Univesitatea Tehnica Gh Asachi iasi

Facultatea de Mecanica
Master Anul II DET 

Poduri rulante

Urzica Catalin

1
 

PODURI RULANTE

Istoric
Primul dispozitiv din familia podurilor rulante a fost creeat in Grecia Antica si era
actionata de catre oameni sau animale (cai sau magari) si se foloseau la constructia
cladirilor inalte (fig.1.1). Dupa o lunga perioada de timp acestor masini de ridicat li s-au
atasat roti aceste devenind mobile si fiind foarte usor de transportat prin tractare dintr-o
locatie in alta.Dezavantajul acestor dispozitive era materialul din care erau fabricate
adica din lemn care nu puteau suporta o greutate mai mare de 150 kg dar odata cu
evolutia timpul si venirea Revolutiei industriale in secolele XVIII , XIX aceste macarale
din lemn au fost inlocuite materiale mult mai rezistente care suporta greutati mult mai
mari si care au posibilitatea a asigura o fiabilitate cat mai mare cat si o siguranta
sporita,aceste materiale sunt: fonta si otelul.Dar nu aceste materiale au reprezentat totul
odata cu inventarea motorului cu aburi au aparut si primele macarale care functionau
datorita puterii aburelui aceste motoare aveau rolul de a substitui efortul uman,in plus
aceste macarale actionate mecanic au inceput sa ridice greutati din ce in ce mai mari.
Evolutia acestor dispozitive a fost una exponentiala adica pe masura ce trecea timpul
aparea ceva nou si din ce in ce mai bun care asigura o functionare cat mai buna cu
mecanisme cat mai simple la costuri acceptabile unele dintre aceste dispozitive sunt
motoarele electrice, motoarele actionate hidraulic si inslatiii de comanda de la distanta,
datorita tuturor acestor cauze dispozitivile de ridicat au devenit foarte sigure si
indispensabile progresului tehnologic, economic, social.
Anton Shaw este primul om care a construit un pod rulant pentru firma americana
Shaw Crane Company in anul 1874, acest pod rulant a fost folosit pana in anii 1980 iar
in prezent acest prim pod rulant se gaseste in muzeul Birmingham in statul american
Alabama.De-a lungul anilor au avut loc importante inovatii cum ar fi bratul de blocare
(franare) Weston, cablu de ridicare constituit din mai multe fibre metalice care in
interiorul acestor fibre denumita si inima cablului introdus un cablu de canepa in care
este infiltrat solutie minerala de ungere cum ar fi ulei.
2
 

Fig.1.1 
In continuare vom prezenta din punct de vedere cronologic evolutia podurilor
rulante:
1874: Alton Shaw construieste primul pod rulant.
1938: Yale introduce cablu circular elevator .

1944: Shepard-Niles imbunateste sistemul elevator si cablu de ridicare si

susitinere a bombei atomice care va fi testate in New Mexico. 

1944: Shepard-Niles imbunateste sistemul elevator si cablu de ridicare si

susitinere a bombei atomice care va fi testate in New Mexico 
1969: Power Electronics International, Inc. lanseaza pe piata poduri rulante cu
viteza reglabila de ridicare.

1969: Power Electronics International, Inc. lanseaza pe piata poduri rulante cu

viteza reglabila de ridicare.

1983: Cel mai mare pod rulant din lume apartinand de Bardella Company isi
incepe activitatea de construire a celei mai mari hidrocentrale din lume Itaipu Hydro
Power Plant Brazil. 
1998: Dearborn Crane imbunatateste 2 poduri rulante si le perfectioneaza pentru a
 putea ridica o sarcina utila in plus fata de cea existenta de 500 tone Verson Press of
Chicago. Aceste poduri rulante nu au fost folosite niciodata datorita falimentului firmei
Verson's.

3
 

Descriere
Un pod rulant reprezinta o masina de ridicat echipa cu un tambur special folosit
la infasurarea unor fibre reprezentate de lanturi, franghii sau sprangi care poate fi
folosita pentru a ridica anumite lucruri cat si pentru a efectua translatii in plan orizontal
si mutarea respectivelor lucruri dintr-un loc in altul.Podurile rulante folosesc unul sau
mai multe mecanisme care au ca scop creea unor avantaje mecanice astfel incat sa
 putem ridica anumite greutati cu mult peste posibilitatile umane.Dispozitivele de ridicat
se folosesc foarte des in industria de transportant unde descarca si incarca marfuri in
domeniul industrial (turnatorii,fabrici de profil tehnologic) cat si in domeniul
constructiilor, dar cel mai mult aceste Poduri Rulante se folosesc la ansamblarea unor
obiecte grele.
Podurile rulante se folosesc in special in Industria Otelului astfel incat fiecare
 bucata de otel pana la iesirea din fabrica ca si produs finit gata de livrare este manevrat
 prin intermediul podurilor rulante.Materiile prime sunt turnate in cuptor de catre
 podurile rulante,bucatile de otel care rezulta din cuptor si prezinta temperaturi ridicate
sunt mentinute la racit de catre poduri rulante, produsul finit reprezentat fie de grinde de
otel fie placi subtiri facute suluri sunt manipulate cu ajutorul podurilor rulante spre a fi
depozitate sau incarcate in tiruri, containere sau trenuri.Industria automobilelor foloseste
 pordurile rulante pentru a manevra ramele metalice ale masinilor(caroseriile).
Este foarte greu sa alegem un pod rulant potrivit pentru ceea ce avem noi nevoie
deoarece fiecare pod rulant este diferit si nici unul nu seamana cu celalalt deoarece si
operatiile neseare pentru a se efectua cu ele sunt diferite, asa cum o cladire nu seamana
cu cealalta asa si operatiile neseare in manipulare nu seamana una cu cealalta de aici si
gama diversificata de poduri rulante .
Podurile rulante se caracterizeză prin faptul că sarcina de manipulat şi transportat
efectuează numai mişcări de translaţie. Sunt cele mai indicate utilaje pentru deservirea
unor hale industriale, magazii, depozite.Utilizează spaţiul aerian, care de regulă este
nefolosit.La fel ca şi macaralele, podurile rulante sunt acţionate, în general, electric.  

Principalele caracteristici ale podului rulant :

a)Ecartamentul  : distanta orizontala dintre sine pe care se deplaseaza macaraua ;
b)Calea rulanta a podului : este distanta acoperita de sine ;
c)Capacitatea : greutatea mazima pe care o va ridica macaraua ;
d)Inaltimea carligului : distanta necesara de la sol pana la partea cea mai de sus a
carligului macaralei ;
e)Deviatia maxima pe plan vertical   : deviatia maxima permisa, pe plan vertical,
atunci cand macaraua se afla la capacitate totala de incarcare ;
 f)Viteza podului,caruciorului si a capacitatii de ridicare : viteza cu care se
deplaseaza podul sau caruciorul sau a electropalanului, de obicei in metri pe minut.

4
 

Principalele componente ale podurilor rulante (fig.1.2 si 1.3.) sunt:

C CM

R CR
T

Fig.1.2.

Fig.1.3.

a)Carucioare(fig1.4.) :  localizate pe orice parte a ecartamentului, carucioarele

adapostesc rotile pe care se deplaseaza macaraua.

5
 

Caruciorul transporta electopalanul peste travee de-a lungul grindei podului traversand
ecartamentul.

Fig.1.4.

b)Grinda podului (fig.1.5.) :grinda principala orizontala a podului macaralei care

este reprezentata de carucioare si calea de deplasare a carucioarelor.

