SEMINAR –Falsele acuzații –Sinteză lectura #1

De Zutter, A. W. E. A., Horselenberg, R., & van Koppen, P. J. (2018). Motives for Filing a False
Allegation of Rape. Archives of Sexual Behavior, 47(2), 457–464. https://doi.org/10.1007/s10508-
017-0951-3

Sinteză elaborată de asist. univ. asoc. Andreea-Luciana URZICĂ

Motivele care influențează depunerea falselor declarații de viol 1

Articolul investighează motivele pentru care unele persoane aleg să depună false
declarații prin care reclamă un viol. În literatura de specialitate este adesea citată
taxonomia lui Kanin (1994). Autorul susține faptul că principalele motive pentru care se
reclamă, în mod fals, violuri sunt următoarele:

 Dorința de răzbunare
 Construirea unui alibi
 Pentru a obține simpatie
În această listă inițială sunt adăugate și elemente precum:
 Dorința de câștig financiar
 Dorința de câștig emoțional
 Existența unor tulburări mentale
Lista poate fi subdivizată în opt categorii principale de motive. Acestea sunt:
1. Dorința de câștig financiar
2. Construirea unui alibi
3. Dorința de răzbunare
4. Dorința de a primi simpatie din partea altora
5. Dorința de a primi atenție din partea altora
6. Existența unor tulburări de personalitate (borderline, histrionic) și/ si a unor
tulburări mentale (halucinații, convingerea că abuzul sexual chiar a avut loc).
7. Reetichetare
8. Regret
Studiul ia în considerare analiza a 57 de dosare depre care s-a dovedit că ar fi
cazuri de false acuzații de viol în Olanda. Analiza a evidențat faptul că pe acest lot de
cazuri principalul motiv care determină al depunerii falselor declarații era dorința de
câștig emoțional. Alte motive vizează încercarea de a acoperi un adulter sau dorința de a
ascunde chiulul de la școală.
Actuala cercetare mai ilustrează faptul că 20% dintre repondenți au afirmat că nu
știu ce i-a determinat să depună declarații false.

1
Pentru a vedea lista referințelor, citările și coeficienții rezultați în urma analizelor se recomandă consultarea
versiunii originale a articolului sintetizat în acest document.

1
SEMINAR –Falsele acuzații –Sinteză lectura #1
De Zutter, A. W. E. A., Horselenberg, R., & van Koppen, P. J. (2018). Motives for Filing a False
Allegation of Rape. Archives of Sexual Behavior, 47(2), 457–464. https://doi.org/10.1007/s10508-
017-0951-3

Sinteză elaborată de asist. univ. asoc. Andreea-Luciana URZICĂ

Concluzia principală a studiului ar fi aceea că taxonomia lui Kanin este validă dar
nu suficientă pentru a surprinde toată paleta de motive care determină unele persoane
să reclame în mod fals existența unui viol.

În descrierea problematicii cu privire la falsele acuzații de viol sunt prezentate o

serie de cazuri . Astfel, se precizează faptul că o parte din consecințele falselor acuzații se
reflectă și asupra celor care depun astfel de declarații, nu doar asupra celor acuzați pe
nedrept.
Printre consecințele juridice care vizează persoanele care depun false declarații
prin care reclamă violul sunt (după caz): închisoare , amendă , obligativitatea de a intra
într-un program de consiliere ca urmare a condițiilor de eliberare condiționată.
O meta-analiză cu șapte studii evidențiază faptul că prevalența cazurilor de false
acuzații de viol este de 5%.
În condițiile în care realele victime ale unui viol găsesc foarte dificilă procedura și
momentul în care trebuie să depună mărturie în cadrul unui proces este cu atât mai greu
de crezut că unele persoane (femei) decid să afirme că au fost violate. Totuși astfel de
declarații există.
În articol, este prezentat și cazul unei femei care a invocat faptul că a fost violată
de două ori de același agresor, urmând ca investigația să demonstreze faptul că rănile
prezentate (presupusele semne de abuz) erau rezultatul angajării în acte sexuale
consimțite, sado-masochism.
În unele situații, falsa acuzație poate să apară și ca urmare convingerii persoanei
reclamante că agresiunea chiar s-a produs sau a minciunii patologice (pseudologia
fantastica).

Fenomenul reetichetării apare în situațiile în care un act sexual care inițial a fost
liber consimțit este re-evaluat după aceea și este considerat viol. În cazul reetichetării
persoana care acuză fals rămâne conștientă de faptul că a fost vorba de un act
consensual, dar din diverse motive-inclusiv constângeri externe – alege să redefinească
realitatea.
În legătură cu tema discutată apare și problematica situațiilor în care actele
sexuale sunt consimțite dar nedorite. De exemplu , un studiu a lui O Sullivan și Allgeir
ilustrează faptul că 26% dintre bărbații și 50% dintre femeile care au participat la
această cercetare au raportat că în ultimii doi ani au întreținut raporturi sexuale
consimțite dar nedorite. În astfel de contexte, nu există abuz fizic dar apar alte forme de
constrângere psihologică.
O altă constatare extrasă din diverse analize este aceea că dacă persoana
reetichetează un act inițial consimțit ca fiind, de fapt, un raport sexual nedorit, apropiații

2
SEMINAR –Falsele acuzații –Sinteză lectura #1
De Zutter, A. W. E. A., Horselenberg, R., & van Koppen, P. J. (2018). Motives for Filing a False
Allegation of Rape. Archives of Sexual Behavior, 47(2), 457–464. https://doi.org/10.1007/s10508-
017-0951-3

Sinteză elaborată de asist. univ. asoc. Andreea-Luciana URZICĂ

persoanei pot considera asta drept viol și nimeni nu mai este dispus să creadă altceva, în
ciuda eventualelor dovezi care pot să apară.

