Analiza sistemelor contabile din alte tari aflate in tranzitie

(Cehia, Ungaria, Polonia, alte tari)

1. Care sunt sursele de influenta pentru fiecare tara si care este evolutia sistemului contabil? 2. Care sunt principalele caracteristici ale sistemelor contabile? (legatura cu fiscalitatea, utilizatorii, politici contabile si situatii financiare, orientarea spre IFRS !. Care sunt asemanarile si deosebirile fata de sistemul romanesc? "l #oilea Razboi $ondial disputat intre fortele membre ale "%ei si cele ale &atiunilor 'nite a generat negocieri intre sovietici si aliatii occidentali privind stabilirea sferelor de influenta, in cadrul carora Stalin a reusit sa(si impuna punctul de vedere. Ca urmare a conferintei de la )alta, care i(a avut drept protagonisti pe C*urc*ill, Roosevelt si Stalin, pentru tarile +uropei Centrale si de +st care au intrat in sfera de insfluenta sovietica a inceput procesul de aplicare a doctrinei socialiste ale carei consecinte s(au reflectat si in plan contabil. #ocrina contabila socialista presupune renuntarea la mecanismele economiei de piata si inlocuirea acestora cu cele specifice economiei planificate. Sistemul contabil al ,ntreprinderii, de inspira-ie sovietic., este considerat un instrument de control al ,ndeplinirii planului de stat. Informa-iile contabile produse de ,ntreprinderi au caracter secret /i sunt destinate unui unic utilizator0 organismele statului, controlate politic de partidul unic. "bord.rile teoretice sunt influen-ate de ideologia sistemului politic. &otiuni sau practici contabile e%istente in sistemul contabil de tip sovietic0 1roprietatea socialista0 raporturile ce se stabilesc intre membrii societatii in legatura cu insusirea si stapanirea in comun a mi2loacelor de productie si a rezultatelor productiei de catre intreaga societate sau de catre diferite grupuri de producatori socialisti 3egea dezvoltarii planice0 mentinerea permanenta a proportionalitatii economice prin alocarea ratonala a resurselor materiale si de munca, reglarea sociala a productie potrivit nevoii sociale prin coordonarea intregii activitati a producatorilor socialisti si orientarea ei unitara pe baza unui plan general de dezvoltare a economiei.

Fondurile unitatilor socialiste0 totalitatea fondurilor de productie si banesti de care dispun unitatile economice socialiste in vederea desfasurarii activitatii lor de aprovizionare, productie si desfacere.

1retul de cost0 forma de e%primare a unei parti a valorii reprezentand c*eltuielile intreprinderii ocazionate de producere si desfacerea produselor. Retributia dupa munca0 partea din valoarea nou creata destinata consumului individual si care se repartizeaza in mod planificat oamenilor, muncii, in raport cu cantitatea, calitatea si importanta social(economica a muncii prestate.

4enitul net0 partea din valoarea nou creata corespunzatoare valorii create de munca pentru societate, e%presia baneasca a produsului pentru societate. Reproductia socialista0 productie, repartitie, sc*imb, consum, productie. #upa 1556 se realizeaza trecerea catre o economie de piata7 sunt derulate mai multe

transformari, denumite generic 8reforme9 contabile ce urmaresc ca informatia contabila sa devina utila deciziei unei multitudini de utilizatori (ac-ionari, b.nci, parteneri comerciali, stat etc. , cu interese specifice, care activeaz. ,ntr(un mediu de pia-. concuren-ial. #e aceea, se institu-ionalizeaz. ca o parte din informa-ia contabil. produs. de ,ntreprinderi s. fie publicat. (rapoartele contabilit.-ii financiare . 1rin m.suri legislative se urm.re/te compatibilizarea practicilor contabile cu cele interna-ionale :n plan /tiin-ific, apar at;t lucr.ri care abordeaz. contabilitatea ,ntr(o manier. conceptualizat. /i comparat., c;t /i primele cercet.ri care urmeaza o metodologie pozitivist., lucr.ri inspirate din cultura contabil. apusean. (,ndeosebi francez., dar /i anglo(american. .

