Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
● planul cadru
● programe școlare
● planificarea calendaristică
● planificarea integrată a materiei
Cuprins
Clasa
Arii Discipline
P I II III IV
1
Limba și literatura română 5 7 6 5 5
Limbă și comunicare
Limbă modernă 1 1 1 2 2
2
Matematică 3 3 4 4 4
Matematică și științe ale naturii
Științe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om și societate
Educație civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educație fizică 2 2 2 2 2
Muzică și mișcare 2 2 2 1 1
Arte
1
La clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
2
La clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică și explorarea mediului.
3
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/19.03.2013
București, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei
de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru
care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
4
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activității didactice, precum și
elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să
modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui
demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în
contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învățământul
general și obligatoriu implică o perspectivă nuanțată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este
necesară o abordare specifică educației timpurii bazată, în esență, pe stimularea învățării prin joc, care
să ofere în același timp o plajă largă de diferențiere a demersului didactic, în funcție de nivelul de
achiziții variate ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcțional, axându-se pe
comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral și scris precum
și cele de exprimare orală și scrisă. Actuala programă școlară situează în centrul preocupării sale
învățarea activă, centrată pe elev. Învățarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o
experiență personală, la care ei trebuie să participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă
până în clasa a II-a și asigură o dezvoltare progresivă a competențelor, prin valorificarea experienței
specifice vârstei elevilor și prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării
personalității elevilor.
Competențe generale
5
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Clasa a II-a
1.1. Identificarea semnificației unui mesaj oral din texte accesibile variate
- selectarea unor enunțuri/ imagini corespunzătoare subiectului unui text audiat
- formularea unor întrebări și răspunsuri orale la întrebări legate de tema și mesajul textului audiat
- alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/
serie de variante date
- selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor scurte audiate
- povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat
- executarea unor instrucțiuni în diferite tipuri de activități
- audierea unor scurte emisiuni informative accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi
publicitare, anunțuri, emisiuni de tipul „Cum se fabrică” etc.)
- audierea unor povești, descrieri, instrucțiuni și indicații și manifestarea reacțiilor
corespunzătoare la acestea
- ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă desenată a mesajului transmis de un text
audiat
6
- jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”
- despărțirea cuvintelor în silabe
- stabilirea poziției unui sunet în silabă/ cuvânt
- schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei silabe/ unui sunet
- identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet inițial, sunet final
etc.
- stabilirea poziției și a ordinii cuvintelor din propoziții de 4-6 cuvinte
- dezvoltarea sau simplificarea unei propoziții prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
- schimbarea ordinii cuvintelor în propoziție, fără a schimba mesajul transmis
- jocuri de tipul: „Continuă propoziția”, „ Cuvinte dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte
mari, obiecte mici”, „Propoziția crescătoare” etc.
7
- formularea de enunțuri după ilustrații sau folosind cuvinte date
- dramatizări ale unor fragmente din texte narative cunoscute
- recitarea unor poezii pe teme familiare
- combinarea unor propoziții care au legătură între ele, pentru a explora formarea textului -
povestirea unor vise, povești etc.
8
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes și încredere în
sine
- crearea propriilor, povești, poezii, jocuri, cântece și prezentarea acestora
- utilizarea limbajului verbal și nonverbal corespunzător, în vederea asigurării/ menținerii atenției
interlocutorului (contact vizual, expresie facială, claritate în exprimare, ton)
- utilizarea unor gesturi și mișcări cu scopul de a-și susține afirmațiile
- exprimarea prin mimare a diferitelor emoții și reacții
- interpretarea emoțiilor și reacțiilor celorlalți
- jocuri de recunoaștere a unor personaje, a unor povești după indicii date
- prezentarea unor lucrări personale
- repovestirea unor povești citite sau audiate - concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.
- dramatizări ale unor povești cunoscute/ texte citite
- participarea la serbări școlare
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul
cunoscut
- formularea orală a mesajului/ învățăturii desprinse dintr-un text citit
- discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând nume, cuvinte familiare și expresii elementare
- formularea unor întrebări și răspunsuri pe baza textului citit
- identificarea și analizarea ilustrațiilor care însoțesc textul citit
- redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit
- formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit
9
- aranjarea unei suite de propoziții după ordinea logică de desfășurare a evenimentelor din mesajul
audiat
- emiterea unor predicții asupra firului narativ al textului citit
- identificarea unor informații previzibile în diverse materiale cotidiene (reclame, prospecte, orare
etc.)
10
respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II, dictando sau cu foaie velină), aprecierea
spațiilor dintre litere și cuvinte
- realizarea unor planșe/ etichete/ postere/ afișe pe teme familiare, după modele date
- realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenționale
- organizarea unui colț în clasă/ panou unde copiii pot lăsa mesaje, invitații, pot lansa dezbateri, își
pot exprima în scris și cu ajutorul simbolurilor, păreri și impresii despre anumite evenimente, dar
și informații pe o temă aleasă de ei (proiecte)
- completarea unui jurnal personal sau al clasei, folosind desene, decupaje și enunțuri scurte
- crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de o temă propusă
- ascultarea unor experiențe ale colegilor de clasă și exprimarea, în scris, a părerilor și a reacțiilor
personale
- realizarea unor desene și a unor povești pornind de la experiențe senzoriale (ceva ce a văzut și i-a
atras atenția, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafețe)
- redactarea unor idei despre o melodie ascultată
- realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte, formă și culoare
11
CONȚINUTURI
Elemente de Vocabular
construcție a Cuvântul
comunicării Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeași formă și înțeles diferit
Fonetică
Sunetele limbii române. Vocale și consoane
Despărțirea cuvintelor în silabe la capăt de rând
Propoziția/ enunțul (fără teoretizări)
SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare
pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare–învățare–evaluare, în concordanță cu
specificul acestei discipline.
Copilul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor școlare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învățare
pentru viața reală.
Strategii didactice
Această etapă de școlaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilității
gândirii, precum și a creativității elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină
și pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru
participarea activă, individuală și în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei și
13
sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze
sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât și în
cazul claselor I și a II-a. Din spațiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se
va pune pe spontaneitatea și creativitatea răspunsurilor și nu pe rigurozitatea științifică a acestora. Prin
reluări succesive și prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce
noțiunile devin înțelese și interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă
musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciții de desenare a
unor elemente preluate din mediul înconjurător (bețișoare, cârcei de viță-de-vie, bastoane, buline etc.),
continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină și pe liniatură tip I.
Activitatea didactică se va desfășura într-o interacțiune permanentă cu copiii, astfel încât să
răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulați să întrebe, să intervină, să aibă inițiativă, să
exprime idei și sentimente despre ceea ce învață.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie
că e vorba de nume de obiecte sau de acțiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcțiilor
limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acțiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunță
aceste activități, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În același context, învățarea va fi
facilitată dacă elevii sunt stimulați să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu
limbajul corporal, vizual sau muzical.
Foarte importantă este și învățarea în context. Dezvoltarea competențelor de comunicare are loc
în contexte de comunicare și, bineînțeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absența contextului, elevii
ajung să recite doar cuvinte și fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situații. De altfel,
oricine învață mult mai bine dacă înțelege de ce învață ceea ce învață.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competențele
specifice, evitându-se comparațiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă
ale elevilor. Procesul de evaluare valorifică și experiențele de învățare / competențele dobândite de
către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate și
discutate cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat
progresul fiecărui copil.
14
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/19.03.2013
București, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Matematică și explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou model
de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei
de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru
care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
15
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activității didactice, precum și
elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare exemplificate. Se urmărește astfel realizarea
unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă, în
contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învățământul
general și obligatoriu implică o perspectivă nuanțată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este
necesară o abordare specifică educației timpurii, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, care
să ofere în același timp o plajă largă de diferențiere a demersului didactic, în funcție de nivelul de
achiziții variate ale elevilor.
Disciplina Matematică și explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele
studiate până în prezent în clasele I și a II-a din învățământul primar. În planul-cadru de învățământ,
disciplina Matematică și explorarea mediului face parte din aria curriculară Matematică și Științe ale
naturii, realizând o abordare integrată a conceptelor specifice domeniilor Matematică și Științe ale
naturii, pentru care sunt alocate, la clasa pregătitoare și clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a II-a, 5
ore.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii și a unor elemente de
științe ale naturii în cadrul aceleiași programe sunt următoarele:
- O învățare holistică la această vârstă are mai multe șanse să fie interesantă pentru elevi,
fiind mai apropiată de universul lor de cunoaștere.
- Contextualizarea învățării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporește profunzimea
înțelegerii conceptelor și a procedurilor utilizate.
- Armonizarea celor două domenii: matematică și științe permite folosirea mai eficientă a
timpului didactic și mărește flexibilitatea interacțiunilor.
Studiul disciplinei Matematică și explorarea mediului, început în clasa pregătitoare, se continuă
până în clasa a II-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competențelor, precum și a celorlalte achiziții
dobândite de elevi, prin valorificarea experienței specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimen-
siunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor. Programa de Matematică și
explorarea mediului pentru clasa pregătitoare a fost structurată astfel încât să promoveze un demers
didactic centrat pe dezvoltarea unor competențe incipiente ale elevului de vârstă mică, în scopul
construirii bazei pentru învățări aprofundate ulterioare.
Competențe generale
16
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Clasa a II-a
17
- rotunjirea la zeci și /sau sute a unui număr dat;
- estimarea rezultatului unui calcul fără efectuarea calculului;
- scrierea unui șir de numere pare/impare, având date limitele intervalului;
- identificarea, scrierea și citirea relației de ordine între numere date;
18
1.6. Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume,
diferență, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărțit, împărțitor, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme
- rezolvarea de probleme în care sunt necesare operații de același ordin/ de ordine diferite;
- rezolvarea de exerciții de tipul: „Află suma/ diferența/ produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/ dublul
etc.”;
- utilizarea fracțiilor jumătate, respectiv sfert, utilizând suport concret sau desene (pizza, tort, măr,
pâine, cutie de bomboane, caiet etc.);
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanței, proba adunării/scăderii sau prin
încercării;
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât 100
și scrierea relației;
- realizarea unor modalități diferite de grupare a termenilor/factorilor, folosind semne grafice cu
semnificația parantezei;
- compararea rezultatelor obținute la exerciții cu operații de același ordin sau de ordine diferite;
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin
înlocuirea cuvintelor care sugerează operația, prin adăugarea unei întrebări etc.;
- crearea unor probleme după imagini/ desene/ scheme/ exerciții/ formule;
- formularea și rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/de la
verbe/expresii care sugerează operații;
- modificarea unei probleme fără ca tipul de problemă să se schimbe;
- transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere și invers, a problemelor de
înmulțire în probleme de împărțire și invers;
2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de
referință dat, folosind sintagmele învățate
- identificarea poziției pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu
alte obiecte precizate;
- poziționarea obiectelor în spațiu, în raport cu alte obiecte precizate;
- descrierea structurii unui ansamblu de obiecte/ persoane în raport cu poziția lor spațială;
- realizarea unor desene, respectând condiții date; - recunoașterea poziției verticală, orizontală sau
oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în cadrul unor desene;
- compararea poziției a două obiecte din mediul apropiat;
sesizarea intuitivă a simetriei la figurile geometrice plane, la obiecte și ființe din mediul apropiat;
- realizarea unor desene simple, respectând o axă de simetrie dată;
- realizarea și completarea unor tabele respectând instrucțiuni în care se folosesc cuvintele „rând”
și „coloană”
- stabilirea coordonatelor unui obiect intr-un plan în raport cu un sistem de referință dat (ex.: este
situat pe peretele cu ușa, în stânga dulapului)
- identificarea interiorului și exteriorului unei figuri;
19
- identificarea apartenenței unui punct interiorului unei figuri geometrice;
- jocuri de construcții cu obiecte cu formă geometrică, din diferite materiale;
2.2. Evidențierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane și corpurilor
geometrice identificate în diferite contexte
- identificarea și denumirea formelor plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc
- recunoașterea și descrierea formei obiectelor/ fețelor unor corpuri din mediul apropiat
- recunoașterea unor corpuri geometrice în mediul apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con);
- conturarea formelor geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul
instrumentelor de geometrie/șabloanelor;
- identificarea numărului de forme geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
„fragmentată”;
- gruparea unor forme/corpuri geometrice după criterii date;
- decuparea pe contur a desfășurării unui corp geometric dat: cub, cuboid, cilindru, con;
- identificarea axei/axelor de simetrie ale figurilor geometrice;
- marcarea jumătății/ sfertului de suprafață a unei figuri geometrice cu fracția corespunzătoare: ½,
respectiv ¼ ;
- identificarea fracțiilor echivalente: 1/2=2/4;
- realizarea unor desene / colaje cu ajutorul formelor geometrice învățate;
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigații, prin observarea și generalizarea unor
modele sau regularități din mediul apropiat
- completarea de șiruri de numere mai mici decât 1000 sau de obiecte ordonate, respectând reguli
precizate;
- realizarea unor modele repetitive (prin desen sau cu obiecte), respectând o anumită regulă;
- completarea unor spații lacunare dintr-un șir de obiecte/simboluri/numere;
- identificarea algoritmului de rezolvare a unor exerciții;
- verbalizarea modului de rezolvare a unor exerciții și probleme; inventarea unor reguli de
operare și aplicarea lor în jocuri;
- recunoașterea în desene/ imagini/ machete/ filme documentare/ prezentări a unor forme de relief
(munți, câmpii) sau medii de viață; realizarea unor albume/colaje/puzzle-uri cu formele de relief
sau cu mediile de viață, individual sau la nivelul clasei;
- compunerea unui spațiu plastic, utilizând forme geometrice, astfel încât să evidențieze
caracteristici observabile ale formelor de relief și utilizarea unui set de „culori convenționale”
pentru acestea;
- realizarea unor colecții de plante din diferite medii de viață, la nivelul clasei; realizarea unor
investigații referitoare la aer: umflarea unui balon; scufundarea unui pahar înclinat într-un vas
cu apă; realizarea unei moriști, arderea unei lumânări sub un vas de sticlă etc. plecând de la
întrebarea „Cum putem vedea aerul?”;
- realizarea unor experiențe simple care evidențiază mișcarea aerului (ex.: modificarea direcției
20
flăcării unei lumânări la poziționarea acesteia la diferite înălțimi în cadrul unei uși);
- realizarea de experimente care să evidențieze intensitatea/tăria sunetului;
- investigarea unui mediu de viață natural sau artificial (balta/acvariul, pădurea/parcul etc.) pentru
a identifica plantele și animalele care îl populează, condițiile de viață și adaptările la mediu;
investigarea apariției zilei și nopții prin modelare – un glob se rotește în sens invers acelor de
ceasornic și este luminat cu o lanternă;
- realizarea unor experiențe care evidențiază mișcarea Lunii în jurul Pământului/unui satelit în
jurul unei planete;
- recunoașterea planetelor Sistemului Solar pe planșe/modele simple/ în filme documentare;
- discutarea unor articole care prezintă Sistemul Solar;
- investigarea nevoilor unor organisme vii folosind secvențe de film în scopul generalizării
caracteristicilor viețuitoarelor;
- investigarea cauzelor posibile pentru anumite boli (ex. gripa);
- investigarea forțelor exercitate de magneți asupra altor magneți sau materiale magnetice cu
evidențierea polilor N și S și a atracției/respingerii dintre polii opuși/identici;
- investigarea materialelor conductoare și izolatoare în cadrul unui circuit electric simplu;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul natural și social
- efectuarea de drumeții în scopul de a observa medii de viață naturale;
- identificarea consecințelor unor acțiuni ale omului asupra mediilor de viață explorate;
- exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire la anumite atitudini și comportamente
observate în mediile de viață explorate;
- realizarea unor postere referitoare la regulile ce trebuie respectate în pădure/la locul de picnic/
pe stradă etc.;
realizarea de proiecte tematice individuale și în grup;
- plantarea unor arbori/arbuști;
- inițierea și participarea la programe/proiecte eco;
4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câțiva termeni științifici, reprezentări prin desene și
operatorii logici „și”, „sau”, „nu”
- jocuri logico-matematice;
- punerea în scenă a unor probleme/situații problematice care folosesc operatorii logici “și”,
“sau”, “nu”;
- realizarea unui plan de lucru pentru explorarea unui mediu de viață ;
- prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante/animale din mediile de viață explorate; -
prezentarea planului de înregistrare a schimbărilor meteo și de prezentare a calendarului naturii,
realizat pe o perioadă determinată de timp (ex.: prezentarea unui ”buletin meteo retrospectiv” pe
o perioadă scurtă);
- descrierea etapelor parcurse în realizarea unei investigații/ experiment;
- comunicarea prin desen sau verbal a unor efecte pe care le au fenomene ale naturii asupra
21
mediului înconjurător;
- realizarea unui plan pentru micșorarea șanselor de îmbolnăvire cu boli provocate de germeni;
- realizarea planului individual de menținere a stării de sănătate prin indicarea unei diete, a
programului de exerciții fizice etc.;
- alcătuirea unor postere care cuprind planul individual de menținere a stării de sănătate;
- realizarea unui plan pentru construirea unui joc cu magneți;
- descrierea planului de lucru pentru investigarea materialelor conductoare și izolatoare;
4.2. Formularea unor consecințe rezultate în urma observării unor relații, fenomene, procese
simple
- realizarea de asociații între fenomene și cauzele posibile;
- explicarea apariției zilei și nopții ca urmare a rotației Pământului în jurul axei sale, prin
modelare;
- identificarea și explicarea unor schimbări/evenimente din viața plantelor, a animalelor și a
omului, ca urmare a ciclului zi-noapte;
- explicarea rolului aerului/oxigenului pentru supraviețuirea speciei umane, a plantelor și
animalelor;
- descrierea condițiilor pentru supraviețuirea oamenilor, animalelor, plantelor;
- realizarea unor colaje pentru evidențierea caracteristicilor unor medii de viață: lac/iaz/baltă;
pădure; deltă; mare etc. ;
- asocierea unor caracteristici speciale ale plantelor și animalelor cu anumite caracteristici ale
mediului în care trăiesc, în scopul recunoașterii adaptărilor la mediu;
- realizarea unor jocuri de rol „La doctor” pentru recunoașterea unor simptome ale unor boli
frecvente; identificarea efectelor intensității și tăriei sunetelor asupra viețuitoarelor;
- stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra propriei persoane și a celor din jur;
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?”