Fig.1.5.

c)Electropalane(fig.1.6.)  : echipamentul consta atat in palan, cat si in cadrul de

carucior.In situatiile in care este nevoie de mai mult de un carucior pe o macara, ambele
electropalane pot fi transferate pe un carucior sau pe carucioare separate.
d)Palanul :  este montat pe carucior si indeplineste functia de ridicare ,cu ajutorul
unui carlig,sau a unui mecanism de ridicare.Sunt trei tipuri de electropalane de
 baza :palan cu lant de actionare, palan cu cablu de actionare si elevatorul cu banda.  

6
 

Fig.1.6.

e)Linie de alimentare.Tablou electric(fig.1.7.)

Fig.1.7.

7
 

 f)Telecomanda(fig.1.8.)
-se poate deplasa de-a lungul lungimii podurilor rulante in timpul deplasarii,
independent de echipamentul de ridicare, mobilitatea acestor telecomenzi ofera
siguranta.

Fig.1.8.

 g)Motorul de translatie(fig.1.9.)

Fig.1.9.

h)bloc carligul(fig.1.10.)

Fig.1.10.

8
 

Părţile auxiliare ale unui pod rulant sunt, de regulă, următoarele:  

- cabina, în care se instalează echipamentul electric de comandă şi operatorul uman care
manipulează podul rulant  ;
- scări şi balustrade de acces  ;
- tampoane destinate înmagazinării energiei cinetice a podurilor rulante care circulă pe
aceeaşi cale de rulare sau la ciocnirea cu opritoarele aflate la capăt de cursă  ;
- curăţitoare de şină situate în partea frontală a grinzilor de capăt în scopul înlăturării din
faţa roţilor a obiectelor  sau impurităţilor căzute pe calea de rulare  ;
- siguranţe montate sub grinzile de capăt pentru evitarea căderii podului rulant în cazul
distrugerii roţilor  ;
- sonerii de avertizare ;
-iluminare ;
-variator de viteza pentru ridicare si translatie.Sistem electronic pentru monitorizarea
 podului rulant si palanului ;
-afisaj digital pentru sarcina montat pe pod, carlig sau pe telecomanda ;
-sisteme alternative de prindere a sarcinii (greifer, dispozitiv cu falci, etc.).  

Clasificare
Clasificarea podurilor rulante se realizează după următoarele criterii:  
a)după tipul construcţiei structurii metalice:
- monogrindă (cu o singură grindă transversală care preia solicitarea
 principală de încovoiere) ;
- bigrindă (cu două grinzi transversale care preiau solicitarea principală
de încovoiere).
 b)după regimul de lucru  :
- uşor  ;
- mediu ;
- greu.
c)după profilul grinzilor componente  :
- profil I ;
- profil U ;
- profil cheson.
d)după viteza de lucru  :
- după viteza de deplasare a podului rulant v=40 -80 m/min ;
- după viteza de deplasare a căruciorului v=20 -50 m/min ;
- după viteza de manipulare a sarcinii v=8 -12 m/min.
9
 

e)dupa domeniul de utilizare :  

-poduri rulante standard ;
-poduri rulante automate de proces ;
-poduri rulante industriale specifice.

Tipuri constructive
In continuare prezentam cateva variante ale podurilor rulante :
a) Poduri rulante monogrindă ABUS (fig.1.11.) construite in 3 variante:
- pod rulant monogrindă, grinda principală din profil laminat ELV ;
- pod rulant monogrindă, grinda principală din profil cheson sudat ELK;
- pod rulant monogrindă, cu electropalan în consolă ELS .

Fig.1.11.
Caracteristicile podurilor rulante monogrinda ABUS sunt :
- sarcină: Max 10 t ;
- deschidere: Max 36 m.

b) Poduri rulante bigrindă ABUS (fig.1.12) construite in 2 variante sunt:

- pod rulant bigrindă, grinzile principale din profil laminat ZLV ;
- pod rulant bigrindă, grinzile principale din profil cheson sudat ZLK .
Caracteristicile podurilor rulante bigrinda ABUS sunt:
- sarcină: Max 80 t ;
- deschidere: Max 36 m.

10
 

Fig.1.12.

c)Poduri rulante suspendate ABUS (fig.1.13.)

Fig.1.13.

Caracteristicile podurilor rulante suspendate ABUS sunt:

- sarcină: Max 5 t;
- deschidere: Max 10 m.

d) Pod rulant monogrindă în consolă ABUS EKL (fig.1.14.)

Caracteristicile podurilor monogrinda in consola ABUS EKL sunt:
- sarcină: Max 5 t;
- deschidere: Max 10 m.

11
 

Fig.1.14.

e)PODURI RULANTE DE TIP CXT (fig.1.15.)

Fig.1.15.
Podurile rulante de tip CXT sunt concepute in versiuni mono si bigrinda pentru a
satisface cerintele de manipulare a sarcinilor.
Solutii constructive diverse asigura compatibilitatea podurilor noastre rulante cu
orice tip de constructie de hala.  

 f)Linii monorail (fig.1.16.)

Caracteristicile liniilor monorail sunt:
-montat pe cladire sau pe structura independenta ;
-deplasari manuale sau electrice ;
-cale de rulare dreapta sau curba ;
-cutie de comanda sau telecomanda radio.

12
 

Fig.1.16.
 g)Macara pivotanta(fig.1.17.)

Fig.1.17.
Caracteristicile macaralei pivotante sunt :
-montat pe coloana sau pe perete ;
-sarcina : max 2,5 t ;
-brat : max 5m ;
-cu rotire manuala sau electrica.
h)Pod rulant monogrinda cu cale de rulare curbata(fig.1.18)

Fig.1.18.

13
 

I. PODURI RULANTE: 

Sunt destinate manevrării în spaţii în chise (hale industriale, centrale electrice, depozite închise)
sau în aer liber, a sarcinilor în bucăţi (piese şi ansambluri mecanice grele, ansambluri de construcţii
metalice, bene cu materiale în vrac sau stivuitoare, oale cu metal lichid, forme de turnă torie, grinzi,
 prefabricate din beton).
Podurile rulante electrice cu cârlig se construiesc, de regulă, pentru sarcini (în tone) cuprinse în
următoarea gamă de valori nominale: 5; 8; 12,5; 16; 20; 32; 50; 80; 100; 125; 160; 200; 250; 320.  

II. MACARALE PORTAL ŞI SEMIPORTAL: 

La macaralele portal, grinzile principale se reazemă la ambele capete pe câte o pereche de

 picioare aşezate pe roţi ce rulează pe şine fixate pe sol. 

Macara portal

La macaralele semiportal grinzile principale se reazemă la un capăt pe o pereche de picioare

identice cu cele ale macaralelor portal, iar la celălalt capăt sunt ca şi la podurile rulante, solidarizate
între ele printr-o grindă de capăt care se reazemă la rândul său pe roţi care rulează pe şinele căilor de
rulare fixate pe stâlpii de rezistenţă ai unei hale.  

Macara semiportal

14
 

GRUPA D:

Include macarale de tip special, care nu se inlud în grupele anterioare (macarale pe cablu, macarale
foarfece, etc.):

I. MACARALE PE CABLU: 

Sunt instalaţii de ridicat compuse dintr -un ansamblu de construcţii metalice şi mecanisme, cu

ajutorul căora se manipulează sarcini folosind cabluri de oţel suspendate, de regulă între două turnuri,
drept cale de susţinere, de circulaţie şi tractare a unui cărucior prevăzut cu cârlig sau organ de prindere
a sarcinii.

