate şi punîdo josî leau venitî sete
la părinţi şi apa nu erea aşa lângă onî munte dreptî în susî şi vă­
zură că se scalda o prepeliţă la o gropiţă lângă muntele cu apa
ca la 4 oca de apa este în gropiţa şi păoră părinţi de să po­
toliră setea şi aceea apa este şi acum poţi să ei să ompli poţi
nu scade poţi nu nu ei on anî adaogă mai multă şi sfînta este
în cuciocî de marmoră şi amî fostî la peşteră sfîntulî ioanî onde au
tălmăcitî sfinta, vangelie şi este peatra onde au dat: moise cu to-
eagu de au curs: apa de au adăpatî, pă ovreii şi amî fostî şi la
colipa lu aronî fratele lu moisi în mânăşti şi în mânăştire sfîn-
tului sînai are doozeci şi patru paraclise cu ramurile lorî şe mănăştirea
este îngrădită cu zît mare şi nalt ca şapte stânjîni şi porta nu are şi
omeni itra cu macara de sue dinî pricina răutăţi şi are grădina fru­
moasa şi are schituri totî cu grădini şi păzescî arapi şi amî ple­
catî amî mersî trei zile pâna la marea roşie este o beserică totî
srîntol sînai şi amî dîormitî acolo şi amî itratî într’u grădina cu
finici şi cu izvoare de apa şi amî ajunsî sara la o biserica onde
toaca în pământî în monte de să aude şi de acolo amî mersî
totî pă lângă marea roşie până la sueşi deacolo amî plecatî la
misirî şi amî mersî în grădina onde au fostî maica precesta cu
domnu christos în egipetî treizeci de anî şi amî şezutî 3 zile la misirî
şi amî plecatî şi amî ajunsî la arionî dosprezece zile şi de acolo
amî plecatî şi amî trecutî păla eleşteaele le lu moise şi de acolo
amî ajunsî: înî eruşalimî: şi amî petrecutî sfintele paşte în erusa-
limî şi amî plecatî venerî dupe paşta erusalîmî: la ieafa şi amî
szutî la ieafa o săptămîna pâna: neamî gătitî în corabie apoi şi
amî plecatî: şi a trecutî pela merilichie de onde este sfîntu ni-
colae şi de acolo amî eşitî la cipru a şezutî cinci zile la cipru
şi amî plecatî şi amî işitî la sîcîsî amî şezutî tre zile şi amî ma
eşitî la onî oraşî în pământu andoli şi de acolo a mersî la ţari-
gradî ca să scimbămî corapia şi amî şezutî în ţarigradî doozeci
de zile şi amî fostî la isvoru tămăduiri la bălăclie onde sîntî ei
şapte peşti în zîa de ispasî amî fostî la la biserica la pîtraşîrie de
amî văzutî şi pă patriharu şi amî mersî şi păla alte biserici apoi
amî plecatî cu corapie pă marea neagră şi amî eşitî pă bohazu mări
şi amî eşitî la cavarna de neamî luatî pesmetî şi de acolo amî mersî
până amî eşitî pă donăre onde intra în mearea neagră şi amî
eşitî pă pămtu ţări muscăleşti şi pă pământu ţări moldovi şi amî
eşitî la galaţi din corapie şi amî făcutî şi lazăretî în galaţi şi amî
fostî de sfîntu petru în galaţi şi amî plecatî dela galaţi şi amî
mersî în bucureşti şi amî şeszutî cinci zele şi amî plecatî în creova
onde meau fostî şederea şi amî găsitî pă părinţi şi pă fraţi şi pă
copi: şi pă rudenile sănătoşi amî omblatî 13 luni şi 12 zile.

2) însemnare pentru sfintele locuri

după cum incină şi pă hagii când vin întâi şi stiu scris spre aducere
aminte, ca totdeauna citind oricarele să se răneaneascâ(??).
1) întâi cum intri pă sfânt: poartă merg la sfânt: şi de viieţă
izvorâtoriul mormânt al dmnului.
2) A l doilea intră în biserica cea mare care este în mijloc
ce să cearnă buricî pământului.
3) Apoi să sue la golgota unde sau răstignit şi alăturea
unde Iau pus jos şi Iau răstignit şi tot acolea casa împărătesei
eleni acestea sânt la frânţi.