5.1. Sortarea, clasificarea și înregistrarea prin desene și tabele a unor date din mediul cunoscut
- selectarea/gruparea unor figuri geometrice după mai multe criterii date;
- selectarea materialelor de lucru după mai multe criterii date (ex.: Alegem materiale tari, aspre și
colorate.) ;
- realizarea unor colecții de materiale/ obiecte după criteriul conductivității electrice și utilizarea
lor în activitățile curente (pietricele, dopuri de sticlă, nasturi etc.);
- clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii și nevii și înregistrarea concluziilor într-o diagramă
Venn;
- gruparea unei varietăți de plante și animale pe criteriul apartenenței la un mediu de viață și
înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic;
- gruparea unor animale după mediul de viață (terestru/acvatic) și adaptările la mediu etc;
- selectarea unor imagini care reprezintă anumite forme de relief (munți, dealuri, câmpii) dintr-o
serie de imagini date;
22
- sortarea unui set de fotografii cu oameni de pe diferitele continente și de rase diferite pentru
evidențierea varietății speciei umane;
- realizarea unui album cu fotografii personale și ale membrilor familiei, grupate pe mai multe
criterii (vârstă - până la 1 an, până la 5 ani, până în clasa a II-a, la liceu, în prezent; gen; grade
de rudenie – bunici, frați și părinți, mătuși, unchi și verișori ) pentru a evidenția asemănările
dintre aceștia;
- alcătuirea unor postere care cuprind planul individual de menținere a stării de sănătate;
- înregistrarea observațiilor din investigații în tabele;
- construirea unor grafice simple (cu bare) pe baza unor informații date/culese;
- clasificarea materialelor investigate în conductori, izolatori, cu proprietăți magnetice;
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în
concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice
- identificarea semnificației datelor unei probleme
- identificarea cuvintelor care sugerează operații aritmetice (a dat, a primit, s-a spart, a distribuit
în mod egal, pentru fiecare etc)
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete, desene sau reprezentări simbolice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen; marcarea
jumătății/sfertului cu fracția corespunzătoare: ½, respectiv ¼;
- rezolvarea unor situații problematice reale prin utilizarea operațiilor de adunare și scădere în
concentrul 0-1000, respectiv de înmulțire și împărțire în concentrul 0-100
- organizarea datelor unei probleme în tabel sau în grafice simple în scopul rezolvării
- rezolvarea de probleme în mai multe moduri
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenționale standard și
nonstandard și prin utilizarea banilor în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu
numere din concentrul 0-1000
- recunoașterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei
- schimbarea unui grup de monede/bancnote cu o bancnotă/ un alt grup de bancnote sau monede
având aceeași valoare;
- adunarea și scăderea în limitele 0-1000, folosind bancnotele și monedele învățate;
- implicarea copiilor în experiențe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu
suma de bani de care dispun;
- jocuri de utilizare a banilor;
- compararea unor sume de bani compuse din monede și bancnote diferite;
- rezolvarea unor probleme de cheltuieli/ buget/ cumpărături, oral și scris, folosind adunarea și
/sau scăderea, înmulțirea, împărțirea;
- jocuri: „Schimbul de cartonașe”, „La cumpărături”, „În excursie”;
6.4. Identificarea și utilizarea unităților de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă
(metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) și a unor instrumente adecvate
- măsurarea capacității unor obiecte și exprimarea acesteia în mililitri;
24
- măsurarea masei unor obiecte și exprimarea acesteia în kilograme/grame;
- identificarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla,
panglica de croitorie, metrul de tâmplărie, vasul gradat, cântarul, balanța);
- măsurarea unor dimensiuni/ cantități/volume, cu instrumente de măsură potrivite (ex.: măsurarea
taliei, a masei corporale, a masei ghiozdanului, a volumului de apă dintr-un recipient negradat
etc.);
- aflarea propriei mase cu ajutorul cântarului;
- rezolvarea de probleme practice folosind unitățile de măsură (Cântărește cu balanța 2 mere etc.);
Conținuturile învățării
Măsurări Lungime
Unități standard: metrul, centimetrul, milimetru
(1m = 1000 mm);
Instrumente de măsură: metrul de tâmplărie, panglica de croitorie, ruleta
Capacitate
Unități standard: litrul, mililitrul (1l = 1000ml)
Masă
Unități standard: kilogramul, gramul (1 kg = 1000 g);
Instrumente de măsură: cântarul, balanța
Timp
Ora (1 oră = 60 de minute; 5 minute; jumătatea de oră, sfertul de oră),
Ziua (ieri, alaltăieri, mâine, poimâine), săptămâna, luna, anul (calendarul)
25
Anotimpurile: lunile corespunzătoare
Instrumente de măsură: ceasul
Bani
Leul: bancnote de 200 de lei, 500 de lei Euro (1 euro = 100 de cenți)
monede și bancnote
Schimburi echivalente valoric în concentrul 01000
SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare
pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul acestei discipline integrate.
Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor școlare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învățare
pentru viața reală.
26
Strategii didactice
Această etapă de școlaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilității
gândirii, precum și a creativității elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină
și pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru
participarea activă, individuală și în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei și
sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea și creativitatea răspunsurilor și nu pe
rigurozitatea științifică a acestora. Prin reluări succesive și prin utilizarea obiectelor, elevul ajunge să
se corecteze singur, pe măsură ce noțiunile devin înțelese și interiorizate. Scrierea se va consolida
treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Se poate începe direct cu antrenamentul mental,
pe de o parte și cu scrierea globală a cifrei, pe de altă parte, având în vedere faptul că elevul nu are
dificultăți în a reproduce forma cifrei, ci la încadrarea ei în pătrățelul cu latura de 0,5 cm.
Activitatea didactică se va desfășura într-o interacțiune permanentă cu copiii, astfel încât să răs-
pundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulați să întrebe, să intervină, să aibă inițiativă, să exprime
idei și sentimente despre ceea ce învață.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competențele
specifice, evitându-se comparațiile între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă
ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a compe-
tențelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi
înregistrate, comunicate și discutate cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi
urmărit, încurajat și valorizat progresul fiecărui elev.
Prezentăm în continuare exemple de abordare integrată, în cadrul cărora activitățile de învățare
au fost structurate astfel încât să conducă la dezvoltarea unor anumite competențe specifice, rămânând
totodată circumscrise unei teme accesibile școlarului mic și reprezentative pentru specificul acestei
discipline din planul de învățământ.
27
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/19.03.2013
DEZVOLTARE PERSONALĂ
Clasa a II-a
București, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare
curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
demersul didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
În Planul-cadru de învățământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară
Consiliere și orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare și câte o oră pe
săptămână în clasele I și a II-a.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele
generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt corelate cu exemple
de activități de învățare. Exemplele de activități de învățare constituie modalități de organizare a
activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de
exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care valorifică experiența concretă a elevului și care
integrează strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de
28
învățare pe care le propune programa școlară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un
demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării
contextualizate a programei școlare și a proiectării unor parcursuri de învățare adaptate nevoilor clasei
și elevilor.
Competențe generale
29
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaștere și a atitudinii pozitive față de sine și față de ceilalți
Clasa a II-a
1.1. Stabilirea unor asemănări și deosebiri între sine și ceilalți, după criterii simple
- jocuri de autocunoaștere și intercunoaștere prin folosirea diferitelor forme de comunicare
- exerciții artcreative realizate în mod individual sau în echipă (prezentarea unor forme originale
de salut în cadrul cărora copiii își atribuie o însușire/calitate care-i face unici și diferiți de
ceilalți; obținerea unor produse unice: decuparea unei hârtii împăturite în forme diferite,
colorarea unui obiect, interpretarea în manieră proprie a unui rol etc., desenarea conturului
mâinii sau a amprentelor personale etc.)
- confecționarea unor cadouri de tipul „lucru manual”
- analizarea unor personaje din povești/ povestiri sau din viața reală, în scopul identificării unor
asemănări și deosebiri între sine și acestea
- rezolvarea unor fișe de lucru pentru identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre sine și
ceilalți
30
- exerciții de identificare a soluțiilor proprii pentru exprimarea în mod sănătos a emoțiilor
- scrierea unor texte formate din 4-5 propoziții despre cum s-au simțit în diverse situații
3.2. Prezentarea condițiilor (instrumente, persoane, contexte) care fac învățarea ușoară sau
dificilă
- elaborarea în echipe a unor postere: “Cum învățăm?”
- jurnalul învățării prin imagini sau cuvinte (cum învăț, ce îmi place să învăț, ușor și greu în
activitatea de învățare, cine mă ajută)
- crearea unor știri despre cum învață elevii de clasa a II-a, elevii mai mari, adulții
- prezentarea unor scurte proiecte despre condițiile de învățare de acasă și de la școală
- realizarea unor scurte interviuri adresate colegilor de clasă sau părinților: „Dacă ai fi director,
ce ai păstra și ce ai schimba la școală, pentru ca elevii să învețe mai bine, mai ușor și cu
plăcere?”
- „Cum învățau bunicii noștri?” - invitarea la clasă a unor bunici care să relateze experiențele
personale din copilărie despre învățare: școala, clasa, condițiile de acasă, cadrele didactice,
rechizitele etc.)
- interviuri aplicate membrilor familiei despre importanța învățării
31
3.3. Prezentarea utilității unor meserii/profesii cunoscute
- jocuri didactice despre meserii „De-a vânzătorul”, „De-a prezentatorul TV”, „De-a bucătarul”
etc.
- vizite la locuri de muncă interesante pentru copii (fabrica de ciocolată, cabinet de stomatologie,
primărie, redacție de știri, centrul pompierilor etc.). - crearea unor postere originale despre
specificul meseriilor și beneficiile acestora pentru membrii comunității
- dezbateri despre produsele/rezultatele unor meserii, utilitatea meseriilor (mecanicul repară o
mașină stricată, medicul ne tratează când suntem bolnavi, pictorul creează tablouri frumoase
etc.) jocuri de prezentare a profesiilor prin costumații din materiale reciclabile - “Parada
meseriilor” crearea unui pliant (cu imagini decupate, desene, mesaje cheie) în care să prezinte
meseriile din zona în care locuiesc și produsele diferitelor meserii
- realizarea de sondaje de opinie cu privire la specificul și utilitatea unor meserii
CONȚINUTURI
Strategii didactice
MUZICĂ ȘI MIȘCARE
Clasa a II-a
București, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Muzică și mișcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se
învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Disciplina Muzică și mișcare reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul primar,
înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecția ariilor curriculare Arte și
Educație fizică, sport și sănătate, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu
un buget de timp de 2 ore /săptămână, la clasele pregătitoare, I, a II-a și 1 oră /săptămână la clasele
III-IV.
35
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru
familiarizarea cu elemente de bază ale muzicii și mișcării. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele
domenii:
- Cântare vocală
- Cântare instrumentală
- Elemente de limbaj muzical
- Mișcare pe muzică.
În clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, disciplina Muzică și mișcare vizează un parcurs
educativ specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educației muzicale. Asocierea muzicii și
a mișcării la nivelul curriculumului oficial prezintă câteva avantaje, prezentate mai jos.
- Stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacția spontană și
naturală a copilului este mișcarea. Respectând acest specific, combinarea audiției și a cântecului cu
mișcarea este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală tip joc, consonantă cu
caracterul sincretic al activității școlarului mic.
- Reduce diferența contraproductivă între școală și viață. Elevul este motivat în spațiul școlar să învețe
prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală și creativă.
- Pune bazele învățării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă, accesibilă.
Studiul disciplinei Muzică și mișcare, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a
IV-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competențelor prin valorificarea experienței specifice vârstei
elevilor și prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării personalității
elevilor.
36
Competențe generale
1. Receptarea unor cântece pentru copii și a unor elemente simple de limbaj muzical
Clasa II
1.1. Receptarea unor sunete emise de surse diferite, cu durate, intensități, înălțime și viteză de
succesiune contrastante
- audiția – joc pentru diferențierea intuitivă a duratelor, a intensităților, a înălțimii și a tempoului;
asocierea acestora cu mișcări sugestive ale brațelor
- jocul „Mergi cum se cântă!”
- jocul „Ghici de unde se aude sunetul?”
- mișcarea brațelor sus-jos la sunetele de înălțimi diferite (exemplu - cântecul Coroana de Gr.