Particularitatile contabilitatii in tarile Europei Centrale si de Est: Cehia Contabilitatea n Republica Ceh este o reflectare a istoriei sale7 s(a aflat sub dominatia Imperiului "ustro('ngar aproape !66 ani, a devenit in perioada interbelica Ce*oslovacia < Republica Independenta (151= iar in perioada 15>?(15=5 tara comunista. 1racticile si principiile contabile au avut ca model tarile germanice din +uropa de pana la sfarsitul celui de(al doilea razboi mondial, pana in anul 15@! sistemul contabil din Ce*oslovacia fiind influentat de docrina contabila germana < R. Sc*roll (155@ . 1erioada 15@!(15?@ a fost caracterizata de aplicarea modelului de contabilitate sovietic, in cadrul sistemului de planificare economica find adoptate metode specifice. $ulte dintre sc*imbarile facute in anul 15?? in cadrul noului sistem de 8informare socio(economica9 au avut drept scop 8imbunatatirea ofertei de informatii la nivelul intreprinderii in acord cu o abordare mai descentralizata a managementului pe fondul reformelor economice si politice mai le2ere. In perioada socialista in Ce*oslovacia a fost aplicat un sistem contabil dualist. Revolutia de catifea din anul 15=5 a marcat sfarsitul economiei planificate in aceasta tara si in mod implicit al sistemului contabil de inspiratie sovietica. In cele doua tari rezultate, Ce*ia si Slovacia, sistemele contabile au fost influentate de docrina contabila franceza. Aaza contabilitatii Ce*e sta pe ! piloni0 1 Codul Comercial < acceptat in 1551 si bazat pe #reptul Comercial Berman si "ustriac si Codul #reptului Civil continental, prin care se descrie nevoia unor declaratii financiare anuale, nevoia impozitului pe profit, auditarii si adunarii actionariatului. 2 3egea Contabilitatii < devine activa in 1 ianuarie 155!7 aceasta a avut ca principal obiectiv armonizarea standardului CR cu I"SCIFRS. ! $inisterul de Finante <responsabil cu principiile contabilitatii. 3egea contabilitatii face referire la 0 #ecrete ale $inisterului de Finante, emise pentru fiecare tip de organizatie (banci si institutii financiare, companii private de asigurari, organizatii finantate de stat, fundatii, organizatii non( profit si partide politice . Standarde contabile pregatite si promulgate de $inisterul de Finante, care descriu in detaliu procedurile contabile ale fiecarei organizatii.

3egea contabilitatii defineste totodata cerintele de baza pentru pregatirea si publicarea rapoartelor anuale si a conditiilor care declanseaza nevoia de auditare obligatorie a situatiilor financiare si permite contribuabililor sa tina evidentele contabile intr(o alta perioada fiscala decat anul calendaristic, anul fiscal trebuind sa aiba 12 luni consecutive. !iferente si asemanari intre raportarile financiare Cehe si "#R$ Sistemul de contabilitate al Ce*iei se bazeaza pe contabilitatea in partida dubla si este in mare masura in conformitate cu sistemele altor tari europene. Cerintele raportarii financiare deriva din #irectivele a >(a si a D(a ale 'ninunii +uropene. E parte din termenii si principiile de baza sunt luate din IFRS, cele mai importante fiind raportarea fidela si e%acta. "lte principiide baza < cum ar fi principiul contabilitatii de anga2ament si principiul continuitatii activitatii, sunt de asemenea in accord cu principiile recunoscute la nivel international. "cest lucru este valabil in special pentru banci, institutii financiare si intreprinderi private. &ormele contabile valabile pentru alte tipuri de organizatii sunt mai aproape de reglementarile si nevoile statului. In ciuda faptului ca legatura dintre principiile contabilitatii Ce*e si IFRS(uri devine din ce in ce mai stransa, raportarile financiare si sistemul de contabilitate national sunt inca puternic influentate de reglementarile contabile, e%istand zone cu diferente semnificative. "ceste zone annual de e%emplu leasingul financiar, provizioanele, deprecierea activelor fi%e, contabilitatea veniturilor incluzand pe termen lung (este interzis sa se utilizeze metoda procentului de finalizare pt contabilizarea veniturilor si contabilitatea grupurilor de intreprinderi. Reglementarea Ce*a , de asemenea solicita ca informatia din situatiile financiare sa fie prezentate mai succinct decat cele cerute de IFRS . E societate ale carei valori mobiliare sunt tranzactionate pe o piata publica reglementata de statele member ale '+, trebuie sa elaboreze si sa prezinte situatiile financiare si situatiile financiare consolidate in conformitate cu IFRS in locul situatiilor financiare intocmite in conformitate cu reglementarile ce*e. Foate celelalte intreprinderi private pot utilize si ele in mod direct IFRS(urile in locul reglementarilor contabile ce*e in realizarea situatiilor financiare consolidate.