4) Apoi să pogoară jos la sfânt: stâlp care au pus pă dmnu
de au şezut pă dânsul şi Iau îmbrăcat în haină mohorâtă şi iau
dat trestie în mână şi cu cunună de spini Iau încununat şi zicea
bucurăte împăratul jidovilor şi este d’asupra lui sfânt: masă să-
vârşinduse sfânt liturgie şi este cu uşe de fier spre pază.
5) Apoi te pogori ca 40 de trepte în jos merg la locul unde
sau aflat sfânt: cruce întâi.
6) Apoi vii îndărăt şi merg unde au şezut împărăteasa elena
când silea pre jidovi ca să sape: acestea la armeni.
7) Apoi es afară şi merg unde au pus sorţii pentru cămaşe
a dmnului la armeni.
8) Apoi merg unde sau aflat capu sfntlui logi sutaşu care
au împuns pe dmnu cu suliţa în coastă al nostru.
9) Apoi merg la butuci care au fost dmnu cu picioarele
în butuci de piatră şi pă dădăsupt cu lanţuri de fier legate.
10) Apoi merg unde au ascuns pe dmnu până când au făcut
borta la golgota să puie crucea că le erea frică de credincioşi şi
apoi sau dus şi maica dmnului şi plângea acolo şi au venit în­
gerul şi au mângăeato acestea sânt ale noastre.
 11) Apoi merg la stâlpu de piatră care au fost dmnu legat
şi îl hătea jidovii: este la frânţi.
12) Pă urmă es afară şi vin în dreptul organelor la locul
unde sau arătat dmnu după înviere măriei magdalini şi iau zis
nu te atinge de mine că încă nu mam suit la tatălî mieu şi la
tatăl vostru, la frânţi.
13) Apoi la mormânturile lui iosif şi nicodim care au îngro­
pat pe dmnu la copţi.
14) Pă urmă merg la locu unde au şezut maica dmnului şi
privea când pogorea pre Îs de pre cruce la armeni.
15) Apoi merg la pogorâre unde au înfăşurat pe dmnu în
giulgiuri curate şi apoi în mormânt nou Iau pus aceasta este la
toţi cu săptămâna.
16) Pă urmă merg unde sau aflat capul lui adam care s’au
aflat supt golgota care crăpând sfânt: munte s’au botezat cu 3
picături de sânge dela dmnu şi toate acestea sânt în prejurul sfînt:
mormânt săvârşindusă sfânt: liturgie la vremea lor.
Apoi să eşim din sfânta poartă.
1) Este stălpu care au crăpat de sfânt: lumină când au fost
pricirea cu armeni la cine va eşi şi au eşit la noi.
2) Şi biserica care au făcut întâeaş dată sfânt: liturgie sfânt
iacov fratele dmnului Iau făcut arhiereu ciar dmnu şi patriarh
întâi al ierusalimului.
3) Apoi icoana care sau rugat maria egipteanca când n’au
lăsato îngerul să intre în sfânt: mormânt.
4) Alăturea este picioarele turcului care când au văzut sfânt:
lumină viind în stâlp au crezut şi au serit după un zit şi cu foc
Iau ars şi sau făcut moaşte şi să cunoaşte urmele şi sânt şi moa­
ştele.
5) Este şi locul unde au vrut să jerfească avram pre fiul său
isac şi măslinu care sau arătat berbecile acestea sânt în sfânt: curte.
1) Apoi să ieşim în cetate unde este târgul care trecând Is:
cu crucea în spate au râs nigustori şi au zis dmnu că pustiu va
fi în veci şi este şi va fi.
2) A l doilea este unde au răzmat dmnu crucea dă un zit
şi să cunoaşte urma.
3) Apoi mal nainte este unde au şezut jos cu crucea în spate
de sau odihnit că era crucea foarte mare.
4) Pă urmă mergem unde Iau judecat pre dmnu şi maica
dmnului s’au răzmat de un zit jos să asculte hotărârea şi cum sau
răzmat să cunoaşte şi curtea unde au fost focul care încălzinduse
petru apostolul cântând cocoşu de 3 ori sau lepădat de dmnul
şi casele lui ana şi caiafa şi ale Iui pilat şi divariu, şi temniţa
care au fost Hs încis.
5) Apoi când au şezut Hs între cei doisprezece dascăli când
era de: 12 ani îi învăţa, să cunoaşte sfânt: picioruşe.
