Sunteți pe pagina 1din 23

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/315677254

Înalții funcționari publici. Prezent. Perspective imediate

Presentation · March 2016


DOI: 10.13140/RG.2.2.12434.04800

CITATIONS READS

0 876

1 author:

Irina Alexe
Romanian Academy
39 PUBLICATIONS   18 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Achizitii publice in Romania / Public procurement in Romania View project

eurights.eu - Protecting the Civil Rights of the European Citizens – Multidisciplinary Approach View project

All content following this page was uploaded by Irina Alexe on 28 March 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


Înalții funcționari publici. Prezent. Perspective imediate
Irina Alexe*
București, 9 martie 2016

* Opiniile exprimate în acest material sunt personale şi nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al instituţiei în care autorul îşi desfăşoară activitatea şi nici nu
o angajează în vreun fel.
Conferința organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în
România, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor Publice:
„Raportul de țară pentru România", publicat de Comisia
Europeană în data de 26 februarie 2016

Reprezentanța Comisiei Europene


Bucureşti, 9 martie 2016
Premise în Raportul de ţară

„Ritmul reformei administrației publice trebuie accelerat în


continuare. O strategie privind administrația publică, adoptată în
octombrie 2014, vizează încurajarea reformei administrației publice în
cinci domenii: politicile publice și reglementarea, reducerea birocrației,
resursele umane (s.a.), serviciile publice și administrația publică
locală. Punerea în aplicare a acesteia necesită o voință politică
puternică, însă reforma nu a reprezentat o prioritate în 2015.
(…)
Printre noile priorități ale guvernului pentru îmbunătățirea gestionării
resurselor umane se numără o strategie privind funcționarii publici
(s.a.), strâns legată de revizuirea legii salarizării unitare.”
DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI
Raportul de țară al României pentru 2016
Bruxelles, 26.2.2016 SWD(2016) 91 final, p.48

În opinia noastră, una dintre cele mai importante resurse ale statului
este resursa umană specializată.
Care sunt categoriile de funcționari publici?

Răspunsul este oferit în art.10 alin.(1) din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor
publici, cu modificările și completările ulterioare.

După nivelul atribuțiilor titularului funcției publice, funcțiile publice se împart în trei
categorii după cum urmează:

a)funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici;

b) funcții publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de conducere;

c) funcții publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de execuție.


Care sunt funcțiile care fac parte din categoria
înalților funcționari publici?
Potrivit alin.(1) al art.12 din Legea nr.188/1999, cu modificările și completările ulterioare, categoria
înalților funcționari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele funcții
publice:

a)secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;

b) secretar general din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;

c) prefect;

d) secretar general adjunct din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice
centrale;

e) subprefect;

f) inspector guvernamental.

Litera a) a art. 12, deși fusese abrogată în anul 2009, a fost repusă în vigoare prin respingerea actului normativ abrogator. Legea lasă, pentru posturile
respective, dreptul de opțiune între statutul de demnitar și cel de funcţionar public. În acest moment, în temeiul legislației în vigoare (Legea nr.90/2001,
OUG nr.25/2007, ambele cu modificări și completări) Guvernul a decis să ocupe funcțiile de secretar general al Guvernului, respectiv de secretar general
adjunct al Guvernului, ca funcții asimilate celor de demnitate publica, de ministru, respectiv de secretar de stat.
Ce condiții trebuie să îndeplinească un funcționar
pentru a putea face parte din categoria înalților
funcționari publici?
Potrivit alin.(2) și (3) ale art.16 din Legea nr.188/1999, cu modificările și completările ulterioare, pentru
a ocupa o funcţie publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici persoana trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a)cele prevăzute la art. 54 din legea nr.188/1999, cu modificările și completările ulterioare;

b) studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată,
absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;

c) cel puţin 5 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice;

d) a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare
categoriei înalţilor funcţionari publici ori a exercitat un mandat complet de parlamentar;

e) a promovat concursul naţional pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici.

