Analiza altor sisteme contabile:

Germania, Italia, Canada, Marea Britanie, Japonia

CUPRINS 

1
 

  Pag 

Contabilitatea in Germania………………………………………………………………………..3

Contabilitatea în Italia……………………………………………………………………………7 

Contabilitatea în Marea Britanie………………………………………………………………….9

Contabilitatea in Canada……………………………………………………………………………13

Contabilitatea in Jaonia……………………………………………………………………………1! 

2
 

Contabilitatea in Germania

Dezvoltarea istorică a raportării financiare germane.

a) Evolutia legii contabilitatii in Germania 1 :

- 1794 Prussian ivil co!e" # pentru prima !ata au aparut necesitatiile unei contabilitati )
o!ul prusiei a fost mo!elat !upa co!ul francez. $e referea la un registru inventar si un bilant% emise in conte&tul
unui faliment. 'nclu!ea reguli specifice !e evaluare% in particular principiul minimului !intre costul si pretul !e piata
al activelor curente% si regulile !e amortizare a imobilizarilor"
- 1(1 General German ommmercial o!e"# *n conformitate cu noua lege% companiile trebuiau să *ntocmească un
inventar +i un bilan, la *nc-eierea fiecărui e&erci,iu financiar)
- 1(7 $toc/ orporation 0ct" #a prezentat primele reguli !e publicare pentru situa,iile financiare% #bilan,ul +i contul !e
 profit +i pier!ere))
- 1(74 -e states of $a&on2 an! 3remen #propune ca *n mo! formal conturile comerciale sa reprezinte baza !e
impozitare !e contabilitate)"
- 1((4 $toc/ orporation 0ct amen!e! # intro !uce termenul !e cost istoric pentru activele fi&e)"
- 1(95 6imite! 6iabilit2 ompanies 0ct"
- 1(9 $toc/ E&c-ang 0ct"
- 1(97 ommercial o!e"
- 1(99 ooperatives 0ct"
- 191 $toc/ orporation Emergenc2 Decrees"
- 197 $toc/ orporation 0ct amen!e!"
- 198 $toc/ orporation 0ct amen!e!"# a a!us o revizuire in ceea ce priveste !repturile !e a !etermina un profit cat
mai apropiat % formate noi pentru situa,iile financiare% si pentru prima !ata obligatia !e a pregăti consoli!area
conturilor)
- 199 Disclosure 0ct#necesitatea publicarii situa,iilor financiare !e către *ntreprin!eri mari !e orice formă uri!ică%
altele !ecat societatile cotate)"
- 19(8 ommercial o!e amen!e!"
- 19(7 $toc/ E&c-ange 0ct"
- 199( ommercial o!e eform 0ct"
 b) Evolutia profesiei :
- Profesia contabila apare in Germania in 195"
- 1911 apare unul !intre primele planuri !e conturi % !e catre ;.<.$c-aer 
- 1958 cercetarile se a&eaza pe stan!ar!izarea contabilitatii costurilor.
- 1957% profesorul Eugen $c-malenbac- #1(71988) publica Der =ontenra-men #planul contabilca!ru)% un plan
contabil care !escentraliza controlul costurilor si care creea un sistem informational permitan! luarea rapi!a a
!eciziilor manageriale 5.
- ontabilitatea este organizata !upa sc-ema circulatiei bunurilor% fara sa se preva!a intreruperi !e flu&% fiin! vorba
!espre un monism contabil integrat# contabilitatea generala % cat si cea !e gestiune sunt complet integrate.
- 197 sa !ecretat primul plan !e conturi national !enumit planul Goering#1971944) sa aplicat sectorului privat
%urmat !e elaborarea unor mo!ele !e P pentru !iverse in!ustrii .
- >onismul contabil a continuat sa fie aplicat si !upa razboi% in mo! !iferentiat% in cele !oua parti ale germaniei: in
.D.Germania a fost aplicata o contabilitate pe tiparul sovietic% iar in .<.Germania un monism contabil auto-ton.

>ED'?6 P@6''

-   olul statului !e parg-ie"

-   Drept scris #!etaliat) A #reguli !etaliate% importanta aplicarii legii"
1
ransnational accounting% Dieter 0r!el-ei!e B =P>G% pag
2
 $isteme contabile comparate% >i-ai istea% pag 175
3
 $isteme contabile comparate% >i-ai istea% pag 8

3
 

- <iscalitate puternica"
- >inisterul <e!eral al ;usti,iei se ocupa cu elaborarea stan!ar!elor !e contabilitate legale.

>ED'?6 E@C@>'
- <inantare puternica prin banci"
- Planul contabil intreprin!erile germane pot opta intre !oua mo!ele !e plan contabil"
- one&iunea puternica intre contabilitate si fiscalitate.

P@<E$'E $' ED?0'E

- olul profesionistului contabil

- competente #conectare la fiscalitate) A cunostinte !e fiscalitate
- Profesia se impune slab #aplicarea regulilor)
- Principii : pru!entei% #cauta sa interesele cre!itorilor prin minimizarea profiturilor% mai !egrabă% !ect facilitarea
accesului la informa,ii)
-  principiul pru!en,ei +i alte principii ale contabilită,ii% care !omina legea germană au ten!in,a !e a *ncuraa o
 pre!ispozi,ie spre autofinan,are cat si finantarea prin banci
- $e !ezvolta contabilitatea manageriala !atorita me!iului aca!emic.
- 0bor!eaza calculatia profitului% controlul eficentei utilizan! preturi fle&ibile !e transfer% calculatia preturilor !e
 pro!uctie si conceptul !e cost relevant si !e alocare a costurilor.
- Profesia contabila este !ominata !e reprezentanti ai contabililor autorizati si ai consultantilor fiscali% fiin! privata !e
un corp al contabililor !e gestiune .
- Primele cercetari referitoare la costuri au fost facute !e E.$c-malenbac-"
- ele mai multe intreprin!eri utilizeaza astazi o calculatie pe baza costurilor complete efective calculate conform
meto!ei fullcosting.

c) Institutii si mecanisme de normalizare si reglementare in Germania

'n Germania% cea mai importanta institutie !e normalizare in contabilitate este German 0ccounting $tan!ar!s ommittee
#G0$)Deutsc-e ec-nungslegungs $tan!ar!s ommittee #D$). 0ceasta institutie !ezvolta intrun proces !e
normalizare contabila% similar '0$3% stan!ar!e orientate catre stan!ar!ele internationale.

Evolutia si obiectivele D$

'n ca!rul procesului !e globalizare:

- leguitorul german a facut un prim pas la  septembrie 199(% a recunoscut legal D$ ca un comitet privat !e normalizare si
stan!ar!izare contabila% conform 0rt.45% o! omercial German.

- 0 fost infiintat onsiliul German pentru $tan!ar!izare #Deutsc-e $tan!ar!iesierungsrat#D$)) ca un consiliu in!epen!ent.

- D$ este persoana uri!ica nonprofit cu se!iu in 3erlin. <inantarea D$ are loc prin aportul membrilor% incasari !in
vanzarea publicatiilor precum si !onatii. 'n conte&tul international% D$ apare ca iar D$ ca German 0ccounting $tan!ar!s
3oar!#G0$3)
- 'n primplan se !orea o puternica conlucrare intre D$ si '0$3% pentru a accelera procesul !e convergenta si !e a a!uce
normalizatorul german precum si participantii la piata !e capital in procesul '0$3.
  DRSC are urmatoarele obiective, conform statutului:

- 'mbunatatirea calitativa a stan!ar!elor contabile si simularea apropierii normelor nationale !e referentialul contabil
international"

- Elaborarea !e recoman!ari pentru aplicarea principiilor in ca!rul combinarilor !e intreprin!eri #conform o!ului omercial
German)"

4
 

- onlucrarea cu '0$3 si cu alte foruri internationale !e stan!ar!izare"

- onsilierea leguitorului in plan national si European in privinta tuturor problemelor legate !e contabilitate si transpunerea !e
reglementari% in special privin! !repturile !e optiune ale statelor membre"