6) Mâi nainte unde au bătut dmnul cu picioru şi au scos
7 draci din maria magdalina şi se cunoaşte dumnezeescul picior.
 7) Apoi mai nainte lui achim şi ana unde sa născut maica
domnului.
8) Apoi să eşim din cetate pogorândute la vale mergem
unde au oniorît pe sfînt cu pietre apoi mergi la geţimani: pogo-
rândute ca la 40 de trepte apoi pă la mijloc este mormânturile
lui achim şi ana apoi în stânga este mormântul lui iosif plogotni-
cul maicii dmnului adică tot într’o peşteră.
9) Apoi eşind de afară din sfânt peşteră este în stânga o
peşteră care sau ascuns apostolii când au prins pe dmnu jidovii
când Iau vînt iuda jidovilor.
10) Apoi este unde au dat maica dmnului lu apostolulu toma
brâu.
11) Unde au frământat maica dmnului piatra ca pâinia când
au auzit că au hotărît spre răstignire pe fiul său Hs.
12) Apoi unde sau rugat mântuitoriul zicând tatăl nostru.
13) Apoi unde au adormit ucenici sfinţi apostoli până sa
rugat mântuitoriul.
14) Apoi te urci la sfîntu eleon unde • sau încălţat mântoi-
toriul se cunoaşte urma.
15) Apoi unde sau arătat dmnul mironosiţelor după învieri
în galileea.
16) Şi peştera unde sau pus sfînt pelagia şi sfnt iei mormânt.
17) Apoi pogor la vale în grădina mântuitorului unde Iau
şi vândut între cei 6 măslini cear de mântuitoriul sdiţi. Apoi mer­
gând pre râul cudrului mai la vale.
18) Este unde au uns oci orbului cunoscânduse sfînt: picioare
şi degetele cum au făcut tina şi peste drum mormânturile lui avi-
salon şi a lui isaia.
19) Şi la vale este şiluamul unde au trimis dmnu pre orb de
sau spălat acolo este isvor unde pogor până la 20 trepte apoi
mai la vale este copaciu care au ferăstuit pe profetu Isaia.
20) Apoi mai la vale putui lui ioan care este foarte adânc
şi să adapă toată cetatea şi îl au şi semn la 3 ani vărsânduse
păfară şi zic pământeni că este berecet întracel an.
21) Apoi urcândute la deal este ţarina olarilor care au
cuinpărato cu bani care au vândut pe dmnu şi peştera sfînt:
onufrie.
23) Apoi viind la deal lângă poarta cetăţi este sfânt sion unde
să îngroapă creştini.
24) Apoi ocolind cetatea despre crivăţ este. ce să numeşte
scăldătoarea oi şi mai nainte peştera lui baruh ce au dormit
70 de ani.
Apoi să vorbim şi de cele dedeparte.
1) Intâiu să începem dela vitanie unde este mormântul lui
lazăr pogorândute 26: de trepte 2: - ceasuri având pă jos dela
ierusalim apoi ca un sfert până ţa piatra care au şezut dmnul
când Iau întâmpinat surorile sfânt: lazăr şi sau făcut piatra ca
oaie apoi ierihonu care au făcut dmnu nenumărate minuni apoi
 iordanul, apoi mănăstirile a sfânt: gerasim a sfânt ioan boteză­
torul şi altele multe pă lângă iordan.
2) Apoi mănăstirea sfânt: sava ca la 4 ceasuri dela ierusa­
lim care are întrînsa mulţime de moaşte şi peştera şi mormântul
sfânt sava şi alte multe încinăciuni şi peşterile la 14 mii de că­
lugări sânt:
3) Apoi deacolo vii la vicleim ca 3 ceasuri dela sfnt sava
este unde au cântat îngeri cu păstori.
4) Apoi ca un sfert şi mergi Ia vicleim unde sau născut
dmnu nostru în peşteră şi de unde au plecat la egipet zicândui
îngerul ia pruncul şi pre muma Iui şi fugi la egipet este peştera
de unde au plecat.
5) Apoi viind spre ierusalim ca un ceas şi jumătate este locul
unde au dormit prorocul ilie 70: de ani este biserică acolo apoi
mormântul rahili apoi vii la cetate.
6) Apoi să plecăm la mănăstire ce să numeşte la cruce unde
au fost acei 3 tăciuni din care sau făcut crucea dmnului ca un
-ceas dela ierusalim.