3.ANTRENAREA MACARALELOR
(echipamentul de forţă electrică, pneumatică sau hidraulică) 

Macaralele sunt în majoritatea cazurilor, acţionate electric. Mai rar se întrebuinţează acţiona rea
manuală, hidraulică, pneumatică sau cu motoare termice. 
ACŢIONAREA MANUALĂ  –   este utilizată numai pentru sarcini mici şi la mecanisme de
ridicat care lucrează numai ocazional (operaţii de montaj şi
reparaţii). 
Acţionarea manuală se realizează prin intermediul manivelelor, al manivelelor cu
clichet, al roţilor de lanţ, precum şi al pârghiilor şi pedalelor de comandă.  
Se consideră că forţa care poate fi dezvoltată de om este de 12 daN în regim continuu şi
20 daN pe timp de 5 minute.
La roţi de lanţ se pot dezvolta 20 daN, respectiv 40 daN.
ACŢIONAREA HIDRAULICĂ  –   are avantajul unei comenzi simple, un număr mai mic de
reductoare, mase mai mici care trebuie accelerate şi
frânate.
Sistemele întrebuinţate sunt de două feluri şi anume:  
-  cu cilindri de pr esiune şi pistoane, sau
-  cu motoare hidraulice
Sistemul cu cilindri de presiune şi cu pistoane   se întrebuinţează acolo unde sunt
necesare curse mici, de exemplu la mecanismele de basculare ale braţelor la automacarale, la
graifăre cu motor, etc. 
Instalaţiile cu motoare hidraulice necesită aproape aceeaşi dotare mecanică ca şi în cazul
acţionărilor electrice. 
Acţionările hidrostatice se compun din următoarele elemente: pompă, motor, cilindru de
lucru, comenzi şi conducte.  
15
 

ACŢIONAREA PNEUMATICĂ- se aseamănă cu cea hidraulică, prezentând avantajul faţă de

aceasta că necesităţile nu produc deranjamente atât de
mari.
Datorită presiunilor reduse de lucru (cca 12 bari)dimensiunile sunt mari. Acţionarea
 pneumatică se întrebuinţează în special pentru comenzi şi numai în cazuri speciale pentru acţionarea
mecanismelor.
ACŢIONAREA CU MAŞINI CU ARDERE INTERNĂ- motorul cu ardere internă este
utilizat de obicei ca motor central, transmisia la diferitele
mişcări făcându-se hidraulic sau electric; numai arareori
mecanic.
De obicei se utilizează motoare diesel cu turaţii cuprinse între 1500 şi 2800 rot/min şi un
consum de 160...230 g/CPh.
ACŢIONAREA ELECTRICĂ- Avantaje:.
-   posibilităţi de producere şi transport simplu la mare distanţă  
-  siguranţă mare în funcţionare 
-  adaptare la toate condiţiile de lucru
-  economicitate
În general, acţionarea macaralelor se realizează în curent continuu cu tensiunile de 110,
220, 440 şi 600 V, sau în curent trifazat de 380V sau 500 V şi frecvenţa de 50 Hz.  
Curentul monofazat se utilizează numai la iluminare şi comandă.  

PODUL RULANT

PODUL RULANT - este o macara rulantă formată dintr -un schelet metalic compus dintr-o construcţie
orizontală având la capete roţi de rulare care se deplasează pe şine de rulare
paralele situate la înălţime. 

Pe construcţia orizontală se deplasează mecanisme sau instalaţii de ridicare propriu-zise, având

un câmp de acţiune de forma unui paralelipiped. 
După construcţie  şi caracterul operaţiilor executate  podurile rulante (de uz general) pot fi
clasificate după: 
-  nr. aparatelor (mecanismelor) de ridicat (unul sau mai multe);
-  nr. grinzilor de rulare (principale) pentru circulaţia aparatului (mecanismului) de ridicat
(una sau două); 

16
 

-  poziţia căilor de rulare pentru circulaţia aparatului (mecanismului) de ridicat, cu, cale

de rulare: - sus
- jos
- intermediară 
-  sarcina de lucru;
-  deschiderea;
-  grupa de funcţionare;
-  modul de acţionare a mecanismelor : - manual
- electric
- pneumatic
- hidraulic (pentru ridicarea sarcinii, translaţia
podului rulant şi a căruciorului)

-  felul mijlocului de prindere a sarcinii: - cu un singur cârlig

- cu două cârlige 
- cu cleşti 
- cu graifăr  
- cu magnet

-  după felul curentului electric:

- curent continuu
- curent alternativ
-  locul comenzii:
- de pe sol
- de pe pod din cabină 
- din cabina căruciorului 
- de pe sol şi de pe pod din cabină 

-  locul de funcţionare:
- în hală 
- în exterior

-  felul construcţiei metalice:

- cu grinzi cu zăbrele 
- cu grinzi cu inimă plină 
- cu grinzi combinate
- cu grinzi tip cheson

-  natura atmosferei în care funcţionează podul rulant:

- atmosferă obişnuită 
- atmosferă prăfuită 
- atmosferă corosivă 
- atmosferă umedă 
- cu temperatură înaltă 
- cu temperatură joasă 

 În funcţie de destinaţie şi modul de acţionare a organului de apucat sarcina sau

mecanismul de translaţie pe calea de rulare, podurile rulante poartă denumirea de:  
17
 

  pod rulant manual

  pod rulant electric
  pod rulant cu unul sau două cârlige 
  pod rulant cu graifăr  
  pod rulant cu electromagnet
  pod rulant cu traversă pe coloană rigidă şi telescopic  

Pod rulant manual Pod rulant electric

Pod rulat stivuitor cu comandă din cabină 

Pod rulant cu gaifăr Pod rulant cu electromagnet 

18
 

Pod rulant de turnare Pod rulant cu cleşti pentru lingouri 

Cărucioarele podurilor rulante electrice cu cârlig sunt alcătuite din trei părţi principale:

A.- Mecanismul de ridicare

B.- Mecanismul de translaţie 
C.- Şasiul 
1 4 5 6

2 3 6

POD RULANT ELECTRIC CU CÂRLIG

Sarcina 8t, deschiderea 13,5 m
1.- construcţia metalică; 2.- mecanismul de translaţie al podului; 3.- căruciorul;
4.- cabina de comandă; 5.- cablul electric de alimentare a căruciorului;
6.- limitator de apropiere (faţă de podurile vecine care rulează pe aceeaşi cale)

A. MECANISMUL DE RIDICARE

MECANISMUL DE RIDICARE-COBORÂRE CÂRLIG - se compune din:

o  motor de acţionare; 
o  cuplaj aflat între motor şi reductor; 
o  frână amplasată pe semicupla spre reductor; 
o  reductor;
o  tambur pentru înfăşurarea cablului; 
o  cablu;
o  role de abatere cablu;
o  dispozitiv de prinderea sarcinii;
o  dispozitive de siguranţă aferente (limitator de sfârşit de cursă ridicare-coborâre,
limitator de sarcină sau de moment, siguranţă la cârlig) 

1.- electromotor;
2.- cuplaj; 3.- frână; 
4.- reductor; 5.- tobă (tambur); 
19
 

6.- cablu; 7.- rolă de egalizare (cablu) 

8.- mufla cârligului

MECANISM DE RIDICARE:
(pentru sarcina de 20t)
1.- muflă; 2.- tambur de cablu; 3.- bloc de role; 4.- rola de egalizare (cablu); 5.- motor electric;
6.- cuplaj; 7.- frână; 8.- reductor

B. MECANISMUL DE TRANSLAŢIE: 
9.- roată de rulare (4 bc.); 10.- reductor; 11.- frână; 12.- motor electric;

C. ŞASIU
(alcătuit din grinzi –  profile laminate, table îndoite- asamblate între ele prin sudură)  
13.- şasiu 

13

DESCRIEREA PĂRŢILOR COMPO NENTE

20
 

A. MECANISMUL DE RIDICARE:

1. Mufla cu cârlig: pentru ridicarea greutăţilor prin intermediul cârligelor, acestea (cârligele) se

montează în mufle. 
În general, muflele cu cârlig se compun din:

a.  cârlig; b
 b.  traversa muflei;
c.  rola sau rolele de cablu;
d.  scutul rolei sau rolelor
e.  rulment axial;
f.   piuliţa cârligului cu 
sistemul de asigurare al
acestuia

e
c

Traversa unei mufle cu cârlig

 În cazul utilizării cârligelor lamelare, în componenţa 

muflei mai intră şi o furcă în care se montează cârligul prin 
intermediul unui bolţ

CÂRLIGE – pentru a putea să se ridice greutăţi, podurile sunt prevăzute prin construcţie cu organe de
prindere în majoritatea cazurilor fiind cârligele, care pot manipula atât sarcin i în bucăţi cât şi a

21
 

altor sarcini în cazul în care se utilizează dispozitivr de prindere detaşabile din cârlig
(traverse, platforme, graifăre, electromagneţi) care să permită acest lucru. 

