Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza de corelaţie 1este folosită pentru a studia intensitatea legăturii dintre variabile. În
sens struct, corelaţia este o masură a intensităţii legăturii dintre variabile.
Legăturile statistice, în funcţie de tipul variabilelor considerate, pot exprima fie asocieri,
fie corelaţii. Ne vom opri însă asupra măsurării corelaţiei.
Corelaţia poate fi exprimată prin: covarianţă, coeficientul de corelaţie Pearson, raportul de
corelaţie Pearson, coeficienţi naparametrici de corelaţie.
În cazul nostru vom face analza de corelaţie folosind SPSS.
Correlations
rata rata
somajului somajului
feminin masculin
rata somajului feminin Pearson Correlation 1 .983**
Sig. (2-tailed) . .000
N 9 9
rata somajului masculin Pearson Correlation .983** 1
Sig. (2-tailed) .000 .
N 9 9
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
1
Vezi „Analiza statistică cu SPSS sub Windows”, Elisabeta Jaba, Ana Grama, Ed. Polirom 2004.
2.2 Trendul parabolic
Trendul parabolic este specific fenomenelor care prezintă o tendinţă crescătoare sau
descrescătoare cu un punct de maxim, respectiv de minim.
Ecuaţia tendinţei parabolice de gradul doi este:
yt = a + b* t + c * t2 + e
Aplicând metoda celor mai mici patrate, în cazul ajustării după o parabolă de gradul doi,
se obtine urmatorul sistem de ecuaţii normale:
În condiţia = 0, se obţin:
Ajustarea seriilor cronologice cu variaţii sezoniere prin metoda mediilor mobile constă în
înlocuirea termenilor empirici cu termenii rezultaţi în urma calculării mediilor mobile pentru
seria dată. Prin înlocuirea termenilor reali cu termenii calculaţi va rezulta o curba mai rotunjită
sau o dreaptă de tendinţa, cu condiţia ca să se fi determinat corect periodicitatea de variaţie a
fenomenului. Periodicitatea este evidenţiată de punctele de maxim şi minim.
Calculul mediilor mobile constă în aflarea mediilor aritmetice dintr-un număr impar sau
par de termeni luaţi succesiv, în funcţie de mărimea unui ciclu de variaţie.
Când numărul de termeni luaţi în calcul este impar, mediile obţinute cad pe termeni reali pe care-
i vor înlocui. Când se cuprinde în calcul un număr par de termeni, mediile cad între cei doi
termeni reali. Pentru a afla ce termen va fi înlocuit se face centrarea mediilor mobile, adică se
determină media aritmetică din două medii mobile consecutive. Procedeul de determinare a
mediilor mobile este evidenţiat în tabelul nr. 8.
Dupa cum se oservă şi din tabelul nr 8, numărul termenilor din seria ajustată prin medii
mobile este egal cu:
N – (n – 2) – 1, respectiv N n - (n-2) – 2,
unde: N reprezintă numărul termenilor din seria empirică, iar
n , numărul termenilor cuprinşi în calculul mediilor mobile.
Prima relaţie este pentru un n par. De exemplu, când N = 7, iar n = 3, respectiv n = 4,
rezultă că seria ajustată poate avea 7 – (3-2) – 1 = 5 termeni, respectiv 7 – (4-3) – 2 = 3 termeni,
caz ilustrat şi in tabelul nr.8
Devierile faţă de valoarea medie, datorate sezonalităţii, pot fi măsurate prin indici de
sezonalitate.
Indicii de sezonalitate se determină ca raport între termenii reali şi cei ajustaţi, după
relaţiile:
i= * 100, respectiv i = * 100, sau i = ,
când ajustarea s-a efectuat prin medii mobile, respectiv prin metoda celor mai mici pătrate.
Tabelul nr.8
Valori Mediile mobile calculate din Medii Indici de
empiric sezonalitate
centrate
e Numar impar (de Numar par (de ex.
ex. Trei valori patru) *100
ajustate)
Y1
Y2
Y3
Y4
Y5
Y6
Y7