7) Apoi mai nainte da colo este ca 2: ceasuri este unde sau
născut sfânt ioan botezătoriu ce să ciamă cetatea iudei apoi mai
nainte încă un ceas este muntele care au ascuns pă elisaveta cu
pruncul în braţă şi curge agiasmă şi acum şi apoi te întorci iară
la cetate.
Apoi să mergem şi la nazaret.
1) întâi mergem o zi şi jumătate şi găsim puţu samarinenci
apoi iară ca un sfert şi am mers la cetatea samariei acolo este apă
multă dar acuma să numeşte neapoli acolea în munte este mor­
mântul sfânt ioan botezătoriu.
2) Apoi mai mergem o jumătate de zi şi am dat de sevas-
tia unde este casele lui irod şi unde au fost şi împărăţia lui, să
cunoaşte şi temniţa şi unde au jucat irodiada când au* cerut
capul sfânt ioan.
3) Apoi am mai mers până seara şi am ajuns Ia nazaret
unde iau vestit maici dmnului.
4) Apoi mai e încă o jumătate de zi şi apoi neam dus la
gana galilea unde au fost nunta şi au blagoslovit dmnu apa şi
sau făcut vin este şi un vas de acelea şi mai nainte este şi unde
au blagoslovit cele cinci pâini şi au săturat 5000 de oameni.
5) Apoi poftiţi să mergem şi la marea tiberiedi că nue de­
parte să fie ca 2 sau ca 3 ceasuri că acolo este când a umblat
dmnu pre mare ca pre uscat şi unde sau afundat petru în mare
şi iau dat dmnu mâna, de au zis dmnu daţi dea dreapta şi veţi
prinde, este locul unde au făcut dmnu foc şi au fript peşte este
biserică acolo, dar neau luato catolici aicea este cetate dar
şade numai ovrei şi turci este mai mult de jumătate pustie creş­
tini nu sânt este o bae mare care curge din munte o apă caldă
şi foarte folositoare la bolnavi.
6) Apoi să mergem şi la tabor şi ermor este cale ca o zi la
tabor sau scimbat la faţă şi au fost cetate foarte mare şi biserică
dar sau stricat dar însă aşa munte frumos nu este să zic în toată
lumea, apoi umblând toate acelea adică păla n a za retl5 : zile pă
jos iară călare în zece zile şi apoi iar vii la sfânt cetate amin.
E ! Hagi ivanciu să mergem şi la sinae cu toatecă nu ne
ajunge bani că călugări sânt dă fel cam săraci dar tot ne tri-
mete cele trebuincioase înpăratu cetilor călugăreşti prin dumnea­
voastră.
întâi plecăm dela ierusalim cu cămile şi mergem 3: zile
până la oraşul ce să chiamă gaza acolo sânt lămâi multe curmale
multe şi eftine oraşul e foarte prost apoi da colo am luat alte
cămile şi am mers 10: zile până la şuvefu care este ocolit cu
marea roşie dar este foarte lipsit or de ce vei vrea să zici nimic
având dar tot prin pustie te duci apoi de acolo am luat alte că­
mile şi am mers 7: zile până la mănăstire la sinae acolo sânt
multe minuni şi multe moaşte curgătoare de mir dar fără de nu­
măr apoi am plecat de acolo şi am venit iară la şuvefu că pă
acolo este drumu şi am venit încă trei zile şi iată şi iată egipetul
apoi am plecat şi am venit 10 zile până la ierusalim şi toată
zăbava neau fost 65: de zile dar însă. drum foarte cu anevoe şi
cu necaz şi numai dmnul ştie că după el am şi fost amin!

3) însemnare pentru lucrurile Năzăretului

Ieşindî din cetate: erusalimului ieşindî prinî porta: şamului;
întâi amî ajunsî de satulî omaosulu cândî: au intipinatî domnu
isusî hristosî pă cale pă acei 2 omenii: onu ' şi altu
vorbindî pentru domnu ce sau făcutî în erusalimî de jidovi alî
doilea: amî ajunâsî la puţu samarinenci cândî au cerut domnu apa
să bea, al 3-lea oraşu..... de acolo au fostî sămărineanca este 2
ceasuri alî 4-lea amî ajunsî la savaştie iatî acolo au fostî piserica
creştineasca alu sfîntu ioan şi temniţa lu sfântu ioan acuşa să
afla gemie turceasca acolo este din satî afară palaturile lui irodî
dar acuma să află numai stâlpi de piatra 120: al 5-lea amî ajunsî
la satu gana galelei este o biserica creştinească şi să află on vaş.