"ugosla%ia 'n caz aparte a fost reprezentat de situatia din aceasta perioada in Iugoslavia, care 8a fost singura tara din lume care a incercat, la scara mare, un e%periment de administrare proprie9 G. Ric*ard (155@ . #upa inc*eierea celui de al #oilea Razboi $ondial, Iugoslavia a introdus in anul 15>@ un plan de conturi ce a avut drept sursa de inspiratie un omolog al sau introdus in anul 15!D in Bermania < Hra2cevic (15@? citat de Ric*ard (155@ . Conform sursei citate, acest plan a fost adoptat de doua ori, in anii 15>D si 15@!, conditiilor impuse de o economie centralizata. Remarcam ca, initial, acest plan nu a provenit pe filiera sovietica, adaptarea la cerintele unei economii centralizate operandu(se asupra a ceea ce e%ista de2a. In acest sens G. Ric*ard aprecia ca0 8dupa studierea planului de conturi sovietic orientarea catre o economie centralizata nu a insemnat respingerea organizarii potrivit principiului si a monoismului contabil, ci dimpotriva, consolidarea acestuia9. 'n aspect interesant de semnalat este sc*imbarea din anii ID6 ce a avut loc in Iugoslavia la nivel administrativ, eveniment care o particularizeaza si in plan contabil fata de celelalte tari din fostul 8bloc comunist9. "cest fapt a fost marcat de introducerea in anul 15D> a unui nou plan de conturi. Cu privire la acest nou plan de conturi se arata ca 8sc*imbarea sistemului nu a avut de fapt impact asupra formei, spre e%emplu asupra denumirii si ordinii claselor de conturi. 1rincipiile de evalure au fost sc*imbate fundamental si 8pentru prima data in lume un plan de conturi a inclus conceptul de valoare adaugata ca indicator al rezultatelor financiare obtinute de o intreprindere9.

Polonia +%perienta 1oloniei in ceea ce priveste utilizarea sistemului sovietic incepe, ca si in cazul Ce*oslovaciei, mai tarziu decat in celelalte state aflate in sfera de influenta a 'RSS(ului. In anul 15>? a fost introdus primul plan contabil uniform, bazat pe e%perienta e%istent in Bermania. 'lterior, datorita faptului ca a fost introdus sistemul financiar si economic sovietic, in anii 15@1( 15@! a fost reformat si sistemul contabil. "cesta a fost modificat in mod succesiv, in anii 15@5, 15D> si 15=@. In anul 15=6 s(a incercat o reforma economica cu consecinte si in plan contabil,

