Invăţarea vizuală

Prof Aurora Dumitrescu,CCVM Tg Jiu

Prin învăţare vizuală cei mai muţti oameni înţeleg învăţare/predarea prin intemediul
imaginilor , reprezentărilor grafice sau chiar filme, spoturi , prezentări video etc. In mod
normal, orice proces educaţional care implică imagini, indifirent de modul in care sunt
prezentate, se consideră a folosi tehnici de invăţare vizuală.
Invăţarea vizuală conduce către o mai bună şi mai rapidă înţelegere a proceselor, a
funcţionalităţii acestora, a unei mai bune anticipări a problemelor care ar putea apărea .Cu
această abordare, abilităţile practice se formează şi se dezvoltă mai uşor.
Puterea creierului nostru pentru a stoca şi reaminti imagini e mult mai mare spre deosebire
de text.
Învăţarea vizuală se realizează atât inductiv cât şi deductiv.Se accentuează o cale sau
alta in funcţie de gradul de cunoaştere a obiectului de către subiect, dacă există o reprezentare
mentală, calitatea reprezentării, experienţa perceptivă a subiectului
Invăţarea vizuală transmite o mare cantitate de informaţii concrete, facilitează formarea
reprezentărilor mintale şi este accesibilă înţelegerii. Dacă se accentuează insă prea mult
invăţarea vizuală, se stimulează dezvoltarea unei gândiri concrete, în dauna gândirii abstracte ,
formale, -conceptuale.
Comunicarea vizuală este utilizată în toate domeniile cunoaşterii prin producerea şi
receptarea mesajelor vizibile - ştiinţifice sau artistice - care asigură difuzarea
experienţelor acumulate prin educaţia vizuală in practic toate celelalte discipline.
Imaginea are câteva caracteristici care pot fi exploatate mult mai bine;
 imaginea se impune aproape instantaneu în câmpul vizual al receptorului şi nu
necesită o prelucrare cerebrală elaborată pentru construirea înţelesului, ca în cazul
ideii (o expresie des uzitată în televiziune este aceea că ‚imaginile vorbesc de la sine’);
 imaginea este puternic conectată la structurile emoţional-afective ale receptorului şi
are o mare rezonanţă pe acest palier, răspunsul acestuia venind mult mai repede
(uimire, bucurie, tristeţe, groază, şoc etc.), comparativ cu ideea care se adresează în
primul rând raţiunii;
Aceste caracteristici fac ca imaginea să exercite asupra receptorilor un magnetism deosebit, să
se impună cu forţă în câmpul lor vizual, creând un efect de hipnotism, ‚lipire de ecran’. Chiar
în situaţiile de respingere a acesteia, de întrerupere a contactului vizual, se constată forţa sa de
penetrare prin întipărirea pe retină asemenea imaginii fotografice
O derivare a unui vechi proverb chinezesc este: "O imagine zugrăveşte(ilustrează) o mie de
cuvinte". Fie că elevii sunt cursanţi vizuale sau nu, vor beneficia toţi de ajutoare vizuale
Utilizarea adecvată a graficelor va ajuta memoria . Aşteptările studenţilor atunci când
acceseaza orice de pe web, inclusiv cursuri online, este ca în conţinut să fie intercalate şi
imagini.
Imaginile prezinte informaţii, promovează înţelegerea motivanta a elevilor, atitudinile se
schimbă şi se dezvolte aptitudinile.
Imaginile au rol in
 a îmbunătăţi nivelul elevilor de concentrare şi înţelegere.
 Imbunătăţesc retenţia in invăţare
 stimulează elevul pentru participare şi interacţiune la prelegeri
 stimulează imaginaţia noastră.
Utilizarea de imagini angajează o parte diferita a creierului, care recunoaşte culoarea şi
relaţiile spaţiale Acest lucru este diferit de partea care traduce codul cunoscut ca limbaj
Inteligenţa-spaţiala,vizuală este cea care facilitează procesul de invăţare prin perceperea cu
deosebită acuitate a culorilor, liniilor,formelor, spaţiului, şi de asemenea prin perceperea
relaţiilor dintre aceste elemente.
Studiile realizate încă din anii 1970 a evidenţiat capacitatea extraordinară a creierului de a
amprenta imaginile.Acestea amintesc cu precizie la viteze mari şi permanent informaţia.
Imaginile pot fi stocate pe termen lung de memorie.
imaginile au o ruta directa spre memoria de lunga durata
când vezi o imagine conceptul pare a fi clarificat
Declanşează o gamă largă de asociaţii, sporind astfel gândirea creative şi memoria
Imaginile pot avea o funcţie decorativă, dar ,şi o funcţii de reprezentare, de organizare
, interpretare şi de transformare
Imaginile fac un text mai concentrat. Prin urmare, imaginile atent selectate pot fi
utilizate în promovarea de învăţare eficientă în rândul elevilor.
Lipsa lor poate avea un un efect negativ asupra motivaţiei studenţilor
Folosirea imaginilor pentru a facilita învăţarea geografiei
Geografia este o disciplină bazată pe vizual iar utilizarea imaginilor poate ajuta pentru a o
face mai accesibilă elevilor.Suntem tentaţi să credem că imaginile sunt uşor de înţeles că
necesită puţine deprinderi şi uneori suntem siguri că elevii văd ceea ce le este cerut să vadă şi
că ei văd ceea ce noi vedem în imagine.Deprinderea de a privi ,însă,de a înţelege şi interpreta
imaginile trebuie învăţată pe baza unui plan de studiu. Citirea vizuala utilizeaza
procesele :identifică,decodifică,interpretează.Inţelegerea depinde de observaţie bazată pe
utilizarea tuturor simţurilor,predicţie,deducţie-supoziţie,deprinderi narative
Fotografiile sunt o resursă valoroasă pentru geografi, dar găsirea de imagini adecvate
accesibile poate fi o provocare.
De ce să folosim imagini în învăţarea geografiei:
 Pentru a dezvolta percepţia de spaţiu
 Pentru a dezvolta deprinderi de cercetare
 Pentru a imbunătăţii citirea vizuală
 Pentru a imbunătăţii citirea critică
Când se folosesc imagini?
 pentru a fixa un scop la începutul lecţiei
 pentru a trezi interesul pentru o discutie despre un subiect
 ca să ilustrezi concepte şi să arăţi exemple in timpul lecturii(prelegerii)
 ca să explici termeni de specialitate
 să stimulezi elevii in a scrie scurte eseuri/să dezvolţi gândirea critică(prin descrierea
unei fotografii din mai multe puncte de vedere)
În explorarea peisajelor naturale si umane, un geograf se bazează puternic pe teme de
competenţă vizuale pentru a da sens caracteristicilor mediului şi relaţiilor dintre
componentele sale.
Imaginile promovează abilităţi de observare in geografie.
Observarea atentă a imaginilor geografice vizuale poate dezvălui informaţii despre peisaj şi
clima acesteia, activitatea şi cultura poporului, a tehnologiei. Folosind abilităţi de observare
geografice, elevii obţin o înţelegere mai profundă a lumii din jurul lor.
Imaginile panorame dezvoltă elevilor perspective spaţiale prin vizualizarea obiectele comune
din unghiuri diferite.
Imagini oblice încurajează pe elevi să aprecieze adâncimea şi dimensiunea comparativă a
obiectelor. Capacitatea de a vizualiza obiecte din perspective diferite este, de
asemenea ,importantă pentru înţelegerea geometriei în matematică.
Sisteme de diagrame vă poate ajuta să vizualizaţi legăturile dintre părţi ale unui sistem.
Călătoria vizuală sau tehnica „poveste” ajută să memoreze un conţinut mai dificil.
Rolul profesorului de geografie
-să poată organiza materialele de învăţare astfel încât să stimuleze invăţarea vizuală şi să
promoveze gândirea critică
- să poată forma la copii deprinderi vizuale.-înţelegerea mesajelor(să dirijeze observaţia prin
precizarea sarcinilor de lucru)
Exemple de modalităţi de formare a deprinderii de citire vizuală a unei imagini

