FORME DE ORGANIZARE A EDUCAȚIEI FIZICE ÎN ȘCOALĂ

A.Principalele forme de organizare

Formele de oraganizare a educatiei fizice in scoala reprezinta cadrul ce permite
imbinarea armonioasa a activitatii de predare a profesorului si a celei de invatare a subiectilor
in cadrul procesului de instruire, precum si valorificarea achizitiilor subiectiilor, in timpul
liber al acestora.
Diversificarea in timp s formelor de organizare a practicarii exercitiilor fizice s-a
realizat ca urmare a nevoii de realizare a unor obiective instructiv – educative tot mai variate,
care sa se adreseze tuturor laturilor personalitatii individului.
In conformitate cu pevederile curriculumului national, in educatia fizica putem
identifica forme de organizare curriculare si forme extracurriculare.
In cadrul acestul capitol ne vom concetra asupra lectiei de educatie fizica. Referiri
asupra celorlalte reforme de organizare a educatiei fizice se vor face in capitolele destinate
analizei educatiei fizice in diferite cicluri de invatamant.
In cazul educatiei fizice scolare, ca disciplina de studiu prevazuta in planurile de
invatamant, forma organizatorica de baza pentru practicarea exercitiilor fizice este
reprezentata de lectia esducatie fizica.

B.Lectia de educatie fizica – forma organizatorica de baza a procesului de

învatamant

Lectia este definita, in general, ca “entitate de instruire” sau “microsistem” prin

intermediul caruia se realizeaza obiectivele actiunii educationale.
In aceasta ipostaza, lectia se caracterizeaza printr-o serie de variabile, si anume:
- Obiectivele instructive- educative specifice: indica ceea ce profesorul isi propune sa
realizeze in lectia respective
- Continutul informatiei lectiei: pornind de la prevederile programei scolare, profesorul
stabileste cantitatea si calitatea informatiei ce va fi transimisa in lectia respective
- Strategiile de instruire: se refera la alegerea celor mai eficiente metode si procedee
metodice
- Relatia profesor – elev : specificul ei este determinat atat de personalitatea
profesorului, cat sic ea a elevului, precum si de stilul de predare adoptat de profesor
- Relatiile dintre elevii: constituie la randul lor variabile ce influenteaza desfasurarea
lectiei
- Coordonarea temporala: fiecarei lectii ii este alocat un anumit timp precis delimitat
- Coordonarea fizica: include elemetele ambiantei in care se desfasoara lectia, precum si
materialele necesare

Trasaturi definitorii ale lectiei de educatie fizica:

- Continutul este prevazut de o pragrama de specialitate
- Este condusa de un specialist
- Se desfasoara intr-un timp precis delimitat (45 -50 de minute in unitatile
invatamantului preuniversitar, 100 de minute in invatamantul superior), fiind incluse
in orarul unitatilor de invatamant
- Se desfasoara cu collective de subiecti relative omogene, din punct de vedere a varstei,
particularitatilor motrice, functionale, psihologice
 - Prezenta specialistului in lectie face posibila respectarea unor cerinte didactice
fundamentale, si anume:
a) sa aibe teme si obiective precise
b) sa aiba o dozare corespunzatoare a eforului si o dinamica a acestuia
c) sa se foloseasca cele mai eficiente metode, mijloace si modalitati de exersare
d) sa imbine optimal instruirea cu educatia
e) sa valorifice optimal intregul timp alocat, deci sa realizeze o densitate bine corelata
cu temele si obiectivele operationale
f) sa formeze deprinderi individuale si de microgrup pentru autoorganizare,
autoconducere si autoapreciere
g) sa fie inteleasa, programata si realizata ca facand parte dintr-un ciclu tematic de
mai multe lectii, in care oricare se sprijina pe cea anterioara si o pregateste pe cea
viitoare.