- $timularea cercetarii si formarii in aceste !omenii

@ nerespectare a stan!ar!elor emise !e D$ nu are consecinte sanctionabile pentru intreprin!erile raportatoare .
D$ este compus !in !oua organe % con!ucerea si a!unarea membrilor % si !in !oua consilii% D$ si ec-nungslegungs
'nterpretations ommittee#'). >embrii acestor organe si consilii pot fi numai persoane fizice pregatite in !omeniu
Organele si consiliile DRSC

a) a membru poate fi numita orice persoana fizica ce pose!a calificarea recunoscuta si o e&perienta corespunzatoare in !omeniu
si care sa fie apropiat !e interesele si obiectivele organizatiei . a alte atributii ale membrilor se pot enumera : eliberarea !in
functie a con!ucerii% re!actarea raportului !espre bugetul annual % !espre mo!ificarile statutate si !izolvarea con!ucerii
 precum si alegerea au!itorului. >embrii sunt o !ata pe an convocatii !e catre prese!inte si a!unctul sau pentru 0!unarea
generala or!inara.
 b) onsiliul German !e $tan!ar!izare #Der Deutsc-e $tan!ar!iesierungsrat D$) se compune !in 7 membrii alesi pentru 4 ani
cu o posibila realegere. 0cestia isi !esfasoara activitatea in!epen!ent. D$ este consiliat in activitatea sa !e catre grupele !e
lucru #0rbeitsgruppen) si comisiile !e specialitate.Elaborarea $tan!ar!elor are loc in grupe !e lucru separate # !e e&emplu
elaborarea D$51 care se refera la situatia flu&urilor !e trezorerie la banci% va fi realizata !e grupul !e lucru corespunzator).
$tan!ar!ele emise !e catre D$ sunt rezultatul unui proces !e consultare #!ue process).0cest process se !esfasoara pe
urmatoarele nivele:
- Publicarea proiectului !e stan!ar! cu in!icatia unui termen !e comentare !e minim  saptamani
- Publicarea si valorificarea luarilor !e pozitii acceptate
- 'n masura in care in baza luarilor !e pozitie sau propus mo!ificari esentiale ale proiectului% trebuie ca acesta sa fie
 prelucrat in mo! corespunzator% sa fie !in nou publicat sis a primeasca un nou termen pentru alte eventuale luari !e
 pozitie% !e cel putin  !e zile
- ealizarea !e !iscutii publice pentru proiectarea !e stan!ar!e si promulgarea !e stan!ar!e in se!inte publice
- $tan!ar!ele promulgate vor fi prezentate ministerului <e!eral al ;ustitiei F cu rugamintea !e a fi publicat in monitorul
fe!eral
c) omitetul pentru interpretarea stan!ar!elor #ec-nungslegungs 'nterpretations ommittee') este compus !intrun
 prese!inte si alti  membrii. 0cestia sunt alesi !e catre con!ucerea D$ pentru ma&im 4 ani. $ecretarul general al D$
 preia atributiile prese!intelui % neavan! !rept !e vot. 0tributiile ' % care conlucreaza cu '<'% constau in promovarea
convergentei international a interpretarilor aspectelor esentiale !e contabilitate precum si in aprecierea% u!ecarea starilor !e
fapt specific nationale in ca!rul '<$ valabile si armonizarea D$ in acest conte&t .
Importanta DRSC in viitor
1. Pornin! !e la fon!ul aplicarii obligatorii a '<$% !in 58 respectiv 57 % pentru situatiile fin consoli!ate !e catre o multime
!e intreprin!eri germane se pune intrebarea asupra viitoarei pozitii a D$
5. Deoarece leguitorul german limiteaza obligatia aplicarii '<$ numai pentru situatiile financiare consoli!ate ale intreprin!erilor
cotate pe piata !e capital in sensul egulamentului'0$ % vor e&ista si !upa anul 58 si respectiv 57 societaii care vor intra
sub inci!enta regulilor nationale% !esi intocmesc situatiile fin consoli!ate. 'n masura in care activitatea D$ va fi inutila %
aceasta se va orienta spre intreprin!erile mai mici respectiv necotate.
. DRS se orienteaza puternic dupa IFRS  !cesta ar putea conduce insa la faptul ca normele germane initiale sa fie din ce
in ce mai mult date la o parte , astfel incat si intreprinderile ce nu sunt obligate la intocmirea sit fin cons conforme cu
IFRS si care se decid sa aplice normele germane in domeniul consolidarii, cu aceste "ocolisuri#ar aplica in final tot
normele internationale 0r avea loc in acest fel o conformitate progresiva a referentialului !e contabilitate german la cel
international. Exista temerea ca intreprinderile , carora leguitorul german in mod constient le-a dat dreptul sa-si aleaga
alternative “conformitate conform HGB” nu ar respecta alte norme de contabilitate atunci cand acestea s-ar decide direct
 pentru IFR!
'0$3 nu va fi in situatia !e a lua in calcul toate particularitatile nationale % !e e&emplu sistemul fiscal sau cel !e protectie
sociale a pesoanelor in varsta . 0cesta are ca urmare ca in viitor sa recurga partial la reguli suplimentare elaborate !e
normalizatorul german.

$volutii actuale legislative la nivel european si german

5
 

6eguitorul german a luat in consi!erare internationalizarea stan!ar!izarii in contabiligtate !in !oua puncte !e ve!ere :

1. 'n primul ran! la 1 martie 1997 a fost !esc-isa Fnoua piata #Ceer >ar/et)% un segment special !e piata pentru capitalul !e
risc % prin care sa cerut printe altele premisele a!miteri la o raportare conform cu '<$ si ?$G00P 4"

5. Din cel !eal !oilea punct !e ve!ere trebuie ca prin intro!ucerea 0rt 595a#vezi ane&a1) in HG3 si a legii F=ap0EG !in anul
199( societatile mama germane cotate la bursa ale caror situatii financiare ereau conforme unor stan!ar!e !e contabilitate
recunoscute international #'0$ sau ?$G00P)% sa nu se mai supuna si regulilor nationale privin! consoli!area #conform
HG3)8.
Pana la 1 ianuarie 57 statele membre lear putea permite acestor intreprin!eri aplicarea altor stan!ar!e !e contabilitate
recunoscute international # vezi ane&a 1). 'n Germania % leguitorul sia e&ercitat eceste !repturi !e optiune prin legea privin!
reformarea !reptului bilantier !in 4 !ec 54 si lea transferat in !reptul national. 'n acest sens in HG3 a fost intro!us !e
curan! art18a care impreuna cu regulamentul '0$ formeaza in Germania un nou ca!ru legal pentru contabilitatea concernelor
conforma cu '<$

eferitor la !repturile !e optiune ale statelor membre la nivel European% a fost antrenat si leguitorul german% in
asigurarea unei baze corespunzatoare stan!ar!elor international in Germania.
0stfel:
- Guvernul <e!eral German a publicat in vara anului 55 un program cu 1 puncte ce viza imbunatatirea integritatii
intreprin!erii. 0cest program a fost mai !eparte !ezvoltat si e&plicat  intrun atalog !e masuri #februarie 5.'n
special cel !eal 4 lea punct !in acest catalog% !enumit Dezvoltarea continua a regulilor !e raportare si conformitate cu
 principiile internationale !e contabilitate % se refera la integritatea si protectia intreprin!erilor raportatoare"
- 'n legea reformei !reptului bilantier german#3ileg) !in 4 !ecembrie 54% sa realizat o armonizare a masurilor% in
special cele prevazute la punctul 4 precum si transpunerea !repturilor !e optiune ale regulamentului

Semnificatia IFRS pentru contabilitatea din Germania

  @ importanta !eosebita o are acceptarea '<$ in $?0. 'n ipoteza !e cel mai important membru al '@$@% autoritatea
!e control bursiera a $?0 #$ecurities an! E&c-anges ommission #$E)) solicita pana atunci pentru cotarea la bursa !e valori
0mericana% situatii financiare conforme cu ?$Generall2 0ccepte! 0ccounting Principles #?$G00P) sau retratate. 0ceste
reglementari vizeaza multe intreprin!eri germane cotate la Ce Ior/ $toc/ E&c-enge #CI$E). etratarea trebuie sa prezinte%
capitalul propiu si pentru rezultatul e&ercitiului% ce !iferente e&ista intre aceste marimi in cazul aplicarii regulilor !e
contabilitate locale !ar si internationale #'<$) si in cazul aplicarii ?$G00P. a urmare a presiunii crescan!e a congresului
0merican si al CI$E !e a obtine recunoasterea '<$ in $?0% $E a verificat sub forma unui proiect conceptual !aca ar
trebui sa mo!ifice premisele !e a!misie pentru emitentii straini