Teodosiu)
1.3. Recunoașterea sunetelor emise de jucăriile muzicale, în corelarea lor auditivă cu anumite
calități ale sunetelor muzicale
- marcarea intuitivă a unor elemente de limbaj muzical din cântece, cu ajutorul anumitor jucării
muzicale cu sonorități potrivite sau folosind percuția corporală - sunete egale, pauza de pătrime,
intensități diferite
37
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente și experiențe prin intermediul muzicii și mișcării, individual
sau în grup
38
3.4. Crearea unor linii melodice simple și a unor combinații ritmice, asociate cu mișcări
adecvate
- selectarea și organizarea unor sunete pentru crearea unei idei muzicale proprii;
- gruparea unor mișcări sau sunete astfel încât să genereze un dans liber pe linii melodice proprii,
simple
- discuții despre propriile creații, analiza și aprecierea lor
CONȚINUTURI
39
Sugestii pentru repertoriul de cântece și pentru audiții
SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare
pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul acestei discipline integrate.
Copilul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor școlare. Cadrul didactic va
urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de învățare
pentru viața reală.
Programa școlară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura
personalizată a programei școlare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare: competențe
generale, competențe specifice, activități de învățare, conținuturi. Demersul permite să se răspundă
succesiv la următoarele întrebări:
40
- În ce scop voi face? (identificarea competențelor)
- Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)
- Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Strategii didactice
Această etapă de școlaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilității
gândirii, precum și a creativității elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului
copilului pentru această disciplină și pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va
predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală și în grup, care să permită
exprimarea liberă a propriilor idei și sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea și
creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestărilor copilului. Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu
jucării muzicale) și audiția muzicală sunt mijloacele esențiale de realizare a educației muzicale, fiecare
dintre acestea fiind însoțită de mișcare.
Mișcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă:
- bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.;
- pași egali, pe loc sau în deplasare;
- pași simpli de dans;
- ridicare ritmică pe vârfuri;
- mișcări ale brațelor, ale trunchiului;
- mișcări sugerate de textul cântecului (acțiuni, personaje);
- mânuirea jucăriilor muzicale;
- dirijat intuitiv.
Cântecul ocupă locul cel mai important în educația muzicală a copiilor, cu condiția ca ambitusul,
linia melodică, structura ritmică, conținutul de idei și îmbinarea textului cu melodia să respecte
capacitatea vocală și particularitățile de vârstă ale copiilor.
Propunerea programei de realizare a educației muzicale prin joc înseamnă asocierea mișcării, ca
mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât și cu audiția. Această modalitate de lucru dă
copilului bucuria unor manifestări spontane și originale pe muzică, acte menite să-i trezească în final
interesul și atracția pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica. O altă cerință
desprinsă din programă este aceea a utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale, ceea ce reprezintă o
contribuție la firescul, exuberanța, creativitatea și spontaneitatea copiilor în manifestarea lor muzicală.
Însușirea intuitivă a cântecului reprezintă o preluare prin imitație ca un tot unitar (text-melodie) a
acestuia, respectând traseul de la colectiv spre individual și înapoi la colectiv, asigurând mereu percepția
întregului. În reluările repetate ale cântecului (în vederea însușirii lui) este bine să se aducă mereu
procedee noi, atractive pentru copii, care să transforme acest proces mecanic într-unul viu și eficient.
Competențele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare și apoi
spre dezvoltarea creativității, atât în ceea ce privește repertoriul de cântece, cât și elementele de limbaj
muzical. Modalitățile de lucru propuse sunt menite să dezvolte abilitățile creative ale copiilor, abilități
care să poată fi transferate într-o varietate de contexte educative.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și învățării. Se recomandă cu prioritate
abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. În acest context, sunt adecvate metode precum:
observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea,
realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea
de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se
realizeze prin raportare la standarde generale și nu la nivelul clasei.
De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o
mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor. Procesul de evaluare va pune
accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor dobândite de către copii în contexte
nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi înregistrată, comunicată și discutată cu părinții. În
întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat progresul fiecărui copil.
41
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3418/19.03.2013
București, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Arte vizuale și abilități practice este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competențe. Orientarea demersului didactic pornind de la
competențe pune accentul pe dezvoltarea gândirii și pe extinderea posibilităților de comunicare
interumană prin imagine, folosind trăirea artistică și contribuind astfel la conturarea profilului de
formare al absolventului de învățământ primar.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice.
42
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru
familiarizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe
următoarele domenii:
- Desen - Textile și hârtie
- Pictură - Construcții
- Modelaj - Foto-video
Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și
elemente de evaluare continuă.
Includerea clasei pregătitoare în învățământul general și obligatoriu implică o perspectivă
nuanțată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educației
timpurii, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe trezirea
curiozității copilului și pe dezvoltarea încrederii în sine.
Disciplina Arte vizuale și abilități practice are un caracter de noutate în raport cu disciplinele
studiate până în prezent în învățământul primar, fiind o disciplină integrată, situată la intersecția ariilor
curriculare Arte și Tehnologii. În Planul-cadru de învățământ, disciplina Arte vizuale și abilități
practice are alocate 2 ore pe săptămână clasa pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a și 1 oră pe săptămână
la clasa a IV-a.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale și a abilităților
practice în cadrul aceleiași discipline de studiu sunt următoarele:
- Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie, scenografie,
ceramică, vestimentație, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică, arta tiparului, sculptură,
arhitectură, artă monumentală, artele spectacolului etc. Toate acestea sunt prezente în cotidian și
omul contemporan se raportează la ele. Abordarea doar a artelor plastice limitează sfera
preocupărilor și intereselor copiilor. În secolul pe care îl traversăm, aceștia sunt expuși unei
multitudini de informații și influențe, cele mai multe venind pe cale vizuală. Cu cât se realizează
mai devreme explorarea în adâncime a unor concepte-cheie specifice limbajului vizual, cu atât
sunt șanse mai mari ca elevii să facă alegeri pertinente și corecte.
- Mutarea accentului de pe însușirea diverselor tehnici și dezvoltarea unor abilități practice, pe
formarea caracterului. Reprezentanții Școlii Active considerau că practicarea îndelungată a
lucrărilor manuale este o adevărată școală de cultură morală, întrucât realizarea manuală a unor
produse presupune combinarea armonioasă de priceperi și deprinderi, responsabilitate și
inteligență.
- Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice și culturale, precum și îmbinarea
acestora cu experiența concretă a realizării unor produse, au drept consecință creșterea
sensibilității pentru frumos, sporirea îndemânării și încrederii în variate posibilități de exprimare a
sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiții și semeni.
- Activitățile de învățare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline integrate ajută la
dezvoltarea mușchilor mici ai mâini, având implicații importante în formarea deprinderilor corecte
de scris și de executare a diverselor tehnici specifice artelor vizuale.
- Integrarea acestor domenii ajută la înțelegerea concomitentă a două realități esențiale pentru
dezvoltarea la elevi a spiritului estetic și practic: utilitatea produsului artistic și valoarea estetică a
lucrurilor utile.
43
Competențe generale
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
1.1. Sesizarea diferenței dintre informația practică transmisă prin limbaj vizual și mesajul
artistic
- formularea de enunțuri despre posibile trăiri exprimate de autori în picturi/desene/fotografii
artistice/sculptură etc.
- participarea la discuții despre mesaje exprimate în diferite momente din filme pentru copii/ filme
de desene animate
- jocuri comparative între mesaje practice transmise prin limbaj vizual și mesaje artistice –
Exemplu: anunțul de la metrou, compus din imagine și text: Nu vă sprijiniți de uși și Ciobănaș cu
câine al lui N. Grigorescu sau culoarea roșie de la semafor și Macii lui Ș. Luchian
- sesizarea efectelor sugestive ale unei culori folosite într-o reproducere, prin comparația cu zone
alăturate, colorate diferit
1.3. Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual
- analiza liberă și personală a mesajului unei realizări artistice (exemplu: „Vă recomand… filmul,
expoziția etc., deoarece…”)
44
- discuții în care se explică preferințele artistice ale fiecăruia observarea și analizarea unor lucrări
de artă tradițională și modernă românească și identificarea mijloacelor de expresie folosite
- audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre artiști români din domenii diferite
- răsfoirea de albume de artă
- participarea la proiecte având ca temă viața și opera unor artiști români consacrați
- participarea la întâlniri cu artiști/ meșteșugari locali
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
2.2. Exprimarea ideilor și trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii și formei
- realizarea de aplicații în oglindă: Chipul meu atunci când sunt fericit/Chipul meu atunci când
sunt trist; Cum mă simt într-o zi ploioasă/ Cum mă simt într-o zi senină
- participarea la lucrări colective – Exemplu: „Mai multe mâini, un singur portret” etc.
- exerciții de autoanaliză a propriilor creații (motivarea alegerii subiectului, timpul alocat,
mijloacele și tehnicile utilizate, sentimente) Exemplu: „Am confecționat păpușa pe care mi-o
doream. Am realizat-o din cârpă. Vreau să mă joc cu ea/ Vreau să o dăruiesc... etc.”)
2.3. Realizarea de produse utile și/sau estetice combinând materiale ușor de prelucrat și
tehnici accesibile
- realizare de felicitări, invitații la zile de naștere sau onomastică, obiecte de design pentru sala de
clasă, holurile școlii, camera proprie etc.
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de școlar
- realizare de machete simple etc.
45
- folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obține fâșii de hârtie ce pot fi rulate prin tehnica
Quilling și transformate în podoabe sau obiecte de decor
- transformarea resturilor textile în podoabe sau obiecte de decor prin diferite tehnici: tăiere în fâșii,
împletire etc.
2.5. Explorarea de utilizări în contexte utile și sau estetice a obiectelor/ lucrărilor realizate
prin efort propriu
- identificarea unor dorințe/ nevoi simple, care pot fi îndeplinite prin realizarea de obiecte/lucrări
utile și sau estetice
- identificarea a cel puțin două soluții pentru a îndeplini o dorință
- participarea la conversații despre posibile utilizări ale produselor realizate individual sau în grup
- discuții pentru acordarea de semnificații neuzuale unor obiecte uzuale și de semnificații uzuale
unor obiecte artistice; remarcarea neconcordanțelor și inovarea
CONȚINUTURI
Desen Materiale și instrumente hârtie liniată și neliniată, diverse obiecte creion grafit,
creioane colorate, creioane cerate, peniță, radieră (opțional: PC, tabletă)
Tehnici de lucru hașurare, linie modulată, repetiție, caligrafie, stilizare, gravură
Pictură Materiale și instrumente acuarele, tușuri, guașe, tempera, acrilice, ulei, hârtie,
hârtie colorată, pânză, sticlă, lemn, ceramică, cretă, pigmenți, burete pensulă, deget,
ștampilă, creioane colorate, PC, tabletă
SUGESTII METODOLOGICE
47
Strategii didactice
Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării la particularitățile de
vârstă și individuale ale copiilor, din perspectiva opțiunilor metodologice ale fiecărui profesor.
În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii didactice prin
care se încurajează inițiativa și libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte
important accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă și creatoare
a copiilor. Mediul educațional ar trebui să permită o explorare activă și interacțiuni variate cu resursele
materiale, cu ceilalți copii și cu adulții.
Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme și subiecte interesante, dorite de
elevi la această vârstă, organizând cunoașterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea de
secvențe didactice în care copiii să-și poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce privește
instrumentele, cât și în ceea ce privește subiectele realizate. Un Colț de Artă amenajat în sala de clasă,
în care materialele și instrumentele sunt la îndemâna copiilor, ar facilita atingerea acestui obiectiv.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și învățării. Se recomandă cu prioritate
abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. În acest context, sunt adecvate metode precum:
observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea,
realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea
de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de evaluare va pune
accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor dobândite de către copii în
contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi înregistrată, comunicată și discutată cu
părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat progresul
fiecărui copil.
48
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ INTEGRATĂ
CLASA a II-a
Comunicare în limba română, clasa a II-a, autori:Gabriela Bărbulescu, Daniela Beșliu, Daniela-Elena Ioniță, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2018
Matematică și explorarea mediului, clasa a II-a, autori:Mihaela Ada Radu, Rodica Chiran, Olaga Pîrîială, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2018
Dezvoltare personală, clasa a II-a, autori:Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta Mihaela Crivac, Claudia-Daniela Negrițoiu, Augustina
Anghel, Nicoleta –Sonia Ionică, Editura Ars Libri, Costești, 2016
Muzică și mișcare, clasa a II-a, autori:Alina Perțea, Dumitra Radu, Editura Aramis, București, 2016
Arte vizuale și abilități practice, clasa a II-a, autori:Cristina Rizea, Daniela Stoicescu, Ioana Stoicescu, Editura Litera, București, 2015
49
50
Cuvinte și numere dragi 1.1. Materiale, instrumente 4 2
AVAP
2.2. Oamenii comunică
2.3. Litere și cifre
2.5. Evaluare
2. POVEȘTILE CĂRȚII 1.1. Povestea cărții de povești, E. Căldăraru 10+2 2
CLR
1.2. Cartea. Cuprinsul cărții
1.4. În lumea poveștilor
2.2. Cearta literelor
2.3. Alfabetul
3.1. Acum știu!
4.1. Știu, pot, rezolv – Evaluare
Ne jucăm și învățăm
Lectură :
1.Cine e Moș Teacă – după Anton Bacalbașa
2.Cântec – George Topîrceanu
Numerele natural 0-1000. Corpul 1.4. Nr. nat 0-100. Corpul omenesc 8 2
MEM
omenesc 3.2. Nr. nat. 0-1000 – Formare, citire, scriere
4.1. Menținerea sănătății
5.2. Nr. nat. 0-1000 – Comparare, ordonare, rotunjire
Boli provocate de virusuri
Nr. Pare și impare
Să repetăm ce-am învățat !
Ce știu ? Cât știu ? Cum știu ?
Eu și ceilalți 1.1. Băieți și fete 2 2
DP
2.3. Câți ani ai?
Timbrul (sunetul) 1.1. Sunete din mediul înconjurător 4 2
MM
1.2. Sunetele muzicale vocale
2.1. Sunetele muzicale instrumentale
Acasă 1.1. Familia mea 4 2
AVAP
2.2. Casa mea
2.3. Locul unde mă joc
2.5. Evaluare
3. POVEȘTILE TOAMNEI 1.1. Frunza – E. Gârleanu 15+3 3
CLR
1.2. Textul. Textul literar
1.3. Bradul (poveste populară românească
1.4. Semnul exclamării
2.1. Cântec – Șt. O. Iosif
2.2. Poezia. Versul
2.3. Toamna dintâi, E. Caldwell
2.4. Acum știu!
3.1. Știu, pot, rezolv – Evaluare
3.2. Ne jucăm și învățăm
3.3. Lectură :
3.4. 1.Nu avem leu ! – W.Klemke și F.Rodrian (2)
4.1. 2.Iepurașul cel viteaz – D. Mamin-Sibiriak
4.2. 3.Recapitulare
4.3.
Adunarea și scăderea în 1.4. Adunarea și scăderea în c oncentrul 0-100. Plante și animale 12 3
MEM
concentrul 0-1000. Plante și 1.5. Adunarea și scăderea în concentrul 0-1000, fără trecere peste ordin. Nevoi
animale 1.6. de bază ale viețuitoarelor
3.1. Adunarea și scăderea în concentrul 0-1000, cu trecere peste ordin.
3.2. Caracteristici comune viețuitoarelor – creștere, înmulțire
4.1. Să repetăm ce-am învățat!
4.2. Ce știu? Cât știu? Cum știu
5.1.
5.2.
Eu și ceilalți 1.1. Stilul meu vestimentar 3 3
DP
2.3. Eu sunt unic
1.2. Toți suntem diferiți
Recapitulare – Am învățat și m-am dezvoltat
Jucării muzicale 1.1. 1.2. Jucării muzicale din materiale naturale și reciclabile 6 3
MM
2.1. 1.4. Orchestra de jucării muzicale
2.1. 3.1.