C.Tipologia lectiei de educatie fizica

Tipul de lectie desemneaza un anumit mod de concepere si realizare a acesteia, in

vederea realizarii ebiectivelor instructiv-educative. Astfel, temele si obiectivele pe care
profesorul si le propune constituie principalul factor pe baza caruia se stabilesc tipurile de
lectie.
Factorii care pot intervene si impune diferite tipuri de lectii sunt: continutul,
obiectivele operationale stabilite, locul pe care lectia raspectiva il ocupa in cadrul unui ciclu
tematic, locul de desfasurare a lectiei.
La nivelul invatamantului primar si gimnazial se pot intalni urmatoarele tipuri de lecti:
a) dupa componentele tematice ale modelului de educatie fizica:
- lectii cu teme din deprinderi si priceperi motrice
- lectii cu teme din calitati motrice
- lectii mixte, cu teme atat din deprinderi si priceperi motrice, cat si din calitati motrice
b) dupa felul deprinderilor si priceperilor motrice abordate:
- lectii monosport
- lectii bisport
- lectii polisport
c) dupa etapele formarii deprinderilor motrice:
- lectii de invatare
- lectii de consolidare sau fixare a cunostiintelor din etapa precedenta
- lectii de perferctionare
- lectii mixte
- lectii de verficare
d) in funtie de teme abordate in cadrul lectie:
- lectii cu o tema
- lectii cu doua teme
e) dupa plasamentul in structura anului scolar, lectiile pot fi:
- lectii introductive sau de organizare
- lectii curente
- lectii bilant
f) in funtie de locul si conditiile de desfasurare exista:
- lectii in aer liber, conditii meteorologice favorabile
- lectii in aer liber, pet imp friguros
- lectii in interior, in conditii normale
- lectii in interior, in spatii improvizate.
 Apartenenta lectiei de educatie fizica la un anumit tip de curriculum, ne permite
identificarea la nivelul invatamantului primar si gimanazial a urmatoarelor variante:
- lectia dintr-un trunchi comun, prevazute ca numar de ore, de planul de invatamant, si
din punct de vedere al continutului de catre programa de specializare
- lectia din curriculum la decizia scolii:
 lectia de aprofundare – se urmareste reluarea la un nivel superior a
obiectivelor de referinta abordate in curriculum nucleu, prin diversificarea
activitatilor de invatare in numarul maxim de ore prevazut de plaja orara a
unei discipline;
 lectia de extindere – in cadrul acesteia se va aborda intreg continutul
programei, inclusiv continuturile marcate cu asterisc.

- lectia optional- oraganizata:

 la nivel de disciplina se abordeaza ramuri de sport alternative,
prevazute de programa, dar obiectivele de referinta si constinurile
trebuie sa depaseasca nivelul prezentat in aceasta sau neprevazute de
o programa scolara, pentru care profesorul va elabora o programa
distinct; ramura de sport poate fi predata si in echipa cu un specialist,
iat optiunea poate viza, gimnastica ritmica,artistica, tenis, badminton
etc.
 la nivelul mai multor arii curriculare – in care se regasesc activitati
cu elemente din ariile curriculare din educatie fizica si sport – Arte –
dans sportiv, dans popular, euritmie; si in acest caz profesorul va
elabora propira programa

D.Structura lectiei de educatie fizica

Lectia de educatie fizica se caracterizeaza printr-o structura proprie, data de

succesiunea alocata unor momente, faze, secvente, verigi, parti, toate differentiate in privinta
obiectivelor, continutului si obiectivelor.
Structura reflecta atat cerintele pedagogice generale privind organizarea procesul
instructive-educativ.
Se apreciaza ca nu exista o structura unica a lectie, asa cum nu exista o tipologie unica
a lectie. Structura trebuie sa fie flexibila, deschisa sis a permita adaptari.
Stabilirea in timp a sistemului de cerinte didactice pe care trebuie sa le indeplineasca
lectia de educatie fizica a determinat si sporirea preocuparilor de structura ei.
La ora actuala se promoveaza urmatoarea structura a lectie:
1) Organizarea colectivului de elevi;
2) Pregatirea organismului pentru efort;
3) Influentarea selective a aparatului locomotor;
4) Dezvoltarea calitatilor motrice, viteza sau indemanarea;
5) Invatarea, consolidarea sau perfectionarea depreinderilor sau priceperilor motrice;
6) Dezvoltarea calitatilor motrice, forta sau rezistenta;
7) Revenirea organismului dupa efort;
8) Concluzii si recomandari