Pana acum% '<$ au fost relevante pentru intreprin!erile germane mai ales !atorita reglementarii !in 0rt.595a !in HG3
#o!ul omercial German) fi&ata pana la 1 !ecembrie 54.art.595a permitea unei intreprin!erimama germane #care
solicita o piata organizata prin titlurile !e valoare emise !e ea sau !e una !in intreprin!erilefiice) sa intocmeasca situatii
fianciare consoli!ate conforme cu referentialele contabile recunostute international . onform 0rt.595a% acestea ereau in
special '<$ si ?$G00P. -iar !aca aceasta reglementare este valabila numai pentru situatiile financiare consoli!ate% ea
erea relevanta in!irect si pentru cele in!ivi!uale% !eoarece situatiile financiare in!ivi!uale corespunzatoare tuturor
intreprin!erilor apartinan! perimetrului !e consoli!are trebuie intocmite ca fun!ament pentru contabilitatea sintetizata a
concernului.

6eguitorul german sia e&ercitat astfel !reptul #ca stat membru al ?E) !e a permite sau preve!ea aplicarea '<$ si pentru
situatii financiare in!ivi!uale a tuturor intreprin!erilor. $ituatii financiare separate pot fi intocmite conform '<$ numai
4
  Dimensiuni noi privin! contabilitatea pozitiei si performantei financiare ale intreprin!erilor !in omania si Germania% pag (
5
 Dimensiuni noi privin! contabilitatea pozitiei si performantei financiare ale intreprin!erilor !in omania si Germania% pag (
6
 Dimensiuni noi privin! contabilitatea pozitiei si performantei financiare ale intreprin!erilor !in omania si Germania% pag 4

6
 

 pentru scopuri !e publicitate #art 58 paragraf 5a plus paragrap- 5b). @ intreprin!ere care se -otaraste pentru publicarea
situatiilor financiare conforme cu HG3 pentru respectarea legislatiei privin! societatiile si a !reptului fiscal. Dimpotriva%
leguitorul german a transferat in legislatia nationala !reptul !e alegere privin! aplicarea '<$ pentru situatii financiare
consoli!ate ale intreprin!erilor neorientate pe piata !e capital. 0stfel in Germania este posibila o tranzitie voluntara a
contabilitatii concernelor la '<$.

Contabilitatea %n Italia
 

Prosperitatea republicilor italiene a !us si la !ezvoltarea contabilitatii.0stfel apare contabilitatea in parti!a !ubla ce isi
are originea in Genova sau Jenetia%veritabile centre ale comertului in aceea vreme.0paritia si !ezvoltarea contabilitatii in
 parti!a !ubla au fost asa!ar !eterminata !e necesitatea or!inii in socoteli.

  el mai vec-i fragment !e contabilitate care a fost !escoperit% !ateaza !in anul 1511 si reprezinta registrele unei banci
comerciale italiene.

  Dincolo !e toate avantaele unei evi!ente contabile riguros organizate% propagarea contabilitatii in parti!a !ubla catre
alte regiuni ale 'taliei a reprezentat un proces !e lunga !urata% cu pie!ici greu !e trecut.Era invocat K secretul afacerilor L% iar
contabilii se temeau ca !ivulgarea cunostiintelor si initierea altora in tainele contabilitatii lear fi !iminuat pretuirea !e care se
 bucurau. ?n argument *n spriinul celor afirmate *l constituie spusele lui Molfgang $c-eic/er% un pioner *n lumea lucrărilor !e
contabilitate apărute *n Germania la milocul secolului al1lea: FCu vreau să afirm că *naintea mea nar fi e&istat contabili
 buni% ace+tia sunt +i astăzi% !ar ei ,in contabilitate *n secret +i nu o !au la lumina zilei sau nu+i !au osteneala să o arate +i
altora.

  ontabilitatea me!ievală italiană sa bazat pe următoarele registre principale:

 memorialul"
 cartea mare"
 urnalul.
  Nn afară !e aceste registre principale e&istau +i registre Fparticulare. 'ni,ial% memorialul a servit !oar pentru
opera,iunile !e cre!it. 0cest registru !escriptiv alimenta cartea mare care% la *nceput% oglin!ea tot numai opera,iuni !e cre!it%
!ar nu *n forma !escriptivă% ci *ntro prelucrare pe conturi in!ivi!uale.

Nn urnal se prelucra% *n formule contabile% memorialul. Nn ve!erea găsirii contului !ebitor +i a contului cre!itor apărea
mereu aceea+i *ntrebare: cine prime+te +i cine !ăO După stabilirea conturilor corespon!ente% contul care prime+te se !ebita +i
contul care !ă se cre!ita.

  0paritia stiintei contabilitatii este !atata in anul 1494%atunci cin! sa publicat prima lucrare cu continut contabil ce
apartine calugarului franciscan si matematician 6uca Paciolo%cu titlul $uma !e aritmetica% geometria proportioni et
 proportionalita% lucrare ce rezerva un capitol special privin! Dubla inregistrare.$unt insa !ovezi materiale potrivit carora
%e&istau reflectari contabile cu mult timp inaintea lui 6uca Paciolo% !ovezi ce !ateaza !in anul 11 si c-iar mai !evreme% pe
teritoriul unor orase ale actualei 'talii ca oma% Jenetia% Genova% Pisa etc. si !e asemenea la Hansele germane.'nsasi 6uca
Paciolo in cartea sa celebra recunoaste ca nu el a creat contabilitatea% ci nu face altceva !ecit sa !escrie un mo! !e inregistrare
ce se practica in timpul sau.

  ontabilitatea !in tot!eaua a fost consi!erata o stiinta sociala%!eoarece ea stu!iaza unele !in activitatile pe care le
!esfasoara oamenii si care influenteaza in mare masura e&istenta lor.Din tot!eauna continutul obiectului contabilitatii a fost
abor!at% stu!iat in conte&tul procesului repro!uctiei sociale% un!e contabilitatea urmareste acele laturi ce vizeza activitatile
economice !esfasurate in sfera pro!uctiei si circulatiei si care se e&prima in etalon banesc.Evi!ent ca prima !efinitie a
contabilitatii a fost !ata !e insasi intemeietorul ei% respectiv 6uca Paciolo% care !e altfel a si !at acestei stiinte !enumirea !e
contabilitate.6uca Paciolo scria ca Qobiectul contabilitatii il constituie tot ceea ce !upa parerea negustorului% ii apartine pe
sume% precum si toate afacerile mari si marunte% in or!inea in care au avut loc.R

7
 

  Cici o alta lucrare nu a impulsionat atit !e mult organizarea calculului economic si prin aceasta activitatea economica
insasi% ca opera contabila semnata !e 6uca Paciolo.0!ept al principiului ubi non est or!e% ibi confusio % a!ica un!e nu este
or!ine% !omneste confuzia % Paciolo trateaza la un nivel superior cunostinte !in !omeniul cre!itului% fiinantelor si
contabilitatii.Prin opera !e pionerat a savantului matematician% stiinta conturilor !oban!este o !eosebita insemnatate% iar
cunostintele !e contabilitate se raspan!esc in intreaga Europa.

  ontabilitatea contemporană se !istinge prin !ouă ten!in,e maore: 7

 apropierea !e sistemul contabil francez"
 ten!in,a !e europenizarea a contabilită,ii italiene.
-iar !acă una !in ten!in,e este !e apropiere !e sistemul contabil francez% contabilitatea italiană nu este *nsă !otată
cu un plan !e conturi general% ca un instrument al normalizării.
 Cormalizarea contabilită,ii italiene% *ncepută !in evul me!iu% este pro!usul a 4 surse esen,iale:
 o!ul ivil"
 Directivele europene"
 Principiile contabile"
 Dreptul fiscal.
Profesia contabilă italiană !e+i are o tra!i,ie vec-e% astăzi este organizată *n !ouă institu,ii: ( 
 "onsiglio #a$ionale dei Rageonieri e %eriti "omerciali &"#R%"'(
- "onsiglio #a$ionale dei )attari "omnescialisti &"#)"'!
Principiile contabile italiene sunt organizate *n !ouă categorii: @biective fun!amentale +i principii generale% e&plicate
*n tabelul următor:

Cadrul contabil din Italia

  e
   l   e
   i   v
   i Inteligibilitatea
   b    t
  a
   t   c
  e
   i
  n    b
  o
  c    O
   i
   i   e
   l
  p
   i   a
   t
  c   n
  n
   i   e Imaginea fidel'
  r   m
   &   a
   d
  n
  u
   f

7
 Feleagă N., Sisteme contabile comparate, Editra Economică, !cre"ti, 1##5, p. 34#
$
  Feleagă N., Sisteme contabile comparate, Editra Economică, !cre"ti, 1##5, p.365

$
 

 principii !e *ntin!ere generală:

 Ceutralitatea"
 Pru!en,a"
  e
   l  'n!epen!en,a e&erci,iilor"
  a
  r  Perio!icitatea"
  e
  n  principii complementare:
  e
  g
   i
   i  ?nicitatea mone!ei"
  p
   i  'mportan,a relativă"
  c
  n
   i  ostul istoric"
  r
   &  onformitatea meto!elor !e elaborarea a situa,iilor financiare cu principiile
contabile"
 'nforma,ie suplimentară a!ecvată"
 Jerificabilitatea informa,iei.

el mai vec-i sistem contabil !in Europa este +i unul principial% *n care pre!omină principii ce au *n spate o
*n!elungată e&perien,ă contabilă.

Contabilitatea %n (area ritanie

'n >area 3ritanie organizarea contabilitatii are cateva particularitati !istinctive% care lipsesc in alte tari alea omunitatii
Europene.0ceste particularitati constau in urmatoarele:

• Pozitie in!epen!enta si influenta specialistilor !e profesiune contabila"

• 0rgumentare uri!ica !etaliata a cerintelor inaintate si formularea meto!elor contabile la organizarea contabilitatii"
• ontacte stranse cu $?0 si oficiile organizatiilor contabile internationale.
'n >area 3ritanie regulile contabile sunt mai stricte !ecat in $?0 si sunt reglementate !e:acte legislative% stan!ar!e !e
evi!enta obligatorii si recoman!ate% cerintele 3ursei !e valori mobiliare% cerintele Directivelor europene si recoman!arile
$tan!ar!elor 'nternationale !e ontabilitate.

Pana in 19(1% in >area 3ritanie% practic nu e&ista reglementare legislativa a raportarii financiare care trebuie sa fie
 prezentata !e companii.'n 19(1 a fost a!optata legea cu privire la companii% care inclu!ea cerintele Directivei a 'Ja europeana
referitoare la formele !e baza ale raportarii financiare. 'n 19(9 a fost a!optata o noua lege cu privire la companii in care% pentru
 prima !ata% se amintea !espre stan!ar!ele !e contabilitate.6egea cu privire la companii obliga intreprin!erile sa tina
contabilitatea si controlul intern conform cerintelor si sa prezinte !arile !e seama in corespun!ere cu Directivele ?E.

eglementarea contabilitatii in >area 3ritanie este o functie a profesiunii contabile !e evi!enta libera. Cormele si
 principiile contabile se elaboreaza !e onsiliul pentru stan!ar!ele !e contabilitate% functia caruia consta in elaborarea
stan!ar!elor raportarii financiare si controlul asupra in!eplinirii !e catre intreprin!eri a regulamentului legii in ce priveste
formele si continutul rapoartelor anuale.Pe langa stan!ar!e% onsiliul a elaborat proiectul egulamentului cu privire la
raportarea financiara% care !etermina principiile !e baza ale intocmirii rapoartelor financiare% scopurile lor% caracteristicile
calitative ale informatiei financiare% elementele raportarii financiare% estimarea si reflectarea articolelor in acesta.

ontabilitatea sa !ezvoltat in >area 3ritanie sub influenta avantului brusc al in!ustriei% legat !e stricta economie a
resurselor financiare pe termen lung% !ezvoltarea pietei valorilor mobiliare. Cumarul corporatiilor transnationale% care oaca un
rol !e frunte pe pietele mon!iale%este mare. Datorita nivelului inalt !e !ezvoltare a economiei% intreprin!erile !in >area
3ritanie se caracterizeaza prin !imensiuni !estul !e mari si o structura !e organizare complicata% printrun nivel inalt !e
instruire.

#
 

Profesiunea !e contabil este reprezentata !e urmatoarele organizatii contabile in!epen!ente care formeaza onsiliul
consultativ al comisiilor contabile: 'nstitutul contabililor urati al 0ngliei% 'nstitutul contabililor autorizati al 'rlan!ei% 'nstitutul
contabililor urati al $cotiei% 'nstitutul contabililormanageri% 0sociatia contabililor autorizati% 'nstitutul finantelor publice
 privin! activitatea contabila. >inisterul omertului% in calitate !e au!itor% este recunoscut ca membru al acestor organizatii
contabile. <unctia principala a acestor institutii regionale este pregatirea profesionistilor% elaborarea materialului informativ
 pentru ei si controlul asupra in!eplinirii !e catre ei a obligatiilor lor. Paralel contabilii sunt uniti in F0sociatia contabililor
 urati.

'n plus e&ista inca !oua organe specializate: 'nstitutul a!ministrarii financiare si !e au!it al sectorului !e stat si
'nstitutul contabililor !e a!ministrare. >embrii primei organizatii !eservesc guvernul% iar cei ai celei !e a !oua activeaza numai
la intreprin!eri. 6egea cu privire la intreprin!eri a !eterminat particularitatile contabilitatii britanice contemporane% in aceasta
tara regulile sau stan!ar!ele !e evi!enta nu sunt !eterminate !e legislatie% ci sunt elaborate !e organizatiile !e contabili
 profesionisti

Din principiile contabilitatii internationale in >area 3ritanie pe prim plan se afla Freflectarea reala a situatiei
financiare a companiei. oate principiile contabilitatii internationale sunt incluse in legislatia nationala. Principale !in ele sunt
 prioritatea continutului economic asupra formei% conservatorismul% calcularile% consoli!area%au!itul in!epen!ent si publicarea
!arilor !e seama.

'n >area 3ritanie planul unic !e conturi lipseste% intreprin!erea !etermina lista conturilor utilizate% in functie !e
necesitate. egistrele utilizate%!e asemenea% nu sunt strict !eterminate% !e baza fiin! urnalele si cartea mare.

?tilizarea principiului prioritatii continutului asupra formei permite sa se faca abaterile necesare !e la normele unanime pentru
atingerea i!eii obiective cu privire la situatia financiara a companiei% sa se imparta in financiara si fiscala.>eto!ologia
organizarii evi!entei britanice influenteaza !irect asupra stan!ar!elor europene si internationale. 'mpreuna cu meto!ologia
americana !e contabilitate ea este !ominanta in procesul mon!ial !e !ezvoltare al contabilitatii.

Elaborarea stan!ar!elor privin! organizarea evi!entei si au!itului se efectueaza !e catre omitetul consultativ al
organizatiilor contabile% care inclu!e comitetele privin! stan!ar!ele contabile si practica !e au!it. El a!opta stan!ar!ele si
 poarta responsabilitate profesionala pentru continutul lor.espectarea cerintelor stan!ar!elor este obligatorie pentru toti agentii
economici.

omitetul pentru practica !e au!it elaboreaza si a!opta stan!ar!e !e au!it. 0u!itul !arilor !e seama este obligatoriu
 pentru toate companiile. Darile !e seama ale companiilor se a!opta in 0!unarea generala a actionarilor% apoi se transmit in
amera companiilor. onsoli!area !arilor !e seama se foloseste !e companiile mari !in 194(% iar in reglementarea stan!ar!elor
!in 19(8. Publicarea !arilor !e seama este obligatorie pentru toate companiile% cu e&ceptia celor mici si milocii.