Pentru ocuparea funcţiilor publice prevăzute la art. 12 lit. a), b) şi d) se pot stabili condiţii specifice sau
proceduri specifice, în condiţiile legii.
Separarea palierului politic de cel administrativ în
cazul înalților funcționari publici

Potrivit art.34 și 44 din Legea nr.188/1999, cu modificările și completările ulterioare,

•înalţii funcţionari publici pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în
condiţiile legii, a raporturilor de serviciu;

•înalţii funcţionari publici pot candida pentru funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în
condiţiile legii, a raporturilor de serviciu;

•înalţilor funcţionari publici le este interzis să facă parte din partide politice, organizaţii cărora le este
aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau din fundaţiile ori asociaţiile care funcţionează
pe lângă partidele politice;

•funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea


sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid
politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.
Care este scopul pentru care a fost creată categoria
înalților funcționari publici?

Potrivit alin.(1) al art.16 din Legea


nr.188/1999, cu modificările și completările
ulterioare, înalții funcționari publici
realizează managementul de nivel
superior în administrația publică centrală
și în autoritățile administrative autonome.
Înaltul funcţionar public – o definiţie
În România legea nu defineşte în mod expres înaltul
funcționar public, lăsând doctrina să formuleze o astfel
de definiție.
Înaltul funcţionar public reprezintă acea categorie de
funcţionari publici, apolitici, care ocupă, prin concurs
naţional, o funcţie publică din categoria înalţilor
funcţionari publici, realizând managementul de nivel
superior în administraţia publică centrală şi în
autorităţile administrative autonome şi asigurând
stabilitatea funcţionării autorităţii sau instituţiei publice.

Irina Alexe, Înalții funcționari publici, Editura Universul Juridic, București, 2014.
Trăsături specifice înaltului funcţionar public

Din definiție desprindem câteva trăsături specifice înaltului funcţionar


public, astfel:
•reprezintă o categorie de funcţionari publici, bazată pe carieră, numită prin
concurs naţional, pe criterii de profesionalism;
•rolul înaltului funcționar public este de a realiza managementul de nivel
superior în administraţia publică centrală şi în autorităţile administrative
autonome şi de a asigura stabilitatea funcţionării autorităţii sau instituţiei
publice în cazul schimbărilor politice;
•înaltul funcționar public este apolitic şi beneficiază de stabilitate în funcţia
publică tocmai pentru a asigura stabilitatea autorităţii sau instituţiei publice.

Irina Alexe, Înalții funcționari publici, Editura Universul Juridic, București, 2014
...despre influenţele politice...

Categoria înalților funcționari publici este


categoria cea mai expusă influențelor
politice, iar primii funcționari înlocuiți din
funcție atunci când se schimbă
puterea politică sunt tocmai înalții funcționari publici.

Irina Alexe, Înalții funcționari publici, Editura Universul Juridic, București, 2014
Întrebări
Încercăm să aflăm răspuns la întrebări de genul:

• A fost greșit profilată categoria înalţilor funcţionari publici, la


momentul creării sale?

• Această finalitate a fost favorizată sau determinată de


interferenţa dintre politică și administraţie?

• Guvernanţii au fost sau nu pregătiţi să accepte și să conlucreze


cu o astfel de categorie de funcţionari publici?

Irina Alexe, Înalții funcționari publici, Editura Universul Juridic, București, 2014
Posibile răspunsuri în doctrină
Întrebările respective nu sunt noi. Doctrina a fost preocupată, de altfel,
chiar de la apariția primului statut al funcționarilor publici, de situația
legală a funcționarilor publici și de rolul lor în stat. În acest sens, un
cunoscut autor de drept public exprima o opinie valabilă și acum, la
aproape 100 de ani de la Marea Unire din 1918: „Cea dintâi grijă a
guvernanţilor, în epoca de reorganizare şi unificare a Statului nostru,
este asigurarea unei situaţii legale funcţionarilor publici. În adevăr,
aceştia sunt elementele determinante, mulţumită cărora se poate
spera într'o schimbare în bine a administraţiei noastre. De modul
cum vom şti să îngrijim de funcţionari, să-i educăm şi să le asigurăm
o stare compatibilă cu rolul lor în Stat, va depinde înfăţişarea de
mâine a Statului nostru.”