Clasificare: în funcţie de tehnologia de execuţie, forma şi scopul în care sunt utilizate, cârligele se
clasifică astfel: 

- cârlige forjate simple: - cârlige forjate duble:

- cârlige lamelare simple: - cârlige lamelare duble:

- cârlige lamelare pentru oale de turnare:

 În vederea asigurării unor condiţii de muncă lipsite de pericol de avarii sau accidente, atât pentru cei care
deservesc macaraua cât şi pentru cei aflaţi în zona de lucru, se mai prevăd, după caz, dive rse dispozitive de
siguranţă în funcţie de tipul macaralei şi specificul tehnologic. 

22
 

Siguranţa se montează cu scopul de a împiedica ieşirea accidentală a organelor de legare a sarcinilor din
cârlig; scoaterea acestor organe trebuie să fie posibilă numai prin acţionarea siguranţei. 

CÂRLIG CU SIGURANŢĂ 
1.- siguranţă (ce se fixează pe tija cârligului); 2.- cârlig; 3.- clemă; 4.- şuruburi cu piuliţe; 5.- bolţ

ROLA SAU ROLELE DE CABLU - rolele pentru cabluri din oţel se execută din fontă, pentr u transmisii prin cablu
cu acţionare manuală şi din oţel turnat sau din oţel în construcţie sudată, la
transmisiile prin cablu cu acţionare mecanică. 

TAMBUR DE CABLU - au rolul de a înfăşura cablul sau lanţul de tracţiune, prin aceasta aplicând u-se şi forţa
necesară înfăşurării, respectiv ridicării sarcinii. 
Tamburii de cablu au formă cilindrică şi rareori tronconică, goi la interior (executaţi din oţel prin turnare
sau din tablă roluită şi sudată pe generatoare), prezentând la periferie şanţur i elicoidale într-un singur sens sau în
două sensuri (stânga-dreapta)ngur strat.

Tambur  simplu cu şanţuri Tambur  dublu cu şanţuri Fixarea capătului de cablu  

pe tambur prin cleme

23
 

Electropalan cu tălpi Cuplarea reductorului cu tamburul de ca blu, prin

cuplaj dinţat: 1.-tambur de cablu; 2.- cuplaj dinţat; 
3.- arborele tamburului; 4.- inel sferic;
5.- bucşă cu alezaj sferic 

 În cazul în care cablul se înfăşoară în mai multe straturi tamburul poate să nu fie canelat, iar la margini
are pereţi laterali. 
Pentru o înfăşurare corectă a cablului se prevăd şi dispozitive de aşezare (role) ce presează spirile de
cablu pe tambur.
Diametrul tamburului este funcţie de diametrul cablului, grupa de funcţionare a mecanismului, construcţia
cablului şi modul de înfăşurare a cablului. 
Profilul şanţurilor elicoidale de pe tambur este în funcţie de diametrul cablurilor, iar lungimea tamburului
trebuie să asigure depunerea corectă a cablului până la ridicarea muflei în poziţia cea mai de sus (acţionare
limitator cursă ridicare); la coborârea muflei în poziţia cea mai de jos trebuie să rămână cel puţin trei spire
 înfăşurate pe tambur la fiecare capăt de cablu.
Prinderea capetelor de cablu pe tambur s e poate face prin cel puţin 2 cleme sau prin pană. 

REDUCTOARE – sunt angrenaje montate în carcase închise şi servesv la reducerea turaţiei arborelui motor. 
Uneori reductoarele pot servi şi la amplificarea turaţiei. 

Cuplarea reductorului cu tamburul de cablu, prin cuplaj cu bolţuri cu cap sferoidal:  

1.  tambur de cablu;
2.  cuplaj cu bolţuri; 
3.  arborele tamburului;
4.  inel sferic;
5.  bucşă cu alezaj sferic; 
6.  bloţuri cu cap sferoidal 

MOTOR ELECTRIC  –  de acţionare mecanism de ridicare sarcină (pod rulant bigrindă cu
electropalan de 8t) este de tip ASFM-160 M-4-F3 cu rotorul în scurtcircuit şi frâna înglobată (- tensiunea nominală:
380V/50Hz; - puterea nominală: 10 Kw; turaţia nominală: 1500  ror/min)

24
 

Frâna  este de tipul automată (frâna electromagnetică tip FEA 20 daN), normal închisă, cu lamele
sinterizate. Dispozitivul de acţionare este de tipul cu arcuri elicoidale şi electromagnet de deschidere,
forţa de acţionare fiind reglabilă. 
MOTOR ELECTRIC – de acţionare translaţie cărucior  (pod rulant bigrindă cu electropalan 8t): este de tip
ASFM-112Ma-6 cu rotorul în scurtcircuit (-tensiunea nomin.: 380V/50Hz; - puterea nominală: 2 Kw; turaţia nomin.:
1000 ror/min) şi frâna înglobată (frână electromagn. tip FEA 5daN)

DISPOZITIVELE DE SIGURANŢĂ  – cu care se echipează mecanismele de ridicare: 

limitatorul de sarcină (sau de moment al sarcinii); 
-  limitatoarele de sfârşit de cursă ridicare-coborâre;
-  siguranţa la cârlig; 
-  limitator de fine cursă translaţie cărucior; 
-  curăţitor şină 
-  paracăzător  
-  opritoarele.

MECANISMUL DE DEPLASARE A UNUI POD RULANT

La podurile rulante acţionarea poate fi:

-  centrală (în care caz ambele roţi motrice de pe fiecare şină în parte sunt acţionate de
acelaşi mecanism printr-un ax comun);
2 2 2 2 2 2 2

7 6 5 4 3 2 1

Acţionarea centrală:
1.- motor electric; 2.- cuplaj elastic (între motor şi reductor); 3.- frână (amplasată pe semicupla spre reductor); 
4.- reductor; 5.- arbori de transmisie; 6.- cuplajele arborilor de transmisie; 7.- roţile motrice ale macaralei. 

-  independent  (de capete  –  fiecare roată motrică are un mecanism de acţionare
independent) 2 2 2

2 3 4
Acţionarea independentă  

1.- motor electric; 2.- cuplaj elastic (între motor şi reductor);2 2

3.- frână (amplasată pe semicupla spre reductor); 1 7

4.- reductor; 6.- cuplajele arborilor de transmisie;
7.- roţile motrice ale macaralei  2

25
 

.
MOTOR ELECTRIC – de acţionare translaţie pod  (pod rulant bigrindă cu electropalan de 8t)este de tip
ASFM-112Ma-6 cu rotorul în scur tcircuit şi frâna înglobată (- tensiunea nominală: 380V/50Hz; - turaţia nominală:
1000 rot/min; puterea nominală: 2 x 2 Kw) 

ROŢILE MOTRICE DE RULARE: - servesc la deplasarea macaralelor şi a cărucioarelor  

1.- Roata de rulare; 2.- Ax; 3.- Pană; 4.- Rulment;

5.- Capac; 6.- Capac; 7.- Carcasă. 