din cele 6 vaşe de piatra în naontru în biserica al 6-lea amî ajunsî
la oraşul năzăretului acolo este biserica creştineasca şi înlăontru
în biserică este iazma de izvoreşte cândî sau dosî maica domnului să
ia apa şi au venit îngeri de iau vestit pentru domno şi acea iezma
curge pe dedesuptî şi eşea în oraş să să adapo toţi orăşeni din acea
iezma acolo este în oraş şi biserica frengelor şi este on stâlpî de
petră în biserica frengilor ce Iau tăiet îngeru cu arioa ca să crează
maica domnului acolo este şi casa maicii domnului tot în biserica:
frengilor şi este şi provăliie lu iosivî onde au lucrat cu domnu şi
este şi trapeza o peiatra unde au mancat domnu cu apostoli al
7-lea: amî ajunsî la cele 5 pâini onde au blagoslovit domnul cu
apostoli al 8-lea amî ajunsî la marea tâbereadi şi onde au prinşi
domnu cu apostoli peşte mai înainte este şi o bae care vene ana
feartă după munţi al novolea amî ajusî la muntele taborului onde
sau scimbat domnu la faţă
836 âprilu 1 însemnezi cândî amî plecat
dela sfăntu erusalira mercur dupa paşti şi amî şezut o săptă­
mână la efă apoi amî plecat aprilie: 9 cu-corabia dela efa şi amî
ajunsî la cipru în trei zile şi amî şezutî: la cipru 5 zile apoi amî
plecat şi amî ajunsî la muntele anadolui 4 zile apoi amî trecutî
pă lângă oraşu lu sfântu nicolae onde au şezutî părinţi şi amî
trecut la cavala oraşu onde sau potopit şi au ajunsî la casta-
manit şi amî onblatî o zî şi o noapte pă lângă montele anado-
lului şi amî şezutî lâ castamanit o zî şi amî plecatî şi amî trecutî
pâla rodos şi pâla sfântu arahangele doo zile şi amî mersî şi amî trecutî
pă lângă on orăşel ce sântî numah szmucine la mâna dreaptă şi
amî ajunsî la sîcîzî 24 de ceasuri şi amî sizutî 2 zile 2 nopţi în
sîcîzî şi amî plecatî şi amî trecutî păla bosceadaşi onde este drumul
la eneşi la mâna stângă şi amî trecutî pala cetăţile în mâna dreaptă
tilîbaharî cale sânt mâna stângă cumî căle în mâna dreaptă şi amî
trecutî pala cenacâleşi în mîna dreaptă şi în dreptă în oraşi cu ce­
tate şi 4 rocur drept în drept tătăţi cu tunur la pâşăci în mî
dreaptă calipolî în mî stânga tăcherîdae şi amî şezutî de o vreme
rea la eamăra 4 zile şi amî plecatî sara şi dimineaţa amî trecut
păla marmura în mâna dreaptă în rumelia în mâna stângă tachi
şi dreptă marmura şi este o mănăstire dă să tămăduescî omeni
au fostî bâstono domnului: arîclea la mâna stângă ■silivra şi amî ajunsî
la stambolî mai 5 şi amî şezutî 2 săptămâni inşi stambolî şi amî
plecatî mai 20 la galaţi şi până să işimî din buhazi o săptămână
şi la 3 locuri amî şezutî şi prin buhazu dunări tocmai 10 zile şi
ami ajunsî la galaţi inie 10.

Notiţa adiţională
„însemnările fără titlu" sunt transcrise frumos în catastivul
cu foile mari ale hagiului; cele intitulate „însemnare pentru sfin­
tele locuri" etc., sunt scrise pe o hârtie mai bună, de formatul
caetelor de. şcoală, cu o caligrafie îngrijită, având titlurile — pe
-care noi le transcriem cu caractere cursive — cum şi iniţialele,
cu cerneală roşie; notiţele ce am reprodus Ia urmă „însemnare
pentru lucrurile Năzăretului" sunt scrise pe o hârtie mai ordi­
nară, cam neîngrijit, şi par a fi fost notate chiar în cursul călă­
toriei ; aceasta mai ales pentru că vedem însemnate pe aceaşi
foaie de.pârtie şi cheltuelile de zi cu zi pe care hagiul nostru
le-a făcut‘ pe drum.