G. Alexianu, Statutul funcţionarilor publici, Revista de drept public nr. 4 din 1926, p. 4, citat în
Irina Alexe, Reforma reformei. Studiu de caz: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.82 din 2013, în
Reforma statului: instituţii, proceduri, resurse ale administraţiei publice, coordonatori: Emil Bălan, Cristi
Iftene, Marius Văcărelu, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2016, p.132-133.
Intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici
Potrivit art.18 din Legea nr.188/1999, cu modificările și completările ulterioare,
•Intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici se face prin concurs naţional.
•Recrutarea se face de către o comisie permanentă, independentă, formată din 7 membri, numiţi
prin decizie a primului-ministru. Membrii comisiei au mandat fixe şi sunt numiţi prin rotaţie.
•Persoanele care au promovat concursul naţional pot fi numite în funcţiile publice
corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici.
•Structura, criteriile de desemnare a membrilor, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare
ale comisiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici.
Astfel, pe baza acestei abilitări legale, prin Hotărârea Guvernului nr. 341/2007, au fost
reglementate normele specifice aplicabile cu privire la intrarea în categoria înalților funcționari
publici, managementul carierei şi mobilitatea înalților funcționari publici.

Irina Alexe, Înalții funcționari publici, Editura Universul Juridic, București, 2014
Programele de formare specializată
Condiția de a accede la o funcție din categoria înalților funcționari
publici, de a fi absolvit programele de formare specializată pentru ocuparea
unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici
(condiție care vizează pregătirea profesională și dobândirea unor abilități
necesare exercitării înaltei funcții publice, verificabile printr-un examen de
absolvire) a fost echivalată prin lege, în anul 2006, cu cea de a fi exercitat un
mandat complet de parlamentar.

Există și o excepție de la regulă, iar practica a relevat contextul


numirii ca înalţi funcţionari publici a unor funcționari care nu îndeplineau
condiţia prevăzută de lege de a fi absolvit programe de formare specializată
necesare ocupării unei înalte funcţii publice, programe pe care le-au absolvit
ulterior.

Irina Alexe, Înalții funcționari publici, Editura Universul Juridic, București, 2014
Concursul naţional pentru intrarea în categoria
înalţilor funcţionari publici
Concursul naţional se organizează, de regulă anual, de către comisia de concurs, iar la
acesta pot participa persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege,
menționate anterior.
În cadrul probelor de concurs, care presupun parcurgerea a cel puțin trei etape
(verificarea şi selecţia dosarelor de înscriere pe baza îndeplinirii condițiilor de
participare la concurs, proba scrisă şi interviul), precum şi o probă suplimentară
bazată pe teste, examinatorii testează nivelul cunoştințelor generale teoretice şi
practice în domeniul administrației publice din România şi în domeniul funcției
publice, nivelul cunoştințelor generale în domeniul instituțiilor Uniunii Europene,
nivelul cunoaşterii unei limbi străine de circulație internațională utilizate în cadrul
instituțiilor Uniunii Europene, capacitatea de analiză şi sinteză, capacitatea de a
fundamenta şi de a prezenta o viziune strategică, previzionarea impactului deciziilor
şi exercitarea controlului decizional.
Ca regulă generală, nu au fost organizate concursuri naționale de intrare în categorie
ci concursuri punctuale, de intrare pe un anumit post, respectiv concursuri de
atestare pe post.

Irina Alexe, Înalții funcționari publici, Editura Universul Juridic, București, 2014
Intrarea în categorie pe funcţia publică de
inspector guvernamental
Deşi legea nu ierarhizează înalta funcție publică,
tratând în mod unitar toate aşa‐zisele subcategorii de înalți
funcționari publici, Hotărârea Guvernului nr. 341/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, a făcut acest lucru,
introducând o dispoziţie (abrogată în prezent și neutilizată
niciodată) potrivit căreia intrarea în categoria înalţilor
funcţionari publici se face pe o funcţie de inspector
guvernamental, urmând ca după o perioadă de 6 luni,
respectiv un an, inspectorul guvernamental să poată fi
promovat într-o funcţie publică de prefect sau subprefect,
respectiv de secretar general sau secretar general adjunct.