Regretul este motiv al falselor acuzații de viol în situația în care persoana resimte
dezgust, rușine, vinovăție după un act sexual liber-consimțit. Și în acest caz, persoanele
care acuză fals poate fi convinsă de alte persoane să depună astfel de declarații (Veraart,
1997).

În spectrul analizei problematicii falselor acuzații este necesară și înțelegerea

ideii de ,,adevăr fundamental,, , ,,adevăr adevărat,, (grund truth). Adevărul fundamental
reprezintă un termen utilizat pentru a descrie ce s-a întâmplat de fapt, în mod obiectiv,
într-un caz. Termenul este folosit cu referire la acuratețea/exactitatea diagnosticului,
rezultatului dat de sistemul judiciar.
Se constată că principiul adevărului fundamental este încălcat atunci când sunt
exonerate persoane vinovate și când sunt condamnate persoane nevinovate.
Un alt aspect constatat este acela că ofițerii de poliție au tendința de a considera
că acuzațiile sunt nefondate în cazul violurilor maritale, în ciuda faptului că poate exista
adevăr fundamental. Se mai observă că, uneori victimele își retrag acuzațiile ca urmare a
presiunii anchetatorilor care se cred că nu au suficiete dovezi pentru a susține un caz.
Așadar, se poate observa că stabilirea adevărului fundamental nu este un lucru
simplu și că ar trebui aplicate criterii stricte pentru a evita situațiile de fals negativ
asociate acuzațiilor de viol.
Studiul de față s-a axat doar pe analiza unor dosare în care acuzatul era bărbat și
victima era femeie. Permisiunea de a extrage date din dosare a fost obținută de la
Ministerul Apărării și Justiției din Olanda. În plus, pentru păstrarea anonimatului și a
confidențialității nu s-au preluat din dosare niciun fel de date de identificare.

Falsele acuzații sunt definite în acest context drept situațiile în care persoanele
reclamă că au fost victime ale unui viol, deși în urma investigației s-a constatat că acesta
nu a avut loc.
Pentru a considera că o acuzație este falsă sunt necesare următoarele elemente:
 Retragerea reclamației
 Existența probelor care să ateste că acuzația inițială este falsă
 Coroborarea probelor astfel încât acestea să susțină validitatea retragerii
reclamației .
Există o serie de etape pe care investigatorii din Olanda le urmează după ce cineva
retrage o reclamație.
1. Reclamantul este interogat în calitate de suspect.

3
SEMINAR –Falsele acuzații –Sinteză lectura #1
De Zutter, A. W. E. A., Horselenberg, R., & van Koppen, P. J. (2018). Motives for Filing a False
Allegation of Rape. Archives of Sexual Behavior, 47(2), 457–464. https://doi.org/10.1007/s10508-
017-0951-3

Sinteză elaborată de asist. univ. asoc. Andreea-Luciana URZICĂ

2. Reclamantul trebuie să explice de ce a retras declarația inițială (pentru a preveni

falsele retrageri).
3. Investigatorii întreabă pe reclamant de ce a depus declarația inițială.
4. Investigatorii se documentează asupra motivelor care au determinat persoana
reclamantă să depună o declarație falsă.
Apoi anchetatorii trebuie să coroboreze probele cu noile declarații.

Sintetizând lista categoriilor și subcategoriilor motivelor din cauza cărora unele

persoane reclamă în mod fals un viol
1. Dorința de câștig material/financiar
2. Dorința de câștig emoțional
a. Nevoia de atenție
b. Dorința de răzbunare
c. Dorința de a primi simpatie din partea altora
d. Nevoia de a crea un alibi
e. Tulburări de personalitate (borderline, histrionici)
f. Reetichetare
g. Rrgret
3. Tulburări mentale
4. Nu știu (21%)
5. Necunoscut (Nu au răspuns la întrebarea cu privire la motivele pentru care au
făcut false acuzații).
Există limite ale acestei cercetări, în sensul că informațiile analizate au fost preluate doar
din dosare și nu există certitudine totală că s-au ales criteriile cele mai potrivite pentru a
stabili adevărul fundamental.
În final, se poate afirma că taxonomia elaborată de Kanin (1994) surprinde doar
parțial motivele care stau la baza falselor acuzații de viol.

i
Persoanele cu tulburare de personalitate de tip BORDERLINE sunt caracterizate de:
 Instabilitate emoțională
 Agresivitate
 Iritabilitate
 Nevoia de afectivitate
 Oscilații frecvente de la idealizarea la devalorizarea persoanelor apropiate
 Teama excesivă de abandon
 Auto-mutilare, gesturi suicidare demonstrative
Persoanele cu tulburare de personalitate de tip HISTRIONIC sunt caracterizate de:
 Dramatism și teatralitate

4
SEMINAR –Falsele acuzații –Sinteză lectura #1
De Zutter, A. W. E. A., Horselenberg, R., & van Koppen, P. J. (2018). Motives for Filing a False
Allegation of Rape. Archives of Sexual Behavior, 47(2), 457–464. https://doi.org/10.1007/s10508-
017-0951-3

Sinteză elaborată de asist. univ. asoc. Andreea-Luciana URZICĂ

 Discurs afectiv
 Adorarea faptului de a fi în centrul atenției
 Dorința de a asuma rolul de ,,erou,, sau ,,victimă..
 Încercarea de a fi seducătoare, provocatoare
 Tendința de a fi sugestionabile
 Prezența reacțiilor emoționale exagerate