„Ir&etfmările pentru sfintele locuri" sunt scrise de o altă
mână dedăt aceea a hagiului; ortografia este mai bună şi stilul
măi'corect'. Din celelalte d oi^ texte scrise chiar de Hagi Nicolau,
se vede că ăcesta nu prea era cărturar, schimonosind unele
cuvinte (carantină, etc.), nume proprii mai ales, ba nici chiar
perfect româneşte nu apucase încă a învăţa, fonetismul său fiind
pronunţat bulgăresc.; In aceste texts scrise de mâna hagiului sunt
îăşate şi câteva locuri albe; probabil că memoria nu l-a ajutat
totdeauna pentru aducerea aminte a oarecăror nume proprii.
Deşi nu în legătură cu călătoria lui Hagi Nicolau, socotim
de interes a reproduce mai jos şi o samă de notiţe consemnate
de hagiul nostru în catas’tivul său. Aceste însemnări formează o
mică cronică personală, începând cu 1807 şi ţinând pănă la 1858,
în care a notat omul evenimentele mai de seamă despre care a
avut ştire direct or indirect, Şi lucruri care se vede că l’au inte­
resat mai mult. Le reproducem după cum urmează, însă transcriin-
du-le cu ortografia de azi:
„Aicea însemnez când s’au cutremurat pământu: 1802, Oct.
14, la 7 ceasuri din zi, în ziua de Vinerea mare.
1806, Dec. 20, au venit Muscalii în ţara rumânească şi au
şezut 7 ani, apoi au făcut pace cu Turcii.
1820, Dec. 26, l’a otrăvit pe Domnu Şuţu în Bucureşti.
1821, Mai 14. Au venit Chehaia bei în Bucureşti spre
răsboi cu Ipsilant şi a lui Tudorin, şi au făcut o lovire în Drăgă-
şani şi i-au tăiat de-ai lui Ipsilant pe mulţi şi le-au luat şi patru
tunuri şi pe căpitanul Iamandi şi pe Buluc başa Călin, dinpreună
cu vreo câţiva ostaşi, le-au trimis în Ţarigrad la împăratul. P e
'ostaşi i-au tăiat; pe Iamandi şi pe Călin i-au închis în Târsana(?)
în mare, până au murit acolo.
1827, Dec. 13, s’au făcut cutremur mare Marţi noapte la 4
ceasuri sp.re ziuă.
1828, April 30, au venit Muscalii în Bucureşti.
1829, Sept. 8, au făcut pace Muscalii cu Turcii.
1829, Nov. 14, s’au făcut cutremur la 11 ceasuri, Joi dimineaţa.
1838, Ghen. 11, s’au făcut cutremur mare. Au căzut case
şi hanul lui Sf. Gheorghe din Bucureşti şi au omorît oameni,
Marţi noapte la 4 ceasuri din noapte.
1838, Ghen. 29, s’au cutremurat pământul la 12 ceasuri.
1838, Oct. 14, au deschis Brâncoveanca spitalul ce l’au
făcut spre pomenire.
1838, Oct. 21, au plecat Alexandru Ghica Vodă la Viena.
1838, Oct. 31, au plecat Brâncoveanca la Italia.
1839, Mai 5, au venit Grigorie Ghica dela Viena.
1839, Mai 9, Alexandru Ghica Vodă i-au dat cavalerie dela
împăratul Eladiei.
1839, Iunie 16, au murit sultanul Mahomed, împăratul
turcesc, Vineri la 3 ceasuri din zi.
1840, Iunie 29, ziua era Sâmbătă, s’au făcut mitropolit pis-
cupul Râmnicului Neofit.
1842, Sept. 6, au zidit temelie casa sfatului; la începere
Grigorie Ghica Vodă au pus singur cu mâna lui cărămida.
1842, Iunie 2, s’au ridicat clopotul la biserica Colţea, ce
căzuse de cutremur.
1842, Oct. 14, au scos pe Alexandru Ghica din domnie şi au
plecat în Braşov.
1843, Iarna au fost bună ca vara. Numai a dat o zăpadă de a albit
pământul la Fevr. 19, şi vara era secetoasă, iar toamna ploioasă.