3.2.
Curcubeu 1.2 Povești despre curcubeu 6 3
AVAP
2.1 Cu umbrela prin ploaie
2.2 Curcubeul nostru
2.3 Evaluare
2.4
VACANȚĂ DE TOAMNĂ
MODULUL 2
4. POVEȘTILE PRIETENIEI 1.1. Împreună, C. Tohănean 20+4 4
CLR
1.2. Folosirea virgulei
1.3. Comoara
1.4. Folosirea virgulei
2.1. Cenușiul
2.2. Grupurile de litere
2.3. Dințișor, F. Colonaș
2.4. Acum știu!
3.1. Știu, pot, rezolv –Evaluare
51
52
3.2. Ne jucăm și învățăm
3.3. Lectură :
3.4. 1.Copacul și dovleacul – Anton Pann
4.1. 2.Răsplata domnească – legendă populară
4.2. 3.Cum făcut Moș Crăciun prima jucărie – Frank Baum (2)
4.3.
Înmulțirea nr. nat. 1.4. Adunarea repetată. Uscat și ap 16 4
MEM
Pământul: uscat, apă, atmosferă 1.5. Operația de înmulțire
1.6. Înmulțirea când unul dintre factori este 2
3.1. Înmulțirea când unul dintre factori este 3. Ce este aerul?
3.2. Înmulțirea când unul dintre factori este 4
4.1. Înmulțirea când unul dintre factori este 5 sau 6. Atmosfera
4.2. Proprietățile înmulțirii
5.1. Să repetăm ce-am învățat!
5.2. Ce știu? Cât știu? Cum știu?
Trăiesc sănătos 1.2. Sunt curat și îngrijit 4 4
DP
Toți avem emoții 2.1. Sănătatea mea este importantă
2.2. Recapitulare – Am învățat și m-am dezvoltat
Fii vesel!
Ritmul 1.1 ,1.2. Sunetul lung. Sunetul scurt (durata sunetelor) 8 4
MM
1.3,1.4. Marcarea structurilor ritmice
2.1, 3.1. Audiția interioară. Improvizația ritmică spontană
3.2. Recapitulare. Evaluare
Iarna pe uliță 1.1 Ninge 8 4
AVAP
1.2 Omul de zăpadă
2.2 Obiceiuri de iarnă
2.3 Evaluare
2.4
5. POVEȘTILE IERNII 1.2. Iarna pe uliță – G. Coșbuc 15+3 3
CLR
1.3. Scrierea cu mp, mb
2.3. La săniuș – I. Agârbiceanu
3.1. Două puncta
3.2. Polul Nord
4.1. Textul informativ
4.2. Scrisoarea de la Moș Crăciun – M. Twain
4.3. Vocalele și consoanele
Scrierea imaginativă după benzi desenate
Știu, pot, rezolv – Evaluare
Bună dimineața, la Moș Ajun!
Sorcova
Lectură:
1.În Ajunul Crăciunului- Alexandru Vlahuță
2.Mica vrăjitoare – G. Remond (2)
3.Recapitulare
Înmulțirea în concentrul 0-100. 2.1. Înmulțirea când unul dintre factori este 7 sau 8 12 3
MEM
Forme de relief 2.2. Înfățișarea suprafeței Pământului
3.1. Înmulțirea când unul dintre factori este 9 sau 10. Câmpia
3.2. Probleme cu opearții de înmulțire. Dealurile și munții
4.1. Să repetăm ce-am învățat !
4.2. Ce știu? Cât știu? Cum știu?
5.1.
5.2.
Toți avem emoții 2.1. Alungă tristețea! 3 3
DP
2.2. Învinge-ți frica!
Fii calm!
Recapitulare – Am învățat și m-am dezvoltat
Melodia 1.1. Sunete înalte. Sunete joase 6 3
MM
1.2. Mersul melodiei
1.3. Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul)
1.4. Genuri muzicale :
2.1. A.Folclorul copiilor
3.1. B.Colinde
3.2.
Inimă verde 1.2.; 1.3.; Piatră 6 3
AVAP
2.2; 2.3.; Lemn
2.5; Plastic
2.6.
2.1.; 2.3.;
2.4.; 2.5.
6. POVEȘTI DESPRE CUNOAȘTERE CLR 1.1. Zburătorul din Carpați 5+1 1
1.2. Scrierea cuvintelor sa și s-a
1.3. Despre Edison și becul inventat de el
1.4. Scrierea cuvintelor într-o și într-un
2.3. Lectură:
3.1. 1.Să ne amintim!
3.2.
3.4.
4.1.
4.2.
Împărțirea cu rest 0 în MEM 1.5. Scăderea repetată. Medii de viață: lacul, balta 4 1
53
54
concentrul 0-100. Medii de viață: 1.6. Legătura dintre înmulțire și împărțire
lacul, balta, Marea Neagră, delta 5.2.
3.1.
3.2.
Comunicăm eficient DP 2.2. Privește-mă și mă vei înțelege! 1 1
2.3
Interpretarea MM 1.4. Nuanțe – tare/încet/mediu 2 1
2.1. Cântec vesel. Cântec trist
3.1.
3.2.3.4.
Inimă verde AVAP 1.2. Piatră 2 1
2.2.
2.3.
VACANȚĂ DE IARNĂ
MODULUL 3
POVEȘTI DESPRE CUNOAȘTERE CLR 1.4. Legenda muntelui Retezat 15+3 3
2.3. Prezentarea unui loc
3.1. Un mesaj neașteptat
3.2. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin litera x
3.4. Acu știu!
4.1. Știu, pot, rezolv – Evaluare
4.2. Acum știu! – Recapitulare la începutul semestrului al II-lea
Povestirea unor întâmplări trîite sau observate
Propoziția. Enunțul. Semnele de punctuație
Textul. Povestirea – Pălăria Omului de Zăpadă, I. Rațiu
Lectură:
2.Primăvara – Irina Glință
3.Păcală și vaca – după Iosif Nădejde
Împărțirea cu rest 0 în MEM 1.5. Împărțirea la 2. Doimea. Marea Neagră 12 3
concentrul 0-100. Medii de viață: 1.6. Împărțirea la 3; împărțirea la 4. Delta Dunării
lacul, balta, Marea Neagră, delta 5.2. Împărțirea la 5; împărțirea la 6
3.1. Fracții. Doimea, pătrimea. Fracții echivalente
3.2. Probleme cu operații de împărțire
Să repetăm ce am învățat!
Ce știu? Cât știu? Cum știu?
Comunicăm eficient 2.2. Mesajul corpului 3 3
DP
2.3. Vocea mea
Recapitulare – Am învățat și m-am dezvoltat
Interpretarea 1.4. Procedee armonico-polifonice: 6 3
MM
2.1. A. Solist – cor
3.1. B. Cântarea în lanț
3.2.3.4. C. Dialog muzical
D. Grupe alternative
Inimă verde 1.2. Lemn 6 3
AVAP
2.2. Recapitulare
2.3. Evaluare (expoziție)
7. POVEȘTILE NATURII CLR 1.1. Puiul de elefant, după R. Kipling 10+2 2
1.2. Scrierea corectă a cuvintelor dintr-o și dintr-un
1.3. Legenda Soarelui și a Lunii
1.4. Scrierea corectă a cuvintelor sau și s-au
2.1. Legendă, după I. Hasdeu
2.2. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupuri de vocale (oa, ea, ia, ie, ua,
2.3. uă)
2.4. Lectură:
3.1. 1.Cum i-a crescut cămilei ghebul – R. Kipling
3.2. 2.Ocaua lui Cuza – legendă populară
3.3.
3.4.
4.1.
4.2.
4.3.
Împărțirea numerelor naturale în MEM 1.5. Împărțirea la 7. Medii de viață – pădurea 8 2
concentrul 0-100. Medii de viață. 1.6. Împărțirea la 8. Împărțirea la 9. Unde și vibrații. Intensitatea și tăria
Unde și vibrații 5.2. sunetului
3.1. Cazuri speciale de împărțire. Medii de viață: deșertul
3.2.
1.5.
1.6.
2.2.
3.1.
3.2.
5.2
Cum relaționez? DP 2.3. Gesturi prietenoase 2 2
3.1. Codul bunelor maniere
Cântarea vocală MM 1.4.; 2.1.; Poziția, emisia, tonul, semnalul de început, dicția, sincronizarea 4 2
3.1.; 3.2.;
3.4.
Despre muzică AVAP 2.1.; 2.2; Muzica, pasiunea mea 4 2
2.3.; 2.4.;
2.5.
55
56
VACANȚĂ DE SCHI
MODULUL 4
POVEȘTILE NATURII CLR 1.1. Scrierea imaginativă după un șir de întrebări 5+1 1
1.2. Știu, pot, rezolv – Evaluare
1.3. Ne jucăm și învățăm
1.4. Lectură:
2.1. 3.Vrăjitorul din Oz – F. Baum
2.2.
2.3.
2.4.
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
Împărțirea numerelor naturale în MEM 1.5. Să repetăm ce am învățat! 4 1
concentrul 0-100. Medii de viață. 1.6. Ce știu? Cât știu? Cum știu?
Unde și vibrații 5.2.
3.1.
3.2.
1.5.
1.6.
2.2.
3.1.
3.2.
5.2
Cum relaționez? 2.3. Ne respectăm reciproc 1 1
DP
3.1. Recapitulare – Am învățat și m-am dezvoltat
Cântarea vocală 1.4.; 2.1.; 2 1
MM
3.1.; 3.2.; Cântarea vocală în colectiv
3.4.
Despre muzică 2.1.; 2.2; Instrumente musicale de jucărie 2 1
AVAP
2.3.; 2.4.;
2.5.
8. POVEȘTILE FAMILIEI CLR 1.1. Poveste de alungat tristețea 15+3 3
1.2. Mămici și copii
1.3. Prezentarea unei persoane
1.4. Scrierea imaginativă. Afișul
2.1. La bunicul, după J. Spyri
2.2. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele â și î
2.3. Dl. Goe, după I.L. Caragiale
2.4. Acum știu!
3.1. Știu, pot, rezolv – Evaluare
3.2. Ne jucăm și învățăm
3.3. Lectură :
3.4. 1.Vulpea și calul – Frații Grimm
4.1. 2.Recapitulare
4.2. 2.Câinele – cel mai bun prieten al omului, text nonliterar
4.3.
Probleme care se rezolvă prin MEM 1.5. Probleme care se rezolvă prin una sau două operații 12 3
una sau mai multe operații. 1.6. Probleme care se rezolvă prin mai multe operații
Medii de viață: Polul Nord, Polul 3.1. Să repetăm ce-am învățat!
Sud 3.2. Ce știu? Cât știu? Cum știu?
4.1.
4.2.
5.2.
Timpul în viața noastră 1.2. Timpul poate fi prietenul meu. Programul meu zilnic 4 4
DP
3.1. Timp pentru învățare, timp pentru relaxare
3.2. Să fim organizați!
Recapitulare – Am învățat și m-am dezvoltat
Cântarea vocală 1.4.; Cântarea vocală în grupuri mici 8 4
MM
2.1. Cântarea vocală individuală
1.2.; 2.2.;
2.3.; 3.1.
Jurnalul unei plante 2.1.; 2.2; Frunze 8 4
AVAP
2.3.; 2.4.; Flori
2.5. Fructe
1.3.; 2.2; Evaluare
2.3; 2.5.
9. CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE CLR 1.1. Țara unde oamenii nu visau niciodată – P. Crăciun 10+2 2
1.2. Bătrâna și vasul
1.3. Sarea în bucate – P. Ispirescu
1.4. Știu, pot, rezolv - Evaluare
2.1. Lectură:
2.2. 1.Interviu cu doamna învățătoare
2.3. 2.”Hărnicia” lui Gigel – benzi desenate
2.4.
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
57
58
4.1.
Figuri și corpuri geometrice. MEM 1.5.; 1.6.; Figuri plane - pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc, semicerc 8 2
Forme și transfer de energie - 3.1.; 3.2.; Asxa de simetrie. Corpuri și material, care conduc electricitatea
Electricitatea 4.1.; Corpuri geometrice – cub, cuboid, cilindru, sferă, con
4.2.; 5.2. Să repetăm ce am învățat!
2.1.; 2.2.; Ce știu? Cât știu? Cum știu?
3.2.;
4.1.
4.2.;
5.1
Eu pot să învăț ușor 3.2. Când și cum învăț? 3 3
DP
1.2. Am nevoie de ajutor
2.3. Recapitulare – Am învățat și m-am dezvoltat
3.2.
Cântarea instrumentală 1.2.;2.1.; Percuția corporală diversă 6 3
MM
2.2.; 2.3.; Cântarea cu acompaniament
3.1,3.2.; 3.4.
Animale 1.3.; 2.2; Familia Miau 6 3
AVAP
2.3; 2.5. Fluturi
1.2.; .2.; Evaluare
2.3.; 2.5.
10. POVEȘTI DESPRE MESERII CLR 1.1 1.2. Ce miros au meseriile, G. Rodari 5+1 1
1.3. 1.4. Cum se face o bicicletă
2.1. 2.2.
2.3. 2.4.
3.1. 3.2.
3.3. 3.4.
4.1. 4.2.
4.3.
Măsurări (I). Forțe exercitate de MEM 3.2. Măsurarea lungimilor 4 1
magneți 4.2. Măsurarea capacității vaselor
6.1.
6.2.
6.3.
6.4
Explorez meseriile DP 3.2. Ce mi-ar plăcea să devin? Meseriile se prezintă… 1 1
59
60
1.6 Ce știu? Cât știu? Cum știu?
2.2
3.1
5.1
5.2
6.4
Recapitulare finală 3.2. Recapitulare 2 2
DP
Proiect ”Eu și cei din jurul meu”
Recapitulare 2.1.; 3.1.; Mișcări sugerate de text/ritm. Dansul 4 2
MM
3.2.; 3.4. Pasul cadențat. Marșul
Cufărul cu povești 2.2.; 2.3.; 2.4.; La castel 4 2
AVAP
2.5.; Cai și unicorni
2.6. Prâslea cel voinic
12 Vine vacanța! 1.1. 1.2. Lectura, o activitate folositoare 10+2 2
CLR
1.3. 1.4. Texte pentru transcrieri și dictare
2.1. 2.2. Cursa isteților
2.3. 2.4. Anul acesta ai învățat
3.1. 3.2. Recapitulare
3.3. 3.4. Șezătoare literară
Vine vacanța! 1,5 Recapitulare finală 8 2
MEM
1.6 Evaluare finală
2.2
3.1
5.1
5.2
6.4
Vine vacanța! 3.2 Iată ce am învățat 2 2
DP
Jurnal de final
Vine vacanța! 2.1.; 3.1.; Recapitulare 4 2
MM
3.2.; 3.4. Cântare individual/grup
Vine vacanța! 2.3.; 2.4.; 2.5.; Personajul ECO 4 2
AVAP
2.6. Recapitulare/Evaluare/Expoziție
LIMBA ENGLEZĂ – planificare calendaristică
61
62
6 Revision 1
7 Progress Test 1
8 Outside the House tree, chimney, wall, roof, fence, grass I have. You have. He has. 1
She has. It has. We have.
You have. They have.
9 Inside the House living room, bedroom, kitchen, bathroom Is this a...? 1
Where is...?
10 My Room bed, wardrobe, lamp, chair, table In the bedroom there are:... 1
The... is small/ large.
11 Prepositions on, under, in front of, behind, next to, between There is a... 1
12 Revision/ Progress 1
Test
13 What Do We Eat and cook, bread, cheese, butter, jam, tea, eggs, milk, fruit juice, cake, Can I have a...? 2
Drink? to eat, to drink What's for breakfast?