Irina Alexe, Înalții funcționari publici, Editura Universul Juridic, București, 2014
Mobilitatea înalţilor funcţionari publici (I)
Mobilitatea funcţionarilor publici, pe post sau în categorie,
constituie un subiect strâns legat de neutralitatea, dar şi de stabilitatea în
funcţie, deoarece realitatea demonstrează că primele persoane eliberate din
funcţia publică, de către noile guvernări, au fost cele care aparţineau
categoriei înalţilor funcţionari publici, în România existând situații în care
înalți funcționari publici au fost pur şi simplu eliberați din funcția publică prin
încetarea raportului de serviciu, sau au fost „transformaţi” din secretari
generali/secretari generali adjuncţi ori din prefecţi/subprefecţi în inspectori
guvernamentali.
Apreciem că putem vorbi inclusiv despre retrogradarea din înalta
funcție publică ocupată prin concurs, în condițiile în care, aşa cum am
precizat anterior, concursul are loc pentru ocuparea unui anumit post şi nu
pentru intrarea într‐o anumită categorie.

Irina Alexe, Înalții funcționari publici, Editura Universul Juridic, București, 2014
Mobilitatea înalţilor funcţionari publici (II)
Analizând modalitățile de aplicare, până în prezent, a
mobilității înalților funcționari publici, chiar şi în condițiile
existenței textului legal potrivit căruia înalții funcționari publici
trebuie să prezinte disponibilitate pentru aplicarea mobilității,
apreciem că se impune reconsiderarea modului de aplicare a
mobilităţii înalţilor funcţionari publici, astfel încât aceasta să
poată să devină o modalitate eficientă de utilizare a experienţei
înalţilor funcţionari publici în interesul statului şi nu un mijloc
politic de înlăturare a unor înalţi funcţionari publici deveniţi
incomozi ori de câte ori se schimbă componenţa politică a
Parlamentului sau a Guvernului, fără respectarea garanțiilor
minime conferite de lege acestei categorii de funcționari publici.
Irina Alexe, Înalții funcționari publici, Editura Universul Juridic, București, 2014
Mobilitate versus exercitare cu caracter
temporar

Se poate observa o mare fluctuaţie de personal în funcţiile din


categoria înalţilor funcţionari publici, precum şi faptul că, în
marea lor majoritate, funcţiile respective sunt exercitate, cu
caracter temporar, de către persoane care nu au susţinut
concursul naţional de intrare în categoria înalţilor funcţionari
publici, deşi categoria inspectorilor guvernamentali includea
persoane care puteau să ocupe funcţiile respective, prin
mobilitate.

Irina Alexe, Înalții funcționari publici, Editura Universul Juridic, București, 2014
Perspective imediate
Stabilirea de către toți actorii politici a categoriilor de funcții care vor fi
ocupate de funcționari publici, pe criterii de meritocrație și de evoluție în
cariera profesională, respectiv a acelor funcții care vor fi ocupate de
demnitari și, ulterior, respectarea acelor reguli.

Respectarea regulilor și neaplicarea excepțiilor prevăzute de lege decât în


situații cu adevărat excepționale.

Revizuirea locului şi rolului inspectorilor guvernamentali astfel încât


formarea profesională și experiența acestora să poată fi valorificate în
interesul autorităților sau instituțiilor publice în cadrul cărora aceștia își
desfășoară activitatea.

Aplicarea cu prioritate a mobilității pentru ocuparea unei funcții vacante


din categoria înalților funcționari publici față de exercitarea cu caracter
temporar a respectivei funcții.
VĂ MULȚUMESC!

Irina Alexe
doctor în drept, chestor de poliţie,
secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului

Link-uri utile:
•Agenda conferinței „Raportul de țară pentru România”
•Comunicatul de presă privind publicarea rapoartelor de țară
•Raportul de țară privind România
•Comunicat de presă - Comisia Europeană lansează Raportul de țară 2016
•Comunicat de presă - Conferința „Raportul de țară pentru România”
•SSRN – Irina Alexe

View publication stats

S-ar putea să vă placă și