1844, April 30, s’au târnosit biserica Maica Precesta a mare,
făcătoare de minuni.
 1844, Iunie 28, ziuă era Vineri. A mutat icoana pe Maica
Precesta la locul său, unde se află astăzi, prin visurile lui Ioniţă
Botezatu.
Î848, Iunie 10, s’au ivit holera în oraşul Craiovei şi au ţinut
ca la trei luni.
1848, Iunie 13, au venit costecuţie (!), Ion Ilieda, Rista, Telu
maioru, Stefănică Gulescu şi Qeorgi Magheru, Popa Ion Şapcă
e t Redea.
1848, Sept. 20, au venit Turcii în oraşul Craiova, din Bucureşti.
1848, Oct. 25, au venit Muscalii în oraşul Craiova.
1849, Fevr. 26, ziua era Sâmbătă spre Duminecă noaptea:
au intrat Ungurii în Sibie, când s’au bătut cu Nemţii.
1849, Mart. 11, au intrat Ungurii în Braşov, fără a se mai
bate cu Nemţii.
1849, Mart. 13, au intrat Nemţii în oraşul Craiova, ce au
fugit de Unguri dela Sibie şi au mers pănă la Ruşava. S’au întors
înapoi.
1800, Dec. 18, au ars Craiova toată de Cârjalii. Am găsit
însemnat de alţii.
1850, Toamna au ţinut bine pănă la Dec. 29, apoi au nins
puţintel.
1850 au intrat preosfinţia sa Episcopu Calinic în oraşul Cra­
iovei de stăpân al Râmnicului.
1851, Iunie 16, s’au întunecat soarele la 5 ceasurieurope­
neşti, la 9 ceasuri turceşti. ,
1851, Iunie 25, au plouat de au venit toate apele mari, de
au înecat mori, fânuri, grâne, pe unele locuri şi vite şi mari şi mici.
1852, Apr. 26, au venit împăratul Nicolae Pavlovici în Viena
din Rusia şi au şezut patru zile şi au plecat la Berlin.
1852, Aug. 8, au venit Domnu Barbu Ştirbei în Craiova şi
au şezut patru zile şi au plecat.
1852, Nov. 25, au venit doctorulTraş în Craiova.
1854, Apr. 8, am fugit de Turci din Craiova la Piteşti şi
am şezut nouă săptămâni, apoi ne-am întors.
1853, Oct. 5, au venit Muscalii să se bată cu Turcii şi cu
Iglizii (!) şi cu Frănţuzii şi cu Nemţii şi venise Muscali în toată
Ţara rumânească şi s’au tras înapoi la Bucureşti şi-au mers pănă
la Moldova şi Turcii au venit pănă la Jii 1854 Mai 6 şiau şezut
ca la trei săptămâni şi s’au tras iar înapoi la Calafat.
1855, Fevr. 18, au încetat din viaţă împăratul Nicolae Pa­
vlovici; au fost bolnav trei zile.
1854, Sept. 20, au venit Nemţii în Craiova.
1856, Aug. 30, s’au încoronat Alexandru Nicolae.
1857, Sept. 18, s’au ales dipotat pe D-lui SerdarulGrigorie
Lăceanu şi Nae Pleşoianu, ca să aleagă domnu de Unire. Şi s’au
făcut strigare: ora(!).
1858, Sept. 1, s’au văzut o stea cu coadă, cu capul.spre
apus, cu coada spre răsărit.
1858, Oct. 8, au perit steaua ce era cu coada lungă de a apus.
 1858, Oct. 1, au eşit o stea cu coadă dimineaţa despre ră­
sărit; cu capul era la răsărit, iar cu coada spre apus. Şi s’au
văzut ca de trei săptămâni, apoi au perit“ .
Din foaia de hârtie pe care hagiul a notat zi cu zi cheltue-
lile sale — şi era foarte meticulos, notând pănă la o para ce-i
ieşea din mână reproducem însfârşit 2 —3 crâmpeie, anum e:
„1,5 (sfanţi) pă mir dela mormânt; 20 pă două oglinzi sâdef;
3,20 pă o pereche mătănii sâdef; 30 pă două filegene mari; etc.
părtăcale, lămâi, hârtie, legume, pâine, hamal, bacşiş, corăbieri,
chirie la calabalâc, etc., etc.“ .
*•