Dermatita atopică

Dermatita atopică
 Definiţie. Dermatita atopică (eczema constituţională) reprezintă ansamblul manifestărilor
cutanate care apare la indivizii cu o predispoziţie genetică de a dezvolta afecţiuni
alergice: eczemă, astm bronşic, rinită alergică, conjunctivită alergică.
 Această predispoziţie a fost denumită de Coca şi Cook atopie.
Patogenie. Principalele anomalii imunologice întâlnite sunt:
 Creşterea nivelului seric al IgE.
 Reducerea răspunsului imun celular.
 Reducerea incidenţei sensibilizării de contact şi prezenţa de teste cutanate negative la
antigene candidozice şi stafilococice.- Se întâlnesc la cei cu forme severe de boală.
 Modificările cantitative ale subseturilor limfocitare.
Manifestări clinice.
Dermatita atopică infantilă.
• Debutează după luna a treia de viaţă.
• Se caracterizează prin leziuni papulo-veziculoase, pruriginoase, localizate pe obraji şi
scalp.
• Respectă de obicei zona “scutecelor” şi regiunea periorală.
• Leziunile gratate devin exudative şi crustoase şi se pot suprainfecta secundar.
• Pot apărea focare diseminate pe trunchi şi pe suprafeţele de extensie ale membrelor.
• Când copilul începe să se târască, se dezvoltă leziuni şi la nivelul genunchilor.
• Evoluţia fluctuantă este influenţată de prezenţa infecţiilor respiratorii, apariţia dentiţiei,
modificări climatice.
• Mai puţin de 50% din cazuri se remit până la vârsta de 18 luni.
Dermatita atopică a copilăriei.
• Poate apare de novo sau ca o continuare a dermatitei din faza neonatală.
• Afectează electiv zonele flexurale ale articulaţiilor mari (plică cotului, articulaţia
pumnului, fosa poplitee), ceafa şi regiunea laterocervicală, dosul mâinilor şi picioarelor.
• Din acest motiv este denumită şi eczemă flexurală.
• Se caracterizează prin plăci eritematoase, cu limite imprecise, care au pe suprafaţă
excoriaţii produse prin grataj.
• Leziunile de la nivelul mâinilor se asociază cu onicodistrofie.
• Manifestările cutanate pot suferi acutizări, cu apariţia de leziuni veziculoase, exudative.
Dermatita atopică a adultului.
• Se caracterizează prin leziuni simetrice localizate pe: faţă (frunte, pleoape, perioral), gât,
toracele anterosuperior, centura scapulară, zonele flexoare ale articulaţiilor mari, dosul
mâinilor.
 • Tabloul clinic este similar cu cel întâlnit în copilărie.
• Pruritul este intens.
• Stimulii care provoacă sudoraţie crescută, (efortul, căldura, îmbrăcămintea ocluzivă etc),
contactul cu lâna şi solvenţii lipidici determină acutizări ale bolii.

Dermatita atopică
• tegumente uscate (xeroză), palide
• keratoză pilară
• păr uscat şi mat
• interlinia păroasă a frunţii jos situată
• alopecie triangulară în regiunea temporală
• prezenţa unui pliu suplimentar la nivelul pleoapei inferioare (semnul Dennie-Morgan)
• hiperliniaritate palmară
• pigmentare periorbitară
• buze uscate şi fisurate (şanţurile pseudo-Parrot)
• crize de hipersudoraţie.
Dermatita atopică — criterii de diagnostic (Grupul britanic de studiu al dermatitei atopice)
• Majore
• Afecţiune cutanată pruriginoasă
• Minore
• Istoric de leziuni flexurale (plică cotului, reg. poplitee, reg. perimaleolară, laterocervical)
• Istoric personal de astm bronşic sau febră de fân
• Istoric de tegumente xerotice în ultimul an
• Dermatită flexurală vizibilă (pentru copiii sub 4 ani, dermatită care afectează obrajii şi
fruntea)
• Debut sub vârsta de 2 ani
Diagnostic diferenţial.
• Formele apărute în perioada neonatală trebuie diferenţiate de:
• eczema seboreică (apare mai precoce, leziunile sunt acoperite de scuame grase, este puţin
pruriginoasă, evoluează favorabil),
• eczema de contact,
• dermatita iritativă,
• scabie,
• piodermite.
• Formele localizate ale adultului trebuie deosebite de:
• lichen simplex
 • cronicus,
• eczema numulară,
• eczema cronică de contact lichenificată,
• eczema cronică prin iritanţi cumulativi.
Tratament sistemic.
• Este importantă controlarea procesului infecţios cu antibiotice şi antivirale.
• Antihistaminicele anti-H1 contribuie la calmarea pruritului.
• Corticoizii sunt indicaţi în cure scurte pentru cazurile cu leziuni exudative şi extinse. Este
contraindicată administrarea lor pe termen lung.
• Ciclosporina s-a dovedit utilă în cazurile de dermatită atopică severă.
• Uleiul de Primula obconica sau uleiul de peşte, administrate câteva luni, pot induce
ameliorări în unele cazuri.
Tratament topic.
• Are drept scop protejarea tegumentelor faţă de factorii de mediu şi împiedicarea
gratajului, suprimarea manifestărilor inflamatorii şi a infecţiilor secundare.
• Se administrează unguente sau creme grase.
• Se evită utilizarea săpunurilor alcaline şi a soluţiilor alcoolice care accentuează xeroza
cutanată.
• Va fi ales corticoidul topic cel mai puţin potent care controlează simptomele.
• Gudroanele, singure sau asociate dermatocorticoizilor, sunt eficiente în cazurile cu
leziuni cronice, lichenificate.
Dermatita atopică
• Expunere la ultraviolete.
• Climatoterapie. Schimbările climatice pot produce modificări benefice. Se pare că cel
mai bun climat pentru atopici este cel montan (altitudine peste 1500 m).
• Regim igieno-dietetic. În cazurile care nu au răspuns tratamentului medical se recomandă
o dietă de excludere (fără lactate, ouă, carne, preparate conservate). Alimentele se
reintroduc treptat la 3-7 zile şi se urmăreşte evoluţia leziunilor. Metoda trebuie repetată
de 2-3 ori pentru a determina cu certitudine alimentele care agravează erupţia.