GRINZI PORTANTE –  în construcţiile metalice portante ale macaralelor, se folosesc următoarele tipuri de grinzi: 

-  grinzi cu inimă plină din profile I sau  ;

-  grinzi cu zăbrele din profile sau ţevi sudate; 
-  grinzi expandate care au forma unor grinzi profil I  în a cărei inimă au fost practicate
decupări de material în forma unor hexagoane simetrice faţă de axul grinzii şi egal
distanţate; 
-  grinzi cheson din table sudate

Asamblarea elementelor componente se face prin sudură şi şuruburi. 

a.- grinzi cu inimă plină; b.- grinzi cheson; c.- grindă expandată 

26
 

2. DICŢIONAR 

1.  CAPACITATEA DE RIDICARE – 

2.  SRCINA NOMINALĂ – 
3.  SARCINA DE ÎNCERCARE – 
4.  SUPRASARCINA – 
5.  SARCINA UTILĂ – 
6.  SARCINA VARIABILĂ – 
7.  SARCINA STATICĂ – 
8.  SARCINA DINAMICĂ – 
9.  FORŢA DE RIDICARE – 
10.  FORŢA DE TRACŢIUNE -

1.  CAPACITATEA DE RIDICARE - se înţelege valoarea maximă a masei care este admisă a fi ridicată de
macara sau mecanismul de ridicare şi se exprimă în kg.
În capacitatea de ridicare se include şi masa dispozitivului de prindere a sarcinii demontabile
(benă, graifăr, electromagnet, oală de turnare sau orice alt dispozitiv de prindere a sarcinii suspendate în
cârlig).
În capacitatea de ridicare nu se includ masa dispozitivului de prindere a sarcinii nedemontabile
(mufle cu cârlig, cleştele macaralelor speciale, braţul macaralelor de încărcare, traversele de ridicare
nedemontabile).
Capacitatea de ridicare la macaralele cu braţ, cu rază de acţiune variabilă, corespunde poziţiei
braţului pentru care raza de acţiune este minimă. 

2.  SARCINA NOMINALĂ  – se înţelege valoarea maximă a masei (inferioară capacităţii de ridicare) admisă a
fi ridicată de macara sau mecanismul de ridicat. 

3.  SARCINA DE ÎNCERCARE  – se înţelege valoarea sarcinii la care trebuie încercată instalaţia de ridicat,
precum şi a dispozitivului de prindere sau de legare a sarcinii.  

4.  SUPRASARCINA  –  la o macara sau la un mecanism de ridicat se înţelege sarcina care depăşeşte
sarcina nominală. 

27
 

5.  SARCINA UTILĂ  –  se înţelege valoarea masei maxime care poate fi preluată de dispozitivul de prindere,
dispozitivul de legare sau direct de dispozitivul de ridicare, după caz. 

6.  SARCINA VARIABILĂ ADMISIBILĂ  – la o macara se înţelege valoarea max. a masei care este admisă să
fie ridicată de macaralele cu braţ, funcţie de raza de acţiune variabilă, rezultată din
caracteristica de sarcină conform diagramei de sarcină; sarcina variabilă admisibilă
 pentru valoarea max. a razei de acţiune este sarcina nominală. 

7.  SARCINA STATICĂ  –  se înţelege sarcina în stare de repaos, care reprezintă sarcina nominală de
încercare, respectiv suprasarcina de încercare ridicată la circa 100 mm de la sol. 

8.  SARCINA DINAMICĂ  –  se înţelege sarcina care ia naştere în timpul accelerării sau decelerării sarcinii
nominale.

9.  FORŢA DE RIDICARE  –  se înţelege suma forţelor corespunzătoare maselor sarcinii organului de
 prindere, dispozitivului de ridicare, organelor de ridicare, etc.

10.  FORŢA DE TRACŢIUNE  – se înţelege forţa de tracţiune la tambur formată din suma forţelor rezultate din
tensiunile din cablu, care acţionează asupra tamburului; în cazul în care sunt mai
mulţi tamburi cuplaţi mecanic, se însumează tensiunile din cablu fiecărui tambur. 

3.COMPONENTE DE SECURITATE LA MACARALE

a.  LIMITATOARE
b.  ANEMOMETRE
c.  DISPOZITIVE DE BLOCARE ŞI EVITARE A MERSULUI OBLIC  
d.  INDICATOARE DE SARCINĂ 
e.  TAMPOANE, OPRITORI, SIGURANŢE LA CÂRLIG 
f.  PISE DE REAZEM, CURĂŢITOARE DE ŞINĂ  
g.  CONTACTE ŞI SIGURANŢE ELECTRICE 

Dispozitivele de siguranţă - rolul de a asigura funcţionarea macaralelor fără pericole de avarii

sau accidente.

Acestea trebuie să intervină atunci când se execută de către macaragiu manevre greşite sau în
cazul apariţiei anumitor defecte ce prezintă pericole.
Prin acţionarea dispozitivelor de siguranţă, trebuie să se întrerupă mişcarea macaralei greşit
efectuată, sau în cazul apariţiei unui defect să menţină macaraua în siguranţă fără pericole.
Dispozitivele de siguranţă nu trebuie folosite în mod intenţionat, decât atunci când se încearcă
 buna lor funcţionare. 

28
 

Toate dispozitivele de siguranţă se verifică la începerea lucrului de către macaragiu, cu excepţia

limitatoarelor de sarcină sau de moment, care se verifică cu ocazia verificărilor oficiale de către organul
I.S.C.I.R. sau responsabilul cu supravegherea tehnică autorizat de I.S.C.I.R. 

În funcţie de tipul macaralelor, dispozitivele de siguranţă cu care se echipează acestea sunt:  

1.
  limitatoare de cursă ridicare -coborâre, pentru poziţiile limită ale organului de prindere a
sarcinii;
  limitator de cursă deplasare (translaţie) a macaralelor deplasabile pe căi cu şine de rulare; 
  limitatoare de cursă deplasare (translaţie) pentru poziţiile limită de lucru a cărucioarelor;  
  limitatoare de apropiere pentru evitarea ciocnirii între cărucioarele sau macaralele care circulă
 pe aceeaşi cale de rulare; 
  limitatoare de basculare braţ pentru poziţiile limită de lucru ale acestuia (sus -jos);
  limitatoare de rotire, pentru cazurile în care este necesară limitarea unghiului de rotire;  
  limitatoare de deplasare sau rotire a dispozitivului de prindere pentru evitarea lovirii cabinei
macaragiului;
  limitatoare de sarcină; 
  limitatoare de moment al sarcinii;

2.
  dispozitive de reţinere a fluidului în cazul spargerii conductelor;  
  dispozitive de blocare şi ancorare;  
  dispozitive de avertizare şi de oprire a funcţionării în caz de vânt (anemometre);  
  dispozitive de evitare a mersului oblic;

3. 
  opritare şi tampoane;  

4.
   piese de reazem şi curăţitoare de şine; 

5.

  siguranţă la cârlig;  

6.
  contacte electrice ale dispozitivelor de blocare;
   buton de întrerupere în caz de avarie;

7.
   paracazătoare la cabină în situaţia în care cabina este mobilă şi să se deplasează pe verticală; 

8.
29
 

  limitator de viteză care să acţioneze paracăzătoarele la depăşirea vitezei nominale a

cabinei;