dar nu a avut rezultatele scontate. "devarata sc*imbare in plan economic s(a produs in anul 15=5, sc*imbare ce a antrenat sc*imbari de substanta si in perimetrul contabilitatii. In anul 15=5 are loc caderea comunismului moment care declanseaza inceputul tranzitie economice in 1olonia. In aceasta perioada nu e%ista piata de capital iar sistemul bancar era pe un singur palier. +%ista contabilitatea primar. ,n locul contabilit.-ii ca surs. de informa-ii ,n economia de comand., control financiar ,n locul auditului , cerin-ele de raportare financiar. erau simplificate, agregarea simplificat. a situa-iilor financiare ale companiilor subordonate. 3a 1@ Ianuarile 1551 are loc adoptarea Regulamentului privind Contabilitatea emis de $inisterul Finan-elor care acoperea toate ,ntreprinderile cu e%cep-ia institu-iilor financiare. 1rimul regulament care includea multe cerin-e, insa nu toate din #irectiva a I4 a a '+, introducerea contabilit.-ii de anga2amente, principiului continuit.-ii e%ploat.rii, costului istoric, pragului de semnifica-ie, pruden-ei /i uniformit.-ii. 3a data de 25 Septembrie 155> a fost adoptara 3egea Contabilit.-ii bazat. pe #irectivele a I4 a /i a 4II ale '+7 aceasta se aplica pentru entit.-ile comerciale /i entit.-ile non(profit7 era prezenta diferen-a clar. ,ntre cerin-ele contabile /i cele fiscale7 au fost introduse noi reglement.ri privind0 politicile contabile, impozitul am;nat, aria de aplicabilitate a situa-iilor financiare (declara-ia flu%urilor de trezorerie /i notele ca elemente noi , situa-ii financiare consolidate, raport anual, auditarea /i publicarea situa-iilor financiare (,nc. de la ,nceput ,n reglement.ri separate . 1e 5 &oiembrie 2666 se produce modernizarea 3egii Contabilit.-ii ,n direc-ia Standardelor Interna-ionale de Contabilitate (I"S . Sunt introduse noi reglement.ri privind fuziunile, instrumentele financiare, leasinguri, contracte pe termen lung, unele ,mbun.t.-iri privind consolidarea, impozitul am;nat, aria de aplicabilitate a prezent.rii, ,nlocuire voluntar. a0 standardelor na-ionale de contabilitate (Comitetul &a-ional pentru Standarde Contabile ,nfiin-at ,n 2662 si I"SCIFRS. 2D "ugust 266> ( amendament la 3egea Contabilit.-ii <implementarea direct. a I"SCIFRS. #iagramele de conturi au 2ucat un rol vital in dezvoltarea contabilitatii ,n 1olonia dupa al doilea r.zboi mondial. :n perioada economiei centralizate rula sistemul de contabilitate a ,ntreprinderilor care se baza pe cerin-e uniforme. "cestea au inclus, printre altele, obliga-ia de a efectua contabilitatea ,n conformitate cu diagramele uniforme sau standard de conturi, care au fost sc*imbate frecvent sau modificate temporar. Franzi-iile politice /i economice care au avut loc ,n 1olonia dup. 1556 au adus sc*imb.ri regulilor 2uridice care reglementeaz. sistemul