Do you like...?
I like./ I don't like.
Yes, I do./ No, I don't.
To eat.
To drink.
14 At the Market apple, pear, plum, grapes, orange, lemon, banana, strawberry, This is a... 2
carrot, tomato, potatoes, peas, cabbage, pepper, cucumber, These are...
mushrooms, round, sweet, sour I would like some...
Here you are!
Thank you!
I like.../ I don't like...
15 Seasons and Months spring, summer, autumn, winter, January, February, March, April, It’s warm. 2
of the Year May, June, July, August, September, October, November, It’s hot and sunny.
December, Christmas tree, spring flowers, falling leaves It rains. It’s chilly.
It snows. It’s cold.
16 Revision 1
17 Progress Test 1
18 Poultry and Birds rooster, hen, duck, goose, turkey, parrot, owl, eagle, woodpecker, This is a... / There are... 1
crow, peacock, penguin Where does it live?
It lives at the farm. / It lives in the forest.
19 Forest Animals bear, wolf, fox, rabbit, stag, squirrel, frog, hedgehog, raccoon, Do you like? 1
skunk, bat, mole Yes, I do./ No, I don't.
20 Zoo Animals lion, tiger, elephant, giraffe, hippo, zebra, crocodile, snake, seal, The ... is small / big. 1
polar bear, monkey, camel It lives in the savannah. / It lives in the jungle. / It lives
at the North Pole.
21 In the Ocean fish, dolphin, shark, whale, seahorse, starfish, jellyfish, shell, It lives in the sea/ ocean. 1
shrimp, crab, octopus, lobster How many…?
To see
the sea
22 Tiny Creatures spider, ladybird, beetle, fly, mosquito, bee, ant, cricket, caterpillar, There is... 2
butterfly, dragonfly, grasshopper, muffin, leaf, Sunday, Monday, There are...
Tuesday, Wednesday, Thursday, Friday, Saturday, Sunday The Very Hungry Caterpillar, by Eric Carle
23 Revision 1
24 Progress Test 1
25 Special Days decoration, star, candles, Santa Claus, presents, lamb, egg, basket, Merry Christmas! 2
Christmas, Easter Easter bunny, flower, priest Happy New Year!
Happy Easter!
26 Final Revision 1
27 Final Test 1
63
64
PLANIFICARE INTEGRATĂ PE UNITĂȚI DE CONȚINUT
CLASA a II-a
Comunicare în limba română, clasa a II-a, autori:Gabriela Bărbulescu, Daniela Beșliu, Daniela – Elena Ioniță, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2018
Matematică și explorarea mediului, clasa a II-a, autori:Mihaela, Ada Radu, Rodica Chiran, Olga Pîrîială, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2018
Dezvoltare personală, clasa a II-a, autori:Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta Mihaela Crivac, Claudia-Daniela Negrițoiu, Augustina
Anghel, Nicoleta –Sonia Ionică, Editura Ars Libri, Costești, 2016
Muzică și mișcare, clasa a II-a, autori:Alina Perțea, Dumitra Radu, Editura Aramis, București, 2016
Arte vizuale și abilități practice, clasa a II-a, autori:Cristina Rizea, Daniela Stoicescu, Ioana Stoicescu, Editura Litera, București, 2015
SĂPTĂMÂNA I – MODULUL 1
SĂPTĂMÂNA II – MODULUL 1
CLR 1.1 Din nou la 1.Actualizarea 6 - identificarea personajelor dintr-un text Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.2 școală cunoștințelor din clasa I - precizarea locului și timpului acțiunii prezentate într-un ghicitori, planșe
1.3 Prima zi de școală – I. text dat Procedurale: conversația, explicația,
1.4 Teodoreanu - ex. de despărțire a cuvintelor în silabe exercițiul, munca în echipă
2.1 Propoziția. Comunicarea - ex. de identificare a unor cuvinte date după: număr de Forme de organizare: activitate
2.2 orală și comunicarea scrisă sunete, sunet inițial, sunet final frontală, individuală
65
66
2.3 Recapitulare - ex. de citire a enunțurilor și textelor scurte (citire cu
2.4 Evaluare inițială voce tare/în șoaptă /în gând; citire în lanț, pe roluri,
Lectură: Astronomul, citire ștafetă)
doctorul și țăranul – P. - alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de
Ispirescu mesajul text
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu respectarea
semnelor de punctuație
- citirea selectivă în funcție de anumite repere (alineatul,
linia de dialog)
MEM 1.1. Reactualizarea Natura, prietena mea 5 - aflarea unui număr/a unor numere, respectând Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.1. cunoștințelor Ce știu? Cât știu? Cum anumite condiții ghicitori, planșe
3.1. din clasa I știu? - compararea unor grupuri de obiecte prin punerea Procedurale: conversația, explicația,
3.2. elementelor unele sub altele, încercuirea părților exercițiul, munca în echipă
4.1. comune, punerea în corespondență Forme de organizare: activitate
4.2. - scrierea rezultatelor obținute prin comparare, utilizând frontală, individuală
semnele <, >, =
- rotunjirea la zeci și /sau sute a unui număr dat
- investigarea unui mediu de viață natural sau artificial
(balta/acvariul, pădurea/parcul etc.) pentru a identifica
plantele și animalele care îl populează,
condițiile de viață și adaptările la mediu
- compararea unor grupuri de obiecte prin punerea
elementelor unele sub altele, încercuirea părților
comune, punerea în corespondență
- așezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a unor
numere date
- rotunjirea la zeci și /sau sute a unui număr dat
MM 1.4 Timbrul Sunete din mediul 2 -diferențierea sunetelor reprezentate prin litere, de Materiale: CD-uri, laptop
2.1 (Sunetul) înconjurător sunete plăcute (din natură) și sunete neplăcute Procedurale: conversația, explicația,
(zgomote) demonstația, exercițiul
-audiția – joc pentru diferențierea sunetelor din mediul Forme de organizare: frontală,
înconjurător individuală, pe grupe
- redarea unor sunete din mediul înconjurător
AVAP 1.1 Cuvinte și Oamenii comunică 2 - formularea de enunțuri despre posibile trăiri exprimate Materiale: creioane colorată,
1.2 numere dragi de autori în picturi/desene/fotografii artistice/sculptură foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.2 etc. creponată, acuarele, pensulă,
- participarea la discuții despre mesaje exprimate prin plastilină
imagini diverse (semne de circulație, fotografii, picturi) Procedurale: conversația, explicația,
- jocuri comparative între mesaje practice transmise prin exercițiul
limbaj vizual și mesaje artistice Forme de organizare:activitate
- sesizarea efectelor sugestive ale unei culori folosite frontală/individuală
într-o reproducere, prin comparația cu zone alăturate,
colorate diferit
- exerciții de autoanaliză a propriilor creații
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de
școlar – Zi de toamnă – pictură;
DP 1.1 Eu și ceilalți Cum arătăm noi? 1 - jocuri de prezentare în perechi, în grupuri mici, în Materiale:caiet, fișe de lucru
fața clasei, a rezultatelor activității Procedurale: conversația, exercițiul,
- prezentarea trăsăturilor personale elementare în fișe problematizarea, joc de rol
de lucru Forme de organizare: activitate
- prezentarea unei experiențe personale (prima zi de frontală/individuală
școală, zile de naștere, jucăria favorită
- crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe
baza unor cuvinte cheie , jocuri de mimă pentru
înțelegerea unor mesaje nonverbale emițător-receptor
(mi-am făcut un prieten, am primit un cadou, bunicul
a venit în vizită etc.)
- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoțiilor față de
unele situații date
67
68
- citirea selectivă
- realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie
înregistrate titlul și personajele din
basmele/poveștile/povestirile citite sau
transcrieri/copieri de glume, ghicitori, poezii etc.
- transcrieri selective de cuvinte și fraze dintr-un scurt
text
MEM 1.3. Nr. Nat. De la 0 Nr. nat de la 0 la 100. 4 - jocuri de asociere a numerelor mai mici decât 1000 cu Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.6. la 1000. Corpul Corpul omenesc reprezentarea lor prin desen ghicitori, planșe
3.1. omenesc Nr. nat de la 0 la 1000 – - identificarea ordinelor și claselor Procedurale: conversația, explicația,
5.1 formare, citire, scriere - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda exercițiul, munca în echipă
Menținerea sănătății balanței, proba adunării / scăderii sau prin metoda Forme de organizare: activitate
Nr. nat de la 0 la 1000 – încercării frontală, individuală
comparare, ordonare, - identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
rotunjire comparării a două numere mai mici decât 100 și scrierea
relației
- compararea a două numere naturale mai mici decât
1000, atunci când acestea au același număr de sute/de
zeci/de unități, cu ajutorul numărătorii de poziționare
-așezarea în ordine crescătoare / descrescătoare a unor
numere date
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
algoritmului de comparare a două numere mai mici
decât 1000
- compararea rezultatelor obținute la exerciții cu
operații de același ordin sau de ordine diferite
MM 1.2 Timbrul Sunete muzicale vocale 2 -redarea diferitelor sunetelor vocale după auz Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 - audiția– joc pentru diferențierea sunetelor produse de Procedurale: conversația, explicația,
diferite voci demonstația, exercițiul
Forme de organizare: frontală,
individuală, pe grupe
AVAP 1.1 2.1 Cuvinte și Litere și cifre 2 - formularea de enunțuri despre posibile trăiri exprimate Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 numere dragi Evaluare de autori în picturi/desene/fotografii artistice/sculptură foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 etc. creponată, acuarele, pensulă,
- participarea la discuții despre mesaje exprimate în plastilină
diferite momente din filme pentru copii/ filme de Procedurale: conversația, explicația,
desene animate exercițiul
- jocuri comparative între mesaje practice transmise prin Forme de organizare:activitate
limbaj vizual și mesaje artistice frontală/individuală
- sesizarea efectelor sugestive ale unei culori folosite
într-o reproducere, prin comparația cu zone alăturate,
colorate diferit
- exerciții de autoanaliză a propriilor creații;
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de
școlar – Numele meu; Floricica pentru panoul clasei
- exerciții de autoanaliză a propriilor creații
DP 1.1 Eu și ceilalți Băieți și fete 1 - jocuri de mimă Materiale:caiet, fișe de lucru
- descrierea emoțiilor trăite în jocurile preferate Procedurale: conversația, exercițiul,
-enumerarea sarcinilor de lucru ale diferitelor personaje problematizarea, joc de rol
din povești, povestiri, ale persoanelor Forme de organizare: activitate
din viața reală (mamă, tată, învățătoare, bunici, frontală/individuală
director de școală, primar, președinte, medic,
actor etc.)
- bifarea sarcinilor de lucru de la școală dintr-o listă cu
diferite tipuri de sarcini (imagini, cuvinte cheie)
SĂPTĂMÂNA IV – MODULUL 1
69
70
5.2. -așezarea în ordine crescătoare / descrescătoare a unor
numere date
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
algoritmului de comparare a două numere mai mici
decât 1000
- compararea rezultatelor obținute la exerciții cu
operații de același ordin sau de ordine diferite
MM 1.2 Timbrul Sunete muzicale 2 - audiția – joc pentru diferențierea sunetelor produse de Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 instrumentale diferite instrumente Procedurale: conversația, explicația,
- identificarea părților componente ale unor demonstația, exercițiul
instrumente muzicale (tobă, pian, vioară) Forme de organizare: frontală,
individuală, pe grupe
AVAP 1.1 2.1 Acasă Familia mea 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificației Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 - exerciții de obținere a liniilor; creponată, acuarele, pensulă,
- desen / pictură – Chipuri dragi / Familia mea plastilină
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de Procedurale: conversația, explicația,
școlar exercițiul
Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
DP 1.1 Eu și ceilalți Câți ani ai? 1 - jocuri de mimă Materiale:caiet, fișe de lucru
- descrierea emoțiilor trăite în jocurile preferate Procedurale: conversația, exercițiul,
-enumerarea sarcinilor de lucru ale diferitelor personaje problematizarea, joc de rol
din povești, povestiri, ale persoanelor Forme de organizare: activitate
din viața reală (mamă, tată, învățătoare, bunici, frontală/individuală
director de școală, primar, președinte, medic,
actor etc.)
- bifarea sarcinilor de lucru de la școală dintr-o listă cu
diferite tipuri de sarcini (imagini, cuvinte cheie)
SĂPTĂMÂNA V – MODULUL 1
71
72
MM 1.2 Jucării muzicale Jucării musicale din 2 -utilizarea unor materiale și obiecte refolosibile pentru Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 material natural și confecționarea unor jucării muzicale simple (cutii/sticle Procedurale: conversația, explicația,
reciclabile cu pietricele, nisip sau nasturi; linguri de lemn decorate demonstația, exercițiul
de copii etc.) Forme de organizare: frontală,
- acompanierea cântecelor cu jucării muzicale de tipul: individuală, pe grupe
linguri de lemn decorate în prealabil de către copii,
pahare de sticlă și plastic cu diferite tipuri de boabe,
cutii din lemn/ plastic/ metal cu boabe/ pietricele
AVAP 1.1 2.1 Acasă Casa mea 2 - selectarea materialelor de lucru, în funcție de Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 scopul propus; foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 - realizarea unui desen cu tema Acasă; creponată, acuarele, pensulă,
- uscare și presare de plante în vederea folosirii lor în plastilină
confecționarea de colaje, tablouri, felicitări Procedurale: conversația, explicația,
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de exercițiul
școlar Forme de organizare:activitate
- realizare de machete simple – Strada mea frontală/individuală
DP 1.1 Eu și ceilalți Stilul meu vestimentar 1 - prezentarea unei experiențe personale (prima zi de Materiale:caiet, fișe de lucru
școală, zile de naștere, jucăria favorită Procedurale: conversația, exercițiul,
- crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe problematizarea, joc de rol
baza unor cuvinte cheie , jocuri de mimă pentru Forme de organizare: activitate
înțelegerea unor mesaje frontală/individuală
nonverbale emițător-receptor (mi-am făcut un prieten,
am primit un cadou, bunicul a venit în vizită etc.)
- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoțiilor față de
unele situații date
- emiterea unor afirmații pozitive despre sine și ceilalți,
- exprimarea opiniilor despre unele situații de viață
SĂPTĂMÂNA VI – MODULUL 1
73
74
2.6 Curcubeu Povești despre curcubeu (pictură, grafică, sculptură etc.) creponată, acuarele, pensulă,
- identificarea efectului spațial al punctului, în funcție de plastilină
mărimea, distanța sau luminozitatea acestuia Procedurale: conversația, explicația,
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de exercițiul
școlar Forme de organizare:activitate
- exerciții de autoanaliză a propriilor creații frontală/individuală
DP 1.1 Eu și ceilalți Eu sunt unic 1 - prezentarea unei experiențe personale (prima zi de Materiale:caiet, fișe de lucru
școală, zile de naștere, jucăria favorită Procedurale: conversația, exercițiul,
- crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe problematizarea, joc de rol
baza unor cuvinte cheie , jocuri de mimă pentru Forme de organizare: activitate
înțelegerea unor mesaje frontală/individuală
nonverbale emițător-receptor (mi-am făcut un prieten,
am primit un cadou, bunicul a venit în vizită etc.)
- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoțiilor față de
unele situații date
- emiterea unor afirmații pozitive despre sine și ceilalți,
- exprimarea opiniilor despre unele situații de viață
75
76
- exprimarea opiniilor despre unele situații de viață
SĂPTĂMÂNA IX – MODULUL 2
77
78
3.3 4.1 după Anton Pann - identificarea trăsăturilor unui personaj, descrierea unui frontală, individuală
loc, a unui obiect
- citirea enunțurilor și textelor scurte (citire cu voce
tare/în șoaptă/ în gând; citire în lanț, pe roluri, citire
ștafetă )
- citirea selectivă
- formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe
teme familiare
MEM 1.1 1.4 Înmulțirea nr Înmulțirea când unul 4 - adunarea cardinalelor unor mulțimi care au același Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.5 1.6 nat. Pământul: dintre factori este 3. Ce număr de elemente ghicitori, planșe
4.1 4.2 uscat, apă, este aerul? - aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea Procedurale: conversația, explicația,
atmosferă Înmulțirea când unul unor probleme practice exercițiul, munca în echipă
dintre factori este 4 - rezolvarea unor situații practice de aflare a unei sume/ Forme de organizare: activitate
diferențe de termeni egali frontală, individuală
-rezolvarea unor probleme practice
- efectuarea de înmulțiri în concentrul 0-100 , prin
adunări repetate sau utilizând proprietăți ale înmulțirii
- prezentarea unor fotografii/desene ale unor
plante/animale din mediile de viață explorate
- descrierea condițiilor pentru supraviețuirea oamenilor,
animalelor, plantelor
- efectuarea de înmulțiri în concentrul 0-100 , prin
adunări repetate sau utilizând proprietăți ale înmulțirii;
- evidențierea unor proprietăți ale înmulțirii
(comutativitate, asociativitate, element neutru), fără
precizarea terminologiei
MM 1.2 Ritmul Recapitulare 2 -însușirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici – Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 colectiv Procedurale: conversația, explicația,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării demonstația, exercițiul
muzicale sau cu percuție corporală diversă, care să Forme de organizare: frontală,
marcheze fie ritmul, fie timpii egali individuală, pe grupe
- joc pentru diferențierea în cântecele simple a duratelor
sunetelor muzicale (jetoane – ca simboluri
convenționale de structurare a melodiilor simple)
- organizarea unui joc de mișcare, utilizând
onomatopeele din cântecele învățate, sugestive pentru
anumite elemente de limbaj muzical (durată)
- stabilirea unor mișcări speciale pentru fiecare cântec;
recunoașterea cântecelor după mișcarea caracteristică
- joc pe audiție: mișcarea diferențiată, la alegerea
copiilor, funcție de nuanță sau tempo
AVAP 1.1 2.1 Iarna pe uliță Ninge 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificației Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 - exerciții de obținere a liniilor; creponată, acuarele, pensulă,
- desen / pictură Case sub zăpadă plastilină
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de Procedurale: conversația, explicația,
școlar exercițiul
Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
DP 1.1 Trăiesc sănătos Sănătatea mea este 1 - discuții despre importanța regulilor de igienă în viața Materiale:caiet, fișe de lucru
importantă noastră Procedurale: conversația, exercițiul,
- realizarea unor proiecte în grupuri mici despre problematizarea, joc de rol
regulile de igienă și prezentarea acestora în clasă Forme de organizare: activitate
- jocuri de rol pentru exemplificarea frontală/individuală
comportamentelor dezirabile de igienă personală în
diferite contexte
- realizarea unor scurte descrieri verbale despre efectele
igienei personale asupra sănătății
- elaborarea în echipă a unor scurte compuneri
despre sănătate și igienă (spălarea mâinilor, folosirea
săpunului, respectarea orelor de masă, etc.)
- (auto)administrarea unor fișe de observare a
respectării regulilor de igienă personală
SĂPTĂMÂNA X – MODULUL 2
79
80
- citirea selectivă
- formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe
teme familiare
MEM 1.1. Înmulțirea nr Înmulțirea când unul 4 - adunarea cardinalelor unor mulțimi care au același Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.5. nat. Pământul : dintre factori este 5 sau 6. număr de elemente ghicitori, planșe
1.6. uscat, apă, Atmosfera - aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea Procedurale: conversația, explicația,
2.2. atmosferă Proprietățile înmulțirii unor probleme practice exercițiul, munca în echipă
3.1. - rezolvarea unor situații practice de aflare a unei sume/ Forme de organizare: activitate
diferențe de termeni egali frontală, individuală
-rezolvarea unor probleme practice
- efectuarea de înmulțiri în concentrul 0-100 , prin
adunări repetate sau utilizând proprietăți ale înmulțirii
- prezentarea unor fotografii/desene ale unor
plante/animale din mediile de viață explorate
- descrierea condițiilor pentru supraviețuirea oamenilor,
animalelor, plantelor
- efectuarea de înmulțiri în concentrul 0-100 , prin
adunări repetate sau utilizând proprietăți ale înmulțirii;
- evidențierea unor proprietăți ale înmulțirii
(comutativitate, asociativitate, element neutru), fără
precizarea terminologiei
MM 1.2 Melodia Sunete înalte. Sunete 2 - audiția – joc pentru diferențierea intuitivă a înălțimii Materiale: CD-uri, laptop
1.4 joase sunetelor muzicale; asocierea acestora cu mișcări Procedurale: conversația, explicația,
sugestive ale brațelor demonstația, exercițiul
- mișcarea brațelor sus-jos la sunetele de înălțimi diferite Forme de organizare: frontală,
(exemplu - cântecul Coroana de Gr. Teodosiu) individuală, pe grupe
- însușirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici
– colectiv
- redarea înălțimii sunetelor cu ajutorul scăriței muzicale
- încălzirea vocii prin vocalize
AVAP 1.1 2.1 Iarna pe uliță Omul de zăpadă 2 - selectarea materialelor de lucru, în funcție de
2.2 2.3 scopul propus;
2.6 - realizarea unui desen cu tema Omul de zăpadă- colaj
om vazut de sus;
- uscare și presare de plante în vederea folosirii lor în
confecționarea de colaje, tablouri, felicitări
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de
școlar
- realizare de machete simple – Om de zapada
DP 2.1 Trăiesc sănătos Recapitulare – Am 1 - discuții despre importanța regulilor de igienă în viața Materiale:caiet, fișe de lucru
învățat și m-am dezvoltat noastră Procedurale: conversația, exercițiul,
- realizarea unor proiecte în grupuri mici despre problematizarea, joc de rol
regulile de igienă și prezentarea acestora în clasă Forme de organizare: activitate
- jocuri de rol pentru exemplificarea frontală/individuală
comportamentelor dezirabile de igienă personală în
diferite contexte
- realizarea unor scurte descrieri verbale despre efectele
igienei personale asupra sănătății
- elaborarea în echipă a unor scurte compuneri
despre sănătate și igienă (spălarea mâinilor, folosirea
săpunului, respectarea orelor de masă, etc.)
- (auto)administrarea unor fișe de observare a
respectării regulilor de igienă personală
SĂPTĂMÂNA XI – MODULUL 2
81
82
- efectuarea de înmulțiri în concentrul 0-100 , prin
adunări repetate sau utilizând proprietăți ale înmulțirii
- efectuarea de înmulțiri în concentrul 0-100 , prin
adunări repetate sau utilizând proprietăți ale înmulțirii;
- evidențierea unor proprietăți ale înmulțirii
(comutativitate, asociativitate, element neutru), fără
precizarea terminologiei
MM 1.2 Melodia Mersul melodiei 2 - însușirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici Materiale: CD-uri, laptop
1.4 – colectiv Procedurale: conversația, explicația,
-acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării demonstația, exercițiul
muzicale sau cu percuție corporală diversă, care să Forme de organizare: frontală,
marcheze fie ritmul, fie timpii egali individuală, pe grupe
- interpretarea diferitelor melodii redate prin scărița
muzicală
- interpretarea unor cântece după auz
AVAP 1.1 2.1 Iarna pe uliță Obiceiuri de iarnă 2 - exerciții de autoanaliză a propriilor creații Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 Evaluare - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 școlar creponată, acuarele, pensulă,
- participarea la jocuri de identificare a semnificației plastilină
punctului în funcție de domeniul în care este utilizat Procedurale: conversația, explicația,
(pictură, grafică, sculptură etc.) exercițiul
- identificarea efectului spațial al punctului, în funcție de Forme de organizare:activitate
mărimea, distanța sau luminozitatea acestuia frontală/individuală
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de
școlar
- exerciții de autoanaliză a propriilor creații
DP 2.1 Toți avem Fii vesel! 1 - dialoguri având ca suport imagini care surprind emoții Materiale:caiet, fișe de lucru
emoții de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze, de exemplu, Procedurale: conversația, exercițiul,
stările de tristețe, fericire, relaxare, frică etc. („Ce fac problematizarea, joc de rol
atunci când sunt...) Forme de organizare: activitate
- aplicarea unor tehnici art-creative prin care să se frontală/individuală
exprime diferite stări emoționale: desene, cântece,
modelaje din lut și plastilină, roluri în teatru, colaje,
tapiserii din materiale textile
- participarea la scurte scenete, prin atribuirea unor
roluri, pentru exersarea exprimării emoțiilor în situații
variate
- dezbateri despre legătura dintre emoții și
comportamente
SĂPTĂMÂNA XII – MODULUL 2
83
84
(comutativitate, asociativitate, element neutru), fără
precizarea terminologiei
MM 1.2 Melodia Legătura dintre text și 2 - însușirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 melodie – colectiv Procedurale: conversația, explicația,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării demonstația, exercițiul
muzicale sau cu percuție corporală diversă, care să Forme de organizare: frontală,
marcheze fie ritmul, fie timpii egali individuală, pe grupe
- acompanierea melodiilor populare audiate
- audiția – joc pentru sesizarea legăturii dintre melodie –
text – mișcări
- sesizarea legăturii dintre text și melodie, a repetării
liniei melodice la strofe/refren
AVAP 1.1 2.1 Inimă verde Piatră 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificației Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 - exerciții de obținere a liniilor; creponată, acuarele, pensulă,
- desen / pictură –Anotimpuri pe suport de piatră plastilină
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de Procedurale: conversația, explicația,
școlar exercițiul
Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
DP 2.1 Toți avem Alungă tristețea! 1 - dialoguri având ca suport imagini care surprind emoții Materiale:caiet, fișe de lucru
emoții de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze, de exemplu, Procedurale: conversația, exercițiul,
stările de tristețe, fericire, relaxare, frică etc. („Ce fac problematizarea, joc de rol
atunci când sunt...) Forme de organizare: activitate
- aplicarea unor tehnici art-creative prin care să se frontală/individuală
exprime diferite stări emoționale: desene, cântece,
modelaje din lut și plastilină, roluri în teatru, colaje,
tapiserii din materiale textile
- participarea la scurte scenete, prin atribuirea unor
roluri, pentru exersarea exprimării emoțiilor în situații
variate
- dezbateri despre legătura dintre emoții și
comportamente
- exerciții de identificare a soluțiilor proprii pentru
exprimarea în mod sănătos a emoțiilor
- scrierea unor texte formate din 4-5 propoziții despre
cum s-au simțit în diverse situații
SĂPTĂMÂNA XIII – MODULUL 2
85
86
- interpretarea unor colinde cunoscute
AVAP 1.1 2.1 Inimă verde Lemn 2 - selectarea materialelor de lucru, în funcție de Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 scopul propus; foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 - uscare și presare de plante în vederea folosirii lor în creponată, acuarele, pensulă,
confecționarea de colaje, tablouri, felicitări plastilină
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de Procedurale: conversația, explicația,
școlar exercițiul
- realizare de machete simple – Căsuță pentru păsărele Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
DP 2.2 Toți avem Învinge-ți frica! 1 - dialoguri având ca suport imagini care surprind emoții Materiale:caiet, fișe de lucru
emoții de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze, de exemplu, Procedurale: conversația, exercițiul,
stările de tristețe, fericire, relaxare, frică etc. („Ce fac problematizarea, joc de rol
atunci când sunt...) Forme de organizare: activitate
- aplicarea unor tehnici art-creative prin care să se frontală/individuală
exprime diferite stări emoționale: desene, cântece,
modelaje din lut și plastilină, roluri în teatru, colaje,
tapiserii din materiale textile
- participarea la scurte scenete, prin atribuirea unor
roluri, pentru exersarea exprimării emoțiilor în situații
variate
- dezbateri despre legătura dintre emoții și
comportamente
- exerciții de identificare a soluțiilor proprii pentru
exprimarea în mod sănătos a emoțiilor
- scrierea unor texte formate din 4-5 propoziții despre
cum s-au simțit în diverse situații
87
88
școlar Procedurale: conversația, explicația,
- exerciții de autoanaliză a propriilor creații exercițiul
Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
DP 2.2 Toți avem Fii calm! 1 - dialoguri având ca suport imagini care surprind emoții Materiale:caiet, fișe de lucru
emoții Recapitulare – Am învățat de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze, de exemplu, Procedurale: conversația, exercițiul,
și m-am dezvoltat stările de tristețe, fericire, relaxare, frică etc. („Ce fac problematizarea, joc de rol
atunci când sunt...) Forme de organizare: activitate
- aplicarea unor tehnici art-creative prin care să se frontală/individuală
exprime diferite stări emoționale: desene, cântece,
modelaje din lut și plastilină, roluri în teatru, colaje,
tapiserii din materiale textile
- participarea la scurte scenete, prin atribuirea unor
roluri, pentru exersarea exprimării emoțiilor în situații
variate
- dezbateri despre legătura dintre emoții și
comportamente
- exerciții de identificare a soluțiilor proprii pentru
exprimarea în mod sănătos a emoțiilor
- scrierea unor texte formate din 4-5 propoziții despre
cum s-au simțit în diverse situații
SĂPTĂMÂNA XV – MODULUL 2
89
90
școlar; frontală/individuală
- confecționarea unor obiecte reprezentând
instrumente muzicale
DP 2.2 Comunicăm Privește-mă și mă vei 1 - vizionarea unor secvențe de film pentru identificarea Materiale:caiet, fișe de lucru
eficient înțelege ! expresiilor corporale, faciale, verbale simple, care indică Procedurale: conversația, exercițiul,
ascultarea activă problematizarea, joc de rol
- utilizarea în comunicarea cu ceilalți (familie, colegi, Forme de organizare: activitate
prieteni, cadre didactice) a unor modalități simple de frontală/individuală
ascultare activă: contact vizual, postură adecvată,
intonație etc.