9.
  întrerupător de  sfârşit de cursă (de avarie);  

10.
  contacte electrice care să controleze slăbirea sau ruperea unor cabluri, să controleze
coliniaritatea unor căi de rulare la transbordări, să controleze coliniaritatea unor căi
de rulare la transbordări, pentru controlul dimensiunilor şi poziţiei sarcinii cât şi
 pentru controlul acţionării paracăzătoarelor şi a limitatoarelor de viteză;  

11.
  indicator de sarcină.  

a. LIMITATOARE

LIMITATOARELE DE CURSĂ RIDICARE-COBORÂRE – au următoarele roluri: 

-  să oprească mecanismul de ridicare când partea superioară a organului de prindere

a sarcinii (muflă, graifăr, traversă, etc.) sau a sarcinii se apropie la cel puţin 200 mm
sub elementele macaralei de care acestea s-ar putea lovi;

-  să oprească coborârea la poziţia cea mai de jos a organelor de prindere sau când pe
tambur au mai rămas înfăşurate cel puţin două spire de cablu sau lanţ ;

-  să oprească ridicarea/coborârea cabinei sau organelor de prindere când se

depăşesc limitele de lucru (superioară şi inferioară) în cazul translatoarelor stivuitoare
şi podurilor rulante stivuitoare;

-  reglarea acestor dispozitive se face după fiecare schimbare a cablului sau

modificarea lungimii acestuia, iar verificarea funcţionării se face fără sarcină.  

1. Limitatorul cu ax filetat  asigură deconec tarea mecanismului de ridicare  –  coborâre atât pentru
sensul de sus, cât şi pentru sensul de jos. Este folosit în acţionările electrice şi de aceea se află pe toate podurile
rulante, macarale portal şi semiportal. În unele cazuri este folosit şi pe alte tipuri de macarale. Este legat în
circuitul de comandă al instalaţiei electrice, acţionând asupra contactorilor de ridicare şi coborâre. Este acţionat de
axul tobei cablului şi de aceea se montează în imediata apropiere a acesteia, la capătul opus celui dins pre
reductor.
 În figura de mai jos este redat schematic.

Limitator de sfârşit de cursă ridicare-coborâre cu ax filetat

1.- carcasă; 2.- ax filetat; 3.- lagăre; 4.- piuliţă; 5.- pinion
30
 

antrenare; 6.- piesă acţionare contact; 7.- contacte electrice

Acest tip de limitator asigură deconectarea atât pentru sensul de

ridicare, cât şi pentru coborârea cârligului. Se compune dintr -o carcasă 1, în interiorul căreia axul filetat 2, se
sprijină pe două lagăre 3.
Pe axul filetat se află o piuliţă 4 ghidată lateral, de -a lungul axului, ceea ce nu-i permite rotirea ci doar
deplasarea longitudinală. 
Axul este antrenat de o roată dinţată 5 cuplată la tamburul de înfăşurare a cablului pr intr-un reductor. În
timpul rotirii tamburului, piuliţa se deplasează până în dreptul unuia din întrerupătoarele 6 pe care îl acţionează
decuplând contactul limitator 7 şi orind mişcarea mecanismului. 

2. Limitatoarele de cursă translaţie şi de apropiere pentru cărucior şi macarale au rolul de

a întrerupe acţionarea mecanismului macaralei într -un sens sau celălalt când cursa reglată a fost
depăşită. Acţionarea mecanismului se poate face în sens invers celui care a declanşat limitatorul.
Montarea limitatoarelor de cursă şi a organelor ce le acţionează trebuie să se facă astfel, ca după
declanşarea limitatorului şi întreruperea acţionării să se ajungă în opritoare , cu cel mult 0,7 din viteza
nominală, în situaţia de încercare cu sarcina maximă. Pentru diverse situaţii, aceste limitări pot fi
realizate prin mai multe dispozitive, fiecare acţionând pe o anumită treaptă de viteză, care în continuare
nu permite decât acţionarea pe viteze inferioare, iar apropierea de opritor se face cu viteză redusă şi în
final un limitator opreşte complet mişcarea.  
Cele mai folosite sunt limitatoarele de cursă de tipul pârghie. Acestea sunt formate dintr -o
carcasă, în interiorul căreia se află un contact fix şi altul mobil menţinut apăsat pe cel fix printr -un
resort. Contactul mobil este acţionat prin intermediul unui ax ce iese din carcasă şi printr -o pârghie cu
rolă la capăt. Prin apăsare pe rola pârghiei a unei came se întrerupe acţionarea la capătul cursei.
De regulă, pentru limitarea cursei la cărucior, limitatoarele sunt montate la capetele căii de pe
grinzile longitudinale, iar camele de acţionare, pe cărucior. Pentru limitarea cursei podului, camele de
acţionare sunt la capetele căii de rulare, înaintea opritorilor, iar limitatoarele pe grinzile de capăt ale
 podului.
Mai recent se foloseşte un nou tip de limitator care în loc de pârghie are o furcă cu două poziţii
(închis şi deschis), fără revenire cu arc. Acţionarea se face în mişcare de translaţie prin lovirea furcii de
către un bolţ ce-i schimbă poziţia pe deschis, iar la trecerea în sens invers bolţul readuce furca şi
respectiv limitatorul pe poziţia închis.  
În figura de mai jos sunt prezentate cele două limitatoare (cu pârghie şi cel cu furcă).  

Limitator de cursă cu pârghie 

1.- pârghie de comandă; 2.- ax ; 3.- pârghia de
contact ; 4.- contact mobil ; 5.- contact fix ; 6.-arc ;
7.- lamă elastică ; 8.- rolă ; 9.- camă de declanşare 
a.

 b.

31
 

Acest limitator (fig. a.) se montează pe macara şi acţionează prin pârghia de comandă 1 solidară
cu axul 2 pe care este fixată şi pârghia de contact 3 cu contact mobil 4. Arcul 6 menţine limitatorul în
 poziţie cuplat, iar contactul fix 5 este apăsat pe contactul mobil de lama elastică 7.
Pentru a asigura un contact cu frecare redusă între pârghia de comandă şi cama de declanşare 9, la
capătul pârghiei se montează o rolă 8.
Lungimea camei se alege astfel încât, după declanşare, până la atingerea opritoarelor să nu mai fie
posibilă acţionarea mecanismului decât în sensul opus.
Prin retragerea macaralei din poziţia limitată, pârghia de comandă, eliberată de sub camă, este
redusă în poziţia iniţială de lucru. Unghiul de înclinare de la capetele camei de comandă se alege între
30˚ şi 45˚ , iar lăţimea camei nu va permite ca pârghia de comandă să scape lateral de pe şină.
Un alt tip de limitator, cu două poziţii fixe, nu are revenire (fig.b.). Pe axul său său este montată
o piesă 1 în formă de V. Acţionarea limitatorului se face prin lovirea acestei piese, de către un bolţ 2,
fixat pe instalaţia mobilă a cărei cursă o limitează.
Comutarea limitatorului cu noua poziţie produce întreruperea contactelor corespunzătoare
sensului de deplasare în direcţia care la declanşat.
La ieşirea din poziţia limitată, limitatorul este din nou pregătit pentru limitare. Acest tip de
limitator nu impune nici o restricţie asupra lungimii camei care produce declanşarea, spre deosebire de
limitatorul cu pîrghie şi rolă.  
Ca limitatoare de apropiere între cărucioare sau macarale ce circulă pe aceiaşi cale de rulare, se
folosesc aceleaşi tipuri constructive ca cele de sfârşit de cursă.
Pentru evitarea ciocnirii între cărucioarele sau macaralele de pe aceiaşi cale de rulare,
limitatoarele trebuie să declanşeze astfel încât să întrerupă acţionarea la o distanţă egală cu cel puţin
spaţiul maxim de frânare al macaralei sau căruciorului pe care sunt montate.  