contabil. $odific.ri menite au redus num.rul /i comple%itatea lor. :n conformitate cu noua legisla-ie, entit.-ile de afaceri (,n afar. de cele din sectorul bugetar /i b.ncile dezvoltau individual propriile planuri de conturi, care sunt cele mai potrivite pentru scopuri de raportare financiar. /i contabilitatea de gestiune. Fransformarea economiei din 1olonia, care a ,nceput odata cu sc*imbarea sistemului politic erau necesare ca principiile de contabilitate poloneze s. fie adaptate la nevoile unei economii de pia-.. Erdonan-a $inistrului de Finan-e din 1551 privind principiile de contabilitate a fost punctul de cotitur.. :ncep;nd din acest moment toate ,ntreprinderile care efectueaz. contabilitate completa au fost obliga-i s. aplice principiile enuntate in acest document. #e(a lungul timpului, principiile au fost treptat a2ustate conform prevederilor din #irectiva a I4 a 'niunii +uropene, care men-ioneaz., printre altele, unul dintre principiile ma2ore de contabilitate0 o prezentare fidel. /i onest. a imaginii unei ,ntreprinderi. :n 1olonia acest principiu a fost adoptat ,n 155>, c;nd 3egea Contabilit.-ii, documentul de baz. care reglementeaz. eviden-a ,n 1olonia p;n. ,n ziua de azi a fost adoptat. " fost adoptata rezolutia, ea a fost modificat. de mai multe ori pentru a se adapta cerin-elor sale la standardele interna-ionale /i a/tept.rile cititorilor situa-iilor financiare. "st.zi, ,mpreun. cu ! standardelor na-ionale de contabilitate /i numeroase ordonan-e detaliate indic;nd dispozi-ii specifice, acesta constituie sistemul de contabilitate ,ntregul ,n 1olonia. 1olonia a f.cut progrese semnificative ,n trecerea de comunist, economie de stat planificat. la o economie de pia-.. Ca parte a procesului de uneori dureroase, o profesie contabil este ,n curs de dezvoltare. 1rintre factorii care contribuie sunt un sistem de ta%e de func-ionare, o reducere a barierelor la import, ,n valut., care pot fi transferate din 1olonia, /i de ,ncredere din partea investitorilor str.ini :n 155@, 1arlamentul polonez a adoptat un act de contabilitate care necesit. situa-iile financiare anuale pentru companii conformitatea cu directivele '+ /i cerin-ele minime de eviden-.. :n scopul de a practica audit pentru public, un contabil trebuie s. apar-in. Camerei de Contabili 1ublici. Standardele de audit polonez se bazeaz. ,n primul r;nd pe standarde interna-ionale emise de Federa-ia Interna-ional. a Contabililor. Sectorul public polonez este ,nc. ,n curs de tranzi-ie, care a ,nceput la r;ndul s.u, din 15=5C1556. 3a mi2locul anilor 1556, a avut loc o nou. dezvoltare semnificativ. ,n contabilitatea sectorului public. " fost introdus o diferen-iere substan-ial. a sistemului de contabilitate. &oi elemente /i rela-ii a ap.rut, ,mpreun. cu domina-ia generala de 3egea Contabilit.-ii,

reglement.rile fiscale /i legea bugetar.. Sistemul de reglementare de baz. si raportare a contabilitatii s(a sc*imbat, de asemenea, s(au produs unele sc*imb.ri si ,n sistemul de audit. 3egea Contabilit.-ii, adoptata in 155> a adus la lumin. caracter politic /i importan-a politic. a informa-iilor financiare ,n 1olonia. Rusia Franzi-ia c.tre o economie de pia-., privatizarea propriet.-ii de stat, formarea de diverse forme de organiza-ii de afaceri, au crescut considerabil rolul /i importan-a informa-iei contabile ,n domeniul managementului, control si analiza de conduita de afaceri. #in motive istorice, raportarea financiar. din Rusia a fost determinat. de c.tre stat, si mai putin de catre profesie contabila. Contabilitatea rusa (R"S tinde s. fie o versiune prescurtat. a IFRS(urilor, cu modific.rile /i op-iuni care permit situa-iilor financiare s. fie ,n concordan-. cu legile /i regulamentele fiscale. Contabilitatea /i de raportarea financiar. din Rusia este reglementat. prin 3egea privind contabilitatea nr. 125 din 21 noiembrie 155? /i actele 2uridice adoptate ,n conformitate cu ea. Cerin-ele de aceast. lege au multe diferente fata de IFRS. In Rusia, primul plan de conturi a fost elaborate in 1526. "cesta fusese proiectat pentru intreprinderile =remise=ia si a fost revizuit in mod periodic. 'n moment important in evolutia planului de conturi l(a reprezentat intrducerea in 15?1 a primului plan de conturi uniform la nivel national. Sc*imbarea in plan contabil a fost o consecinta a mutatiilor in plan politic initiate de $. Borbaciov. 1lanul de conturi pentru contabilitatea de activitate financiar. a ,ntreprinderilor, /i instruc-iunile de utilizare a acesteia, confirmat prin Erdinul nr @? din $inisterul de Finan-e al 'RSS a emis la 1 noiembrie 1551, cu modific.ri /i complet.ri prin Erdinul nr 1D! din $inisterul Finan-elor din Rusia a emis 2= decembrie 155>.