- completarea cu elemente grafice specifice ascultării
active a unor personaje umane care exprimă interes în
comunicare
- realizarea unor desene cu persoanele care ascultă
activ/nu ascultă activ
- fișe de lucru cu situații de comunicare/ascultare activă
din viața cotidiană (acasă, pe stradă, în parc, la școală, la
magazin, la film )
91
92
ascultare activă: contact vizual, postură adecvată, problematizarea, joc de rol
intonație etc. Forme de organizare: activitate
- observarea, în jocuri de rol create de colegi, a frontală/individuală
elementelor specifice ascultării active
93
94
adecvată, intonație
DP 2.3 Comunicăm Recapitulare – Am învățat 1 - utilizarea în comunicarea cu ceilalți (familie, Materiale:caiet, fișe de lucru
eficient și m-am dezvoltat colegi, prieteni, cadre didactice) a unor modalități Procedurale: conversația, exercițiul,
simple de ascultare activă: contact vizual, postură problematizarea, joc de rol
adecvată, intonație Forme de organizare: activitate
frontală/individuală
95
96
SĂPTĂMÂNA XIX – MODULUL 3
97
98
comportamente
- exerciții de identificare a soluțiilor proprii pentru
exprimarea în mod sănătos a emoțiilor
- scrierea unor texte formate din 4-5 propoziții despre
cum s-au simțit în diverse situații
SĂPTĂMÂNA XX – MODULUL 3
99
sunet inițial, sunet final
100
- jocuri de rol
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, - scrierea
corectă a unor propoziții/fraze/a unui text scurt pe foaie
tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în pagina
MEM Împărțirea nr Să repetăm ce am 4 - rezolvarea de exerciții de tipul: „Află suma / diferența / Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.5 nat în învățat ! produsul / câtul / jumătatea / sfertul / dublul ghicitori, planșe
1.6. concentrul 0- Ce știu ? Cât știu? Cum - efectuarea de împărțiri cu rest 0, în concentrul 0-100 Procedurale: conversația, explicația,
2.2 100 știu? prin scăderi repetate sau recurgând la înmulțire exercițiul, munca în echipă
3.1. Medii de viață. - rezolvarea de exerciții de tipul: „Află suma / diferența / Forme de organizare: activitate
4.2 Unde și vibrații produsul / câtul / jumătatea / sfertul / dublul frontală, individuală
- marcarea jumătății / sfertului de suprafață a unei figuri
geometrice cu fracția corespunzătoare: ½, respectiv ¼
MM 1.2; 1.4; Interpretarea Procedee armonico- 2 - audiția – joc pentru diferențierea intuitivă a duratelor, Materiale: CD-uri, laptop
3.1. polifonice a intensităților și a înălțimii sunetelor; asocierea Procedurale: conversația, explicația,
Grupe alternative acestora cu mișcări sugestive ale brațelor demonstația, exercițiul
- mișcarea brațelor sus-jos la sunetele de înălțimi Forme de organizare: frontală,
diferite (exemplu - cântecul Coroana de Gr. Teodosiu) individuală, pe grupe
- însușirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici
– colectiv
- interpretarea cu solist și cor a cântecelor cu refren
- interpretarea în lanț a unei melodii
- interpretarea în dialog muzical a unor melodii
AVAP 1.2; Animale Familia Miau 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificației Materiale: creioane colorată,
1.3; liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.3; - exerciții de obținere a liniilor; creponată, acuarele, pensulă
2.4; - desen / pictură –Animale domestice Procedurale: conversația, explicația,
2.5. - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața exercițiul
Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
DP 3.1 Cum Ne respectăm reciproc 1 - exerciții de identificare a unor reguli de Materiale:caiet, fișe de lucru
relaționez ? comportament în relația cu ceilalți, pe baza discutării Procedurale: conversația, exercițiul,
unor situații concrete din experiența elevilor problematizarea, joc de rol
- exerciții-joc de diferențiere a comportamentelor Forme de organizare: activitate
facilitatoare/frenatoare care contribuie sau nu la frontală/individuală
inițierea și păstrarea unei prietenii: cooperare,
competiție, compromis
SĂPTĂMÂNA XXII – MODULUL 4
101
AVAP 1.2; Animale Familia Miau 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificației Materiale: creioane colorată,
102
1.3; liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.3; - exerciții de obținere a liniilor; creponată, acuarele, pensulă
2.4; - desen / pictură –Animale domestice Procedurale: conversația, explicația,
2.5. - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața exercițiul
Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
DP 3.1 Cum Recapitulare – Am învățat 1 - exerciții de identificare a unor reguli de Materiale:caiet, fișe de lucru
relaționez ? și m-am dezvoltat comportament în relația cu ceilalți, pe baza discutării Procedurale: conversația, exercițiul,
unor situații concrete din experiența elevilor problematizarea, joc de rol
- exerciții-joc de diferențiere a comportamentelor Forme de organizare: activitate
facilitatoare/frenatoare care contribuie sau nu la frontală/individuală
inițierea și păstrarea unei prietenii: cooperare,
competiție, compromis
103
3.2. Medii de viață: termenilor / factorilor, folosind semne grafice cu Forme de organizare: activitate
104
4.1. Polul Nord, semnificația parantezei frontală, individuală
4.2. Polul Sud - compararea rezultatelor obținute la exerciții cu
operații de același ordin sau de ordine diferite
- stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra propriei
persoane și a celor din jur
- crearea unor probleme după imagini / desene /
scheme / exerciții / formule
MM 1.2; 1.4; Cântarea vocală Cântarea vocală în colectiv 2 - însușirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici – Materiale: CD-uri, laptop
3.1. colectiv Procedurale: conversația, explicația,
- interpretarea cu solist și cor a cântecelor cu refren demonstația, exercițiul
- respectarea regulilor de cântare corectă individuală Forme de organizare: frontală,
individuală, pe grupe
AVAP 1.2; Lumea de sub Pești 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificației Materiale: creioane colorată,
1.3; ape liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.3; - exerciții de obținere a liniilor; creponată, acuarele, pensulă
2.4; - desen / pictură – Peștii Procedurale: conversația, explicația,
2.5. - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de exercițiul
școlar Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
DP 3.1 Timpul în viața Timp pentru învățare, 1 - crearea unui orar zilnic personalizat Materiale:caiet, fișe de lucru
noastră timp pentru relaxare - enumerarea activităților într-o listă „Ce fac azi?” Procedurale: conversația, exercițiul,
- analiza gradului de îndeplinire a programului zilnic problematizarea, joc de rol
- investigarea programelor zilnice ale membrilor familiei Forme de organizare: activitate
frontală/individuală
105
- completarea unor texte lacunare „Eu învăț mai bine… frontală/individuală
106
“, “Cel mai ușor învăț cu..”, ”Îmi place să învăț despre …”
Pentru a memora mai ușor am nevoie de …”, “ Pentru a
învăța, prefer să folosesc următoarele obiecte…”
DP 3.1 Timpul în viața Recapitulare – Am învățat 1 - crearea unui orar zilnic personalizat Materiale:caiet, fișe de lucru
noastră și m-am dezvoltat - enumerarea activităților într-o listă „Ce fac azi?” Procedurale: conversația, exercițiul,
- analiza gradului de îndeplinire a programului zilnic problematizarea, joc de rol
- investigarea programelor zilnice ale membrilor familiei Forme de organizare: activitate
frontală/individuală
107
- citirea în forme variate a enunțurilor și textelor scurte
108
(citire cu voce tare/în șoaptă/în gând; citire în lanț, pe
roluri, citire ștafetă)
- citirea selectivă
- formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu
un scurt text citit
- repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite
evenimente și informații
- scrierea corectă a unor propoziții / a unui text scurt pe
foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în
pagina
MEM 2.1. Măsurări. Forțe Măsurarea lungimilor 4 - clasificarea materialelor investigate în conductori, Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.2. exercitate de Măsurarea capacității izolatori, cu proprietăți magnetice ghicitori, planșe
3.1 magneți vaselor - recunoașterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, Procedurale: conversația, explicația,
4.2 100 lei, 200 lei, 500 lei exercițiul, munca în echipă
- schimbarea unui grup de monede / bancnote cu o Forme de organizare: activitate
bancnotă / un alt grup de bancnote sau monede având frontală, individuală
aceeași valoare
- adunarea și scăderea în limitele
0-1000, folosind bancnotele și monedele învățate
- implicarea copiilor în experiențe în care să decidă
singuri dacă pot / nu pot cumpăra un obiect cu suma de
bani de care dispun
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete,
desene sau reprezentări simbolice
- marcarea pe cadrane de ceas desenate a jumătății și
sfertului de oră
MM 1.4;2.2; Cântarea Cântarea vocală 2 - însușirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici – Materiale: CD-uri, laptop
3.1; 3.3 vocală individuală colectiv Procedurale: conversația, explicația,
- enumerarea regulilor privind cântarea corectă demonstația, exercițiul
- identificarea poziției corecte de cânt Forme de organizare: frontală,
- însușirea modului de respirație corect individuală, pe grupe
AVAP 1.1 1.3 Lumea de sub Caracatițe 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificației Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 ape Evaluare punctului în funcție de domeniul în care este utilizat foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.4 2.6. (pictură, grafică, sculptură etc.) creponată, acuarele, pensulă
- identificarea efectului spațial al punctului, în funcție de Procedurale: conversația, explicația,
mărimea, distanța sau luminozitatea acestuia exercițiul
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de Forme de organizare:activitate
școlar frontală/individuală
- exerciții de autoanaliză a propriilor creații
DP 3.1 Eu pot să învăț Când și cum învăț? 1 - exerciții de identificare a unor reguli de Materiale:caiet, fișe de lucru
ușor comportament în relația cu ceilalți, pe baza discutării Procedurale: conversația, exercițiul,
unor situații concrete din experiența elevilor problematizarea, joc de rol
- exerciții-joc de diferențiere a comportamentelor Forme de organizare: activitate
facilitatoare/frenatoare care contribuie sau nu la frontală/individuală
inițierea și păstrarea unei prietenii: cooperare,
competiție, compromis
109
MM 1.4;2.2; Cântarea Percuția corporală diversă 2 - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării Materiale: CD-uri, laptop
110
3.1; 3.3 instrumentală muzicale sau cu percuție corporală diversă, care să Procedurale: conversația, explicația,
marcheze fie ritmul, fie timpii egali demonstația, exercițiul
- acompanierea melodiilor populare audiate Forme de organizare: frontală,
- însoțirea cântecelor de percuție corporală diversă individuală, pe grupe
(bătăi din palme, lovit pulpele cu palmele, bătaie cu
piciorul în podea)
AVAP 1.1 1.3 Cufărul cu La castel 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificației Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 povești liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.4 2.6. - exerciții de obținere a liniilor; creponată, acuarele, pensulă
- desen / pictură Castelul din povești Procedurale: conversația, explicația,
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de exercițiul
școlar Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
DP 3.1 Eu pot să învăț Am nevoie de ajutor 1 - crearea unor știri despre cum învață elevii de Materiale:caiet, fișe de lucru
ușor clasa a II-a, elevii mai mari, adulții Procedurale: conversația, exercițiul,
- prezentarea unor scurte proiecte despre condițiile de problematizarea, joc de rol
învățare de acasă și de la școală Forme de organizare: activitate
- realizarea unor scurte interviuri adresate colegilor de frontală/individuală
clasă sau părinților: „Dacă ai fi director, ce ai păstra și ce
ai schimba la școală, pentru ca elevii să învețe mai bine,
mai ușor și cu plăcere?”
- „Cum învățau bunicii noștri?” - invitarea la clasă a unor
bunici care să relateze experiențele personale din
copilărie despre învățare: școala, clasa, condițiile de
acasă, cadrele didactice, rechizitele etc.)
- interviuri aplicate membrilor familiei despre
importanța învățării
111
- prezentarea unor scurte proiecte despre condițiile de problematizarea, joc de rol
112
învățare de acasă și de la școală Forme de organizare: activitate
- realizarea unor scurte interviuri adresate colegilor de frontală/individuală
clasă sau părinților: „Dacă ai fi director, ce ai păstra și ce
ai schimba la școală, pentru ca elevii să învețe mai bine,
mai ușor și cu plăcere?”
- „Cum învățau bunicii noștri?” - invitarea la clasă a unor
bunici care să relateze experiențele personale din
copilărie despre învățare: școala, clasa, condițiile de
acasă, cadrele didactice, rechizitele etc.)