0plicarea stan!ar!elor !e toate companiile in!iferent !e marimea lor este o particularitate a contabilitatii. ompaniile
e&pe!iaza raportarea financiara% in forma prescurtata% tuturor actionarilor sai si la bursa !e valori% pentru precizarea
!ivi!en!elor si termenelor !e plata a lor.

Dare !e seama este aprobata !e legea cu privire la companii si !e stan!ar!e !e evi!enta. Ea inclu!e bilantul# in !oua
variante pentru companiile cu raspun!ere limitata si cele particulare) raportul cu privire la profituri si pier!eri in patru variante
 pentru !iferite tipuri !e companii% raportul cu privire la circulatia miloacelor banesti si notele e&plicative la raportarea
financiara.$ub influenta stan!ar!elor internationale% rapoartele financiare ale companiilor britanice corespun! cerintelor
 burselor !e valori.ontrolul asupra corespun!erii raportarii financiare cerintelor principale il efectueaza bursa !e valori.

'n >area 3ritanie structura bilantului contabil se reglementeaza si este construita in baza cerintelor Directivelor ?E%
insa cel mai !es intreprin!erile folosesc formatul vertical. 0ici se foloseste principiul gruparii activelor acceptat in tarile
europene !e la mai putin lic-i!e la cele mai lic-i!e. 'n formatul orizontal articolele activului sunt prezentate %ca si in cel

1%
 

vertical% insa fara !eterminarea activelor nete. @bligatiile nu se grupeaza in cele pe termen scurt si cele pe termen lung% ci se
 prezinta impreuna.

0ctivele fi&e se evalueaza conform valorii initiale uste si se amortizeaza prin orice meto!a recoman!ata !e
stan!ar!ele internationale. 'n practica prioritate are meto!a lineara in legatura cu recunoasterea ei !e regulile fiscale% toto!ata
uzura se trece pe contul profitului !in bilant !upa sca!erea tuturor c-eltuielilor curente si !eterminarea rezultatului financiar. 'n
ce priveste unele cla!iri #marile magazine% -oteluri) uzura nu se calculeaza si nu se recunoaste la impozitare !in cauza% ca
termenul lor !e folosire utila este atat !e mare incat practic nu se micsoreaza la utilizarea curenta. ?zura activelor fi&e este
recunoscuta la impozitare in marime !e 58S privin! utilaul si !e 4S pentru cla!irile in!ustriale. 'n bilant activele fi&e se
reflecta conform valorii !e bilant% a!ica cu sca!erea sumei uzurii acumulate.

'n >area 3ritanie se practica reevaluarile perio!ice% in general%ale terenurilor si cla!irilor. Jaloarea !e lic-i!itate se
!etermina la !ata procurarii si reevaluarii activului. Pentru reevaluare se folosesc !e regula preturile !e piata cu pre!ominarea
celor !e cumparare. ezerva reevaluarii se recunoaste !rept capital. 'n caz !e insuficienta a miloacelor% !iferenta este
recunoscuta ca pier!ere si se trece la micsorarea profitului.

'nvestitiile financiare pe termen lung se estimeaza conform costului% valorii !e restabilire% cu reevaluarea !upa
 preturile !e piata prin meto!a !e portofoliu% in caz !e re!ucere in!elungata a valorii lor.'n bilantul intreprin!erilor britanice
investitiile pe tremen lung se grupeaza conform tipurilor lor #actiuni%imprumuturi% -artii !e valoare) si conform !estinatiilor.
 *renda finantata se inregistreaza utilizan! scontarea anuala a platilor !e aren!a ce vor urma. 0ctivele in aren!a se
contabilizeaza in bilantul aren!asului calculan! uzura in !ecursul perioa!ei !e aren!a% insa companiile britanice prefera sa
 prezinte aren!a finantata ca fiin! operationala% !in aceasta cauza reglementarea evi!entei cere !ezvaluirea in notele e&plicative
a !atoriilor !e aren!a conform termenelor: 1 an% 8 ani% mai mult !e 8 ani.

0mortizarea privin! activele nemateriale se calculeaza ca si la activele fi&e.

Pentru sca!erea goo!illului stan!ar!ele preva! !oua meto!e:

 prin sca!erea lui completa ime!iata % in caz !e procurare pe contul capitalului propriu sau !in contul profitului"
 prin sca!erea treptata pe baza amortizarii.
'n practica mai !es se foloseste prima meto!a% care este mai preferabila !in punctul !e ve!ere al influentei asupra profitului.
onform principiului pru!entei se consi!era ca goo!illul nu poate fi socotit activ% !eoarece se afla in afara controlului
managementului in caz !e lic-i!are a companiei% can! ea nu costa nimic% iar perioa!a !e folosire utila practic e imposibil !e
!eterminat.

$tocurile !e marfuri se estimeaza conform regulilor 6> cu prepon!erenta <'<@.

ezerva privin! !atoriile !ubioase si compromise se calculeaza % insa nu este recunoscuta !e regulile fiscale.

'n >area 3ritanie ca si in $?0 e&ista sitemul casei marunte% insa operatiile cu aceasta casa se contabilizeaza putin
altfel. 6a momentul eliberarii banilor in numerar% !in casa marunta se fac inregistrari in !ebitul conturilor c-eltuielilor
respective si in cre!itul contului casei marunte% iar la suplimentarea casei #cu suma c-eltuielilor effectuate) Arespectiv se
!ebiteaza contul casei marunte si se cre!iteaza contul miloacelor banesti.

Datoriile se reflecta mai !etaliat% separat se evi!entiaza imprumuturile !e obligatie si cele garantate% !atoriile privin!
imprumuturile% cambiile spre plata% over!rafturile.Datoriile pe termen lung in bilant sunt prezentate in aceleasi capitole ca si
cele pe termen scurt si inclu! cre!itele !e la banci% avansurile primite% !atoriile fata !e alte companii si altele.'n notele
e&plicative separat se reflecta !atoria care va fi stinsa in !ecurs !e peste 8 ani in rate% con!itiile !e stingere si procentul
!obanzii% !ivizarea !atoriilor conform timpului !e stingere.

11
 

onform stan!ar!elor internationale capitalul se imparte in cateva componente: capitalul investit !e actionari" capitalul
suplimentar% obtinut peste nominalul actiunilor sau primele !in emisiune" emisiunea -artiilor !e valoare" rezervele" profitul net
nerepartizat acumulat.

'n notele e&plicative la !arile !e seama trebuie sa fie !ezvaluita urmatoarea informatie cu privire la capitalul propriu al
companiei: nr !e actiuni a!mise spre emisiune% emise si aflate in circulatie% suma capitalului investit% capitalul !eclarat neplatit%
!ivi!en!ele amanate% actiunile rascumparate% capitalul suplimentar !in reevaluare% rezervele create pe contul profitului pentru
acoperirea obligatiilor curente% viitoare si con!itionate.

3ilantul consoli!at se intocmeste prin toate meto!ele:!e participare% proportionala si !e contopire.Goo!illul se

!etermina in baza valorii uste a investitiilor si valorii uste a activelor nete cu utilizarea reevaluarii lor% cel pozitiv se trece
ime!iat pe contul rezervelor iar cel negativ formeaza rezerva.

@ alta forma !e raportare financiara prezentata !e intreprin!erile britanice este aportul cu privire la profituri si
 pier!eri care acumuleaza informatia referitoare la veniturile si c-eltuielile companiei pe perioa!a prece!enta. 0cesta se
intocmeste prin aplicarea meto!ei !e grupare a c-eltuielilor activitatii !e baza privin! functiile lor utilizan!use si meto!a
gruparii c-eltuielilor privin! felurile lor.'n rapoartele cu privire la profituri si pier!eri in format vertical sunt evi!entiate
c-eltuielile si veniturile !e baza !in activitatea curenta si veniturile si c-eltuielile e&ceptionale.