!iferente intre RA$ si "#R$

"plicarea practic. a rezultatelor R"S prezinta diferen-e semnificative ,n compara-ie cu IFRS0 Situa-iile financiare sunt, ,n general, ,ntocmite pe baza costului istoric, doar cu utilizarea limitat. a reevalu.rilor Conceptul valoarea 2ust. nu se aplic. la scar. larg., cu e%cep-ia investi-iilor ,n valori mobiliare tranzac-ionate pe pia-a

3easingul financiar poate fi capitalizat, dar de obicei nu este "ctivele nu sunt ,n mod normal, testate pentru depreciere (cu e%cep-ia activelor necorporale #urata de via-. util. a activelor fi%e tinde s. fie ,n conformitate cu durata de via-. util. specificata pentru scopuri fiscale "ctivele /i pasivele unei entit.-i care a fost ac*izi-ionata sunt m.surate /i men-inute la valoarea contabil., la data ac*izi-iei BoodJill (reprezinta valoarea pe care o are numele (marca unei companii, reputatia buna a acesteia privind relatiile cu clientii, profesionalismul anga2atilor este amortizat pe cea mai scurt. durata de 26 de 5remise durata de via-. a cump.r.torului /i nu este, ,n general, obiectul unui test de depreciere annual.

4eniturile sau c*eltuielile sunt recunoscute numai dup. ce toate documentele 2ustificative precedente tranzac-iei au fost primit., ,n conformitate cu regulile fiscale Impozitul amanat este, ,n general calculat folosind metoda declara-iei de venit, de/i metodologia difer. &u e%ist. nicio cerin-. directa a ,ntocmirii conturilor consolidate #estramarea 'RSS din 1556(1551, prin declararea independentei de fiecare republica

component a acestei uniuni, a condus si la inceperea adaptarii sistemului contabil din Rusia la cerintele economiei de piata. Cu privire la potiunea sc*imbarii sistemului contabil dupa un model practicat in tarile +uropei Eccidentale, intalnita in Romania, de e%emplu G. Ric*ard este de parere ca0 8planul de conturi utilizat in timpul regimului communist nu a fost respins ca fiind un produs strain, ci a fost considerat un produs national9. Sc*imbarile au devenit operationale incepand cu 1552. 'n num.r tot mai mare de companii din Rusia intocmesc in 5remise situa-ii financiare anuale auditate care sunt ,n conformitate cu IFRS, 'S B""1 sau de alt. natur., tinand cont de urm.toarele0 cerin-ele de raportare /i consolidare a unei societ.-i(mam. str.ine , cerin-ele de listare de o bursa straina si de nevoile de informa-ii ale b.ncilor occidentale /i creditori. Ungaria Si in 'ngaria a fost aplicat un sistem contabil de tip sovietic. Cadrul contabil de reglementare il teprezinta "ctul privind contabilitatea, care include Contabilitate 'ngariei si anume K"SS. :n 'ngaria, cerin-ele de contabilitate /i audit sunt reglementate prin lege. 1rintr(un