Caracterul deschis al acestei structure este dat de posibilitatea adaptarii la tipul de

lectie abordat. Astfel daca profesorul opteaza pentru o lectie cu teme doar din calitati motrice,
secventa 5 destinata invatarii calitatilor motrice va disparea.
 In literatura de specialitatea se promoveaza si o structura a lectie care include doar trei
secvente de instruire: partea de introductive, partea fundamentala, partea de inchiere. Se poate
aplica atat pentru lectii cu teme din calitatile motrice, cat si pentru cele cu teme din deprinderi
si priceperi motrice.
Specificul secventelor de instruire/ verigilor in lectia de educatie fizica
a.Organizarea colectivului de elevi:
Durata: 5-7 min;
Obiective:
- Asigurarea unui inceput organizat al lectie;
- Captarea atentie;
- Motivarea elevilor pentru angrenarea activa a lectie.
Continut: adunarea, alinierea, verificarea echipamentului si starii de sanatatea, exercitii si
jocuri de captare a atentie, structure complexe de pe loc.
Formatii de lucru: diferite formatii de adunare- linie, cerc, semicer.
b.Pregatirea organismului pentru efort:
Durata: 7 – 10 min;
Obiective:
- Aducerea indicilor functionali la valori optime pentru angrenarea in efortul specific
temelor lectiei;
- Dezvoltarea orientarii spatio-temporale;
- Formarea deprinderilor de lucru in grup.
Continut: exercitii de front si formative, variante de mers si alergare, jocuri de miscare,
elemente simple din ramuri de sport, gimnastica aerobica.
Formatii de lucru: coloana cate unul, cate doi.
c.Influentarea selectiva a aparatului locomotor/ dezvoltarea fizica armonioasa
Durata: 7 – 10 min;
Obiective:
- Dezvoltarea tonusului principalelor grupe muscular;
- Prevenirea deficientelor fizice;
- Corectarea atitudinilor deficient.
Continut: exercitii de dezvoltare fizica analitice, libere sau cu obiecte; exercitii de gimnastica
aerobic.
Formatii de lucru: coloana de gimnastica, cerc, cocor, etc.
d.Dezvoltarea vitezei sau indemanarii:
Durata: 10 – 20 min;

Obiective:
- Dezvoltarea indicilor de manifestare a vitezei sau indemanarii;
- Insusirea regulilor de dezvoltare a acestor calitati motrice.
Continut: exercitii pentru dezvoltarea diferitelor forme de manifestare a vitezei/
componentelor indemanarii; jocului de miscare;
Formatii de lucru: variate; depend de exercitiile alese.
e.Invatarea, consolidarea sau perfectionarea depreinderilor si priceperilor motrice
Durata: 10 – 20 min;
Obiective:
- Parcurgerea fazelor de formare a deprinderilor motrice specific ramurilor de sport.
Continut: exercitii simple si complexe destinate insusirii continutului programei scolare
Formatii de lucru: variate; depend de exercitiile alese.
f.Dezvoltarea fortei sau rezistentei
Durata: 10 – 20 min;
Obiective:
- Dezvoltarea indicilor de manifestare a fortei;
- Insusirea regulilor de dezvoltare a acestora calitati motrice.
Continut: exercitii pentru dezvoltarea diferitelor forme de manifestare a fortei/ rezistentei;
jocuri de miscare.
Formatii de lucru: variante; depind de exercitiile alese.
g.Revenirea organismului dupa efort
Durata: 7 – 10 minute.

Obiective:
- Revenirea indicilor functionali la valori apropiate de cele de la inceputul lectiei.
Continut: exercitii de respiratie, stretching, variante de mers si deplasare.
Formatii de lucru: variante, depind de exercitiile alese.
Aprecieri si concluzii:
Durata: 2 -3 minute;
Obiective:
- Transmiterea informatilor care asigura mentinerea interesului elevului pentru educatia
fizica;
- Formularea temelor pentru casa;
- Recomandari pentru practicarea exercitiilor fizice in timpul liber.
Formatii de lucru: linie, cerc.

BIBLIOGRAFIE

1. CÂRSTEA, Gh., (2000), Teoria și metodica educației fizice și sportului, București,

Editura AN-DA.

2. DRAGNEA, A., (2002), Teoria educației fizice și sportului, București, Editura

F.E.S.T.

3. NICULESCU, M., GEORGESCU, L., MARINESCU, A., (2006), Condiția fizică și

starea de sănătate, Craiova, Ed. Universitaria.

4. LARIONESC, V., GROZAV, V., NEGRESCU, M., (2014), EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI

SPORT Manualul candidatului la titularizarea în învățământ, Alba Iulia, Ed.
AETERNITAS.