Ecuatia de stare a gazului ideal:

P·V=ν·R·T

P = presiunea gazului, în atm (1 atm = 760 mm/Hg = 760 torri = 1,013 ·105 Pa)
V = volumul gazului, în L 1 Pa=1 N/m2 ,
ν = numarul de moli de gaz, în moli
R = constanta universala a gazelor perfecte = 0,082 dm3 · atm / K · mol
T = temperatura, în K ( T = t + 273 )
1 J = 1 N*m

Relatia dintre numarul de moli si masa:

m
n= (1) n = numarul de moli
M m = masa
M = masa moleculara
m=n·M (2)

Relatia se utilizeaza pentru transformarea masei în moli (1) sau a molilor în

masa (2)
Unitatile de masura:
mol grame sau kmol kg
grame mol sau kg kmol

Relatia dintre numarul de moli si volum:

V = n · V0 V0 = volumul molar (volumul ocupat de un mol de gaz) =22,4 L

V = n · 22,4 (1)

V relatiile se utilizeaza pentru transformarea molilor în volum

n= (2) (1) sau a volumului în moli (2)
22,4
Unitatile de masura:

mol L sau kmol m3

L mol sau m3 kmol
Relatia dintre masa si volum:
m V
=
M 22,4

Densitatea relativa a unui gaz în raport cu un gaz de referinta (d)

Gazul de referinta poate fi: aerul, CO2, H2, N2, etc...

M
d=
Mgaz de referinţă

M = masa moleculara
Mgaz de referinţă = masa moleculara a gazului de referinta (exemplu: O2, N, CO2 etc)

Maer = 28,9 g/mol

MN2 = 2·14 = 28 g/mol

Exemplu de exercitiu: Sa se identifice alcanul care are densitatea în raport cu

aerul egala cu 1,52.

Malcan = d · Maer
Malcan = 1,52 · 28,9
Malcan = 44 g/mol
Formula generala a alcanilor este CnH2n+2
Malcan = 12n + 2n + 2 = 14n +2
14n + 2 = 44
n=3
Alcanul are formula moleculara C3H8 si este propanul

Densitatea gazelor
m
ρ=
V

ρ = densitatea gazului, în g/cm3

m = masa gazului, în g
V = volumul gazului, care trebuie în cm3 daca densitatea are unitatea de masura
g/cm3
Alte relatii între unitatile de masura:

1 kmol = 1000 moli 1 m3 = 1000 dm3 = 1000 L

1 mol = 1000 mmol (milimoli) 1 L = 1000 cm3
1 kg = 1000 g

Solutii

O solutie este un amestec omogen de doua sau mai multe substante

Concentratiile solutiilor:

1. Concentratia procentuala masica Cp (%c) = cantitatea de

substanţă dizolvată în 100 grame de soluţie
md
C% = · 100 ms = md + msolvent
ms
În general solventul este apa.

md = masa de substanta dizolvata , în g sau Kg

ms = masa de solutie , în grame sau Kg

Atenţie! În ecuatiile reactiilor chimice se trec sau se calculeaza numai cantitati de

substana dizolvata md

2. Concentratia molara (cm, cM sau M )

(În variantele de bacalaureat se foloseste de obicei simbolul M)

Concentratia molara reprezinta numarul de moli de substanta dizolvata in 100g de solutie

n
CM =
VS

CM = concentratia molara (mol/L)

n = numarul de moli de substana dizolvata

VS = volumul solutiei, în L
md
n=
M
 md
CM =
M · VS

Un exemplu de problemă:

Acidul butanoic este acidul gras care se găseşte în unt.

a) Scrieţi ecuaţia reacţiei acidului butanoic cu soluţie de hidroxid de sodiu.
b) Calculaţi volumul soluţiei de hidroxid de sodiu de concentraţie 1M necesar
stoechiometric pentru a neutraliza 17,6g acid butanoic.

Volumul solutiei de NaOH de concentratie molara 1M se calculeaza din relatia

de calcul a concentratiei molare
n
CM =
VS

Pentru a afla volumul de NaOH nu stim numarul lui de moli (n). Acesta îl
calculam de pe ecuatie , în functie de masa de acid butanoic (17,6g)

88g 1 mol
CH3 – CH2 – CH2 – COOH + NaOH = CH3 – CH2 – CH2 – COONa +H2O
17,6g x moli

x = 0,2 moli NaOH

Ultima etapa : calculam volumul de NaOH din concentratia molara

n 0,2
V= V= = 0,2 L soluţie NaOH
CM 1
 Notiuni de tehnologie chimica : cu , ct i η

Într-un proces industrial de obtinere a unei anumite substante apar si

reactii secundare. De asemenea, nu toata cantitatea de materie prima introdusa
se transforma. Uneori, se adauga materie prima în exces, pentru obtinerea de
randamente maxime. (conditii optime de lucru).
Substanta pentru care se face reactia poarta denumirea de produs util.

Exemplu de problema :

Se alchileaza benzenul cu propena.