decret guvernamental au fost 16remise16i standardele de contabilitate ,n conformitate cu normele 'niunii +uropene /i normele interna-ionale. Cu privire la prezentarea contului de profit si pierdere trebuie remercata urmatoarea particularitate0 pana in anul 15?D a fost prezentata metoda 8costului total9 si in anul 15?= pana in anul 1551 a fost utilizata metoda 8costului vanzarilor9. Eragnizarea contabilitatii analitice era la latitudinea intreprinderilor. "bandonarea sistemului contabil de tip sovietic, nu a fost generate de o sc*imbare radical ca in Ce*oslovacia sau Romania. "nalizand situatia e%istent in aceasta tara se fac urmatoarele aprecieri0 contabilitatea in tari ca 'ngaria si 1olonia a devenit mai adaptabila si fle%ibila, ca rezultat al reformei economice si democratizarii c*iar inainte de 15=5. 1otrivit A.ncii $ondiale a e%istat un annual substan-ial ,n 'ngaria pentru a reduce diferen-ele dintre Standardele de Contabilitate mag*iare /i IFRS, dar unele diferen-e semnificative r.m;n. Suporterii K"SS sus-in c. standardele na-ionale 8sunt bazate pe aceea/i logic., filosofie /i concepte ca IFRS /i sunt, prin urmare, foarte asem.n.toare cu IFRS9. Cu toate acestea, al-ii sus-in c. standardele ungare sunt puternic influen-ate de regimul de impozitare, care, ,n anumite cazuri, sunt ,n conflict cu standardele interna-ionale. Se bazeaz. pe e%perien-a interna-ional. /i bunele 16remise16 ,n domeniul contabilit.-ii /i de reglementare a auditului. :n domeniul contabilit.-ii, raport.rii financiare, de audit /i de drept, 'ngaria a implementat, a patra, a saptea /i a opta #irectiva +uropeana /i IS". Foate companiile, b.ncile /i societ.-ile de asigur.ri, sunt obligate s. prezinte situa-ii financiare /i, ,n cazul ,n care acestea sunt societ.-ile(mam., situatii financiare consolidate si declara-iile ,ntocmite ,n conformitate cu reglement.rile contabile ,n 3egea C din 2666 privind contabilitatea. E sc*imbare semnificativa a fost reprezentata de intrarea in vigoare la 1 ianuarie 1552 a 3egii contabilitatii emise in 1551. +lementele prezentate mai sus reprezinta trasaturi definitorii ale doctrine economice socialiste si ale tipologiei sistemului contabil afferent acesteia aplicat in tarile +uropei Centrale si de +st, implicit in Romania, ce a constituit, din punct de vedere al doctrinelor economice si politice aplicate, o parte a unui intreg.

Romania In Romania, la sfarsitul celui de(al doilea Razboi $ondial e%istau proiecte privind normalizarea contabilitatii. #upa eliberarea nationala, si Romania s(a 8adaptat9 din punct de vedere politic si economic modelului sovietic. &ationalizarea din 11 iunie 15>= a creat premisele punerii in practica in 15>5 a primului paln de conturi unitar la nivelul sectorului industrial, plan ce a fost 8reformat9 in 15@1 dupa modelul sovietic. Sistemul contabil introdus avea la baza panuri de conturi distincte pe fiecare ramura economica in parte. "cest mod de organizare a contabilitatii a durat pana in 15D1, cand, urmand trendul e%istent in tarile socialiste, Romania a adoptat un cadru unic de conturi. Revolutia din decembrie 15=5 a creat premisele reformei economice si implicit ale reformarii sistemului contabil din Romania inceputa prin legea contabilitatii emisa in 1551. Aspecte pri%ind (re)formarea contabilitatii dupa anul &''( (Cehia, Polonia, Romania si Ungaria) Sistemul contabil utilizat in fostele tari comuniste din +uropa Centrala si de +st era proiectat, reglementat si controlat de autoritatile centrale, iar procesarea datelor era standardizata. Certitudinea initiala referitoare la colectarea veniturilor a condus la practicarea unei contabilitati de casa, in detrimentul unei contabilitati de anga2amente. Fotodata, in perioada respectiva au e%istat mutatii la nivelul principiilor contabile, obiectului ,,evidentei contabile9, componentei ,,activului9 si ,,pasivului9 bilantier. 1entru a acomoda mecanismele unei economii de piata, tarile +uropei +entrale si de +st au avut de ales intre revolutie si reforma. Ce*ia si Romania au ales calea revolutiei contabile, inlocuid sistemul contabil monist e%istent cu unul dualist, puternic influentat de cel francez. #aca in Romania revolutia a fost 8totala9, in Ce*ia se revenea la dualismul anterior reformei din 15DD, reforma care aliniase contabilitatea ce*a cu aceea a restului tarilor socialiste. #esi se apreciaza ca planul de conturi utilizat in Romania in timpul regimului comunist a fost respins ca fiind un produs strain, credem ca decizia de adoptare a unui model occidental a avut mai degraba in vedere interese politice, de integrare europeana a Romaniei. In cele ce urmeaza, prezentam

