Anexa I

Citate oferite pentru a fi restabilite:

1. Munca este condiţia vieţii- al cărei scop e înţelepciunea şi răsplata- fericirea. (Fr. Schiller)
2. Orice muncă este goală fără dragoste. ( K. Gibran)
3. În orice carieră, fie că eşti electrician, musician sau chirurg, trebuie să ai încredere în tine şi în capacităţile tale.
4. Munca- singurul lucru pe care nu îl regretăm niciodată!
5. Munca este legea lumii moderne care nu are loc pentru leneşi. (M. Eminescu)
Anexa 2

MUNCĂ- activitate specifică omului, avînd ca scop producerea de bunuri necesare traiului, adaptare parţială a naturii la necesităţile sale; activitate în
domeniul educaţiei, ştiinţei, cercetării intelectuale, artistice etc, în scopul realizării tuturor bunurilor şi valorilor specific existenţei umane; efort de a realiza
ceva.
CARIERĂ- domeniu de activitate, perioadă de activitate a unei persoane într-un anumit domeniu; profesiune, ocupaţie; situaţie bună, poziţie în ierarhia
profesională şi socială.
 Anexa 3

Studiu de caz
Sarcina: Citiţi cu atenţie textul şi meditaţi pentru a răspunde la următoarele întrebări:
Ce decizii trebuie să ia flăcăul?___________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________
Ce trebuie să întreprindă băiatul după nuntă pentru a schimba situaţia în familia lui?________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
Ce trebuie să facă tînăra soţie a flăcăului „pentru a nu muri de foame? ”__________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________

Bărbatul cel harnic de P. Ispirescu (fragment)

A fost odată un flăcău, singur la părinţi. Tot satul îl iubea pentru vrednicia şi isteţimea lui. Cînd îşi punea în gînd să facă ceva, se făcea luntre şi
punte şi trebuia să izbutească. Venindu-i şi lui vremea să se însoare, mumă-sa îl duse la o fată pe care i-o colăcise o peţitoare. Cum o văzu, îi plăcu
şi hotărîră şi nunta. Toţi oamenii şi femeile care cunoşteau vrednicia băiatului se grăbiră a veni să spuie, mume-sei şi lui, că fata pe care voieşte a o
lua de soţie este o leneşă de tînjeşte pămîntul sub ea. Flăcăul, în loc să tragă înapoi, se înfipse şi mai mult şi nunta se făcu. A doua zi chiar de după
nuntă, flăcăul plecă la lucru. Mumă-sa scutură, deretică, mătură, găti şi la prîn, aşteptă cu masa pusă.
-Cine a lucrat azi, mamă? zise el cum veni.
-Noi amîndoi, mamă, răspunse ea.
-Amîndoi să mîncăm, zise el; şi aşa şi făcură, fără să se mai uite împrejur, ca şi cum n-ar mai fi fost nimenea în casă.
Femeia lui, care rămase toată ziua ghemuită în colţul patului, văzu şi tăcu. Seara femeia se culcă cu maţele chiorăind, nădăjduind că a doua zi va
fi mai fericită.
A doua zi se petrecu ca şi ziua trecută…
 Anexa 4

Studiu de caz
Sarcina: Citiţi cu atenţie textul şi meditaţi pentru a răspunde la următoarele întrebări:
Care e legătura dintre mesajul operei şi tema lecţiei “Rolul muncii în alegerea carierei?”______________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
Cum poţi ajunge la “înălţimi ”, adică la o carieră de succes?_____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________

Bambusul chinezesc
După ce se plantează sămînţa bambusului chinezesc, nu se vede nimic aproape cinci ani cu excepţia unui muguraş. Toată creştere e subterană; o
structură complicată a rădăcinii care se întinde vertical şi orizontal sub pămînt. Şi după cinci ani, bambusul chinezesc creşte exploziv, atingînd 25
metri.
Multe lucruri din viaţa personală şi profesională sunt la fel ca bambusul chinezesc. Munceşti, investeşti timp, efort, faci tot posibilul să-ţi
hrăneşti creşterea şi, uneori, nu vezi nimic săptămîni întregi, luni sau ani. Dar, dacă ai răbdare să-ţi continui munca, insistînd şi hrănind-o
bine, va sosi şi cel de-al cincelea an al tău; cu el vor veni schimbări cum nici n-ai visat.
Aminteşte-şi că este nevoie de o mare îndrăzneală pentru a ajunge la înălţimi, dar, în acelaşi timp, de o mare profunzime pentru a te înfipge în
pămînt.

*Bambus chinezesc- plantă exotică, arborescentă, cu tulpina dreaptă, cilindrică, goală în interior, folosită la fabricarea mobilei, undiţelor etc.
 Anexa 5
Studiu de caz
Sarcina: Citiţi cu atenţie parabola şi meditaţi pentru a răspunde la următoarele întrebări:
De ce solii din străinătate n-au fost hrăniţi?___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Cum trebuiau să procedeze solii? ___________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________

Oferiţi soluţii de rezolvare a situaţiei.________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________________

Masa de după seceriş de A. Silvestru

Leneşii adoră munca…..altora….

Odată, în miez de vară, la Suceava- vechea capitală a Moldovei- sosiră nişte soli străini. Măria sa Alexandru cel Bun, îmbrăcat simplu, secera un lan de grîu, din
plăcerea de a munci împreună cu ţăranii.
Observînd cu cîtă stimă îi salută trecătorii, unul dintre oaspeţi se interesează:
-Cine e acest bărbat distins?
-Alexandru-Vodă, domnitorul nostru, zise cineva.
Solii se apropiară, fără să descalece.
-Spor la lucru, Măria Ta! i se adresară ei cu plecăciune.
-Mulţumesc! Poftim! le răspunse voievodul, continuînd să adune snopi.
Solii îi luară invitaţia drept glumă şi nu îndrăzniră să i se alăture.
Lucrul încetă abia după amiază. Şi cum se obişnuieşte după fiecare clacă, ţăranii întinseră o masă lungă pentru toţi secerătorii.
La un colţ de masă, se găsi loc şi pentru solii din străinătate. Ei se aşezară, bucuroşi să-şi potolească foamea după atîta aşteptare, dar, spre marea lor dezamăgire,
nimeni nu veni să-i servească.
Citindu-le nedumerirea din priviri, Alexandru-Vodă le explică:
-În ţara noastră, cine nu munceşte nu mănîncă…..