'mpozitul pe profit se !etermina separat pentru profitul !in activitatea !e baza si pentru cel !in operatiile
neprevazute# e&ceptionale)

$ituatia variatiei capitalurilor proprii arata toate variatile capitalului propriu% inclusiv tranzactiile cu proprietarii

$ituatia castigurilor si pier!erilor totale recunoscute este specifica contabilitatii britanice si a fost intro!usa prin <$
eporting <inancial Performance. 0ceasta situatie cuprin!e toate elementele care afecteaza cresterea sau !iminuarea
capitalurilor proprii in timpul perioa!ei% cu e&ceptia aporturilor !in partea asociatilor% respectiv a !istribuirilor !e !ivi!en!e sau
micsorarilor !e capital prin !istribuirea catre asociati.

$ituatia flu&urilor !e numerar in >area 3ritanie are o structura aparte% !iferita !e cea recoman!ata !e organismul
international.0ceasta grupeaza urmatoarele opt posturi:

 activitatile !e e&ploatare
 veniturile !in interese !e participare si serviciul finantarii
 impozitul pe profit
 activitatile !e investitii
 incasari sau plati generate !e vanzarea sau ac-izitia !e activitati
 !ivi!en!e platite referitoare la capitalul societatii
 gestiunea lic-i!itatilor 
 activitatile !e finantare

12
 

Contabilitatea in Canada

1. Dezvoltarea istorică a raportării financiare cana!iene

ontabilitatea cana!iană sa !ezvoltat !in ră!ăcinile contabilită ții *ntreprin!erilor private% a șa cum sa !ezvoltat și *n
maoritatea țărilor cre!itoare vestice% mai *nti egatul ?nit și apoi $tatele ?nite ale 0mericii. Punctul !e ve!ere ce a stat la  
 baza contabilității și a raportării financiare este aproape *n *ntregime al proprietarilor *ntreprin!erilor.

ontabilitatea cana!iană sa !ezvoltat *n sectorul privat fără interven ția statului. Cu e&istă politici contabile legiferate%
!eși e&istă unele cerințe !e raportare legiferate *n orporation 0cts al provinciilor și a guvernului fe!eral care se referă la
tipurile !e !eclarații care urmează să fie emise #!ar nu la con ținutul lor). 'n!ustria titlurilor !e valoare este reglementată in
fiecare provincie% *n consecință nu e&istă nici o omisie na țională !e valori mobiliare care să supervizeze raportarea
financiară.

rearea stan!ar!elor !e contabilitate este responsabilitatea 'nstitutului cana!ian al e&pertilor contabili #'0
ana!ian 'nstitute of -artere! 0ccountants)% care a *nceput emiterea !e recoman!ări pentru bunele practici contabile
*ncepn! cu 0l !oilea război mon!ial. Nn 19( aceste recoman!ări au fost organizate *n artea '0. De asemenea% *n 19(
'0 a a!optat recoman!area ca orice !eviație !e la bunele practici incluse *n cartea lor să fie prezentate *n mo! amănun țit
*n note sauTși *n raportul au!itorului. De și recoman!ările '0 nu au fost create ini țial pentru a e&clu!e toate celelalte
 practici acceptabile% *n 1975 acest lucru a avut loc cn! a!ministratorii comisiilor valorilor mobiliare ale ctorva provincii
au emis o !eclarație !e conformitate *n care principiile contabile general acceptate #G00P) ar fi !efinite ca fiin! *n
conformitate cu cartea '0.

6ipsa prezenței guvernului *n !ezvoltarea stan!ar!elor contabile cana!iene a con!us la abor!area e&clusivă a viziunii
 proprietarilor. Cu au fost nicio!ată cerințe !e raportare a informa țiilor privin! valoarea a!ăugată% costurile sociale #ale
capitalului) sau impactul asupra me!iului.

5. @rganisme profesionale !e contabilitate

E&istă trei categorii !e organisme profesionale !e contabilitate *n ana!a:

 E&perți ontabili#0)"

 ontabili autorizați #G0)"

ontabili !e gestiune autoriza ți #>0).

Pentru fiecare e&istă att organisme naționale% ct și organisme ale fiecărei provincii. @rganismele na ționale sunt:

 'nstitutul cana!ian al e&perților contabili #'0) "

 0sociația națională a contabililor autoriza ți #G0ana!a: ertifie! General 0ccountants 0ssociation of ana!a)"

 ompania contabililor !e gestiune !in ana!a #$>0ana!a: $ociet2 of >anagement 0ccountants).

13
 

<iecare !intre organismele naționale stabilesc politica generală pentru segmentul !e profesie respectiv și stabilesc
e&aminarea și cerințele practice pentru accesul la profesie.

<iecare provincie a!aptează practica contabilă și normele conform specifica țiilor e&istente. Nn general% sunt pu ține sau  
c-iar nu e&istă restric ții *n ceea ce prive ște prestarea serviciilor !e contabilitate !e persoane in!ivi!uale. otu și% e&istă
limite pentru membrii anumitor categorii !e contabili !e a semna situa țiile financiare sau rapoartele !e au!it. Nn @ntario%
Uuebec% și alte cteva provincii% numai e&perților contabili li se permite să semneze rapoarte !e au!it. Nn 3ritis- olumbia
și alte cteva provincii% !eținătorul a oricare !in cele trei titluri pot semna opinii !e au!it.

Nn practică% firmele !e e&perți contabili sunt consi!erate ec-ivalente cu firmele !e e&per ți contabili sau !e contabili
autorizați !in alte țări și au parteneriate interna ționale și legături cu acestea. Este !e a șteptat ca firmele !e e&per ți
contabili să continue să !omine profesia !e au!it *n ana!a% c-iar !acă *n @ntario și Uuebec oficial sunt acceptate misiunile  
!e au!it realizate !e contabilii autoriza ți și contabilii !e gestiune autoriza ți.

De asemenea% '0 este normalizatorul att pentru stan!ar!ele !e contabilitate ct și pentru cele !e au!it.

. $tan!ar!ele și aprobarea lor 

$tan!ar!ele !e contabilitate și cele !e au!it sunt stabilite !e comitete ale 'nstitutului ana!ian al E&per ților ontabili
#'0). $tan!ar!ele !e contabilitate sunt stabilite !e omitetul $tan!ar!elor !e ontabilitate iar cele !e au!it !e către
omitetul $tab!ar!elor !e 0u!it. 0mbele comitete sunt formate !in membrii voluntari și con țin maoritar e&per ți contabili.  

'0 este unica organiza ție profesională !intre organiza țiile contabile importante ale lumii care stabile ște singură%
fără alte intervenții% stan!ar!ele contabile naționale. omitetul $tan!ar!elor !e ontabilitate este format !in 1 membrii
voluntari #inclusiv preșe!intele comitetului) care sunt numi ți pentru  ani fiecare. el pu țin 9 membrii !in cei 1 trebuie să
fie e&perți contabili.

$tan!ar!ele sunt acceptate și create *n ca!rul unui proces care *ncepe cu stabilirea unui grup !e lucru ce va e&amina un  
aspect particular. $unt !iscutate principalele aspecte și se formează o !eclara ție cu principii. 0ceastă !eclara ție !e principii  
este trimisă spre aprobare *ntregului omitet !e $tan!ar!e !e ontabilitate. Pentru a fi aprobată trebuie ca cel pu țin !ouă
treimi !in voturi să fie afirmative.

După acceptarea !eclarației !e principii% grupul va !ezvolta apoi recoman!ări specifice sub forma unui e&plosure
!raft% care este !in nou supus votului omitetului !e $tan!ar!e !e ontabilitate. După acceptarea e&plosure !raftului prin
cel puțin 5 treimi !e voturi afirmative% el este supus comentariilor publice. După e&pirarea perioa!ei !e e&punere
comentariilor publice% acestea sunt analizate și eventual sunt făcute sc-imbările necesare. După ce este supus !in nou
votului omitetului !e $tan!ar!e !e ontabilitate și este acceptat% el !evine un nou stan!ar! și este *nscris *n cartea '0.

 Cu e&istă nici o implicare a guvernului *n procesul !e creare și acceptare a stan!ar!elor și foarte rar e&istă influen țe
 politice.

4. elația cu '0$ și <0$3

'0 șia reconsi!erat poziția sa ca normalizator in!epen!ent. Puternica !epen!en ță economică !e $?0 combinată
cu puternicele relații ale '0 cu '0$% au con!us la concluzia că '0 nu ar trebui să aleagă o cale solitară ci ar trebui să
a!opte pur și simplu fie stan!ar!ele '0$% fie stan!ar!ele <0$3.