informatii comparative cu privire la stadiul de dezvoltare a sistemelor contabile in unele tari din +uropa Centrala si de +st. Influentele asupra dezvoltarii contabilitatii celor patru tari au fost multiple. $ediile de afaceri din Ce*ia si 'ngaria au fost puternic influentate de codurile comerciale austriac si german, aceasta din urma influenta regasindu(se si in 1olonia. Cel mai concludent e%emplu este prezenta Consiliului de Supraveg*ere, organism plasat in piramida conducerii deasupra Consiliului de "dministratie, dar subordonat adunarii generale. Consiliul de Supraveg*ere are sarcina de a monitoriza intreaga activitate a unei societati comerciale, inclusiv modul de intocmire a situatiilor financiare7 in Ce*ia si 'ngaria o treime din membrii Consiliului de Supraveg*ere este desemnata de salariati,iar in 1olonia Consiliul de Supraveg*ere poate suspenda Consiliul de "dministratie sau membrii acestuia.In Romania, traditional aflata sub influenta legala franceza, un organism similar Consiliului de Supraveg*ere nu e%ista. In Romania, influenta franceza s(a manifestat in ceea ce priveste rolul documentelor 2ustificative, procedura inventarului anual si determinarea valorii de inventar (Roberts 2662 . 1lanul general contabil francez a fost modelul planurilor contabile din Ce*ia si Romania. 1rezentarea c*eltuielilor dupa natura lor, precum si clasificarea zecimala a planurilor de conturi din cele doua tari aminteste de 1CB francez, planul contabil ce* pastrand c*iar si provizioanele reglementate. #aca 1CB francez a mentinut si dupa reforma din 155? referinta la patrimoniu in definitia activelor si datoriilor, in Romania, sub influenta I"SA, normalizatorii s(au indepartat treptat de conceptul de patrimoniu. #efinitiile elementelor situatiilor financiare sunt cele din Cadrul conceptul I"SA, document care a fost integrat in reglementarile aplicabile intreprinderilor mari din Romania. 1e de alta parte, la baza planului contabil mag*iar a stat planul contabil german Sc*malenbac* #aca planurile contabile din Romania si Ce*ia sunt obligatorii pentru societatile comerciale din cele doua tari, planul contabil mag*iar ofera doar o structura minima, iar cel poolonez nu este obligatoriu. 1rogramul de #ezvoltare a Contabilitatii din Romania, inceput in 155D si asistat de consultanti britanici, a suprapus o influenta britanica, remarcata si de Roberts (2662 . $odelul actual al bilantului contabil ( evidentiind activul net, dar si regulile contabile alternative sunt doua e%emple in acest sens.

Interesele politice ale fiecareia din cele patru tari au condus la implemnatarea directivelor europene privind contabilitatea, implicit a cerintei din articolul 2 din #irectiva a I4(a In Ce*ia, situatiile financiare trebuie sa fie intocmite cu fidelitate , iar in 1olonia, 3egea contabilitatii cere o prezentare adevarata si clara, ec*ivalenta cu cerinta true and fair vieJ referitor la pozitia financiara, rezultatul si profitabilitatea unei entitati. Situatiile financiare ale intreprinderilor mag*iare trebuie sa prezinte o imagine de incredere si adevarataCactuala a activelor nete ale intreprinderii, a compozitiei lor (active si datorii , a pozitiei financiare si a rezultatului activitatii intreprinderii. In Romania, cerinta imaginii fidele a avut un traseu mai deosebit. 3egea contabilitatii introducea, in 1551, imaginea fidela in conte%tul patrimonialitatii bilantului contabil si fara a permite abateri de la reglementarile contabile cu scopul de a oferi o imagine fidela. $odificarea din august 266> a 3egii contabilitatii a reflectat noua orientare, anglo(sa%ona, a normalizatorilor romani0 situatiile financiare nu mai descriu patrimoniul intreprinderii, iar abaterile de la reglementari sunt in mod e%ceptional permise in scopul redarii unei imagini fidele.

"C"#+$I" #+ SF'#II +CE&E$IC+ A'C'R+SFI

1REI+CF 3" SISF+$+ CE&F"AI3+ CE$1"R"F+

"&"3IL" SISF+$+3ER CE&F"AI3+ #I& F"RI "F3"F+ I& FR"&LIFI+

Contabilitate Audit si "nformatica de gestiune )rupa **+