3. Limitatorul de sarcină  are rolul de a preveni supraîncărcarea macaralelor. El realizează

întreruperea mişcării de ridicare cîrlig în cazul depăşirii sarcinii nominale cu până la 20%, permiţând
descărcarea (coborârea sarcinii. 
Cu limitator de sarcină se echipează obligatoriu macaralele ce au sarcină constantă, fără să
varieze funcţie de rază. În această situaţie intră podurile rulante, macaralele portal şi o parte din
celelalte tipuri de macarale. Sunt exceptate de la această obligaţie macaralele acţionate manual, acelea
la care organul de prindere a sarcinii montat cu caracter permanent, prin construcţia sa, nu permite sau
 previne suprasarcini mai mari de 20 % (cu graifere, bene, braţe, oale de turnare) la electropalane şi la
toate macaralele până la 1 t inclusiv. 

1.- Limitatorul de sarcină cu arcuri disc   este cel mai simplu din punct de vedere
constructiv şi cel mai folosit în ultima perioadă (figura alăturată).  

32
 

Limitator de sarcină cu arcuri disc 

Pe o placă suport sunt aşezate arcurile disc. Prin interiorul arcurilor disc trece o tijă (ax) care la
capătul superior are o piuliţă ce calcă şi comprimă discurile sub sarcină. La partea inferioară a tijei se
montează rola de egalizare pe care se abate cablul de sarcină, sau se fixează capătul mort al aceluiaşi
cablu.
Deasupra tijei se montează contactul electric de tipul normal deschis. Totul este inchis într -o
capsulă cilindrică. Limitatorul se aşază cu placa suport pe şasiul căruciorului şi se fixeaşă în şuruburi.
Limitatorul este acţionat de cablul de la mecanismul de ridicare coborâre .
La ridicarea unei sarcini mai mari decât sarcina nominală, arcurile disc se comprimă, tija se
deplasează în jos fiind trasă de cablu, iar contactul electric din capătul tijei se deschide comandând
astfel oprirea mişcării de ridicare cârlig şi permiţând coborârea.  

2.- Limitatorul de sarcină cu ax excentric   are în componenţa sa un ax excentric pe care

se montează rola de egalizare. 
Excentricitatea axului este menţinută pe orizontală printr -o pârghie solidară cu axul şi un resort
la capătul pârghiei. Când sarcina nominală a macaralei este depăşită creşte tensiunea (T) din cablul de
ridicare peste o anumită valoare. Momentul dat de tensiunea în cablu şi excentricitate (2T.e) depăşeşte
momentul dat de forţa (P) a resortului şi braţul pârghiei (L), adică 2T.e > P.L. În această situaţie rola de
egalizare se lasă în jos cât îi permite excentricitatea şi rotirea axului, pârghia se deplasează în sus,
comprimă arcul şi acţionează asupra contactului electric pe care îl întrerupe. Contactul electric fiind în
circuitul de comandă al contactorului pentru ridicare întrerupe numai mişcarea de ridicare.  
În figura alăturată este redat schematic acest  tip de limitator.

Limitator de sarcină cu ax excentric 

1.- rolă de egalizare ; 2.- ax excentric ; 3.- pârghie ; T - tensiunea în cablu ;
R - rezultanta tensiunilor din cablu; e - excentricitatea axului rolei; P - presiunea în resort

Reglarea limitatoarelor de sarcină se face în general prin comprimarea sau destinderea resoartelor. La
cele cu contacte electrice se mai reglează prin apropierea sau depărtarea contactului electric de elementul ce îl
acţionează.
Aceste dispozitive de siguranţă se reglează pe standuri în uzinele constructoare. În cazuri de necesitate,
reglarea lor se poate reface la autorizarea de funcţionare a macaralei sau la celelalte verificări oficiale.  

33
 

Verificarea funcţionării limitatoarelor de sarcină nu se face de către macaragiu întrucât trebuie să ridice
suprasarcina, iar această manevră îi este interzisă.
Această verificare se face la controalele oficiale, în prezenta organului I.S.C.I.R. sau a responsabilului
autorizat cu supravegherea din unitatea deţinătoare întrucât cu această ocazie se ridică suprasarcini la încercările
statice şi dinamice.
La încercarea bunei funcţionări a limitatorului de sarcină acesta trebuie să permită ridicarea
sarcinii nominale şi să întrerupă ridicarea la depăşirea sarcinii nominale cu ce l mult suprasarcina
 prescrisă, dar nu mai mult de 20%. Suprasarcina la care trebuie să acţioneze nu va fi ridicată mai mult
de 100 mm de la sol.

b. ANEMOMETRE

Macaralele cu un braţ la care există pericolul de răsturnare, precum şi macaralele portal şi

similare cu deschideri mai mari de 30 m sau dacă talpa inferioară a grinzilor longitudinale se găseşte la
înălţime mai mare de 10 m de la nivelul căii de rulare se prevăd obligatoriu cu anemometre.
Anemometrele sunt dispozitive ce indică viteza vântului şi avertizează optic şi acustic pe
macaragiu la apropierea sau depăşirea vitezei admise.  
În cazul macaralelor anemometrele trebuie să declanşeze un semnal acustic (sirenă) sau optic
(bec roşu) la depăşirea vitezei vântului exprimată prin presiunea ac estuia:

-  25 daN/m² la macarale portal;

-  15 daN/m² la celelalte macarale.

La atingerea limitelor mai sus menţionate macaragiul trebuie să întrerupă funcţionarea

macaralei şi să o asigure cu dispozitivele de blocare. 
La unele instalaţii foarte importante,   anemometrul opreşte funcţionarea macaralei la depăşirea
 presiunii admise şi comandă la servomotoare blocarea macaralei pe şine. În astfel de situaţii macaraua
mai permite numai coborârea sarcinii.
În componenţa sa anemometrul are un generator electric la care forţa electromotoare este
 proporţională cu turaţia.
Rotorul generatorului este acţionat de 3 palete sub formă de cupe. La vitezele prescrise ale
vântului tensiunea generatorului atinge tensiunea de anclaşare a unor relee prin care se pune în
funcţiune presemnalizarea, semnalizarea şi deconectarea translaţiei sau calarea macaralei. 