La obţinerea izopropilbenzenului, în vasul de alchilare se obţine un amestec
format din izopropilbenzen, diizopropilbenzen şi benzen nereacţionat, în raport
molar de 4:2:1.
a) Calculaţi raportul molar benzen : propenă la introducerea în proces.
b) calculează conversia utilă, conversia totală şi randamentul faţă de
materia primă transformată;
c) Calculaţi volumul de benzen (ρ=0,88 g/cm3 ), necesar obţinerii a 36 g
izopropilbenzen.

Se scriu ecuatiile reactiilor chimice:

C6H6 + C3H6 C6H5(C3H7) (1) 4:2:1 / · x

4x 4x 4x

C6H6 + 2 C3H6 C6H4(C3H7)2 (2)

2x 4x 2x

C6H6 C6H6 (3)

x x

Astfel: 4x = numărul de moli de materie prima (benzen)consumat în reacţia (1)

2x = numărul de moli de materie prima (benzen)consumat în reacţia (2)
x = numărul de moli de materie prima (benzen) rămasă netransformată

Numărul total de moli de materie primă (benzen) introdusă = 4x + 2x + x = 7x

Numărul de moli de propenă introdusă = 4x + 4x = 8x
a) raportul molar benzen: propenă la introducerea în proces = 7x : 8x = 7 : 8
b) Reacţia principală este prima reacţie, produsul util este izopropilbenzenul , se
formează în cantitatea cea mai mare.
De obicei se spune din problemă cine este produsul util

Conversia utila se calculeaza cu relatia:

Moli materie prima (benzen) transformati în produs util

Cu = · 100
Moli materie prima (benzen) introdusa

4x
Cu = · 100 = 57,14 %
4x + 2x + x

Conversia totala se calculeaza cu relatia:

Moli materie prima (benzen) transformati în diferiti produsi

Ct = · 100
Moli materie prima (benzen) introdusa

4x + 2x
Ct = · 100 = 85,71 %
4x + 2x + x

Randamentul , în cazul când au loc mai multe reactii:

Cu 57,14
η= · 100 = · 100 = 66,66 %
Ct 85,71

c) Calculaţi volumul de benzen (ρ=0,88 g/cm3 ), necesar obţinerii a 36 g

izopropilbenzen.

mizopropilbenzen = 4x · 120 = 480x grame

480x = 36 x = 0,075

moli benzen introduşi = 7x = 7 · 0,075 = 0,525 moli benzen

masa de benzen = 0,525 · 78 = 40,95 grame
m m 40,95
ρ= V= V= = 46,53 cm3
 V ρ 0,88
Puritatea (p)

Pentru că nici materiile prime, nici substantle rezultate nu sunt pure 100 % , în
calcule intervine şi puritatea, notată cu p
Cantitatea pura
p= · 100
Cantitatea impura

Cantităţile pure şi impure se pot exprima în mase, volume sau moli.

Atenţie! În ecuatiile reactiilor chimice se trec sau se calculeaza numai cantitati
pure !

Randamentul fata de cantitatea de produs rezultat:

Cp
η = · 100
Ct

Cp = cantitatea de produs obtinută practic (efectiv)

Ct = cantitatea de produs ce ar trebui să se obtină şi care se calculează
teoretic pe baza ecuatiei reactiei chimice

Atenţie! În ecuatiile reactiilor chimice se trec sau se calculeaza numai cantitatile

teoretice !

Un exemplu de problem

1. Scrieţi ecuaţia reacţiei propenei cu H2O ( H2SO4).

2. Calculaţi volumul de propenă (măsurat în condiţii normale) necesar reacţiei, ştiind
că s-au obţinut 4,8 kg propanol, la un randament de 80%.

Cantitatea de propanol de 4,8 Kg este cantitatea de produs obtinută

practic (Cp )
4,8 · 100
Aplic randamentul şi calculez Ct Ct = = 6 Kg propanol
80

Scriu ecuatia reactiei chimice si calculez volumul de propenă (c.n) :

 22,4 m3 60 Kg
CH2=CH-CH3 + H2O CH3 – CH – CH3

OH

X m3 6 Kg

X = 2,24 m3 propenă

Alte observatii:

- procentele molare sunt egale întotdeauna cu procentele volumetrice

- amestec echimolecular = număr egal de moli
Dacă numărul de moli este egal, atunci i volumele sunt egale.
(dacă n1 = n2 , atunci V1 = V2 )

- un raport de mase se poate transforma într-un raport molar, fiecare

masa se împarte la masa moleculară a substantei respective, apoi se
înmuteste cu un număr astfel încât sa dea valori întregi

- un raport de moli se poate transforma într-un raport masic, fiecare

număr se înmulteste cu masa moleculară a substantei respective, apoi
se înmulteste cu un număr astfel încât sa dea valori întregi

Alte exercitii:

a) Să se calculeze raportul masic de combinare a elementelor în butan:

Butanul are formula molecular C4H10

Masa de carbon = 4 · 12 = 48 g
Masa de hidrogen = 10 · 1 = 10 g
Se raportează masele celor 2 elemente :

48 : 10 = 24 : 5

b) Sa se calculeze raportul atomic de combinare a elementelor în butan:

atomi carbon = 4
atomi hidrogen = 10
se raporteaza atomii celor 2 elemente 4: 10 = 2 : 5