A. Ce este in imagine
1. Priveste imaginile

Ce vezi Ce simti Ce auzi Ce mirosi

2. Scrie raspunsul in careul ce corespunde imaginii

1 2 3

4 5 6

7 8 9
Concluzii

Invăţarea vizuală ar putea fi inţeleasă ca un aspect al respectarii principiului intuiţiei

Elevii răspund foarte bine la metodele de învăţăre vizuală, în primul rând pentru că este o
metodă de învăţare diferită, implică mai puţin efort , nu trebuie ca aceştia să asculte foarte
mult, să memoreze . In invăţarea vizuala mesajul, informaţia este pur şi simplu acolo, trebuie
doar să o inţeleagă. Aceasta explică motivul pentru care acest gen de activitate face plăcere
cursanţilor şi îi determină să se implice, ţinând cont şi de faptul că ei găsesc şcoala dificilă.
In timpul lecţiilor se dezvoltă capacitatea de exprimare in cuvinte a unor trăiri complexe
, subtile şi judecata critică, elevul stabilind interacţiunea cu comunicarea verbală din aria
curriculara limbă şi comunicare. Investigarea de către elevi a propriilor reacţii in timpul
comunicării cu imaginea invită la autocunoaştere şi la autoevaluare.
Transmiterea şi asimilarea pe cât posibil simultană a conţinuturilor prin îmbinarea
limbajelor verbale cu cele nonverbale, a structurilor imaginative cu cele verbale, este mai
eficientă decât acţiunea lor separată. Oportunităţi frecvente de a discuta ceea ce s-a văzut şi
ceea ce o să vadă pot face posibile învăţatul anticipatoriu si participatoriu care sunt critice în
procesul educaţional.
Riscul utilizării predominante a imaginii în raport cu ideea (cuvântul),îl constituie
inducerea unei pasivităţi în cadrul proceselor intelectuale şi menţinerea gândirii la un nivel
intuitiv care ‚nu depăşeşte limitele comunului sau ale caracteristicului obiectual’