- interviuri aplicate membrilor familiei despre
importanța învățării
113
Lectură : foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în exercițiul, munca în echipă
114
Recapitulare pagina de caiet Forme de organizare: activitate
- scrierea unor bilete de mulțumire, de informare, de frontală, individuală
solicitare
- selectarea/formularea unor titluri potrivite textelor
scurte date
- povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui
fragment dat
- relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din
textul dat
- completarea unor enunțuri lacunare cu informații
dintr-un text citit
- identificarea vocalelor și consoanelor în silabe și
cuvinte
- despărțirea cuvintelor în silabe
- schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei
silabe/unui sunet
- crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/o
suită de imagini și după un șir de întrebări
MEM 4.1. Măsurări. Săptămâna, luna, anul 4 clasificarea materialelor investigate în conductori, Materiale: caiet, fișe de lucru,
4.2. Planetele Monede și bancnote izolatori, cu proprietăți magnetice ghicitori, planșe
6.1. Sistemului Solar - recunoașterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, Procedurale: conversația, explicația,
6.2. 100 lei, 200 lei, 500 lei exercițiul, munca în echipă
6.4. - schimbarea unui grup de monede / bancnote cu o Forme de organizare: activitate
bancnotă / un alt grup de bancnote sau monede având frontală, individuală
aceeași valoare
- adunarea și scăderea în limitele
0-1000, folosind bancnotele și monedele învățate
- implicarea copiilor în experiențe în care să decidă
singuri dacă pot / nu pot cumpăra un obiect cu suma de
bani de care dispun
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete,
desene sau reprezentări simbolice
- marcarea pe cadrane de ceas desenate a jumătății și
sfertului de oră
MM 1.4;2.1; Mișcarea pe Pasul cadențat. Marșul 2 - stabilirea unor mișcări speciale pentru fiecare cântec; Materiale: CD-uri, laptop
3.1;3.2; muzică recunoașterea cântecelor după mișcarea caracteristică Procedurale: conversația, explicația,
-marșul – pas egal pe muzică demonstația, exercițiul
- marcarea structurii ritmice prin pași cadențați/ de marș Forme de organizare: frontală,
individuală, pe grupe
AVAP 1.1;1.2; Cufărul cu Recapitulare 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificației Materiale: creioane colorată,
1.3;2.1; povești Evaluare punctului în funcție de domeniul în care este utilizat foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.2;2.3; (pictură, grafică, sculptură etc.) creponată, acuarele, pensulă
2.4;2.5; - identificarea efectului spațial al punctului, în funcție de Procedurale: conversația, explicația,
2.6. mărimea, distanța sau luminozitatea acestuia exercițiul
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de Forme de organizare:activitate
școlar frontală/individuală
- exerciții de autoanaliză a propriilor creații
DP 3.3 Explorez Omul potrivit la locul 1 - jocuri de prezentare a profesiilor prin costumații din Materiale:caiet, fișe de lucru
meseriile potrivit materiale reciclabile - “Parada meseriilor” Procedurale: conversația, exercițiul,
- crearea unui pliant (cu imagini decupate, desene, problematizarea, joc de rol
mesaje cheie) în care să prezinte meseriile din zona în Forme de organizare: activitate
care locuiesc și produsele diferitelor meserii frontală/individuală
- realizarea de sondaje de opinie cu privire la specificul și
utilitatea unor meserii
115
- despărțirea cuvintelor în silabe
116
- schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei
silabe/unui sunet
- crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/o
suită de imagini și după un șir de întrebări
MEM 4.1. Măsurări. Să repetăm ce am învățat! 4 - clasificarea materialelor investigate în conductori, Materiale: caiet, fișe de lucru,
4.2. Planetele Ce știu? Cât știu? Cum izolatori, cu proprietăți magnetice ghicitori, planșe
6.1. Sistemului Solar știu? - recunoașterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, Procedurale: conversația, explicația,
6.2. 100 lei, 200 lei, 500 lei exercițiul, munca în echipă
6.4. - schimbarea unui grup de monede / bancnote cu o Forme de organizare: activitate
bancnotă / un alt grup de bancnote sau monede având frontală, individuală
aceeași valoare
- adunarea și scăderea în limitele
0-1000, folosind bancnotele și monedele învățate
- implicarea copiilor în experiențe în care să decidă
singuri dacă pot / nu pot cumpăra un obiect cu suma de
bani de care dispun
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete,
desene sau reprezentări simbolice
- marcarea pe cadrane de ceas desenate a jumătății și
sfertului de oră
MM 1.4;2.1; Mișcarea pe Pasul cadențat. Marșul 2 - stabilirea unor mișcări speciale pentru fiecare cântec; Materiale: CD-uri, laptop
3.1;3.2; muzică recunoașterea cântecelor după mișcarea caracteristică Procedurale: conversația, explicația,
-marșul – pas egal pe muzică demonstația, exercițiul
- marcarea structurii ritmice prin pași cadențați/ de marș Forme de organizare: frontală,
individuală, pe grupe
AVAP 1.1;1.2; Cufărul cu Recapitulare 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificației Materiale: creioane colorată,
1.3;2.1; povești Evaluare punctului în funcție de domeniul în care este utilizat foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.2;2.3; (pictură, grafică, sculptură etc.) creponată, acuarele, pensulă
2.4;2.5; - identificarea efectului spațial al punctului, în funcție de Procedurale: conversația, explicația,
2.6. mărimea, distanța sau luminozitatea acestuia exercițiul
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de Forme de organizare:activitate
școlar frontală/individuală
- exerciții de autoanaliză a propriilor creații
DP 3.3 Descopăr Recapitulare – Am învățat 1 - jocuri de prezentare a profesiilor prin costumații din Materiale:caiet, fișe de lucru
meseriile și m-am dezvoltat materiale reciclabile - “Parada meseriilor” Procedurale: conversația, exercițiul,
- crearea unui pliant (cu imagini decupate, desene, problematizarea, joc de rol
mesaje cheie) în care să prezinte meseriile din zona în Forme de organizare: activitate
care locuiesc și produsele diferitelor meserii frontală/individuală
- realizarea de sondaje de opinie cu privire la specificul și
utilitatea unor meserii
CLR 1.1 1.2 Se apropie Recapitulare finală 6 - povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 vacanța! Lectura, o activitate fragment dat ghicitori, planșe
2.1 2.2 folositoare - identificarea personajelor dintr-un text dat Procedurale: conversația, explicația,
2.3 3.1 Texte pentru transcrieri și - precizarea locului și timpului acțiunii prezentate într-un exercițiul, munca în echipă
3.2 4.1 dictare text citit Forme de organizare: activitate
4.2 Lectură: - identificarea enunțurilor adevărate/ false referitoare la frontală, individuală
Șezătoare literară textul citit
- completarea unor enunțuri lacunare cu informații
dintr-un text citit
- analiza și sinteza fonetică a cuvintelor
- identificarea vocalelor și consoanelor în silabe și
cuvinte
- ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
- formarea unor cuvinte din silabe date
- despărțirea cuvintelor în silabe
- stabilirea poziției și a ordinii cuvintelor din propoziții de
4-6 cuvinte
MEM 4.1. Vine vacanța! Recapitulare finală 4 Materiale: caiet, fișe de lucru,
4.2. - identificarea interiorului și exteriorului unei figuri ghicitori, planșe
6.1. - identificarea apartenenței unui punct interiorului unei Procedurale: conversația, explicația,
6.2. figuri geometrice exercițiul, munca în echipă
6.4 - recunoașterea unor corpuri geometrice în mediul Forme de organizare: activitate
apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con) frontală, individuală
- identificarea numărului de forme geometrice plane
dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
„fragmentată
- ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării
succesive (două câte două) a lungimii / capacității /
masei lor
-ex de adunare și scădere
Probleme
-aflarea termenului necunoscut
-ordinea operațiilor
117
MM 1.4;2.1; Vine vacanța Recapitulare 2 - gruparea unor mișcări sau sunete astfel încât să
118
3.1;3.2; genereze un dans liber pe linii melodice proprii, simple
-interpretarea unor cântece însoțindu-le de mișcări
simple de dirijat
- acompanierea unor melodii
- interpretarea unor melodii respectând indicațiile de
tărie
AVAP 1.1;1.2; Recapitulare Expoziție 2 - exerciții de autoanaliză a propriilor creații Materiale: creioane colorată,
1.3;2.1; finală - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.2;2.3; școlar creponată, acuarele, pensulă
2.4;2.5; Procedurale: conversația, explicația,
2.6. exercițiul
Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
DP 3.3 Recapitulare Am învățat și m-am - analizarea unor personaje din povești/ povestiri sau din Materiale:caiet, fișe de lucru
finală dezvoltat viața reală, în scopul identificării unor asemănări și Procedurale: conversația, exercițiul,
deosebiri între sine și acestea problematizarea, joc de rol
- rezolvarea unor fișe de lucru pentru identificarea Forme de organizare: activitate
asemănărilor și deosebirilor dintre sine și ceilalți frontală/individuală
- jocuri de rol pentru exemplificarea
comportamentelor dezirabile de igienă personală în
diferite contexte
- dialoguri având ca suport imagini care surprind emoții
de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze, de exemplu,
stările de tristețe, fericire, relaxare, frică etc. („Ce fac
atunci când sunt...)
- realizarea unor desene cu persoanele care ascultă
activ/nu ascultă activ
- elaborarea unor lucrări individuale sau în echipă
despre prietenie
CLR 1.1 1.2 Se apropie Recapitulare finală 6 - povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 vacanța! Cursa isteților fragment dat ghicitori, planșe
2.1 2.2 Anul acesta ai învățat - identificarea personajelor dintr-un text dat Procedurale: conversația, explicația,
2.3 3.1 Lectură: - precizarea locului și timpului acțiunii prezentate într-un exercițiul, munca în echipă
3.2 4.1 Concurs „Cel mai bun text citit Forme de organizare: activitate
4.2 povestitor” - identificarea enunțurilor adevărate/ false referitoare la frontală, individuală
textul citit
- completarea unor enunțuri lacunare cu informații
dintr-un text citit
- analiza și sinteza fonetică a cuvintelor
- identificarea vocalelor și consoanelor în silabe și
cuvinte
- ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
- formarea unor cuvinte din silabe date
- despărțirea cuvintelor în silabe
- stabilirea poziției și a ordinii cuvintelor din propoziții de
4-6 cuvinte
MEM 4.1. Vine vacanța! Recapitulare 4 - identificarea interiorului și exteriorului unei figuri Materiale: caiet, fișe de lucru,
4.2. - identificarea apartenenței unui punct interiorului unei ghicitori, planșe
6.1. figuri geometrice Procedurale: conversația, explicația,
6.2. - recunoașterea unor corpuri geometrice în mediul exercițiul, munca în echipă
6.4 apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con) Forme de organizare: activitate
- identificarea numărului de forme geometrice plane frontală, individuală
dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
„fragmentată
- ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării
succesive (două câte două) a lungimii / capacității /
masei lor
-ex de adunare și scădere
Probleme
-aflarea termenului necunoscut
-ordinea operațiilor
MM 1.4;2.1; Vine vacanța Recapitulare 2 - gruparea unor mișcări sau sunete astfel încât să
3.1;3.2; genereze un dans liber pe linii melodice proprii, simple
-interpretarea unor cântece însoțindu-le de mișcări
simple de dirijat
- acompanierea unor melodii
- interpretarea unor melodii respectând indicațiile de
tărie
AVAP 1.1;1.2; Recapitulare Expoziție 2 - exerciții de autoanaliză a propriilor creații Materiale: creioane colorată,
1.3;2.1; finală - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viața de foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.2;2.3; școlar creponată, acuarele, pensulă
2.4;2.5; Procedurale: conversația, explicația,
2.6. exercițiul
Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
119
DP 3.3 Recapitulare Am învățat și m-am - analizarea unor personaje din povești/ povestiri sau din Materiale:caiet, fișe de lucru
120
finală dezvoltat viața reală, în scopul identificării unor asemănări și Procedurale: conversația, exercițiul,
deosebiri între sine și acestea problematizarea, joc de rol
- rezolvarea unor fișe de lucru pentru identificarea Forme de organizare: activitate
asemănărilor și deosebirilor dintre sine și ceilalți frontală/individuală
- jocuri de rol pentru exemplificarea
comportamentelor dezirabile de igienă personală în
diferite contexte
- dialoguri având ca suport imagini care surprind emoții
de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze, de exemplu,
stările de tristețe, fericire, relaxare, frică etc. („Ce fac
atunci când sunt...)
- realizarea unor desene cu persoanele care ascultă
activ/nu ascultă activ
- elaborarea unor lucrări individuale sau în echipă
despre prietenie
LIMBA ENGLEZĂ – Planificare pe unități de conținut
4. I Love My Family, father, I am. 1.1 - participarea la jocuri de comunicare - joc 1 a. materiale: caiet,
121
Family mother, sister, You are. 2.1 de rol; b. procedurale: exercițiul,
122
brother, He is. 2.3 - redactarea unor mesaje scrise simple ; jocul didactic, munca
grandmother, She is. 4.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, independentă
grandfather, tall, It is. mesaj simplu individual/ în cor până la c. forme de organizare:
short, pretty, We are. reușirea pronunției, intonației corecte; frontală, individuală
funny, old, young, You are.
long They are.
This is my...
Do you have a...?
5 In the window, Clap your hands! 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale: caiet
Classroom blackboard, door, Jump! 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exercițiul,
floor, carpet, wall, Turn around! 2.3 reușirea pronunției, intonației corecte; metoda directă, munca
teacher's desk Shut the door! 4.1 - citirea unor mesaje scrise simple și scurt independentă
Shake your hands! -joc de rol c. forme de organizare:
Come here! frontală, individuală
Open the door!
Go to your place!
6. Revision 1.1 1 a. materiale:caiet
2.1 b. procedurale: exercițiul,
2.3 jocul didactic, munca
2.4 independentă
4.1 c. forme de
organizare:frontală,
individuală
7. Progress 3.1 1 a.materiale:caiet,
Test b.procedurale:,munca
independent,exercițiul,
c:forme de organizare:
frontal,individuală
8. Outside the tree, chimney, I have. You have. He has. 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale: caiet
House wall, roof, fence, She has. It has. We have. 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exercițiul,
grass You have. They have. 2.3 reușirea pronunției, intonației corecte; metoda directă, munca
4.1 - redactarea unor mesaje simple; exemplu: independentă
„Eu am…” c. forme de organizare:
frontală, individuală
9. Inside the living room, Is this a...? 1.1 - realizarea de dialoguri simple profesor- 1 a. materiale: caiet
House bedroom, Where is...? 2.1 elev, elev-elev b. procedurale: metoda
kitchen, 2.3 - cererea și oferirea unor informații scurte și exercițiul, munca
bathroom 2.4 simple; exemplu: „Este aceasta camera?” independentă, proiectul
4.1 „Unde este bucătăria ?”; c. forme de organizare:
- redactarea unor mesaje simple frontală. individuală
10. My Room bed, wardrobe, In the bedroom there are:... 3.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale: caiet
lamp, chair, table The... is small/ large. mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale:
reușirea pronunției, intonației corecte; munca independentă,
- formularea unor enunțuri simple, folosind exercițiul
structurile învățate c. forme de organizare:
frontală, individuală
11. Prepositions on, under, in There is a... 1.1 - formularea unor întrebări simple și 1 a. materiale: caiet
front of, behind, 2.1 răspunsuri la aceste întrebări b. procedurale: exercițiul,
next to, between 2.3 - redactarea unor mesaje scurte-răspunsuri jocul didactic
4.1 la întrebări; c. forme de organizare:
- citirea unor mesaje scurte; frontală, individuală
- repetarea după profesor a unui cuvânt,
mesaj simplu individual/ în cor până la
reușirea pronunției, intonației corecte;
123
15. Seasons and spring, summer, It’s warm. 1.1 - răspunsuri verbale la întrebări; exemplu: 2 a. materiale: caiet
124
Months of autumn, winter, It’s hot and sunny. 2.1 „Cum este vremea?”, „Vremea este b. procedurale: exercițiul,
the Year January, It rains. It’s chilly. 2.3 ploioasă.” munca independentă, jocul
February, March, It snows. It’s cold. 4.1 - redactarea răspunsurilor la întrebări; didactic
April, May, June, - realizarea corespondenței dintre imagini si c. forme de organizare:
July, August, mesaje scrise; frontală, individuală
September, - jocuri de asociere a imaginilor cu mesajele
October, transmise de acestea;
November,
December,
Christmas tree,
spring flowers,
falling leaves
16. Revision 3.1 1 a. materiale: caiet
b. procedurale: munca
independentă
c. forme de organizare:
frontală, individuală
17. Progress 1.1 2 a. materiale: caiet
Test 2.1 b. procedurale:
2.3 munca independentă
4.1 c. forme de organizare:
frontală, individuală
18. Poultry and rooster, hen, This is a... / There are... 1.1 - citirea unor mesaje scurte; 1 a. materiale: caiet
Birds duck, goose, Where does it live? 1.3 - descrierea unui animal; b. procedurale: exercițiul
turkey, parrot, It lives at the farm. / It lives in 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, c. forme de organizare:
owl, eagle, the forest. 2.3 mesaj simplu individual/ în cor până la frontală, individuală
woodpecker, 4.1 reușirea pronunției, intonației corecte;
crow, peacock,
penguin
19. Forest bear, wolf, fox, Do you like? 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale: caiet
Animals rabbit, stag, Yes, I do./ No, I don't. 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exercițiul,
squirrel, frog, 2.3 reușirea pronunției, intonației corecte; munca independentă
hedgehog, 4.1 - răspunsuri la întrebari și redactarea c. forme de organizare:
raccoon, skunk, acestora; exemplu: „Îți place… ?” - „Da, îmi frontală, individuală
bat, mole place…”, „Nu, nu îmi place”
20. Zoo Animals lion, tiger, The ... is small / big. 3.1 - citirea unor mesaje scurte; 1 a. materiale: caiet
elephant, giraffe, It lives in the savannah. / It - exerciții de asociere a imaginilor cu b. procedurale: munca
hippo, zebra, lives in the jungle. / It lives at mesajele corespunzătoare; independent, exercițiul,
crocodile, snake, the North Pole. - formularea de intrebări și găsirea proiectul
seal, polar bear, răspunsurilor – alegere multiplă; c. forme de organizare:
monkey, camel - redactarea răspunsurilor; frontală, individuală
- descrierea animalelor
21. In the Ocean fish, dolphin, It lives in the sea/ ocean. 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale: caiet
shark, whale, How many…? 1.3 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exercițiul,
seahorse, starfish, To see 2.1 reușirea pronunției, intonației corecte; munca independentă,
jellyfish, shell, the sea 2.3 - citirea unor mesaje scurte; proiectul
shrimp, crab, 4.1 - exerciții de numărare c. forme de organizare:
octopus, lobster - jocuri de asociere a imaginilor cu mesajele frontală, individuală
transmise de acestea;
22. Tiny spider, ladybird, There is... 1.1 - citirea unor mesaje scurte; 2 a. materiale: caiet
Creatures beetle, fly, There are... 2.1 - exerciții de asociere a imaginilor cu b. procedurale: exercițiul
mosquito, bee, The Very Hungry Caterpillar, 2.3 mesajele corespunzătoare; c. forme de organizare:
ant, cricket, by Eric Carle 4.1 - formularea de intrebări și găsirea frontală,
caterpillar, răspunsurilor – alegere multiplă; individuală
butterfly, - redactarea răspunsurilor;
dragonfly, - citirea unor mesaje și asocierea lor cu
grasshopper, imaginile corespunzătoare;
muffin, leaf,
Sunday, Monday,
Tuesday,
Wednesday,
Thursday, Friday,
Saturday, Sunday
23. Revision 1 a. materiale: caiet
1.1 b. procedurale: munca
2.1 independentă
2.3 c. forme de organizare:
4.1 frontală, individuală
125
Easter bunny, - citirea unor mesaje și asocierea lor cu frontală, individuală
126
flower, priest imaginile corespunzătoare;