?n grup !e lucru a fost special creat pentru a analiza !acă '0 ar trebui să renun țe la rolul său !e normalizator și să
a!opte stan!ar!ele '0$ sau <0$3. Nn raportul final% grupul !e lucru a recoman!at ca '0 să continue să e&ercite un rol
important ca normalizator. olul pe care grupul !e lucru la evi!en țiat era :

14
 

F'0 ar trebui săși accelereze procesul !e armonizare cu stan!ar!ele <0$3 și să și mărească implicarea *n ceea ce
 privește '0$ și alte grupuri internaționale. 0rmonizarea cu stan!ar!ele <0$3 nu *nseamnă *nsă a!optarea automată a ?$
G00P. >ai e&act *nseamnă ca *n procesul !e eliminare a !iferen țelor% normalizatorii cana!ieni să a!opte stan!ar!ele <0$3  
cu e&cepția cazului *n care ar putea ustifica motivele pentru care acest lucru nu ar fi făcut.

 E&istă mai puțin !e 5 !e *ntreprin!eri cana!iene listate pe bursa !in ?$% !ar aceste companii ar prefera să va!ă
ana!a respectn! practicile ?$ pentru a le simplifica raportarea. ?$G00Purile nu sunt general acceptate pe bursele !in
ana!a% iar G00Purile cana!iene nu sunt acceptate pe bursele !in ?$ !ect !acă companiile cana!iene apelează la o
reconciliere a situațiilor financiare care să fie conforme cu ?$ G00P.

Nn prezent e&istă totuși o *n țelegere *ntre $E și omisia !e valori !in @ntario care permite companiilor *nregistrate
la $E să raporteze conform G00Purilor cana!iene și vice versa.

Pe !e altă parte *nsă% mul ți observatori cre! că stan!ar!ele ?$ nu sunt u șor transferabile *n ana!a și că *ntreg
sistemul !e raportare cana!ian nu ar trebui să fie bulversat pentru interesele a !oar cteva companii listate pe burse !in ?$.
>ai mult% natura stan!ar!elor ?$ orientate pe reguli intră *n contra!ic ție cu cultura cana!iană contabilă bazată pe u!ecata
 profesională.

'0 este unul !in membrii fon!atori a '0$ și continuă să fie un membru activ. '0 a preluat un număr !e
 proiecte comune cu '0$% inclusiv eliberarea !e stan!ar!e comune *n probleme cum ar fi situa ția flu&urilor !e numerar%
instrumente financiare% raportarea pe segmente% etc.

Nn activitatea sa recentă !e normalizare% '0 șia armonizat stan!ar!ele cu '0$ și această practică este !e a șteptat
să continue. Ce putem aștepta să ve!em un !eclin rapi! a !iferen țelor !intre stan!ar!ele cana!iene și stan!ar!ele '0$% *n
sc-imb% probabil că vor continua să e&iste !iferen țe *ntre stan!ar!ele cana!iene și stan!ar!ele ?$.

15
 

Contabilitatea in Japonia 

'n ;aponia reglementarea contabila este !eterminata !e Cod"l Comer#ial$CMC%  !in anul 1(99% a!ministrat !e
>inisterul ;ustitiei si  &egea titl"rilor de '#(imb 'i a dret"l"i de )aloare !in 194(% a!optata sub influenta stan!ar!ului
american !e !are !e seama si au!it.Elaborarea stan!ar!elor in ;aponia se efectueaza sub influenta aparatului !e stat% insa are
multe comun cu sistemul !e evi!enta si !are !e seama !in $?0 si >area 3ritanie.Nn plus% *ntreprin!erile cotate trebuie să
respecte 6egea Jalorilor >obiliare #$E6) pentru pregătirea si !epunerea situa,iilor financiare.

 Cormele !e contabilitate specifice o!ului omercial pun accent mai mare pe evaluarea pru!enta a activelor !ect pe
măsurarea venitului.

Nn august 57% onsiliul pentru stan!ar!ele !e contabilitate !in ;aponia +i '0$3 +iau anun,at acor!ul !e a accelera
 procesul !e convergen,ă prin eliminarea !iferen,elor maore !intre G00P ale ;aponiei +i '<$ pnă *n 5( +i a celor rămase%
 pnă la sfr+itul lui 511. 0utorită,ile !in ;aponia nu impun obliga,ia reconcilierii pentru emiten,ii !in omunitate care *+i
*ntocmesc situa,iile financiare *n conformitate cu '<$. Prin urmare% *ncepn! cu 1 ianuarie 59% G00P !in ;aponia ar trebui
consi!erate ca fiin! ec-ivalente cu '<$ a!optate.

Standardele de contabilitate

Procesul !e stabilire a stan!ar!elor !e contabilitate% anterior con!us !e >inisterul !e <inan,e% precum +i !e 0gen,ia
 pentru servicii financiare% !upă reorganizarea ministerelor +i agen,iilor guvernamentale% a fost treptat *n sc-imbare. <inancial
0ccounting $tan!ar!s <un!ation # V<0$<V) a fost *nfiin,ată *n anul 51% precum +i stan!ar!ele !e contabilitate !in ;aponia
# V0$3;V) au fost organizate sub auspiciile <0$< ca o entitate in!epen!enta !in sectorul privat pentru a !ezvolta stan!ar!ele
!e contabilitate *n ;aponia. Nncă !e la *nceputurile sale% 0$3; a emis mai multe stan!ar!e !e contabilitate% !e orientare +i alte
!ocumente care abor!ează aspecte practice. Nn plus% *n ianuarie 58% a anun,at lansarea unui proiect comun cu $tan!ar!e
'nterna,ionale !e ontabilitate #'0$3)% *n ve!erea realizării convergen,ei !intre G00P aponeze +i $tan!ar!ele 'nterna,ionale
!e aportare <inanciară # '<$).

ontabilitatea *n ;aponia sa !ezvoltat !in te-nicile contabile me!ievale locale. Nnsă astăzi ea func,ionează !upă sistemul
contabil *n parti!ă !ublă.

*ormalizarea contabilit'+ii %n aponia este realizată !upă următoarele elemente:

 o!ul comercial #orientat spre protec,ia cre!itorilor)"

 $istemul !e impozitare"

 6egea bursieră #!upă mo!elul americanilor)"

 onsiliul !e Deliberări ontabile #ata+at >inisterului !e <inan,e)"

Profesia *n ;aponia este organizată *n ca!rul unei singure institu,ii: 'nstitutul aponez al e&per,ilor contabili #;'P0)%
constituit *n 194(% cu rolul !e a emite recoman!ări pe probleme contabile.

16
 

&rincipii contabile -aponeze

30D #onsiliul pentru stan!ar!ele !e contabilitate !in ;aponia ) a stabilit un set larg !e Vprincipii generale. 0cesta
inclu!e următoarele +apte principii% care acoperă toate aspectele legate !e contabilitate +i !e raportare:

 'magine fi!ela

 Evi!enta contabila or!onata

 Distinc,ia !intre capital +i +tiguri

 Prezentare clara a informatiilor financiare

 Principiul continuitatii

 onservatorismul

 onsecven,a

@ particularitate a economiei aponeze este functionarea grupurilor financiarin!ustriale mari.'ntreprin!erile mari si

milocii ale ;aponiei intra in componenta companiilor monpoliste care au filiale si intreprin!erii Afiice peste -otare% !e aceea
intreprin!erile trebuie sa prezinte rapoarte financiare consoli!ate.'n legatura cu faptul ca companiile sunt obligate sa calculeze
!ivi!en!e !e !oua ori pe an% pe 1 ianuarie si pe 1 iulie% raportarea financiara a intreprrin!erilor trebuie !e asemenea intocmita
!e !oua ori pe an.Particularitatile evi!entei si !arilor !e seama ale companiilor aponeze constituie reflectarea !etaliata a
operatiilor cu instrumente financiare si restructurarea capitalului public.6a intocmirea rapoartelor financiare consoli!ate sunt
utilizate meto!ele de cota si de contopire% iar consoli!area este insotita !e au!it.erinta raportarii financiare consoli!ate % in
caz !e investitii mai mari !e 1S !in vanzarile -ol!ingului si publicarea !arilor !e seama este stabilitata pentru societatile pe
actiuni cu capital strain.0u!itul in!epen!ent este obilgatoriu numai pentru companiile mi&temari#capital peste 8 mln 2en%
obligatii peste 5 mln 2en).Pentru intreprin!erile cu raspun!ere limitata% controlul !e au!it se efectueza !e serviciul !e au!it al
insasi companiei#au!it intern).0u!itul in!epen!ent al companiilor aponeze se efectueaza si !e institutiile !e au!it al
contabililor publici autorizati.Din cauza instabilitatii cererii% ofertei si conuncturii pietei% o problema !eosebita pentru contabili
companiilor aponeze o prezinta evaluarea activelor inverse#curente)% alegerea meto!ei !e calculare a amortizarii si c-eltuielior%
investitiilor capitale.