34
 

c.  DISPOZITIVE DE BLOCARE ŞI EVITARE A MERSULUI OBLIC  

La macaralele cu deschideri mari, mersul oblic este facilitat de deformaţiile elastice   ale
construcţiei metalice care pot atinge valori importante. Parcursul inegal al celor două capete de macara
 poate fi provocat de jocurile diferite din transmisiile cu arbori mecanici, de desincronizarea acţionărilor
cu arbore electric, de patinarea roţilor de pe una din şine şi ca urmare a unor rezistenţe la rulare mult
diferite între capete sau a unor aderenţe diferite.  
Mersul oblic poate avea ca urmare transmiterea unor eforturi suplimentare construcţiei metalice
a macaralei şi a căii, înţepenirea sau deraierea unuia din capete, uzura prematură a roţilor şi şinei de
rulare.
La macaralele portal cu deschideri peste 40 m, în scopul evitării mersului oblic, se recomandă
 prevederea unor dispozitive de indicare sau redresare automată a avansului unui reazem faţă de celălalt.
Redresarea automată trebuie făcută în limitele unghiului prescris în cartea macaralei –   partea de
construcţie, care asigură un mers normal şi securitatea instalaţiei.  
În cazul acţionării cu grupuri individuale la cele două capete, se pot p revedea comenzi separate,
cu deplasări reduse, pentru corectarea poziţiei cărucioarelor. Supravegherea mersului oblic se poate
face cu ajutorul unui instrument indicator electric diferenţial care sesizează diferenţele mari de valori
între curenţii absorbiţi de grupurile de la cele două capete.  
Un dispozitiv limitator la aşezarea oblică a macaralei, cu funcţii complete, cuprinde următoarele
elemente:
-  dispozitiv de sesizare a poziţiei incorecte; 
-  element de indicare şi avertizare de pericol;  
-  dispozitiv de corectare a avansului.
Dispozitivul de sesizare poate fi construit din roţi dinţate etalon ce angrenează cîte o cremalieră
cu bolţuri aşezată în lungul şinei de rulare, şine segmentate, giroscoape, etc.  
Pentru transmitere şi avertizare, se utilizează sisteme selsine emiţătoare şi receptoare iar pentru
execuţia redresării, sisteme cu motoare auxiliare care antrenează angrenaje planetare sau diferenţiale.  
Un alt sistem utilizat la poduri rulante cu deschidere mare este realizat prin separarea grinzilor
de capăt la mijloc şi legarea lor prin elemente de cuplare, astfel încît cele două grinzi principale se pot
deplasa una faţă de alta, în plan orizontal (figura de mai jos). La mersul oblic, piesele de articulaţie 2
 permit deplasarea grinzilor de capăt 1 şi rotindu-se, la o anumită valoare a unghiului, acţionează asupra
limitatoarelor 4 şi 5 prin braţul 3. Limitatoarele comandă la rândul lor motoarele de acţionare 6 în
sensul redresării.  

35
 

Dispozitiv pentru evitarea mersului oblic la poduri rulante

d.  INDICATOARE DE SARCINĂ 

Indicatorul de sarcină se montează pe braţul macaralelor, iar acul său acţionează gravitaţional
indicând sarcina admisă funcţie de raza la care se află cârligul pentru o anumită lungime de braţ.  

e.  TAMPOANE, OPRITORI, SIGURANŢE LA CÂRLIG

1. TAMPOANE ŞI OPRITOARE - Opritoarele se montează la capetele curselor de deplasare şi realizează

oprirea deplasării peste poziţiile limită de lucru stabilite.  
Tampoanele se montează pe opritori şi macara şi servesc pentru amortizarea şocurilor. La
cărucioare tampoanele pot fi montate fie numai pe cărucior, fie numai pe opritoare.  
Tampoanele sunt construite din elemente elastice (cauciuc, lemn, arcuri de oţel) sau
amortizoare hidraulice. Dimensionarea opritorilor şi tampoanelor se face astfel încât   să amortizeze
şocul produs de macaraua sau căruciorul încărcat cu sarcina maximă şi viteză cel puţin 0,7 din viteza
nominală. 
La macaralele sau cărucioarele care circulă pe aceiaşi cale de rulare contactul între ele se face
 prin tampoane montate coaxial.
La macaralele cu braţ unde există posibilitatea ca braţul să se dea peste cap, se montează
opritoare sau ancore la braţ, care să împiedice căderea pe spate a braţului în cazul în care limitatorul la
ridicarea braţului nu funcţionează, sau terenul este înclinat, ori se produc şocuri ce generează o mişcare
 pe spate a braţului 

36
 

2. SIGURANŢE LA CÂRLIG - Siguranţa la cârlig împiedică ieşirea accidentală a organelor de legare a

sarcinii din cîrlig; scoaterea organelor respective se poate face numai prin acţionarea siguranţei. 

CÂRLIG CU SIGURANŢĂ 
1.- siguranţă (ce se fixează pe tija cârligului); 2.- cârlig;
3.- clemă; 4.- şuruburi cu piuliţe; 5.- bolţ

f.  PISE DE REAZEM, CURĂŢITOARE DE ŞINĂ  

Pentru a reduce şocurile provenite în cazul  spargerii roţilor de rulare sau ale ruperii axelor acestora,
precum şi împotriva deraierii, se montează piese de reazem sub grinzile sau boghiurile în care sunt montate roţile
de rulare.
Piesele de reazem se execută din tablă groasă. Se montează frontal pe grinzile de capăt sau şasiul
cărucioarelor, în faţa fiecărei roţi de rulare.
Tabla din care se execută se decupează astfel încât să încadreze şina, iar distanţa între şină şi reazem măsurată
pe verticală trebuie să fie maxim 20 mm. În figura de mai jos este redată o piesă de reazem frontală din tablă.  

Piesă de reazem 

 În cazul când instalaţia este foarte grea, piesele de reazem se sudează sub grinzile de capăt în spatele
roţilor de rulare. 
Atât la macaralele cât şi la cărucioare, curăţitoarele de şină se montează la partea frontală a grinzilor de
capăt sau a boghiurilor în care sunt montate roţile de rulare. 
Curăţitoarele pot fi din tablă sau perii din sârmă. În cazul locurilor cu depuneri de praf, curăţitoarele cu
perii sunt obligatorii.

g.  CONTACTE ŞI SIGURANŢE ELECTRICE  

1. CONTACTE ELECTRICE - Podurile rulante şi macaralele portal sunt dotate cu contacte electrice ce au
rolul de a întrerupe funcţionarea macaralei la deschiderea unuia din
dispozitivele de blocare sau intrarea în funcţiune a d ispozitivelor de calare
la şine. Se montează la: 
37
 

-  uşa de acces în cabina macaragiului; 

-  chepenguri;
-  dispozitivele de calare la şinele căii de rulare.  
La deschiderea unuia din dispozitivele de blocare, se deschide contactul respectiv, întreruptorul
 principal al macaralei este automat deconectat şi instalaţia este oprită din funcţiune. 
În timpul funcţionării macaralei contactul electric stă închis de însuşi dispozitivul de blocare.  

2. SIGURANŢE ELECTRICE - Contactele electrice de siguranţă de care se face uz sunt:

Contacte electrice care controlează slăbirea sau ruperea cablurilor de suspensie, a cabinei cât şi
a cablului de acţionare a limitatorului de viteză, ce au rolul de a întrerupe funcţionarea instalaţiei în
situaţiile menţionate mai sus. Aceste contacte sunt acţionate de dispozitive de întindere a respectivelor
cabluri;
Contacte electrice care controlează coliniaritatea unor căi de rulare; permit deplasarea şi
trecerea instalaţiei de ridicat de pe o cale, pe alta numai când este realizată coliniaritatea perfectă a
căilor de rulare în cauză. Astfel de contacte se găsesc la monogrinzi dotate cu electropalane pentru a
deplasa electropalanul de pe o grindă pe alta. De asemenea se găsesc la transbordoarele translatoarelor
stivuitoare şi la căile translatoare lor cînd se face deplasarea translatorului stivuitor de pe o cale de
rulare pe alta în cadrul aceluiaşi depozit. Această situaţie se găseşte acolo unde un translator stivuitor
trebuie să deservească rafturile de pe două sau mai multe căi de rulare;  
Contact de „zero” la dispozitivele de comandă; nu permite anclaşarea întreruptorului principal
decât atunci când toate comenzile sunt pe poziţia „zero”. Prin aceasta se evită avariile şi accidentele la
anclanşarea întreruptorului principal dacă una sau mai multe comenzi sunt pe poziţii de acţionare  

Bibliografie

  1. L. Boleantu & T. Babeu

Indrumator de proiectare la masini de ridicat

  2. L. Boleantu & T. Babeu

Culegere de materiale pentru documentare la masini de ridicat

  3. http://www.podurirulante.ro/

  4. http://www.gdmr.ro/ 

  5.http://www.abus.ro/

38