'n asemenea situatii% contabilul se afla intre !oua focuri:necesitatea respectarii regulilor normative si fiscale si ten!inta spre
asigurarea profitului ma&im pentru companiile sale.

onform legislatiei in vigoare una !intre regulile evi!entei este ca meto!ele !e evaluare si !econtare folosite in !ecurs !e
cateva perioa!e !e raportare sa fie aceleasi% ceea ce asigura meto!ica unica !e calculare a in!icilor in !iferitele forme ale !arilor
!e seama pe una si aceeasi !ata% coor!onarea reciproca si succesiunea !atelor rapoartelor financiare pe !iferiti ani.'n
contabilitatea intreprin!erilor aponeze se utilizeaza principiile sistemului zecimal !e formare a planului !e conturi% folosirea
carora nu este reglementata in or!ine legislative.

apotarea financiara obligatorie inclu!e:

bilantul"

contul !e profit si pier!ere"

situatia flu&urilor !e trezorerie"

$ituatia mo!ificarilor activelor nete%si

17
 

 notele e&plicative.

3ilantul contabil clasifica activele% obligatiile% rezervele !e evi!enta si capital conform tipurilor si se aseamna cu cel american
in ceea ce priveste clasificarea activelor% pe masura !escresterii lic-i!itatilor si pasivelor% conform termenelor !e solicitare.$pre
!eosebire !e practica americana% capitalul public nu contine informatie !espre tipurile principale si numarul !e actiuni.

3ilanturile intreprin!erilor aponeze inclu! un mare numar !e reserve.Jenitul !e emisiune !in realizarea actiunilor se inclu!e in
componenta capitalului !e rezerva.ezervele stabilite !e legislatie se calculeaza in marime !e 58S !in capitalul public in
limitele 1S !in profitul anual.0ceste rezerve se folosesc pentru acoperirea pier!erilor aparute in !ecursul perioa!ei !e
raportare.Profitul nerepartizat !e asemenea se inclu!e in componenta rezervelor.

aportul financiar se publica in !oua limbi#engleza si aponeza) si se intocmeste in !oua valute#!olari si 2eni) in conformitate
cu !oua stan!ar!e#$?0 si ;0P@C'0).'ntre !arile !e seama ale intreprin!erilor aponeze publicate nu corespun! structurii
interne stabilite !e stan!ar!ele aponeze !in cauza !ominarii formei uri!ice asupra continutului economic si utilizarea
incompleta a cerintelor principiilor !e calculare si a conservatorismului.

(i-loacele fi.e se reflecta in evi!enta potrivit valorii initiale% iar reevaluarea lor este a!misa numai in caz !e !epreciere
in!elungata a cla!irilor si terenurilor.0mortizarea miloaccelor fi&e se calculeaza conform meto!elor propuse !e stan!ar!ele
internationale cu prioritatea meto!ei sol!ului scazut.0mortizarea acumulata se reflecta in bilant sub forma !e contra articol la
miloacele fi&e si se sca!e !in suma la calcularea totalului.

Investitiile financiare pe termen lung  se evalueaza potrivit costului tinan! cont !e reevaluare.

Investittile pe termen scurt  se inregistreaza !upa costul fara reevaluare.

C/eltuielile pentru cercetari stiintifice si lucrari e.perimentale de proiectari  sunt recunoscute ime!iat si se amortizeaza in
!ecurs !e cinci ani in baza calculelor companiei.

C/eltuilile de organizare  la crearea companiei se reflecta in bilant in componenta c-eltuielior amanate.ermenul lor !e trecere
la pier!eri este !e la trei la cinci ani.

Good0ill1ul se !etermina reiesin! !in valoarea !e evi!enta a activelor nete la !ata !e procurare% insa poate fi folosita si
valoarea usta.Goo!illul se sca!e ime!iat !in contul venitului companiei sau se amortizeaza in !ecurs !e cinci
ani.0mortizarea acumulata privin! activele nemateriale nu se reflecta in bilant ci se !azvaluie in ane&ele la !area !e seama.

Stocurile materiale ale companiei se evalueaza conform pretului !e cost istoric in variantele costului me!iu% intreprin!erile
aplica !e asemenea si si meto!a !e inventariere in cazul !eterminarii costului realizarii.

egulile fiscale permit formarea rezervelor privin! !atoriile compromise si !ubioase in marime !e .1.8S !in suma
creantei in functie !e ramura.0ceste reserve se reflecta in bilant cu autorul articolelor !e corectare privin! !iverse feluri !e
active si in intregime privin! toate activele.

'ntrucat ;aponia este limitata in ceea ce priveste resursele !e materie prima% problemei evi!entei c-eltuielior !e pro!uctie se !a
o importanta !eosebita.'n re!ucerea c-eltuielior !e pro!uctie economistii aponezi va! principala con!itie !e a supravietui in
lupta concurentiala pe piata interna si e&terna.

'n fata antreprenorilor aponezi sta problema !e a pro!uce marfuri% c-eltuin! pentru aceasta cu 118S mai putin !ecat in
$?0%Germania %3ritania.'n acest scop sunt utilizate !iferite miloace ale reglemantarii monopoliste !e stat a economiei precum
si se face controlul sistematic !rastic asupra c-eltuielior !e pro!uctie privin! privin! perioa!ele si in e&presie valorica.

1$
 

3ibliografie:

1. ransnational accounting% Dieter 0r!el-ei!e B =P>G

5. 3eec-2% .H. an! onro!% ;.E.D.% #in press).'nterme!iate 0ccounting #5 volumes)

. 3ritis- olumbia ompan2 0ct it- egulations#199).4 t- e!ition #H ana!ian 6imite!% oronto)

4. ana!ian 'nstitute of -artere! 0ccountants #continuousl2 revise!).'0 Han!boo/ ' #ana!ian 'nstitute of
-artere! 0ccountants% oronto)

8. urcanu Jasileontabilitatea internationala% E!itura.

. $isteme contabile comparate% >i-ai istea

7. Dimensiuni noi privin! contabilitatea pozitiei si performantei financiare ale intreprin!erilor !in omania si
Germania%  Glavan% 0ureliana Geta " Possler% 6a!islau% con!. st.e! 0$E% 57

(. <eleagă C.% $isteme contabile comparate% E!itura Economică% 3ucure+ti% 1998

1#
 

!*$2! 3

0rticolul 595a HG3 sia in!eplinit rolul !e regula !e tranzitie pana la 1T15T54. Domeniul sau !e aplicare sa e&tins in anul
5 prin =apitalgesellsc-aften un orictlinieGesetz#=apoi6iG)% asupra intreprin!erilor care emit alte -artii !e valoare
!rept actiuni atata timp cat acestea sunt comercializate pe o piata organizata !e capital #intocmesc bilantul potrivit cu ?$
G00P sau pentru care sunt cotate obligatiuni ).

'n plus % conform articolului 8 !in regulamentul '0$ % statele membre au !reptul !e a alege !aca sa permita sau sa prescrie
aplicarea '<$ pentru inc-i!erea in!ivi!ual a tuturor intreprin!erilor si Tsau pentru inc-i!erii consoli!ate a intreprin!erilo
neorientate !e catre leguitorii statelor membre.

2%